Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Sindicatul „Noroc Bun” în acţiune Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4993 lei 1$ = 4,0569 lei 1₤ = 5,0497 lei

vineri, 4 noiembrie 2016

Anul IX • nr. 2058 • 8+4 pagini • Preţ: 1 leu

“Bebe şi Julien salvează mineritul”, etapa de precampanie.

Ing. Adrian Jurca, preşedintele singurului sindicat care mai luptă pentru mineri, a adus ieri la cunoştinţa Parchetului gaşcă de „relaţii P 4 nepotrivite” de la CEH

“Tehnocratul” Nica Bebe (candidat al Partidului Mişcarea Populară), recomandat de “tehnocratul” Julien Cioloş (prim-ministrul apolitic, susţinut de PNL) Lui Julien îi plac oamenii cinstiţi.

Lui Julien îi plac profesioniştii.

Bebe e cinstit, doar cartela i-a fost pontată fictiv. Semn de adevărată tehnocraţie: minerii au muncit ca proştii, Bebe s-a pontat ca lorzii.

Bebe e profesionist, un lider de top. Într-o viaţă de muncă şi pontaje oneste, abia de a ajuns adjunct de şef peste diesele la mina Lupeni.

Lui Julien îi place de Bebe. Bebe iubeşte mineritul de nu mai poate. A semnat cel mai prost Contract Colectiv de Muncă din istoria mineritului, iar rezultatul se vede. Secat de corupţie şi incompetenţă, mineritul îşi trăieşte ultimele sale zile.

Ziarul Văii Jiului condamnă cu fermitate iresponsabilitatea Guvernului României, condus de Dacian Julien Cioloş, de a numi o nouă conducere la nivelul Complexului Energetic Hunedoara SA fără a aplica minime criterii de competenţă, moralitate şi profesionalism.

PROMOVARE

În timp ce mai toţi politicienii dau din gură ca o moară stricată,

Pesediştii Laurenţiu Nistor şi Cristian Resmeriţă au trecut la fapte şi au adus investitori italieni serioşi în Lupeni

În cursul zilei de joi, 3 noiembrie, însoţiţi de foşti colegi parlamentari ai primarului Cristian Resmeriţă, o delegaţie de investitori italieni a vizitat municipiul Lupeni. Aceştia doresc să facă o serie de investiţii în domeniul industriei şi în domeniul medical. Îngrăşăminte ecologice din cărbune

La ora 10, sediul Primăriei Lupeni a fost gazda întâlnirii între o delegaţie a administraţiei locale condusă de primarul Cristian Resmeriţă, Laurenţiu Nistor - preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, şi o delegaţie italiană formată din domnii profesori cercetători: Alessandro Bertolissi, Bruno Fornaro, Dominic Terenzio, însoţită de prorectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Florin Stănică, şi deputatul PSD Cătălin Rădulescu. Firma italiană doreşte să deruleze o serie de investiţii importante pe teritoriul municipiului Lupeni. Despre ce este vorba am aflat chiar de la prof. Alessandro Bertolissi: „Dorim să derulăm o serie de investiţii în municipiul Lupeni, întrucât aici am găsit condiţii deosebite, un primar tânăr, cu viziune şi o largă deschidere şi o zonă cu condiţii apropiate de ţara de origine. Primarul Cristian Resmeriţă a reuşit să ne convingă de necesitatea şi importanţa realizării acestor investiţii aici la Lupeni. Am venit la Lupeni cu proiecte de afaceri cu implicaţii la nivel local, naţional, dar şi internaţional, pe care dorim să le implementăm. Venim cu un proiect prin care dorim să producem îngrăşăminte ecologice care folosesc ca materie primă cărbunele, in special lignitul. Dorim să precizăm că nu vom folosi produşi chimici. Există numeroase cerinţe la nivel mondial pentru producerea acestor îngrăşăminte bazate pe folosirea unor substanţe fertilizante. Aceste îngrăşăminte vor fi folosite şi pentru terenurile din România. Îngrăşămintele vor fi folosite atât în agricultură, dar şi pentru medicina umană. Proiectul este unul foarte ambiţios şi va fi una din primele investiţii de acest fel în Europa. Ne dorim foarte mult ca acest proiect să reuşească”.

cală modern în colaborare cu Spitalul Municipal Lupeni, care va fi dotat cu aparatură de ultimă generaţie şi care va folosi tehnici medicale deosebite pentru recuperarea capacităţii de muncă. Amănunte despre acest proiect în slujba oamenilor am aflat de la primarul Cristian Resmeriţă: „Mă bucur foarte mult că alături de noi este preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, dl. Laurenţiu Nistor, care ne-a sprijinit tot timpul în proiectele noastre. Doresc să mulţumesc pentru prezenţă şi sprijin şi colegului nostru deputatul Cătălin Rădulescu. În momentul de faţă, municipiul Lupeni dispune, la intrare, de o suprafaţă de peste 25 ha, pe care o putem pune la dispoziţia investitorului. Facem demersuri pentru identificarea şi a altor suprafeţe pentru a putea face faţă solicitării acestuia. De asemenea, pentru aceste terenuri, vom pune la dispoziţie tot ceea ce înseamnă utilităţi: curent, gaz, apă, căi de acces. Vom crea toate condiţiile pentru ca aceste investiţii să se deruleze la Lupeni. De asemenea, suntem deschişi pentru a realiza o colaborare cu investitorii italieni în ceea ce priveşte realizarea unui centru de recuperare medicală în colaborare cu Spitalul Municipal Lupeni. Având în vedere că mâine are loc vizita primului ministru al României în Valea Jiului, vom cere sprijin şi

guvernului pentru atragerea unui număr cât mai mare de investitori în zonă. Crearea de noi locuri de muncă reprezintă o cerinţă imperativă pentru localitatea noastră, într-o perioadă în care se vorbeşte doar de restrângeri de activităţi şi reducerea locurilor de muncă”.

Pe teren

În urma discuţiilor care au avut loc la sediul Primăriei Lupeni, delegaţia italiană a vizitat amplasamentele unde vor putea fi derulate investiţiile şi apoi au părăsit municipiul Lupeni, îndreptându-se la Universitatea Petroşani. Astfel, prin atragerea investitorilor de calibru la Lupeni, primarul Cristian Resmeriţă nu va fi luat prin surprindere de efectele negative generate de închiderea minei Lupeni. „Am promisiunea din partea investitorilor italieni că în cel mai scurt timp vor trimite o scrisoare de intenţie în vederea asocierii pentru crearea de noi locuri de muncă. Terenul dispune de toată infrastructura necesară”, a mai spus Cristian Resmeriţă, primarul Lupeniului. Sonia LIBERESCU

Centru de recuperare medicală

Un alt proiect vizează crearea unui centru de recuperare medi-

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Adrian DAVID, candidat PNL la Senatul României:

„5 milioane de euro anual vor veni fără concurenţă şi strict pentru investiţii în Valea Jiului”

Joi, 3 noiembrie, liberalii au organizat o conferinţă de presă la sediul PNL Petroşani. Cel care a condus acţiunea a fost Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul Petroşaniului. Alături de el s-au aflat Adrian David, fostul preşedinte al consiliului judeţean, şi proaspătul membru PNL, liderul de sindicat Laszlo Domokos, şi Gabriel Lungu (care încă nu e membru de partid).

Tema

conferinţei a fost legată în mod special de adoptarea Guvernului României a Memorandumului pentru Valea Jiului, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi citind presei locale şi un comunicat. Totodată, a fost abordată şi tema legată de vizita guvernamentală de azi, ocazionată de deschiderea Unităţii de Asistenţă Tehnică privind proiectele ce vor fi depuse de cei din Valea Jiului în vederea finanţării ulterioare de Uniunea Europeană.

Mulţumiri

Înainte de a citi comunicatul, primarul Tiberiu IacobRidzi a mulţumit public premierului şi consilierului Dancă - „omul cu care am ţinut legătura tot timpul şi care a răspuns din partea Premierului pentru realizarea acestui program ce ţine de UAT-urile ce vor fi create în Valea Jiului, în zona Roşia Montană şi zona Moldovei de sudest. Mai menţionez că prin acest Memorandum s-a aprobat de către Guvernul României, şi în speţă prin voinţa Primului-ministru, suma de 500 de milioane lei noi pentru proiectele din Valea Jiului în următorii ani”, a mai precizat Tiberiu Iacob-Ridzi după citirea comunicatului. „Încă o dată, vreau să-i mulţumesc public tot domnului consilier Dancă pentru sprijinul pe care ni l-a acordat, astfel încât CEH să reia furnizarea agentului termic în Valea Jiului. N-am vrut să spun mai devreme aceste lucruri, dar să ştiţi, dumnealui a fost cel care a mişcat la un moment dat lucrurile ca această decizie să fie luată cât mai repede, şi nu aşa cum vroia domnul Chiuzan, la 1 Decembrie sau cât mai târziu!”, a mai susţinut primarul Petroşaniului, după care i-a dat cuvântul lui Gabriel Lungu.

Câteva legi importante

Gabriel Lungu nu a vorbit mult. A amintit de câteva chestiuni care interesează Valea Jiului şi pensionarii, inclusiv o lege importantă pentru toţi cei care trăiesc şi muncesc de peste 30 de ani în Valea Jiului, în toate domeniile de activitate, nu doar în minerit. Totodată, Gabriel Lungu a menţionat că e prieten cu Adrian David şi îl susţine pe pentru funcţia de senator PNL, deoarece „e tânăr, inteligent, e un om cu experienţă în învăţământ, dar şi în administraţia publică la cel mai înalt nivel al judeţului şi drept urmare avem de nevoie de astfel de oameni în Parlamentul României”. „După această Lege 155/2016 cu pensionarii minieri, în

care li s-a scăzut stagiile de cotizare de la 30 de ani la 20 de ani, iar aceşti oameni vor beneficia, fiecare, de 1.000 lei în plus în fiecare lună la pensie, s-au desprins că cei dinainte de 2011, deşi ar fi beneficiarii Legii 192/2015, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2016, ideea este că induce Casa Naţională de Pensii la stagiul de cotizare de 30 de ani, deşi au ieşit pe stagiu de cotizare de 20 de ani. În acest sens, există un proiect legislativ la care am lucrat şi care a fost îmbrăţişat şi de preşedintele organizaţiei PNL Hunedoara, Roman, dar şi de către parlamentarii PNL, fiind dus sub semnătura a peste 38 de parlamentari PNL în Parlamentul României, astfel încât şi cei dinainte de 2011 să beneficieze de aceleaşi condiţii financiare ca şi aceia ieşiţi după 2011. Anul acesta, localitatea Tg-Mureş beneficiază în urma unei legi de scăderea stagiului standard de pensionare cu doi ani pe motiv de poluare. Mai exista în această condiţie Baia-Mare, Zlatna, Copşa Mică şi Suplacu de Bacău. Fiecare cetăţean din aceste zone beneficiază de acest lucru, de cei doi ani fără penalizare, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi şi dacă au locuit minim 30 de ani în acele localităţi. Pentru acest lucru, pentru că Valea Jiului, Hunedoara şi Călan au fost zone cu mare poluare, s-a făcut un proiect legislativ care să ducă şi în aceste zone hunedorene la scăderea cu doi ani a perioadei de pensionare. Aici ne referim, clar de tot, la toţi locuitorii care sunt pensionari, nu contează că sunt medici, profesori, din domeniul privat sau de stat. Dacă acest proiect susţinut de peste 33 de parlamentari PNL va trece în Parlament, va putea ajuta peste 100.000 de pensionari din aceste zone. Eu consider că până la urmă, într-un moment dat un partid sau un candidat trebuie să vină cu astfel de proiecte clare, şi mai puţin cu poveşti de adormit copiii, existând şi această interpretare a lucrurilor: unii nu promit deloc şi nu fac nimic în perioada premergătoare alegerilor, pentru a spune pe urmă şi a avea justificarea că eu n-am promis nimic, deci nu sunt obligat să fac nimic”.

Alte câteva consideraţii legate de UAT la UP

Adrian David a fost scurt şi concis în expunerea sa şi a fost ultimul care a luat cuvântul înainte de întrebări. Tema propusă de liberal a fost vizita Primului-ministru de vineri. Redăm un fragment din ce a spus: „Inaugurarea acestui UAT la Petroşani este un efort substanţial făcut la nivelul guvernului, la cel mai înalt nivel. Pe această cale aş vrea să-i mulţumesc domnului Ionel Dancă că în mai puţin de trei luni de zile acest proiect a ajuns de la stadiul de idee la stadiul de lucru cert. De ce este importantă această unitate de asistenţă tehnică pentru noi? Pentru că asigură pentru noi, Valea Jiului, canalizarea cu prioritate a unor fonduri guvernamentale

şi de asemenea asigură o canalizare şi a fondurilor europene către zona noastră. În cifre putem să discutăm în prima fază de 5 milioane de euro anual, care vor veni fără concurenţă şi strict pentru investiţii în Valea Jiului, iar din discuţiile pe care le-am purtat cu domnul consilier al Premierului Ionel Dancă înţeleg că toate organismele Comisiei Europene (Regio, POR etc.) lucrează la armonizarea documentaţiilor, astfel încât Valea Jiului, Ţara Moţilor şi sud-estul Moldovei să beneficieze de fonduri europene cu prioritate. Practic, acest lucru ne garantează că guvernul condus de Dacian Cioloş este focusat pe problemele din Valea Jiului. De fapt, asta ne interesează pe noi şi ne garantează că fondurile guvernamentale nu vor mai întârzia să apară şi să fie folosite într-o zonă care are mare nevoie de investiţii, ţinând cont de posibilităţile extrem de reduse ale administraţiilor locale (...)”.

Răspuns de politician

La capitolul întrebări puse de jurnalişti, din cauza spaţiului, redăm mai jos ce a răspuns primarul Tiberiu Iacob-Ridzi la două întrebări puse prin subsemnatul de Marian Boboc, redactorul-şef al ZVJ: „Ne puteţi spune ce părere aveţi de preconizatele schimbări la nivel de conducere în cadrul CNH? În calitate de primar al Petroşaniului, pe teritoriul căreia se află Mina Livezeni, ne puteţi spune ce părere aveţi faţă de faptul că toată conducerea acestei mine va fi înlocuită în curând, inclusiv un şef de brigadă?”. „Cred că sunt zvonuri cu aceste schimbări, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră lumea vorbeşte. N-am niciun semnal care să-mi confirme că lucrurile stau aşa, dimpotrivă. Ce să vă spun... conducerea CEH a fost apanajul exclusiv al ministerului şi al administratului special. Dumnealor au luat aceste decizii. Eu nu vreau să comentez din punct de vedere al profesionalismului celor care au fost numiţi acolo, probabil că din expertiza pe care o au şi tot ceea ce stă în spatele lor îi recomandă pentru aceste funcţii. Ştiu problema legată de unele contestări. Repet, primăria sau autoritatea publică locală n-au niciun fel de implicare în aceste numiri. Sper să fie o conducere mai responsabilă decât cea dinainte, în speţă domnul Chiuzan, care n-avea habar de nimic”. Corneliu BRAN Ne îndoim că directorul general Melczer, angajat doar de un an la CEH, şi directorul general adjunct Nica, până mai ieri lătrău şef la sindicate, sunt recomandaţi de vreo expertiză. Fără supărare, domnule primar, noi ţinem cu mina Livezeni! Care mină nu vrem să ajungă în situaţia deplorabilă a GEROM-ului sau a minei Lupeni care în 2018 se va închide (M. BOBOC)

Comunicat de presă

“Prim-ministrul, Dacian Cioloș, ajută Valea Jiului și judeţul Hunedoara”

PNL Hunedoara apreciază aprobarea cu prioritate de către Guvernul României, condus de dl Prim- Ministru Dacian Cioloș a unui memorandum prin care, din nou, ajută Valea Jiului și Județul Hunedoara. Având în vedere problemele cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara, pe fondul unei reduceri constante a necesarului de energie electrică produs pe bază de cărbune, sprijinul Guvernului României era vital și vine la momentul oportun. Întreruperea activității CEH, cel mai mare

www.zvj.ro vineri, 5 noiembrie 2016

agent economic din Valea Jiului și din județul Hunedoara poate avea ca efect creșterea semnificativă a ratei șomajului în Valea Jiului precum și reducerea veniturilor din impozitele și taxele locale pe care le datorează societatea bugetelor locale, cu impact asupra nivelului de trai în această zonă. Astfel, Guvernul României prin Memorandumul aprobat, asigură următoarele : - continuarea activității CEH, cel mai mare agent economic din județul Hunedoara va

avea ca efect menținerea locurilor de muncă în zonă, plata contribuțiilor la bugetele locale și menținerea unui nivel de trai corespunzător în această zonă, cu atât mai mult cu cât este singurul agent economic care furnizează agent termic în municipiul Petroșani și în municipiul Deva din județul Hunedoara. - continuitatea furnizării agentului termic în municipiul Petroșani și în municipiul Deva și pentru următorii ani. - măsuri de protecție socială a minerilor

disponibilizați de la CEH similare minerilor disponibilizați de la SNÎMVJ. - funcționarea Grupului 3 de la sucursala Electrocentrale Deva și a grupului 4 de la sucursala Electrocentrale Paroșeni , cel puțin până în anul 2024 - realizarea proiectelor social edilitare aflate în curs de implementare la nivel local, în orașele Petrila și Uricani. PNL Hunedoara consideră că aceste eforturi ale Guvernului României conjugat cu înființarea unei „ Zone Pilot de intervenție” în Valea Jiului pentru încurajarea implementării de proiecte cu finanțare europeană și guvernamentală vin în ajutorul cetățenilor Văii Jiului și a județului nostru. Preşedinte PNL Hunedoara, Florin Roman

PROMOVARE

SINDICATE

Sindicatul „Noroc Bun” în acţiune

Ing. Adrian Jurca, preşedintele singurului sindicat care mai luptă pentru mineri, a adus ieri la cunoştinţa Parchetului o gaşcă de „relaţii nepotrivite” de la CEH Către Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani

Sindicatul „Noroc Bun”, organizaţie sindicală legal constituită şi care funcţionează în cadrul S Complexul Energetic Hunedoara SA, cu sediul în Petroşani, str. Lunca 153, reprezentată de către Ştefan Adrian Jurca, formulează următoarea:

Plângere Penală împotriva numiţilor Michael Melczer şi Petre Nica, având calitatea de director general şi director general adjunct al S CEH-SA, precum şi împotriva lui Daniel Andronache, Aurel Niculescu şi Constantin Jujan, foşti directori generali ai S CEH-SA, numitului Bogdan Stănescu având calitatea de administrator special al S CEH-SA, precum şi împotriva numitului Dan Agrişan, fost administrator special al S CEH-SA. În fapt numirea primilor doi s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 301 Ncp, aceştia aflându-se în conflict de interese deoarece: - Michael Melczer a avut în ultimii cinci ani calitatea de manager al SC Gerom SA, societate cu capital privat cu sediul în Petroşani, societate care a avut şi are în continuare relaţii comerciale cu S CEHSA, acesta având relaţii de muncă cu societatea respectivă chiar semnând din postura aceasta o cerere de insolvenţă a S CEH-SA. Totodată vă solicităm să verificaţi necesitatea şi legalitatea angajării acestuia în cursul anului 2015 în funcţia de consilier personal al lui Constantin Jujan (director general al S CEH-SA la acea vreme), în condiţiile în care direc-

facebook.com/ziarulvaiijiului

torul general mai avea încă cinci consi- Daniel Andronache, Aurel Niculescu, „Noroc Bun”, ne constituim parte civilă lieri personali, raporturile de muncă, Constantin Jujan şi Dan Agrişan, pentru cu referire la drepturile pierdute de pontaje etc., dar şi pontajul acestuia pe abuz în serviciu, care din funcţia de dicătre membrii noştri de sindicat (plăţi perioada cât a fost detaşat în interes de rector general al S CEH-SA, respectiv adcompensatorii în cazul disponibilizărilor, serviciu la EM Livezeni deoarece acesta a ministrator special, nu au aplicat la timp plată curent şi cotă de cărbune), drepturi fost pontat fictiv, neprestând niciun post prevederile art. 51 şi 52 din Legea Minecare se acordă în toată Europa în cazuri la EM Livezeni. De asemenea, vă solicilor cu privire la iniţiativa de închidere a similare, dar şi în Valea Jiului la SNIMVJ. tăm să verificaţi dacă în data de 28, 29 minelor nerentabile din punct de vedere Specific pe această cale că voi depune noiembrie 2016 acesta s-a deplasat la Bu- economic, iar prin fapta lor au dus la sta- această plângere şi la DNA Bucureşti, decureşti împreună cu Nica Petre, întâlrea de incapacitate de plată a S CEH-SA, oarece voi extinde plângerea şi împotriva nindu-se cu Bogdan Stănescu pentru a şi aşa cum specifică administratorul judi- dIui Andrei Dominic Gerea, fost Ministru aranja numirea în funcţii. ciar desemnat în Raportul asupra cauzeal Energiei, precum şi a dlui Victor Grigo- Petre Nica a fost preşedinte al Sindicalor care au dus la starea de insolvenţă a rescu, actualul Ministru al Energiei, care tului Muntele, postură din care a semnat societăţii, acesta se află în „faliment, deşi au fost informaţi de situaţia S CEHContracte Colective de Muncă, care, aşa dar care încă nu este constat de către o SA nu au luat măsurile care se impun, în cum rezultă din Raportul Administratoriinstanţă judecătorească”. Faptele acesplus au tăinuit faptele mai sus menţiolor asupra cauzelor care au dus la insoltora au dus la pierderi masive ale bugenate. venţă S CEH-SA, au dus la starea de tului statului, la probleme sociale şi de 03 noiembrie 2016 incapacitate de plată a S CEH-SA; mediu greu, dacă nu imposibil, de rezolSindicatul „Noroc Bun” Practic, cei doi au influenţat starea în vat. Asupra acestora, noi, Sindicatul Ştefan Adrian JURCA care se află acum S CEH-SA, scopul fiind ajungerea în fali- Povestea unui interviu uitat ment a S CEH-SA, iar din funcţiile în care au fost recent numiţi să poată acapara în interes propriu (prin terţi) activele S CEH-SA. Numirea greu? De ce România nu este admisă încă în A doua cale mai costisitoare celor doi fiind premeditată, UE? Nu ştiu dacă sunteţi la curent cu demerValeriu BUTULESCU: Din păcate, în România pregătită de mai multă schimbările nu au decurs la fel de paşnic ca în surile mele. Uneori aceste intervenţii sunt vreme în acest scop. mai importante decât o vizită în România, alte ţări. După cum ştiţi, în România şi-au - Bogdan Stănescu pentru unde probabil o să povestim despre ce am pierdut viaţa mii de oameni în Revoluţie. La abuz în serviciu deoarece noi comunismul s-a apărat până la capăt, nu a făcut şi cum a fost. Adevăratele interese sunt prin numirea celor doi, Miîn Occident, la Bruxelles, în Statele Unite... vrut sub nici o formă să abdice. Aceste sacrichael Melczer şi Petre Nica, Acolo trebuie insistat! Acolo trebuie conştienficii sporesc nemulţumirile. Unii spun: atâta nu a ţinut cont de conflictul tizaţi oamenii politici. Eu fac acest lucru. Din sânge s-a vărsat degeaba! de interese flagrant în care păcate, aceasta îmi ia timp şi nu-mi permite LECH WALESA: Nu s-a vărsat degeaba! Gânse află, dar nici de faptul că să mă ocup de alte lucruri plăcute, cum ar fi diţi-vă că se putea vărsa mai mult. Aici apare aceştia nu au pregătirea şi vizitarea României sau a altor state. o întrebare: Dacă s-ar fi vărsat mai mult experienţa necesară pentru sânge ar fi fost mai bine? Nu! Într-adevăr, la ocuparea acestor funcţii noi lucrurile au decurs puţin altfel. Aţi fost în Comoditatea Occidentului urma Poloniei în ce priveşte organizarea reValeriu BUTULESCU: Domnule Preşedinte, zistenţei anticomuniste. Această întârziere v- dacă totul decurge normal, la 1 ianuarie 2007 a făcut să treceţi brusc peste mai multe România va fi admisă în Uniunea Europeană. bariere. Dar a trebuit să loviţi şi aţi lovit. Aţi În legătură cu acest eveniment, credeţi că făcut un salt prea mare, brusc aţi sărit prea România care, alături de Bulgaria, închide departe. N-aţi avut de ales. Aţi fost obligaţi lista noilor membri poate conta pe solidaritade situaţie. Repet: nu aveaţi alte posibilităţi. tea celorlalte state, în accepţiunea nouă a Chiar dacă lucrurile decurgeau altfel tot aici acestui cuvânt, pentru a lichida diferenţele aţi fi ajuns, la acelaşi drum al libertăţii, decare ne separă de acestea? mocraţiei şi economiei libere. Orice altă cale Lech WALESA: Diferenţele prea mari sunt induce la costuri mai mari. Puteţi doar să mai comode pentru toţi. Salariile mai mici de la schimbaţi din când în când nişte miniştri, dar noi sunt inacceptabile în Germania sau cei noi vor fi la fel ca predecesorii lor. Aşadar, Franţa. Pentru şomajul din România sau din e nevoie de mai multă înţelepciune, de impli- altă ţară, germanii sau alţii din Europa vor care, de mai multă transparenţă în acţiunile plăti impozit mai mare. De aceea Europa trenoastre. Numai aşa se poate. Nu avem de buie să înţeleagă, şi chiar a început să înţeales. A doua cale, aşa cum am spus, înseamnă leagă că nu există Europa fără România, că demonstraţii, greve, cucuie. Ele numai spotoţi sunt necesari, că trebuie să echilibrăm resc costul reformei. nivelurile de trai, altfel unificarea devine puţin atractivă. Diferenţele frânează dezvoltarea, frânează întreaga Europă. Vă repet : Interesat de România victoria obţinută a fost prea mare. Aproape o Valeriu BUTULESCU: Suntem informaţi că jumătate de lume s-a alipit la civilizaţia occiveţi vizita în curând România. dentală. Occidentul a început să se plângă Lech WALESA: Eu de câteva ori am vrut să că, vezi Doamne, nu mai face faţă! Bineînţemerg în România. Dar nu s-a putut, am fost les! Occidentul este comod, are un sistem deatâta vreme în fruntea acestei organizaţii. păşit, cu state mici, uşor de guvernat atâţia Sunt aşa obosit că nu mai fac faţă. De aceea îmi cer scuze românilor, îmi cer scuze sindica- ani. Acum însă au apărut state mari. Aceasta a făcut ca angrenajul occidental să nu se mai liştilor. S-ar putea ca anul acesta să reuşesc. învârtă. Dar se va învârti în curând pentru că Dar vă rog să mă înţelegeţi. Sunt foarte agloprincipiile sale sunt sănătoase. merat. Însă unde merg mă interesez şi de poExistă libertate economică si politică, iar porul român. Am întrebat Occidentul: Ce aceasta va produce efecte benefice. faceţi? De ce colaborarea cu România merge

Liderul legendar al Solidarităţii, Lech Walesa, vorbind despre minerii Văii Jiului (II)

Alin Simota,

Castelul Ianza

Invadat de „Îngeri, copii şi oameni mari”

În cadrul unui proiect care se derulează în această perioadă a anului de patru ani, intitulat „Săptămâna Îngerilor”, mai multe cadre didactice şi profesoare sufletiste din Petroşani au organizat miercuri seara, la galeria de artă Ianza-Art de pe strada Timişoarei expoziţia intitulată „Îngeri, copii şi oameni mari”. Evenimentul va fi continuat cu mai multe acţiuni în Petroşani, inclusiv „o zi a îngerilor”, organizată de Primăria municipiului Petroşani în Sala de Marmură, luni, 7 noiembrie, la orele 17,00.

Voluntari cu suflet mare şi copii cu suflet de înger

Zeci de copii de la şcolile din Petroşani şi de la Centrul Comunitar „Speranţă pentru Colonie” s-au adunat miercuri seară la Castelul Ianza, în spaţiul atât de primitor pus la dispoziţie de Fundaţia „Ianza Art InterCultural”. Alături de ei, câteva cadre didactice în frunte cu directorul Adina Udrea de la Centrul „Speranţă pentru Colonie”, educatoarele, învăţătoarele şi profesorii voluntari Rodica Rahotă, I.R. Kelemen, Anuţa Ampoiţan, Camelia Bratima, Ioan Alexandru Roland, Berta Biro, Nicoleta Ioana Radu, Cristina Tudoraşcu, Claudia Şponor, Cristina Szolosi Mota, Anişoara Trîncă, Roxana Filip, Adriana-Maria Bociat şi gazda, Cristian Ianza. Cu toţii au reuşit să creeze un cadru minunat, plin de desene şi tablouri sau obiecte prelucrate manual de copii, toate cu şi despre îngeri.

Trei fragmente din tot atâtea discursuri

Într-o atmosferă tinerească, acţiunea a debutat cu trei discursuri. Din fiecare am reţinut câte ceva. „Cu toate că această casă este vorbită de unii că ar fi bântuită de spirite, nu s-au întâmplat evenimente de tip Haloween, se întâmplă însă altceva, mult mai plăcut. Sub impulsul Adrianei Bociat, cea care se luptă în această perioadă pe mai multe planuri de acţiuni inedite şi frumoase în cadrul Săptămânii Îngerilor, iată că astăzi putem din nou să ne bucurăm împreună cu aceşti îngeraşi minunaţi”, s-a adresat auditorului la începutul evenimentului artistul plastic Cristian Ianza. În cuvântul său de deschidere, unul dintre organizatorii acestui eveniment, iubitoarea de artă Adriana Bociat, o creştină adevărată care pune mai presus de toate învăţătura creştină şi frica de Dumnezeu, a menţionat: „Mă bucur că sunteţi prezenţi într-un număr atât de mare în această seară aici. Când mi-am dat seama că data de azi este în plină vacanţă a elevilor m-am speriat puţin, dar Dumnezeu mi-a scos în cale îngeraşii, care vin spre tine când nici nu te aştepţi şi care aşa frumos s-au mobilizat punându-şi creativitatea la bătaie, încât avem de faţă o minunăţie de expoziţie! O să vă rog să vă bucuraţi de tot ceea ce copiii au descris prin desenele lor şi prin gândurile lor. L-am rugat pe Cristi să ne lase să expunem şi câteva lucrări ale artiştilor plastici şi ale lui, care au legătură cu îngerii. Ne bucurăm că nea permis deoarece nu degeaba expoziţia se numeşte Îngeri copii şi oameni mari. Mulţumim tuturor profesorilor, cadrelor didactice şi părinţilor care s-au angrenat în organizarea acestui minunat eveniment, precum şi domnului Cristi care ne-a permis să venim aici din nou pentru a patra oară”. „(...) Copii, să nu vă fie niciodată frică de niciun fel

www.zvj.ro vineri, 5 noiembrie 2016

umbre şi să mai ştiţi că lumina este întotdeauna cu voi. Să ţineţi minte şi faptul că îngerii sunt pretutindeni şi alături de voi. Am întrebat astăzi la şcoală pe mai mulţi, ce cred că sunt îngerii? Copiii mi-au împărtăşit din gândirea lor şi în română şi în engleză, recitându-mi în plus şi câteva poezii, unele în engleză, altele în română. Iar la întrebarea unde cred ei că locuiesc îngerii (?), răspunsul lor, în marea majoritate, a fost unul cel puţin interesant: îngerii n-au casă, ei sunt pretutindeni! Bun, dar le-am spus că dacă ar fi să locuiască undeva, cum ar fi casa lor? Mi-au răspuns iar interesant: unii au spus că poate ei ar avea o casă de turtă dulce şi poate aşa ar avea şi ei, copii, un Crăciun fericit, alţii mi-au spus că poate îngerul locuieşte în fiecare dintre noi, fiecare înger având povestea lui. Şi fiecare înger pe care ei l-au evocat, într-adevăr, are căsuţa lui. Şi dacă vă veţi uita la desenele lor veţi vedea acest lucru. Iar din cuvintele lor mi-a plăcut în mod deosebit o idee: acolo unde este Dumnezeu, indiferent de ce religie aparţine omul, există îngeri! Deci, dacă aveţi inima plină de iubire copii şi oameni buni, înseamnă că sunteţi veşnic însoţiţi de îngeri!”, s-a adresat atât de frumos în cuvântul său, doamna profesoară Roxana Filip.

Final fericit cu rugăciuni către îngeraş şi dulciuri

Doamna director Adina Udrea, împreună cu câţiva copii de la centrul de copii din Colonie, coordonaţi de doamnele educatoare prezente şi amintite mai sus, au intrat apoi în rol. Mai exact, copiii au prezentat un scurt program artistic, foarte frumos, pentru care îi felicităm şi din paginile acestui ziar, la fel şi pe părinţii lor care au nişte copii aşa de frumoşi şi de talentaţi. „Rugăciunea către Sfântul Înger Păzitor” rostită cu multă evlavie de Daria, Adelina, Andrei şi Georgiana,

Condamnat pentru instigare la abuz în serviciu

În data de 2 noiembrie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelul inculpatului Simota Alin, menţinând hotărârea nr. 207/ 12.04.2016 a Judecătoriei Alba Iulia. Astfel, Alin Simota a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu. Sentinţa este definitivă.

În fapt, la data de 13 septembrie 2013, „inculpatul Simota Alin, aflat în stare de arest preventiv, i-a instigat pe agenţii de poliţie Muntean Mihai Nicolae şi Lupea Sebastian Ioan, ambii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Alba - Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă, să-şi încalce atribuţiile de serviciu privind paza şi escorta acestuia. Astfel, cei doi poliţişti au acceptat propunerea inculpatului de a se abate de la traseul stabilit, respectiv de a merge în localitatea Petrila, judeţul Hunedoara, unde acesta s-a întâlnit cu membrii familiei şi cu alte persoane”, a informat Direcţia Generală Anticorupţie (DGA). Anterior, agenţii de poliţie Sebastian Ioan Lupea şi Mihai Nicolae Muntean au fost condamnaţi de Curtea de Apel Alba Iulia la pedeapsa de 6 luni, respectiv 3 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu. Dosarul penal a fost constituit prin sesizarea din oficiu a ofiţerilor din cadrul DGA - Serviciul Judeţean Anticorupţie (SJA) Alba care, în baza delegărilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, au efectuat mai multe activităţi de cercetare penală în cauză. Mihaela PETROŞAN

„Înger, îngeraşul meu” spusă de Karina şi Oana, „Când îngerii sărută” recitată de Denisa şi Andreea, sau „Rugăciune către îngeraşul meu”, citită de Andrei Şerban, sunt rugăciunile care au fost spuse de copii în faţa publicului prezent. Ne-a rămas în minte sârguinţa şi plăcerea cu care aceşti „îngeraşi”, mulţi îmbrăcaţi în costume albe de înger, au venit în faţa celor prezenţi. Finalul nu putea să fie decât unul aşteptat: câteo gustare dulce. Astfel că după atâtea desene, rugăciuni, vorbe cu îngeri şi raze de speranţă, ei nu puteau pleca spre casă decât încărcaţi pozitiv, după o seară plăcută petrecută alături de colegii şi dascălii lor. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

SPORT

Popice

Petrilenii vor după campioana europeană

Pe arena de popice din Târgu Mureş s-a disputat etapa a II-a a Cupei României la popice, pentru echipele de seniori şi senioare. După două etape Intre Petrila se află pe locul al treilea, la un loc distanţă în spatele campioanei europene, CFR Cluj. „Cu lotul pe care îl avem acum, noi sperăm la locul secund. Să fim, totuşi, în spatele campioanei europene nu este puţin lucru”, a declarat Marcel Dobrică, antrenorul popicarilor petrileni. În prima parte a Cupei României la masculin, după turneul de la Petrila, conducea CFR Cluj (3351 p.d.), urmată de Electromureş Tg. Mureş (3068 p.d.), Inter Petrila (3065 p.d.) şi CSM

În Liga a IV-a

Meciuri tari Sâmbătă şi duminică are loc o nouă etapa în Campionatul Ligii a IV-a la fotbal.

Lidera Inter Petrila va avea o deplasare grea la Călan, iar Hercules Lupeni va juca, acasă, cu o altă echipă revelaţie Aurul Certej. Minerul Uricani va fi un miel de tăiere la Băiţa, dacă nu va lupta cu toate armele, iar Universitatea Petroşani va avea viaţă grea la

Satu Mare (2865 p.d.). Inter Petrila a participat la turneul masculin, etapa a doua, unde s-au obţinut următoarele rezultate: 1. CFR Cluj - 3421 popice doborâte. S-au evidenţiat: Dorin Virgil - 586 p.d., Petruţ Mihălcioiu - 582 p.d. 2. Electromureş Tg.Mureş - 3212 p.d. S-au evidenţiat: Arpad Gyorgy - 566 p.d.,Laszlo Boer 552 p.d. 3. Inter Petrila - 3040 p.d. S-au evidenţiat: Marian Bălan - 556 p.d.,Petre Cimpoer - 550 p.d. 4. CSM Satu Mare - 2905 p.d. Sau evidenţiat: Marius Lucuţ 505 p.d., Darius Sonkodi - 502 p.d. Pe primele trei poziţii în clasamentul general la seniori masculin, se află echipa CFR Cluj, cu 6772 p.d. (8 puncte), urmată de Electromureş Tg.Mureş, cu 6280 p.d. (6 puncte) şi Inter Petrila, cu 6105 p.d. (4 puncte). Etapa a III-a a Cupei României este programată în data de 3 decembrie 2016, la Cluj-Napoca (turneul masculin). Finala la seniori individual va avea loc în perioada 18-20 noiembrie la Ploieşti. FC Hunedoara. Un pas greşit al liderului şi unul bun al lui Hercules i-ar putea aduce din nou pe lupeneni în postura de lideri. Antrenorul Dan Voicu nu poate să-l folosească pe jucătorul Andrei Harangozo, care mai are de ispăşit patru etape de suspendare. Programul etapei: CS Hunedoara - AS „U” Petroşani; CSM Jiul Petroşani - CSA Aurul Brad; Metalul Crişcior Brad - CSO Retezatul Haţeg; ACS Hercules Lupeni - AS Aurul Certej; ACS Şoimul Băiţa - Minerul Uricani; ACS Victoria Călan - CS Inter Petrila.

La Turneul „Gheorghe Ola”

Jiulistul Codiţă - cel mai tehnic

Sala sporturilor din Simeria a găzduit faza judeţeană a Trofeului „Gheorghe Ola”. Au participat 9 echipe, împărţite în 3 serii. Câştigătoarele celor 3 serii au fost: ACS Şcoala de fotbal Jiul Petroşani, CS Pro Fotbal Junior Petroşani şi ACS Şcoala de fotbal Primavera Deva. Între cele trei echipe s-au disputat jocurile finale care s-au încheiat cu următoarele rezultate: Primavera Deva - Jiul Petroşani: 8 1; Jiul Petroşani - Pro Fotbal Petroşani: 1-0; Primavera Deva - Pro Fotbal Petroşani: 5-2. Echipa câştigătoare, Primavera Deva (antrenor Dobrescu Romeo), va reprezenta judeţul Hunedoara la faza zonală în perioada 2-4 decembrie. La acest turneu s-au acordat şi premii individuale. Luca Alexoi a fost desemnat cel mai bun portar, Ianis Irimie (Pro Fotbal Petroşani) - cel mai tânăr jucător, iar Darius Codiţă (Jiul Petroşani) a cel mai tehnic fotbalist.

AJF a omologat

3-0 pentru Inter

Jocul de seniori dintre CS Inter Petrila şi AS Metalul Crişcior Brad, care ar fi trebuit să aibă loc etapa trecută la Petrila, a trecut pe la Comisia de Disciplină a AJF Hunedoara.

Forul judeţean a omologat partida cu

scorul de 3-0 în favoarea echipei CS Inter Petrila. AS Metalul Crişcior Brad a fost penalizată cu suma de 600 lei pentru neprezentarea la joc. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nimic nu se vindecă peste noapte, orice rană (fizică sau emoţională) are nevoie de timp ca să se refacă. Aşa eşti şi tu acum, în faza de recuperare după un moment critic ce a lăsat urme.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

transmite.

Ai norocul de a discuta azi cu o persoană inteligentă, care îţi inspiră respect şi încredere. Te poţi baza întru totul pe informaţiile pe care ţi le

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

tale.

Nu te aştepta ca toate să-ţi meargă strună la serviciu, deoarece vei avea mereu impresia că există ceva sau cineva care se opune planurilor

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Este o zi riscantă pentru unele planuri, pentru că poate apărea o surpriză neplăcută care strică tot. Fii pregătit pentru orice, mai ales pentru eşecuri sau finaluri bruşte de drum.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

O vreme, nimic nu părea să mai înainteze, dar pesemne că era doar liniştea de dinaintea unui mare salt cu câteva etape mai în faţă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Dacă cineva îţi dă azi o veste proastă, nu te lua după ce spune acesta, ci mai informează-te şi din alte surse. N-are rost să-ţi strici ziua.

Balanţă (22 Sep - 22 oct)

Priveşte în jurul tău să vezi persoanele în vârstă care ar avea mare nevoie de o vorbă bună, de un sprijin, de prezenţa ta. Oferă-le ca dar în această zi cateva minute din viaţa ta.

Scorpion (23 oct - 21 Noi)

Pregăteşte-te pentru un hop greu de trecut, mai bine zis imposibil de trecut ca atare poate fi finalul brusc al unei etape.

DIVERSE

mica publicitate

• Composesoratul Livezeni invită toţi membrii în data de 13.11.2016, ora 13, la Sala de Marmură a primăriei pentru AG Extraordinară. Ordinea de zi va fi alegerea preşedintelui. La sediu se vor depune până în data de 11.11.2016, ora 13, pentru înregistrare, următoarelor documente: cerere, CV, cazier, diplomă de studii. În lipsă de cvorum şedinţa se reia în data de 20.11.2016, ora 13. Consiliul de Administraţie

RESTRICȚII APĂ

mica publicitate

• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 04.11.2016, în oraşul Petroşani, între orele 09:00-13:00. Zona afectată: str. Şt. O. Iosif, str. 22 Decembrie, str. 1 Decembrie 1918 zona cuprinsă între Primăria Municipiului Petroşani şi Magazin Lidl, exceptând blocurile turn. Motivul restricţiei: refacere alimentare cu apă SC Keops, str. 1 Decembrie 1918.

• experienţa în trafic internaţional constituie avantaj. • de preferat domiciliul pe raza judeţului Hunedoara. • atestat transport marfă, card tahograf. • disponibilitate de a lucra 2 luni cu 2 săptămâni pauză. • contract de muncă în România. • salariu motivant + bonusuri în funcţie de rezultate/performanţă. • se garantează plata salariului la timp. • ideal pentru cine doreşte un loc de muncă stabil şi pe termen lung. • se lucrează doar legal, doar la program. • momentan nu se lucrează în echipaj.

Detalii la telefon 0765.459316 CV-ul pe email: eurocarriage@yahoo.com ANGAJĂRI

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Indiferent cum e vremea afară, ai nevoie urgentă de aer curat! Permite-ţi această evadare în natura ca o salvare, pentru că acolo parcă toate se aşează altfel în viaţa ta.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Găseşti portiţa de ieşire dintr-o situaţie complicată care te duce la etapa următoare, dar nu te lăsa furat de nereguli. Dacă intuiţia îţi spune că există un preţ de plătit pentru acest succes, mai bine nu accepţi ceea ce ţi se oferă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ai grijă la atitudinea agresivă pe care o adopţi astăzi, pentru că, deşi pe tine te ajută să-ţi atingi scopurile, s-ar putea să-l deranjeze pe altul. Cineva are de suferit din cauza nervilor tai

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Tot ce ai nevoie există deja în calea ta, totul e să întinzi tu mâna şi să iei! Nu visa la ceva ce nu e pentru tine, ci bucură-te cu ce ai deja la îndemână!

HoRoSCoP

www.zvj.ro vineri, 4 noiembrie 2016

mica publicitate

Vila Straja angajează: bucătari, recepționeri, ospătari și cameriste în condiții avantajoase, cu cazare și masa incluse. Relații la telefon 0735.169368.

• Societate comercială angajăm studenţi, economişti şi ingineri pentru activitatea de proiectare: ing. constructori, ing. mecanici, ing. instalaţii electrice, ing. topografi. Relaţii la telefon 0723.570937. ______________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează bucătar, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662. ______________________________________________ • Societate comercială angajează în condiţii avantajoase dispecer taxi, barman. Relaţii la telefon 0763.155871, Petroşani. ______________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim), cameristă şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). • Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

PUBLICITATE

EDILITARE Vulcan:

Vulcan

Marginea dinspre nord a platoului telegondolei se transformă în groapă de gunoi

Depozitul de deşeuri al Vulcanului este oficial închis de la mijlocul lunii iulie. Lucru ştiut cu mult dinainte, dar care este anunţat, preventiv, şi prin panourile fixate la capătul căilor de acces spre fosta groapă de gunoi. Aceasta s-a închis, dar, din câte am constatat ieri dimineaţă, o alta este pe cale să-i ia locul.

În jurul orei

opt a zilei de joi, 3 noiembrie, pârâul Căprişoara s-a umflat pe neaşteptate. Ba, în câteva locuri, apele i s-au revărsat pe asfaltul drumului pe lângă care el şerpuieşte. Odată cu apa, au început să vină la vale fel de fel de mizerii. În mare parte crengi de pomi. Cauza: s-a rupt digul existent mai sus de fosta groapă de gunoi, iar apa a dat năvală la vale. În mizeria care s-a adunat pe drum şi în albia pârâului nu au fost alte probleme. Administraţia publică vulcăneană a intervenit rapid cu oameni şi cu utilaje, astfel că, în două-trei ore, efectele produse în urma acestui incident au fost înlăturate.

Tot ce s-a strâns

s-a dus la… telegondolă. La marginea dinspre oraş a platoului acesteia. E adevărat, cu ceva timp în urmă aici au început să fie aduse resturi de la

demolări, cu scopul de a întări zidul de sprijin din beton care, în unele locuri, a cedat. Boală de construcţie. Nu-i nimic rău în asta, fiindcă, într-un fel, pare-se că terenul s-a consolidat. Deşi, cum ajungi la aleea care, din drumul spre Pasul Vâlcan, se ramifică spre telegondolă, peisajul care ţi se arată ochilor seamănă uluitor de mult cu un câmp de război. Rău este, însă, că, pe lângă astfel de materiale, pot fi zărite şi fel de fel de alte reziduuri. Desigur, scuza ar fi aceea că şi acestea ar putea să facă treabă odată introduse în vale, imediat după zidul de sprijin. Numai că, aşa cum lesne se observă, nu prea cred că asta s-ar fi urmărit.

Dacă sunt vulcăneni nemulţumiţi că le este ars becul de pe stâlpul de iluminat de lângă bloc, problema se poate rezolva din câteva mişcări. Pe drumul care duce la telegondolă becurile de pe stâlpii înşiraţi unul după altul fac lumină şi în timpul zilei.

Nu pot fi

sigur dacă becurilor cu pricina li se oferă zilnic favorul acesta, dar, ieri dimineaţă, începând de la cimitir şi până la telegondolă, lumina lor gălbuie îi făcea concurenţă celei zilei.

În caz că se va continua astfel,

pe bune, nu-i văd bine nici pe mai marii primăriei vulcănene şi nici pe funcţionarii de la Serviciul de Mediu al acestei administraţii publice locale. Dacă, desigur, s-ar sesiza cine trebuie. Indiscutabil, nu s-ar fi ajuns niciodată la aşa ceva dacă, de la început, terenul pe care a fost amplasată staţia de plecare a telegondolei ar fi fost temeinic consolidat. Ştiu, pe vremea aceea, s-au făcut drenările corespunzătoare, iar zidul de sprijin a fost construit după datele existente atunci. Cine, însă, s-ar fi gândit că, în zona aceasta mlăştinoasă, apele

De la cimitir în sus becurile de la iluminatul public ard şi ziua

vor continua să sape pe sub pământ?

P.S. În timp ce terminam de scris acest articol, un sms mi-a adus la cunoştinţă că reprezentanţi ai Gărzii de Mediu de la Deva şi-au făcut apariţia la Termocentrala Paroşeni. Oamenii au urcat şi mai sus de fostul depozit de gunoi, unde-i digul răpus. Pe când şi la telegondolă? Curaj!

Nu cred că ţine motivarea că se lucra pe reţea. Nu am văzut ţipenie de autospecială cu însemnele corespunzătoare societăţii care se ocupă cu depanarea defectelor electrice. Şi nici cunoscuta maşină cu nacelă a electricienilor de la primărie nu era prin zonă.

L-am zărit,

în schimb, pe Ile urcând grăbit, la volanului Duster-ului, spre ferma sa. Cum se îndepărta în viteză pe asfaltul drumului, aşa încadrat de luminile de pe stâlpi. autoturismul de teren condus de el părea un avion pe pista de decolare. Numai că zborul primarului s-a încheiat în faţa porţii fermei sale unde îl aştepta cineva. Nu m-aş mira dacă, aşa grăbit cum era, nici să fi băgat se seamă becurile aprinse în miezul zilei. Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 248 l 4 noiembrie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

Starea Petroşaniului înainte de Primul Război Mondial

Pe malul Jiului cu „împrejurimi bogate în cărbuni se află Petroşenii. Cea mai mare parte a locuitorilor sunt mineri (băieşi), care lucrează la două societăţi, la societatea erarului (visteriei) şi la societatea salgotariană. Înflorirea acestei comune se datorează dezvoltării stabilimentelor de mine (băi). Cu zece ani înainte [1903] comuna număra 7765 locuitori, care la recensământul din 1910 s-au sporit la 12.902. Din aceştia, 5750 au fost angajaţi în băile salgotariane, iar 6443 lucrau în băile visteriei. În ultimul număr sunt socotiţi şi cetăţenii independenţi de societate, dar care abia sunt la 3-4 sută. Cea mai mare parte a caselor din comună sunt ale societăţilor. În comună toate lucrurile se întâmplă aşa cum voiesc societăţile, în special societatea salgotariană. Primarul comunei e şi funcţionarul societăţii, alegerea lui de câţiva ani e tot cu unanimitate. Căpitanul pompei desface câteva butoaie de vin şi când spiritele sunt <<pregătite>>, se pune în faţa casei comunale şi strigă din toate puterile: <<Ura! Trăiască!>>. Şi e na-

tural, ca în asemenea împrejurări alegerea să fie unanimă, pentru că cine e de altă părere, pe acela repede îl convinge cu gravitatea trebuitoare de contrarul. Astfel, societatea se îmbogăţeşte fericită cu primarul ales de ea şi cu solgăbirăul Vasile Janza. Ridicarea impozitului comunal de la 41% la 96% a reuşit de minune şi a se încărca pe spinarea comunei 700.000 coroane datorie. Merită să privim, că pe alt teren cum funcţionează această societate nobilă. La înscrierile ultime au fost 1920 copii obligativi la învăţământ în Petroşeni, dar la şcoală s-au prezentat numai 1181, iar 739 sau 38% nici nu s-au prezintat la şcoală. La şcoala de stat din comună au umblat 640 copii, ceilalţi au umblat la şcoala comunală, la a societăţii şi la cea călugărească. Societatea salgotariană, care are mai multe milioane venit anual susţine o şcoală într-o colibă mizerabilă care ar avea trei clase în o singură încăpere, adică nedespărţite. (continuare în pagina 2)

Absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca, Felix Ostrovschi este licenţiat în istorie, profesor de istorie şi actualmente bibliotecar în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din acelaşi oraş, Cluj-Napoca. În interiorul Centrului de cercetare şi documentare „Adrian Marino” continuă activitatea de cercetare, parte din ea reflectată în articole, referate şi recenzii publicate fie în mediul on-line, pe site-uri de specialitate (www.clujulcultural.ro; Multidisciplinaritatea şi Umanioarele), fie în ediţiile tipărite ale unor diverse publicaţii periodice de specialitate („Memoria. Revista gândirii arestate”; „Philobiblon”, „Sargetia”; „Bibliorev”; „Revista Bistriţei”). De ceva timp, Felix Ostrovschi este şi colaboratorul trustului nostru de presă. El oferă săptămânal cititorilor timisplus.ro şi hunedoaraplus.ro mult gustata rubrică din „Presa vremii”. Astăzi avem plăcerea să-l debutăm şi în „Prăvălia cu istorii”, suplimentul Ziarului Văii Jiului. Felix Ostrovschi ne propune spre lectură câteva articole din „Adeverul” despre Valea Jiului, ziar care a apărut la Budapesta ca organ al Partidului Social Democrat din Ungaria. Tonul foarte critic al articolelor, apărute în epoca antebelică, la adresa societăţii miniere trebuie înţeles prin prisma faptului că Adeverul este o publicaţie politică. Însă, dincolo de această abordare „tezistă”, articolele comunicate de Felix Ostrovschi aduc destule informaţii neştiute până acum despre Valea Jiului. Spor la citit. (M. BOBOC)

PRăVăLIA CU ISTORII

vineri, 4 noiembrie 2016

Gimnaziul construit de comună l-au predat statului pentru a scăpa de cheltuieli. În băi zilnic se întâmplă accidente, care au silit societatea ca din banii plătiţi de muncitori să clădească un spital. Mai este afară de asta infirmerie care seamănă cu un grajd de cai. Dacă tabla veche şi tocită n-ar trăda că aici e <<Rendeloszoba>> (Infirmerie) s-ar crede că acolo e un

Malea. Aici subprefectul (solgăbirăul) a construit un pod frumos de fier betonizat, pe al cărui stâlp se vede inscripţia <<Jazna Vazul foszolgabiro ur reszere tervezte es epitete Gabor Ignac mernok 1909 szept-oct.>>. [Pod proiectat şi construit în favoarea lui Jazna Vazul de către Gabor Ignac în intervalul sept.-oct. 1909]. Antistia comunală la 17 mai 1910 a ţinut o şedinţă în care a jucat

magazin de vechituri părăsit. Societatea opreşte 6% din salarul muncitorilor pentru fondurile ladei (penzie) [fondul de pensii], din jumătatea acestei sume ar trebui să se îngrijească de manipularea medicală regulată. Dar, n-au făcut nimic şi în loc de asta fac reproşuri casei de ajutor cercuală din Deva, că n-a clădit spital şi sanator. Desigur, e foarte uşor a comanda cu banii altuia. Nu e frumos din partea muncitorilor industriali că nu vor să clădească spital societăţii cu venituri de milioane. Dar despre aceia, că de ce nu clădeşte comuna spital pentru bolile epidemice, păstrează o tăcere savantă. Pe muncitorii invalizi (bătrâni sau ologi ciungi) societatea cu o penzie de câteva coroane, ba de multe ori fără nici o penzie îi azvârle afară pe drumuri. Cea mai mare parte a muncitorilor aruncaţi afară îşi susţin viaţa din cerşit. Pe stradă îşi arată membrele ciunge ale corpului ca să stârnească mila. <<Nici nu poţi scăpa de vedenia înfiorătoare>>, se plânge dl. primar al comunei şi pentru a se apăra susţine că <<nimeni să nu dea de pomană>>. Dar în mineri e mai mult simţ omenesc. Şi de asta se plânge primarul funcţionar al minelor: <<Minerii noştri au inimă bună şi nu trec pe lângă nici un cerşetor fără a-i da ceva>>. Aşa zău, ar putea să înveţe simţământ omenesc de la aceşti oameni simpli şi atunci n-ar trebui să se teamă de vedenia <<înfiorătoare>> ai căror cauzatori sunt, în cea mai mare parte lăcomia domnilor. Masa muncitoare exploatată în muncă şi în şcoală, în special românii, în lipsa educaţiei trebuitoare, s-au dedat la consumarea alcoolului (la beţie). Dar nu beau vin sau bere, spirtul curat e cea mai plăcută băutură la aceşti oameni. Dacă scădem cheltuielile din darea de spirt, în anul 1912, 15.761coroane a încasat comuna dare de spirt, adică în ultimii 6 ani 108.878 coroane. Comuna e mândră cu asta după cum se înţelege din cuvintele exprimate: <<Darea de consum a spirtului şi impozitul comunei o plătesc musafirii (oaspeţii) crâşmelor, trebuie să ţinem de drept aceia, că şi elementul poporului trebuie să contribuie la susţinerea comunei>>. De mişcarea antialcoolică desigur nici vorbă nu este. La ce bun, e mai bine dacă muncitorul bea, pentru că dacă nu bea, începe a se gândi la multele ticăloşii pe care le-au făcut faţă de el. Consumarea alcoolului îşi are apoi efectul trist asupra stărilor siguranţei comune. Îndeosebi în zilele de plată bătăile sunt nenumărate şi una sau două omoruri nu-i nici o noutate. Numărul poliţiştilor l-au ridicat la 12, afară de asta şi comandantul de jandarmi e centralizat aci. Printre domniile locale iasă în relief Vasile Jazna solgăbirăul. Toţi solgăbirăii sunt domni mari, dar de puterea celor de pe ţinuturile minelor puţini oameni au idee. Cea mai principală datorie a lor este apărarea intereselor societăţii de băi. În timpul funcţionării sale a pus mâna pe o avere imobilă foarte însemnată, care se întinde pe malul văii Malea. Un teritoriu uriaş îl ocupă cancelaria subprefectului, cazarma de jandarmi şi mai multe case particulare. În fiecare colţ al stabilimentului atârnă inscripţia <<Jazna-telep – Magan terulet>> (<<Stabilimentul Jazna – Teritor propriu>>). Pentru a putea ajunge la stabiliment trebuie să treci valea

mare rol ordinea de zi: <<Recomandarea d-lui Vasile Jazna ca podul clădit de d-sa să fie predat comunei>> că predarea sub ce condiţiuni s-a făcut, despre asta nu vorbeşte cronica, dar că predarea n-a mers gratis, o dovedeşte pasul celălalt al comunei, care spune: <<Am cumpărat de la Vasile Jazna podul betonat care duce pe stabilimentul a.n. Jazna>>. Deci, dl. solgăbirău construieşte pod pe teritoriul său şi când e gata îl cumpără comuna. Domnii se înţeleg între ei…”. [„Adeverul. Organul Partidului Social-Democrat din Ungaria”, Anul XI, nr.47, Budapesta, 21 noiembrie 1913].

Soarta minerilor de pe Valea Jiului „Aproape 12.000 de muncitori lucrează în minele din Petroşeni şi jur, care formează proprietatea societăţilor visteriei, salgotariană şi a unei societăţi mai mici. Împrejurările de lucru sunt egal de mizerabile la toate societăţile. Dar societatea salgotariană ocupă primul loc pe calea exploatării muncitorilor. Aceasta îi merge foarte uşor, pentru că întreaga corporaţie de reprezentanţi comunali din Petroşeni constă din oamenii săi, iar celelalte autorităţi nu-i stau în cale. Aceia sunt servitori supuşi ai societăţii. Căpitanul minelor, ce e drept, vine de două ori pe an în Petroşeni, dar n-a vindecat nici o plângere în acest loc. Muncitorul şi dacă are toată dreptatea, în zadar se plânge ca dacă vorbeşte mult îl asvârle afară, ba îl alungă cu şupa din comună. Cea mai frumoasă construcţie din oraş e casinul oficianţilor. O clădire puternică, cu etaj, care s-a clădit în mijlocul unicului parc al comunei. Tot ce se poate numi comoditate şi strălucire se poate găsi aici. Câteva uliţi mai jos se află locuinţele minerilor. Nişte cocioabe mizerabile în formă de casarmă. Pentru muncitori şi astea sunt bune, îşi zice societatea. […] Starea muncitorilor la această societate e cât se poate de rea. Ziua de lucru e de 12 ore, dar numai pe hârtie, în realitate e de 13 şi chiar mai mult. Ieşirea din băi începe seara la 5.45 şi până vine sus ultima ceată, de mult e trecut de 7 ore. Aproximativ 400 de muncitori lucrează la Dezsa, drumul acestora până la locul lucrului e de un ceas. Dimineaţa trebuie să se scoale la 4 ore, dacă voiesc să ajungă la timp acolo şi seara numai după 8 ore ajung acasă. Pe linia neglijată foarte adeseori deraiază vagoanele. În atari împrejurări, muncitorii trebuie mai întâi să ridice vagoanele pe şine şi numai după aceia îşi pot continua drumul, cu asta de multe ori pierd jumătăţi, ba chiar ceasuri întregi pe care nu i le plăteşte nimeni. Pe lângă munca aceasta obositoare, mulţi muncitori nici duminica nu au odihnă. Şeful ocnei alege oamenii după placul lui, care trebuie să lucreze şi duminica

PRăVăLIA CU ISTORII III

vineri, 4 noiembrie 2016

şi încă 24 de ore într-una. Se coboară duminica dimineaţă la 6 ore şi numai luni dimineaţă la 6 ore vin sus. În acest timp fac cel mai obositor lucru de reparaţie. Botaşii (mânătorii) în tot timpul stau la spatele lor şi îi mână ca pe vite. În acest timp elevatoarele nu funcţionează şi dacă un muncitor voeşte a ieşi la amiază, trebuie să se urce pe 39 de scări de câte 4 metri. Cei mai mulţi, mai bine nu mănâncă mâncare caldă, decât să se canonească a se urca şi coborî. Acei ce lucrează 24 de ore în apă şi în noroi nici mânca nu pot cum trebuie. Duminica seara toţi muncitorii sunt siliţi să iasă pe cele 39 de scări pentru a umplea lămpile din nou. Numai plata e mai mizerabilă ca această muncă. Pentru 12 ore de muncă de duminica scobitorul capătă 3 coroane şi pentru că lucrează de două ori 12 ore într-una sunt 6 coroane, mai capătă adaos suplimentar 8 coroane, adică 33 fileri pe oră. […] Pedepsele sunt la ordinea zilei şi pe lângă asta botaşii mai cu seamă cei tineri, cei verzi, sunt foarte grobiani (obraznici) cu oamenii. Cine nu voeşte a merge la lucru dumineca, dacă o spune înainte, acela nu capătă pe credit (aşteptare) la magazin. Un fel al pedepsei e aceia, că le detrage cărbunii, adică muncitorul trebuie săi cumpere cu 8 coroane 30 fil. Aşa valorifică societatea praful de cărbuni pe care nu-l poate vinde nimănui. Lipsa continuă de lucrători sileşte pe societate, ca unele locuri de scoatere să le dea la sub-întreprinzători. Aceştia angajează câte 100150 lucrători, cărora le plătesc şi mai puţin ca societăţile. Mai bucuros angajează muncitori români, pentru că pe aceştia îi pot exploata mai uşor, ca pe unguri. Subînteprizătorii plătesc pe 12 ore câte 2 cor.40 fil., până în 2 cor.60fil. Muncitorul trebuie să-şi procure toate cele trebuincioase de la întreprinzător, care i le dă mai scump ca comerciantul. […] Principalul articol de consum e desigur rachiul (vinarsul) spirt curat. Dar greşeşte cine crede că întreprinzătorul se îndestuleşte cu câştigul acesta. Principală înşelăciune o fac la măsurat, unde în loc de 1 kilo, dau 80-90 deca. Muncitorul în zadar se plânge; dacă îndrăzneşte să zică ceva, îl ameninţă cu pălmuirea sau îl

duce cu jandarmii. În acest caz şi plata pe care a muncit îi rămâne acolo. Pentru că dacă se plânge la solgăbirău sau la căpitanul băilor în toate părţile îl dau afară sau cel mai simplu nici nu-l lasă să intre. Sărmanul muncitor român, care nu ştie ungureşte, în astfel de mod îi trag pielea şi aşa creşte în el ura în contra ungurilor. Întreprinzătorii de altfel sunt buni creştini şi mai cu seamă se au bine cu popii. La procesiuni îi vezi cu capul descoperit, cu faţa evlavioasă merg alături de director. Probabil voiesc a da pildă poporului, pentru că e interesul lor ca poporul să fie religios şi răbdător. Rachiul şi prostia înlesnesc jefuirea acestor muncitori de către domni. Şi se îngrijesc ca nu cumva să se deştepte la conştiinţă minerul. În Petroşeni este jandarmeria, solgăbirăul şi sute de spioni, care toţi îngrijesc ca nimeni să nu dea sfaturi minerului pentru a-l deştepta. Cu bucurie tihnită se ţin de burta putredă, pe când sutele de băeşi la plată umplu crâşmele, las să bea cel puţin mai uită de mizerie. Şi pe valea Jiului începe a se risipi întunericul şi un timp scurt ne desparte de deşteptarea la conştiinţă a băeşilor şi îşi vor scutura jugul ruşinos de pe grumazul lor”. [„Adeverul. Organul Partidului Social-Democrat din Ungaria”, Anul XI, nr.48, Budapesta, 28 noiembrie 1913]. „În colonia de băi Petrila a societăţii salgotariane a lucrat nu de mult un miner cu numele Knebel împreună cu doi fii ai săi. Tatăl într-o zi n-a mers la lucru şi în urma acestui fapt au fost concediaţi îndată din lucru atât părintele cât şi fii amândoi. Dar n-a fost destul atâta, ci i-a silit ca îndată să iasă şi din locuinţă. În Petrila nu se prea pot căpăta locuinţe, dar nu le-a îngăduit nici atâta timp ca să-şi caute. Încă în ziua aceia s-a prezentat îngrijitorul locuinţelor împreună cu doi ziuaşi şi au aruncat toate mobilele la stradă. După astfel de fapte nemernice nu se poate mira că numărul aşa-zişilor <<lucrători de încredere>> se tot împuţinează. Dacă cineva într-o zi nu merge la lucru, e alungat cu tot cu familie. Iar dacă lucrează până la apusul vieţii, atunci încă e aruncat afară, dându-i-se ca pre-

Bravura unor băieţi „Doi băieţi săcui îşi lăsase amanet (zălog) ţundrele la un Român din Lupeni, pentru nişte banii luaţi împrumut. Zilele astea Săcuii s-au dus la Român să-şi scoată şubele. Ci pentru camăta după banii luaţi, s-a făcut ceartă. Că acum când să plătească, nu vreau să dee cu cât se învoiseră. Sa iscat poară. Un săcuiu a luat un par din gardul vecinului şi cu acela a început a da camătă Românului. Vecinul cu gardul însă a venit şi el şi

miu băţul pribegiei. Tot la colonia aceasta e angajat şi un inginer cu numele Kuncz, care la sfârşitul lunei totdeauna detrage câte ceva din plata şi aşa destul de mică a muncitorilor. Acest pârlit se vede că prin asta voieşte să-şi câştige merite şi vază”. [„Adeverul. Organul Partidului Social-Democrat din Ungaria”, Anul XII, nr.21, Budapesta, 24/9 mai 1914].

Explozie în baie „O groaznică explozie a avut loc la 5 mai [1913] pe stabilimentul minelor de cărbuni ale societăţii salgotariană din Vulcani. Explozia a fost de gaze minerale şi a ucis un muncitor şi a rănit mortal pe alţi doi. Societatea a ţinut în secret explozia până acum şi nici nu s-a aflat de la oficiul telegrafic, ci pe calea ocazională. Domnii băilor desigur se tem, că dacă catastrofa se divulgă atunci va atrage atenţia publică asupra minelor din Vulcani şi vor fi siliţi să ia măsuri de apărare, care vor costa bani. Faptul că se păstrează în secret exploziile se explică prin aceea că s-a mai întâmplat acum câteva luni explozie tot în această baie şi de atunci nu s-a făcut nimic pentru repararea ocnelor. Catastrofa de acum e mai gravă ca cea din trecut, pentru că sa adunat o mai mare cantitate de gaz fără să o fi observat inginerii băilor. După cum se spune, explozia au cauzat-o împuşcăturile plesnitoare, ceea ce înseamnă că acolo se lucrează cu mari neglijenţe. Explozia s-a ivit prin o detunătură ca trăsnetul care a fost urmată de valuri uriaşe de flăcări din toate părţile. Muncitorul Mihail Perza, care a fost cel mai aproape de locul exploziei, a fost atât de grav rănit, că după câteva minute de chinuri a murit şi l-au şi îngropat. Carol Simon, Alexandru Ciora, Irimie Petru, Ioan George, Alex. Miovan Trifon, Ioan Peres şi Alex. Fazekas, toţi au suferit arsuri grave. O parte dintre ei se află în spital, în chinurile cele mai groaznice, pe ceilalţi îi vindecă la locuinţele lor”. [„Adeverul. Organul Partidului Social-Democrat din Ungaria”, Anul XII, nr.21, Budapesta, 24/9 mai 1914].

s-a apucat de sfadă cu Săcuii, că de ce i-au rupt gardul? La asta a răspuns unul din Săcui, Nate Sandor scoţând revolverul şi trăgându-i foc nenorocitului om ce cutezase să le ceară samă pentru că i-au rupt gardul! A murit aici pe loc. Săcuiul e arestat”. [„Libertatea”, Anul VII, nr.31, Orăştie, 19 iulie/1 august 1908].

vineri, 4 noiembrie 2016

IV PRăVăLIA CU ISTORII

Aviz!!! În atenţiunea amatorilor de istorie a Văii Jiului

„Alfabetul publicităţii în Valea Jiului. Studii de caz. Negustori şi meseriaşi. Viaţa din spatele reclamelor”

este al 27 volum-document al scriitorului şi jurnalistului Marian Boboc, redactor şef al „Ziarului Văii Jiului” • 486 de pagini • Format: A4 • Toate reclamele (peste 700) care au apărut în presa Văii Jiului între 1921 şi 1947, aranjate alfabetic • Poveşti cu şi despre meseriaşi şi negustori • Un volum album de colecţie, singular în peisajul editorial al României