Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Închiriez spaţii pentru depozitare, producţie şi comerţ - dimensiuni diferite, până la 3.000 mp, la strada principală, în zona Petroşani. Relaţii la telefon 0751.199100

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5016 lei 1$ = 4,0862 lei 1₤ = 4,9929 lei

luni, 17 octombrie 2016

Anul IX • nr. 2044 • 8+4 pagini • Preţ: 1 leu

Ce au mai mâncat pe strada Căprioarei din Vulcan câinii de la groapa de gunoi:

Raţe la felul întâi şi berbeci la cel de-al doilea

Lucru dovedit. Câinii de la fosta groapă de gunoi a Vulcanului au o atracţie deosebită pentru gospodăria lui Dănuţ Blaga de pe strada Căprioarei. Dacă, în noaptea de miercuri spre joi, patrupedele l-au uşurat de douăzeci şi una de înaripate grase, numai bune de pus pe varză, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 15 octombrie, omul a numărat leşurile sfâşiate a unsprezece berbeci şi al unui ţap. Nu ştiu câţi cunosc asta,

dar Dănuţ Blaga este unul dintre cei mai cunoscuţi crescători de ovine din judeţul Hunedoara. Berbecii decedaţi erau din rasa ţurcană „Breaza de Valea Jiului”, foarte buni de prăsilă. O marcă înregistrată, aşadar, şi numai crescătorul ştie cât timp şi câtă cheltuială i-au luat, ca să o obţină. Vineri dimineaţa a fost la târgul de animale din Pui, care se desfăşoară, anual, de Sfânta Parascheva. Acolo a vândut, ca pe apă, cum s-ar spune, cinci berbeci din aceştia pe care a luat sume frumuşele de bani. În treacăt fie spus, un berbec de-al lui Blaga ajunge şi la şase mii de lei. Pe unul dintre cei sfâşiaţi de câini urma să i-l cumpere, sâmbătă, un craiovean.

La vederea dezastrului,

Dănuţ Blaga, şi-a pus o mână pe cap, iar cu cealaltă şi-a luat telefonul din buzunar şi a format „112”. După cum l-a po-

văţuit avocata lui. Poliţiştii au venit, au constatat adevărul din spusele sale şi au încheiat procesul-verbal de rigoare. În aceeaşi dimineaţă, păgubitul l-a sunat şi pe Gheorghe Ile. Primarul - şi el proprietar de oi, capre şi bovine - şi-a dat seama de gravitatea întâmplării. Şi, fiindcă, anterior, când cu raţele ucise de câinii aciuiţi pe domeniul public, Blaga a zis că va cere despăgubiri primăriei, Ile l-a chemat la discuţii. Iniţial, primarul i-ar fi zis că îl trimite el pe tehnicianul veterinar al primărie, pentru ca acesta să constate situaţia de la faţa locului. Numai că, ulterior, veterinarul nu a mai venit pe strada Căprioarei. Amănuntul acesta i-a dat de bănuit lui Blaga.

El va ajunge, totuşi,

astăzi la primar. Şi-a făcut deja soco-

teala, ca să-i spună acestuia cât pretinde ca despăgubiri. Dacă Ile o să dea din colţ în colţ, Dănuţ Blaga a zis că ştie el ce-o să facă. Va da în judecată Primăria Vulcan. Se va judeca şi, după un an sau mai mulţi de umblat prin judecăţi, o să aibă şi el pretenţii financiare mai mari. Aşa că ar fi bine ca Gheorghe Ile să nu încerce să-l aburească sau să-l tragă-n piept pe moldovean. Mai ales că cei doi, ca foşti buni prieteni şi parteneri de afaceri, se ştiu ca şi caii breji unul pe altul. În plus, mă gândesc că Ile ar trebui să-l înţeleagă pe Blaga. Ferma lui de pe drumul spre Pasul

Vâlcan nu-i cine ştie ce de departe de dealul pe care era amplasata groapa de gunoi. La o adică, mânaţi de jocurile foamei, câinii ar putea oricând să se orienteze într-acolo. Gheorghe OLTEANU

LA ORDINEA ZILEI

La „Simpro Universitaria 2016”

Mazury, Olsztyn (Polonia), prof. Janusz Wielki – „Opole University of Technology” (Polonia), prof. Carsten Drebenstedt – „Technischen Universität”, Bergakademie Freiberg (Germania), prof. Omar Lanchava şi prof. G.Tsulukidze de la „Mining Institute and Georgian Technical University” (Georgia), dir. Jean Grenier-Godard

147 de lucrări ştiinţiﬁce

Simpozionul Internaţional Multidisciplinar „Simpro Universitaria 2016” şi-a deschis porţile, vineri, 14 octombrie, în „Aula Magna” a Universităţii din Petroşani, în prezenţa a câtorva sute de profesori din mediul academic românesc şi internaţional şi specialişti în cercetare din cadrul unor renumite instituţii de învăţământ superior din România şi străinătate, a unor instituţii de profil, în frunte cu specialişti din cadrul INCD-INSEMEX şi Institutul de Cercetări în Domeniul Muncii Bucureşti.

Universitatea „Gheorghe Asachi” Iaşi, Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Craiova, Academia de Studii Economice Bucureşti, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Universitatea Româno-Germană din Sibiu au avut în sală reprezentanţi de seamă, alături de profesori şi cadre din cadrul Universităţii din Petroşani. Sub tema generică „Dezvoltare durabilă prin calitate şi inovare în inginerie şi cercetare”, simpozionul a reunit, în cadrul a 10 secţiuni specializate, un număr impresionant de 147 de lucrări ştiinţifice elaborate de către personalităţi reputate ale mediului academic şi de cercetare din străinătate (Italia, Germania, Franţa, Africa de Sud, Egipt, S.U.A., Bosnia, Georgia, Moldova, Cehia, Polonia, Rusia, Serbia, Ungaria, Ucraina etc.) şi, bineînţeles, din principalele centre universitare din ţară (Bucureşti, Sibiu, Iaşi, ClujNapoca, Timişoara, Alba Iulia, Ploieşti, Braşov şi Craiova), alături de Petroşani, universitateagazdă. De peste hotare au fost prezenţi vineri, la deschiderea simpozionului, fiind salutaţi de către

prorectorul pe linie de Cercetare şi Relaţii Internaţionale, Roland Iosif Moraru, în deschiderea alocuţiunilor de la microfonul prezidiului, următorii: prof. Janusz Grabara (Universitatea Tehnologică Czestochowa), prof. Krisztina Skybniewska - Universitatea din Warmia şi

)

Ziarul Vaii Jiului

şi prof. Jean-Jacques Wagner – Şcoala Superioară de Tehnologie şi Afaceri, Belfort (Franţa), managerul general Philippe Hueber – BELPLAST (Franţa), prof. Jozsef Molnar şi prof. Zoltan Virag – Universitatea din Miskolc, precum şi o delegaţie din Serbia în frunte cu profesorul Predrag Dasic. La prezidiu şi în sală, în calitate de invitaţi, s-au aflat şi reprezentanţi ai consiliului judeţean şi ai prefecturii, primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, directorul general al INCD-INSEMEX, Arthur George Găman. Mai trebuie spus că manifestarea ştiinţifică s-a desfăşurat în acest an sub auspiciile Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (A.O.S.R.), Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (A.S.T.R.) şi Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (A.G.I.R.). Aportul celor de la INCD-INSEMEX Petroşani, în calitate de co-organizatori, a fost şi de data aceasta substanţial. La ediţia din acest an un sprijin real în organizarea simpozionului a existat şi din partea Consiliul Judeţean Hunedoara şi a administraţiilor locale din Petroşani, Vulcan, Lupeni şi Petrila. În calitate de amfitrioni, rectorul Universităţii din Petroşani, Radu Sorin, şi prorectorul Roland Moraru au fost primii care au vorbit invitaţilor prezenţi în aulă. Corneliu BRAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Pe Bulevardul Păcii din Lupeni

A început turnarea stratului de uzură

Demarate în luna august a.c., lucrările de asfaltare a Bulevardul Păcii din Lupeni se apropie de finalizare.

După ce au fost turnate cele două straturi de asfalt, a fost efectuată reabilitarea reţelei de canalizare, ridicându-se capacele de canal şi capacele canalelor pluviale, în cursul zilei de vineri a început turnarea stratului de uzură pe bulevard, semn că lucrările de reabilitare a acestuia se apropie de final. Mai multe amănunte despre această lucrare am obţinut de la primarul Cristian Resmeriţă: „În cursul zilei de vineri constructorul a început turnarea stratului de uzură pe Bulevardul Păcii din municipiul Lupeni. Putem spune că am intrat în linie dreaptă cu asfaltarea. Conform graficului de lucrări, reabilitarea Bulevardului Păcii va fi finalizată în cel mai scurt timp. În toată această perioadă de punere în practică a proiectului de reabilitare a bulevardului grav afectat de inundaţiile care au avut loc în localitatea noastră, s-a pus accent pe încadrarea în graficul de lucrări, pentru ca în cel mai scurt timp cetăţenii să poată circula în condiţii de siguranţă pe aici. Importante au fost şi calitatea asfaltului turnat şi a lucrărilor efectuate, astfel încât cetăţenii să poată beneficia de această infrastructură rutieră o perioadă îndelungată de timp”. Sonia LIBERESCU

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

O viaţă dedicată învăţământului superior minier din Valea Jiului:

Profesorul Ştefan Covaci

La împlinirea venerabilei vârste de 95 de ani, primul rector al Institutului de Mine Petroşani a fost omagiat în cadrul festiv şi select al „Simpro Universitaria 2016”, vineri, 14 octombrie, în aula înfiinţată chiar de acesta.

Născut la 9 octombrie 1921

în Petrila, profesorul Ştefan Covaci, primul rector pe care universitatea de azi din Petroşani l-a avut, a urmat prin tradiţia de familie aceeaşi preocupare ca predecesorii săi: industria minieră. După absolvirea studiilor liceale şi a şcolii de subingineri minieri, s-a înscris la Institutul Politehnic Timişoara, Facultatea de Mine şi Metalurgie, devenind absolvent în anul 1941. Îşi desăvârşeşte pregătirea profesională prin studiile de doctoratură la Academia de Mine din Sankt Petersbourg, în anul 1953 deţinând titlul ştiinţific de „doctor în ştiinţe” cu teza „Prevenirea şi combaterea focurilor endogene în condiţii de exploatare a straturilor groase de cărbune din Valea Jiului”. La revenirea în ţară, profesorul Covaci îmbrăţişează cariera universitară, până în anul 1990, când iese la o binemeritată pensie, după o viaţă muncită şi trudită la Petroşani. Intrând după revenirea în ţară pe porţile învăţământului superior, profesorul petrilean a activat o scurtă perioadă de timp ca profesor la catedra de „Exploatare a Zăcămintelor de Cărbuni”, devenind apoi prorector al fostului Institut de Mine din Bucureşti, iar în 1956 a fost numit director al Institutului de Mine Petroşani. În anul 1957, prin contopirea Institutului de Mine Bucureşti cu Institutul de Mine Petroşani, Ştefan Covaci devine primul rector al unei şcoli superioare miniere. Timp de şase ani şi jumătate, cât a fost rector, profesorul petrilean a luptat pentru modernizarea învăţământului minier, a programelor analitice, dar şi pentru dezvoltarea şi cercetarea tehnicii miniere, pentru încheierea de parteneriate şi contracte cu şcoli superioare de prestigiu din ţară şi din străinătate. La Petroşani, profesorul Covaci a reuşit crearea unei şcoli moderne pentru acele timpuri, prin înfiinţarea în procesul de învăţământ a unor noi discipline, pe care le-a implantat la institut şi care au pornit la drum odată cu cadre didactice tinere, serioase, ambiţioase, dornice de a face carieră şi de a dezvolta un brand în învăţământul superior de stat din Valea Jiului. Tot Ştefan Covaci a fost şi primul profesor din cadrul Institutului de Mine care a elaborat şi tipărit tratate în domeniul exploatărilor miniere din subteran, lucrări din care au învăţat şi continuă chiar şi azi să studieze generaţii de studenţi. Pe lângă faptul că a fost un pedagog de excepţie,

www.zvj.ro luni, 17 octombrie 2016

Ştefan Covaci este şi cel care a elaborat un număr impresionant de lucrări din activitatea ştiinţifică şi de cercetare, lucrări ce au fost publicate de reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, susţinute, nu de puţine ori, la conferinţe, congrese internaţionale şi simpozioane de profil. În anul 1960, recunoscându-i-se valoarea profesională, Ştefan Covaci a fost ales membru al Comitetului Internaţional Minier. În această calitate, profesorul a contribuit la organizarea mai multor congrese internaţionale miniere. Începând cu 1967, Ştefan Covaci a coordonat peste 22 de specialişti din domeniul minier pentru obţinerea titlului de doctor în ştiinţe tehnice. Nu trebuie uitat nici aportul său, în perioada cât a fost rectorul Institutului de Mine în proiectele legate de infrastructura din Dealul Institutului. Aula de azi, corpurile anexă din baza didactică de sus şi alte lucrări de marcă ce au dus la mărirea confortului şi modernizarea bazei didactice îi aparţin exclusiv din punctul de vedere al gândirii şi implementării proiectelor legate de acestea.

A venit cu fiica sosită special din S.U.A.

După alocuţiunile de deschidere şi după o pauză, Aula a fost cuprinsă de o festivitate de suflet. Nici nu se putea altfel, din moment ce cadrele didactice petroşenene din cadrul Facultăţii de Mine, mai ales, împreună cu conducerea Universităţii din Petroşani, au ţinut să-l omagieze pe primul rector al Institutului de Mine Petroşani, distinsul profesor Ştefan Covaci, care de curând a împlinit venerabila vârstă de 95 de ani. Venit la Petroşani din Capitală, unde s-a retras după ieşirea la pensie, împreună cu fata dumnealui, o distinsă doamnă care acum locuieşte tocmai în Los Angeles, de unde a venit special pentru această ocazie pentru a-l putea însoţi la drum pe bunul dumneaei tată, Ştefan Covaci s-a bucurat de întrevederea cu foştii colegi şi cu bătrânul sediu al universităţii. Festivitatea n-a fost lungă, dar a avut substanţă şi a fost primită extraordinar de plăcut de profesorul Covaci, bucuros că cei de-aici nu l-au uitat.

Omagiile (pro)rectorului

Prorectorul Roland Moraru l-a elogiat în cuvinte simţite şi a înmânat o plachetă omagială distinsului profesor ajuns la venerabila vârstă de 95 de ani. Şi intervenţia rectorului Radu Sorin a fost în aceeaşi notă, rectorul înmânându-i profesorului o diplomă de excelenţă. Vizibil emoţionat, Ştefan Covaci le-a mulţumit cu blândeţe şi cuprins de emoţii i-a îmbrăţişat cu căldură şi le-a strâns mâna celor doi din conducerea universităţii.

Exclusivitate ZVJ. Prof. Ştefan Covaci:

„M-am bucurat că, odată transferat aici, am putut să-i ajut pe copiii minerilor. Mulţi au reuşit să iasă din întunericul vremurilor grele pe care le-au trăit...”

Mineri din tată-n fiu

- Domnule profesor, cum a fost perioada de şase ani şi jumătate de rector al Institutului de Mine Petroşani? Cum era viaţa în 1956? - Era o viaţă destul de grea. Viaţa, în general, în Valea Jiului n-a fost uşoară niciodată... N-a fost şi nu e uşoară nici azi. Eu sunt născut la Petrila, ştiu cum a fost copilăria mea şi a vecinilor şi prietenilor mei, ştiu cum a fost şi după aceea... Aici a fost lăcaşul muncitorilor care au avut probleme, din toate punctele de vedere, şi cine cunoaşte zona înţelege perfect ce vreau să spun. Perioada cât am fost rector a fost o mare bucurie pentru mine, că am fost transferat la Petroşani atunci de către cei de la minister. Sincer. Sunt dintr-o familie care din tată în fiu au fost mineri, străbunicul, bunicul, alţi membri... Toţi au fost mineri adevăraţi! M-am bucurat că, odată transferat aici, am putut să-i ajut pe copiii minerilor. Mulţi au reuşit să iasă din întunericul vremurilor grele pe care le-au trăit. Asta a fost o mare bucurie pentru mine, cum tot o mare bucurie a fost şi faptul că am putut să particip la dezvoltarea zonei, să pun umărul la câteva proiecte importante legate de învăţământ.

Proiecte puse-n practică

- Aţi vorbit de proiecte. Amintiţi câteva mai mari... - Am făcut câteva mari transformări de care mă simt mândru. Când am venit aici am găsit Institutul Cărbunelui, cu o singură facultate. Acest institut l-am transformat în Institutul de Mine, cu mai multe facultăţi. Era nevoie de o asemenea schimbare. Am insistat la minister, peste tot, m-am luptat şi am reuşit împreună cu cei de-atunci care m-au susţinut. Acesta a fost primul pas mare. Apoi am trecut la modernizarea sălilor de clasă, la îmbunătăţirea bazei didactice şi a manualelor necesare studiului, care aproape nu existau când am venit. Cum să faci carte fără manuale, fără studiu? Toată stima pentru cursul unui profesor, dar e nevoie de mai mult pentru o bună pregătire. Al treilea pas a fost modernizarea şi transformarea clădirilor. Vedeţi această aulă? Pe vremea mea am realizat-o. Era nevoie pentru prestanţa şi renumele institutului de o aulă de festivităţi şi şedinţe serioasă. Apoi au urmat la rând câteva cămine, corpurile acestea de sus de lângă clădirea de bază au fost construite atunci. Aş putea să vă

spun multe, dar nu vreau să se creadă că încep cumva să mă laud, şi de aceea mă opresc aici. - După ieşirea la pensie v-aţi mutat la Bucureşti? - Da. M-am întors într-un fel la oraşul pe care l-am iubit dintotdeauna, fireşte după Petrila şi Timişoara.

„Covacii” - în străinătate

- Vorbiţi-ne puţin de familie, de fata dumneavoastră cu care sunteţi azi prezent şi care am înţeles că locuieşte tocmai în SUA... - Da, sunt azi cu fata mea, Daniela, care locuieşte în Los Angeles. Este căsătorită.

Am nepoţi mari. Unul este arhitect, iar fata mea lucrează ca director tehnic în cadrul unei mari companii din acea metropolă. Face proiecte, are muncă până peste cap. Băiatul meu este în Berlin, lucrează ca şi profesor la Politehnica Tehnică. Mai am un strănepot care lucrează în Paris. E mult de vorbit de familia mea, dar nu prea îmi place să vorbesc public. Oricum, respect munca şi strădaniile lor şi mă bucur când sunt alături de ei, chiar şi pentru o perioadă mai mică. Tehnica modernă - telefonul, internetul face azi apropierea mai uşoară din orice colţ al lumii. Ştiinţa a evoluat, nu mai e ca pe vremuri, astfel pot ţine uşor legătura cu ei.

Mulţumiri

- Cum apreciaţi acţiunea de azi legată de omagierea faţă de dumneavoastră şi activitatea pe care aţi depus-o, vreme de zeci de ani, la UP? - N-am cuvinte de mulţumire pentru invitaţia făcută de foştii mei colegi! Chiar a fost o plăcută surpriză şi nu mă aşteptam la aşa ceva! Este un gest frumos şi vă spun cu sinceritate că mă simt azi foarte fericit în mijlocul dumnealor. Parcă retrăiesc anii când eram aici şi mă bucur că mulţi nu m-au uitat şi vin să stea puţin de vorbă cu mine. Îi iubesc pe toţi şi le doresc tot binele din lume! Corneliu BRAN

INTERVIU

SPORT

Liga a IV –a • Fotbal • Liga a IV –a • Fotbal • Liga a IV –a • Fotba • Fără drept de apel CSM Jiul Petroşani a pierdut fără drept de apel partida de la revelaţia Aurul Certej. În continuare, antrenorii Sorin Ghiţan şi Cosmin Kandut au mers pe mâna juniorilor. Însă, de această dată, nu au putut face mare lucru la Certej, echipă ce se menţine pe locul al treilea în clasament.

AS Aurul Certej - CSM Jiul Petroşani: 4–0 (2–0)

s-au impus cu 6-0. Şi după această etapă lupenenii se menţin pe primul loc, fiind singura echipă neînvinsă din campionat.

ACS Hercules Lupeni – AS Metalul Crişcior Brad: 6–0 (2–0)

ACS Hercules Lupeni: Adrian Farkaş – Adrian Roşian, Andrei Firan, Raul Ungurianu, Remus Moldovan (Cristian Ionaşc - min. 58), Ioan Filip, Petre Băcăran (Marius Pop - min. 62), Cristian Ciocârlan (căp.) (Alexandru Cojocaru - min. 64), Raul Cişmaşiu, Andrei Harangozo, Ioan Roşian (Alin Gorgan - min. 70). Antrenor: Dan Voicu. Goluri: Ioan Roşian (min. 5), Remus Moldovan (min. 42 şi min. 55), Petre Băcăran (min. 57 şi min. 60) şi Andrei Harangozo (min. 72).

AS Aurul Certej: Petru Cibotaru (Alexandru Botezat - min. 60) – Emanuel Lăcătuş, Ionel Istrate, Robert Corinda (Robert Thoth - min. 30), Florin Cibian (căp.), Victor Sav, Paul Motoc, Marius Scorobete (Flavius Lăcătuş - min. 46), Raul Ciucurescu Lupşa (Cătălin Horţ - min. 25), Adrian Părău, Ovidiu (căp.), Darius Bularda, Andrei Kocsis, Silviu Obreja Tescu, Paul Isac (Cosmin Stanca - min. 66). AS Metalul Crişcior Brad: David Ovidiu – Sebastian (Mihai Moroşanu - min. 80). Antrenor: Nicolae Halga. Şerban, Alexandru Iga, Răzvan Mureşan, Alexandru Antrenor: Mircea Alic. Goluri: Victor Sav (min. 14 şi min. 30), Robert Thoth Ancaş (Alexandru Deoancă - min. 58), Răzvan Costar, Arbitri: Daniel Roman (Deva) – Alexandru Peterliceanu (min. 54) şi Adrian Părău (min. 73). Călin Dineş, Alexandru Vîrdea, Dan Teslariu, Flavius (Călan), Cosmin Danciu (Deva). CSM Jiul Petroşani: Sergiu Mihalache – Iulius Stamate Rotariu, Ovidiu Nagy. Observator: Petre Zlate (Lupeni). (Bogdan Vrabie - min. 72), Sandu Remus (căp.), Vlad Antrenor: Gavrilă Florin. Mîndruţ, Nicu Alexandru, Claudiu Matraş (Răzvan Arbitri: Alexandru Bălan (Deva) – Cristian Petrean Petrici - min. 72), Andu Popescu, Daniel Savu, Raul Galop de sănătate (Deva) şi Alin Saraol (Deva). Stoin (Răzvan Lucaci - min. 72), Daniel Stoica, Alin Observator: Florin Călugăriţa (Deva). Totor (Bogdan Erdokozi - min. 46). Hercules Lupeni a făcut un adevărat galop de sănăAntrenor: Sorin Ghiţan. tate, acasă, cu Metalul Crişcior. Elevii lui Dan Voicu Rezultate parţiale: ACS Hercules Arbitri: Flavius Coroiu (Deva) – Cristian Bumb Lupeni - Metalul Crişcior Brad: Clasament (Băcia) şi Cosmin Obreja (Hunedoara). 6-0; AS Aurul Certej - CSM Jiul Observator: Mircea Sîrbu (Leşnic). 1. Hercules Lupeni 7 6 1 0 17-1 19 Petroşani: 4-0; CS Inter Petrila 2. CS Inter Petrila 7 6 0 1 21-3 18 CS Hunedoara: 4-0; CSO Retezatul 3. AS Aurul Certej 7 4 2 1 14-8 14 Se ţin tare Haţeg - Minerul Uricani: 6-1. 4. Victoria Călan 6 4 0 2 14-7 12 5. Retezatul Haţeg 7 3 2 2 14-8 11 Inter Petrila ţine aproape de lideră şi nu se Etapa viitoare (22 octombrie): 6. ACS Şoimul Băiţa 6 3 1 2 8-5 10 predă. Petrilenii au câştigat cu 4-0 partida cu Minerul Uricani - CSA Aurul Brad; 7. CS Hunedoara 7 2 3 2 9-7 9 CS Hunedoara, o formaţie care a început în CS Hunedoara - CSO Retezatul 8. Aurul Brad 6 2 1 3 6-10 7 forţă sezonul, dar care s-a pierdut pe parcurs. Haţeg; CSM Jiul Petroşani - CS Inter 9. Jiul Petroşani 7 2 0 5 5-19 6 La doar un punct distanţă se află Inter Petrila Petrila; Metalul Crişcior Brad - AS 10. „U” Petroşani 6 1 1 4 5-12 4 de lidera din Lupeni. Şi de data aceasta, veteAurul Certej; ACS Şoimul Băiţa - AS 11. M. Crişcior Brad 6 0 1 5 4-18 1 ranul Iosif Kalai şi-a făcut datoria, reuşind să „U” Petroşani; ACS Victoria Călan 12. Minerul Uricani 6 0 0 6 1-20 0 înscrie unul dintre cele patru goluri. ACS Hercules Lupeni.

CS Inter Petrila – CS Hunedoara: 4–0 (2–0) CS Inter Petrila: Marius Haring (Valentin Gâmbuţă min. 80) – Robin Perşe, Ionuţ Torkoş Ionuţ (Daniel Horvath - min. 73), Marius Matei, Adrian Duma, Ioan Androne, Adrian Agapi, Adrian Cîmpean (căp.), Iosif Kalai, Vlad Tăian (Lucian Coste - min. 65), Daniel Zavracu (Adrian Dolha - min. 58). Antrenor: Aurel Moldovan. Goluri: Marius Matei (min. 43), Iosif Kalai (min. 45), Robin Perşe (min. 73) şi Bogdan Horvath (min. 90). CS Hunedoara: Andrei Cobliş – Cosmin Ciumaşu, Gabriel Mercurean, Antonio Teodorescu, Robert Popa, Ovidiu Stan (Cosmin Daisa - min. 76), Andrei

facebook.com/ziarulvaiijiului

Şah rapid

Cupa Regelui

În organizarea CSM Jiul Petroşani, în colaborare cu CS „Tinerii Maeştri” Petroşani şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani, sâmbătă, 29 octombrie, ora 10:00, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani va avea loc ediţia a II-a a competiţiei naţionale de şah rapid dotată cu premii - Cupa Regelui.

U7 ani, U9 ani, U11 ani, U13 ani, U15 ani. De asemenea, va avea loc şi un turneu pentru începători, 5-12 ani. Campionii grupelor vor fi recompensaţi cu câte o garnitură plus tablă de şah, precum şi trofee, medalii şi diplome frumoase pentru câştigători.

Concursul este rezervat atât copiilor şcolari, cât şi juniorilor până în 15 ani, legitimaţi sau nelegitimaţi, şi se va juca pe grupe de vârstă după cum urmează:

Arbitrul Lixandru

Rezervă în Spania

Cunoscutul şi apreciatul arbitru din Valea Jiului, Cristian Lixandru, care locuieşte în Spania, a fost prezent din nou la un meci puternic din Campionatul Spaniei.

Rugby

A treia victorie consecutivă pentru studenţi

Ştiinţa Petroşani a reuşit cea de-a treia victorie consecutivă în Divizia Naţională. Studenţii s-au impus cu 35-19 pe terenul celor de la RC Galaţi. Pe lângă victorie şi punctele din clasament, petroşenenii au obţinut şi punctul bonus al partidei datorită numărului mare de eseuri marcate. După trei etape, Ştiinţa s-a instalat confortabil pe prima poziţie, semn că vrea să-şi apere titlul naţional.

Doliu în fotbalul judeţean Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara a anunţat decesul unui preşedinte de club.

„AJF îşi exprimă condoleanţele şi regretă dispariţia lui Verdeş Grigore, preşedintele CSA Aurul Brad, după o lungă şi grea suferinţă. Suntem alături de familie şi de clubul Aurul Brad”, se arată în comunicatul forului judeţean.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Românul a fost rezervă de lux la partida dintre Atletico Madrid şi Granada. Atletico s-a impus cu 7-1 într-un meci din etapa a opta a campionatului Spaniei.

www.zvj.ro luni, 17 octombrie 2016

SPORT

EVENIMENT

Pe bune, la Târgul de produse tradiţionale

Primăria Petroşani a făcut-o de… oaie!

Sâmbătă sute de persoane aşteptau cu mult înainte de orele 11:00 să se dea liber la bucatele puse la dispoziţie cu generozitate de Consiliul Local şi Primăria Petroşani, cu ocazia Târgului de produse tradiţionale. Pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

l-am prins servind bucate imediat ce s-a dat startul. Preţ de vreo 15 minute n-am avut cu cine sta de vorbă, edilul fiind preocupat să-i servească cu păsat pe cei prezenţi, marea lor majoritate petroşeneni. „Mă bucur să văd sute de oameni prezenţi la acest târg şi probabil că pe parcursul zilei vor trece pe-aici mii de oameni, din Petroşani şi din Valea Jiului, mai cu seamă că este o zi de toamnă destul de frumoasă. Asta mă face să cred că lumea apreciază acest târg şi este interesată de produsele tradiţionale româneşti. Un moment important al acestei manifestări de toamnă este să le oferim, gratuit, tuturor celor care doresc să guste din această mâncare arhaică, pe care an de an încercăm să o punem la dispoziţie. Astăzi avem pregătite peste 1.000 de porţii de tocăniţă de oaie şi păsat momârlănesc, pregătite de oamenii locului încă de la orele 4:30, deci cu noaptea în cap, astfel încât toată lumea să fie mulţumită”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

bun şi bine preparat. Gustul contează la orice mâncare, dar ca mâncarea să aibă gust bun, trebuie preocupare şi destulă pasiune”, ne-a mărturisit primarul într-o pauză „de lucru”.

Mai bună ca pe aragaz

Patru bărbaţi au pregătit mâncarea pentru acest târg, din produsele şi ingredientele puse la dispoziţie de firma COMEXIM „R” Lupeni, cea care a câştigat licitaţia pe SEAP şi care a adus şi anul acesta bucate de calitate. Momârlan din comunitatea petroşeneană, Ion Ciurea, de 84 de ani, unul dintre bătrânii frumoşi şi înţelepţi ai comunităţii locale, a fost printre cei patru care a ajutat la pregătire. „Apoi îs multe de făcut!

Până te apuci de atât amar de mâncare trebuie făcut focul, trebuie luată apă şi câte şi mai câte... Prima dată se pune apa la fiert, în cazanul ăsta mare, apoi se toarnă, când fierbe apa, porumbul, ce a fost măcinat la moară înainte. Că şi cu măcinarea asta e o tehnică dacă vrei păsat bun. În tot acest timp, mălaiul se învârte, ca la ţuică, să nu se lipească de cazan. Când e gata, punem unt sau margarină, ce avem, şi brânză de oaie şi învârtim şi iar învârtim. Şi aşa iese păsatul. Tocăniţa se face cum ştie orice gospodină, ca acasă, dar pe foc de lemn, nimic pe aragaz, sau pe cărbune! Că pe aragaz nu iese niciodată mâncare bună ca pe foc de lemn la cazan. Mâncarea e mai bună când e făcută mai multă şi când e preparată la foc de lemn”, ne-a dezvăluit câteva din secretele preparării mâncărurilor momârlăneşti badea Ciurea. Corneliu BRAN

Bucătar cu diplomă, nu aşa oricum...

Cu un polonic zdravăn în mână, primarul Petroşaniului a oferit peste 50 de porţii celor aflaţi primii la rând. Imediat ce s-a făcut ora 11:00, edilul şi-a pus clopul momârlănesc pe cap, şi-a luat halatul alb şi „scula” în dotare, celebrul polonic fără de care nu se poate şi s-a pus pe treabă. „Dacă vreţi să ştiţi, am chiar şi diplomă de bucătar. Poate puţini ştiu, am luat-o, dacă bine mai ţin minte anul, prin 1992, la Şcoala Populară de Artă de la Tg. Jiu. M-a ajutat această diplomă pentru că am mai învăţat câte ceva din tainele gătitului. Nu gătesc acasă, pentru că nu prea am timp, nu că nu mi-ar plăcea. Din mâncarea tradiţională îmi place acest păsat pe care-l servesc şi varza gătită bine şi româneşte. Dacă mă întrebaţi ce îmi place să mănânc, în general, vă spun că n-am neapărat preferinţe, mănânc orice este PUBLICITATE

. $ " "

% .

% -

% %

$+() &%' ,+$

facebook.com/ziarulvaiijiului

$+&& ('& ,(& %*##! &$##

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

La S.N.Î.M.V.J.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

De la Aurel Anghel, directorul general al S.N.Î.M.V.J., am aflat care sunt noutăţile de la minele aflate în subordinea acestei societăţi.

Nu te îndoi de ceea ce vine azi spre tine sub formă de gânduri, vise, idei. Par suflate din culise de un sufleur nevăzut care îţi spune, în secret, ce să faci. Faci ce faci şi tot la trecut te raportezi, de parcă ai trăi şi astăzi din vechi succese sau de parcă tu, cel de azi, ai fi totuna cu cel de acum un an sau zece.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Dacă te simţi cu musca pe căciulă cu ceva, dacă ştii că nu ai cu ce te lăuda în acest moment, mai bine stai cuminte în umbră o perioadă.

rac (22 Iun - 22 Iul)

Laudă-te cu bagajul de cunoştinţe acumulat în trecut, căci acum e momentul optim să te foloseşti de el! Rezolvarea problemei de astăzi se află undeva prin sipetul tău cu amintiri.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Iubirea cere efort din partea ta, deci, dacă ai cucerit pe cel care ţi-a furat inima, nu te culca pe laurii victoriei, crezând că relaţia va merge de acum de la sine. Nu te mulţumi cu ceea ce ai obţinut deja.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Dacă ţi-ai concentra atenţia asupra altor planuri, fără a asculta de cei din jur, ai putea salva ziua fără a te lăsa copleşit de necazuri. Un prim pas ar fi să ieşi din mediul sumbru în care ai nimerit şi care te influenţează negativ.

Balanţă (22 Sep - 22 oct)

Nu pleca urechea la criticile şi comentariile acide ale celor de pe margine care niciodată nu vor fi mulţumiţi. Nu ai cu cine colabora eficient astăzi, dar poţi demonstra că poţi şi singur!

Scorpion (23 oct - 21 Noi)

Mintea ta merge brici şi îţi vin replicile ca pe bandă rulantă, numai că eşti într-o pasă ceva mai agresivă şi ai tendinţa de a-ţi impune propriile puncte de vedere cu un dram de impulsivitate.

Mai trebuie acoperite câteva posturi deficitare

„Am demarat programul de disponibilizare, care a fost structurat în două etape. Prima etapă a fost deja realizată, ne-au ieşit din sistem 155 de oameni, cărora le-am acordat plăţile compensatorii în cuantum de 37.000 lei brut, 31.900 lei net. Cei care nu au încă condiţiile de pensionare beneficiază de acel ajutor de şomaj şi de veniturile de completare. Începând cu data de 10 a acestei luni, am demarat etapa a II-a a programului de disponibilizare. De data aceasta vor pleca din sistem 95 de persoane, care, la fel, vor primi aceste plăţi compensatorii şi vor beneficia şi de venitul de completare şi ajutorul de şomaj dacă nu îndeplinesc condiţiile de pensionare. Sunt ameni de la toate minele aflate în cadrul SNÎMVJ. După această etapă, din acest an, societatea va rămâne cu un număr de 880 de persoane”, a declarat Aurel Anghel pentru ZVJ. Legat de producţie şi de activitatea de zi cu zi, directorul

general Anghel ne-a spus că şi cu aceste disponibilizări producţia pentru această iarnă rămâne cea stabilită la începutul lui 2016, nepunându-se problema diminuării ei: „În legătură cu acoperirea posturilor, vă pot spune că în momentul de faţă avem acoperite, chiar şi aşa, aproape toate posturile. Mai trebuie să acoperim doar câteva posturi deficitare, în perioada următoare vom reloca anumite posturi de la o sucursală la alta, astfel încât să ne putem face programul de producţie şi programul de iarnă stabilit. Acum, societatea noastră are o medie de 1.200 de tone pe zi, stabilită de la începutul anului, pe care o menţinem în prezent şi pe care dorim s-o menţinem toată iarna aceasta”. Legat de anul viitor, când cele două mine din vestul Văii Jiului îşi vor înceta activitatea, Aurel Anghel a spus: „Luna ianuarie va aduce pregătiri pentru structurarea bugetului pe 2017, un buget care trebuie prevăzut în nişte condiţii speciale, ştiind bine că anul viitor cele două mine, Uricani şi Paroşeni, îşi vor înceta activitatea de producţie, plecând astfel din sistem alte 385 de persoane. Astfel, în 2018, urmând să se poată începe lucrările de închidere a subteranului la cele două unităţi miniere, după programul de închidere stabilit”. corneliu BrAN

IMoBILIArE

• Vând garsonieră în Lupeni, etaj 4/10, 35 mp, recent renovată, cu toate taxele la zi. Preţ 5.500 lei. Relaţii la telefon 0760.041630.

ANGAJĂrI

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Simţi nevoia să te izolezi, ori dintr-o nevoie majoră de odihnă şi relaxare, ori pentru că nu te poţi concentra la un proiect important dacă în jur e gălăgie.

capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Mare atenţie la viaţa de cuplu, pentru că se infiltrează o mică minciună între parteneri. Fii sincer, oricare ar fi sentimentele tale, şi nu apela la vorbe dulci.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Nu mai amâna decizia capitală în faţa căreia ai ajuns, pentru că nu ar fi decât o pierdere inutilă de timp. Trebuie să spui cât se poate de ferm ce ai ales.

peşti (19 Feb - 20 Mar)

Diferenţa de vârstă nu e un impediment în cazul unui dialog profitabil de ambele tabere, pentru că şi cel matur, şi cel tânăr are ceva de câştigat din discuţia care se naşte.

HoroScop

www.zvj.ro luni, 17 octombrie 2016

mica publicitate

Vila Straja angajează: bucătari, recepționeri, ospătari și cameriste în condiții avantajoase, cu cazare și masa incluse. relații la telefon 0735.169368.

• Angajăm instalatori, electricieni, muncitori calificaţi şi necalificaţi, inginer construcţii şi instalaţii. Oferim cazare şi salarii atractive. Telefon 0726.310726. ______________________________________________ • Societate comercială angajează în condiţii avantajoase dispecer taxi, barman. Relaţii la telefon 0763.155871, Petroşani. ______________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim), cameristă şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). ______________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează recepţioner, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662. • Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria c+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. plata la zi. Telefon 0729.272272.

DIVERSE

ACTUALITATE

Vulcan

Dispute pe marginea unei chestiuni neclarificate în întregime

Începerea construcţiei bisericii greco-catolice din Vulcan a generat vii dezbateri în spaţiul virtual. Păreri pro şi contra, acestea din urmă fiind, totuşi, în număr mai mare, au fost scrise după ce, în fotografiile postate în ediţia online a unei publicaţii, apare întreaga făptură a lui Gheorghe Ile cu binecunoscuta-i pălărie neagră. Nu-mi dau seama.

O fi fost ideea lui să fie fotografiat uitându-se ca un cunoscător la cofrajele pregătite pentru a fi umplute cu beton sau pozarul de la publicaţia în cauză l-a montat aşa. Chit este că prezenţa lui pe şantier a generat valuri cât tsunami de indignare printre vulcănenii care nu văd cu ochi buni apariţia în localitate a unui nou lăcaş de cult creştin. O mare vină o are şi cel care a scris aşa zisul articol din care mai bine de o jumătate sunt spusele primarului. Cu slove în roşu şi aranjate

între ghilimelele de rigoare. Din lăudăroşenia lui Ile ar reieşi - şi chestia asta i-a deranjat pe oameni – cum că primăria ar fi cea care subvenţionează, din bugetul local, construcţia acestei biserici. Ceea ce este complet fals.

Administraţia publică

locală vulcăneană doar a pus la dispoziţie terenul pe care a început ridicarea bisericii greco-catolice. Asta s-a petrecut în urmă cu trei ani, dacă îmi amintesc bine, şi s-a realizat printr-o

hotărâre de consiliu local. Solicitarea a venit de la Episcopia Greco-Catolică din Lugoj şi a fost depusă de părintele greco-catolic vulcănean. La vremea aceea, aşa cum se procedează, s-a făcut slujba de sfinţire a locului aceluia, aflat în marginea dinspre Clubul IMAX a curţii spitalului, în prezenţa unor înalte feţe bisericeşti din Lugoj şi, fireşte, a oficialităţilor locale. După care pauză totală, motivată prin aceea că nu exista încă suma de bani necesară începerii lucrării. Acum, se vede treaba, Episcopia Greco-Catolică lugojeană a deblocat necesarul de finanţe, iar asta se observă la faţa locului.

În altă ordine de idei,

este un pic pripită şi afirmaţia cum că greco-catolicii ar reprezenta un procent infim în rândul credincioşilor vulcăneni. Nu s-a prea spus, şi parcă dinadins se ascunde acest amănunt, în Vulcanul începutului de veac douăzeci greco-catolicii erau majoritari. Câţi mai ştiu, oare, astăzi, că biserica de la intersecţia străzilor Nicolae Titulescu şi 1 Mai era de rit greco-catolic? Ea poartă hramul „Duminica Orbului” şi a fost ridicată prin strădania unor vulcăneni, momârlani, să le spunem direct, cu dare de mână. Numele lor se află trecute pe pereţii de la intrarea în biserică. Aceasta, ca toate lăcaşurile de cult din ţară aparţinând greco-catolicilor, a fost transformată în biserică ortodoxă după ce, în decembrie 1948, comuniştii au interzis cultul greco-catolic şi i-au expediat în puşcărie pe preoţii care au refuzat să treacă la ritul impus de regimul roşu.

Mă rog,

aceasta-i deja istorie, dar câteva amănunte ar fi fost necesar să fie oarecum amintite de către ziaristul care l-a împăunat pe Ile cu nişte vorbe goale. Se cunosc foarte bine disputele care au avut loc în toată România pe tema retrocedării bisericilor. În anii ’90, la Vulcan a fost linişte în ce priveşte asta, fiindcă au lipsit protestele zgomotoase. Acum, faptul că greco-catolicii pot să-şi ridice o biserică, asemănătoare celor din Uricani şi Petroşani, nu cred că ar trebui privit cu atâta ostilitate. Este, în definitive, un mic şi modest lăcaş creştin, iar nu o ditamai moscheea pe care turcii ar vrea s-o vadă înfăptuită la Bucureşti după ce Victor Ponta şi-a pus semnătura pe documentul prin care le-a dat terenul necesar. Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 247 l 17 octombrie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

Concertul George Enescu la Petroşani în 1929:

„O concesie făcută generos afumatei noastre Văi”

Pentru că astăzi chiar în acelaşi loc (Casinoul Muncitoresc din Colonia de jos a Petroşaniului) unde a concertat George Enescu în 1929 Turneul „Enescu” poposeşte în Valea Jiului, readucem în atenţia cititorilor concertul lui George Enescu la Petroşani de atunci.

1929, un an însângerat pentru Valea Jiului, întrucât la 6 august 1929 la greva de la Lupeni au fost împuşcaţi mortal 22 de mineri. În acest context istoric, trebuie apreciat curajul lui George Enescu de a concerta, la doar două luni şi jumătate de la greva minerilor, într-o zonă care vreme de o lună de zile a ţinut prima pagină a ziarelor cu relatări înspăimântătoare despre „masacrul de la Lupeni”. Şi atunci, ca şi acum, un eveniment cultural trebuie promovat din timp. Şi cum concertul pe care avea să-l susţină la 17 noiembrie 1929 George Enescu la Casinoul muncitoresc a fost, fără îndoială, evenimentul cultural al anului 1929, concertul a fost anunţat cu vreo două luni înainte în presa locală: „Concert. La 17 noiembrie a.c. va sosi în localitate maestrul George Enescu şi va da un concert în sala Casinoului Muncitoresc” (anunţ reluat în mai multe ediţii ale Avântului); „Duminică, 17 crt. la orele 8 seara are loc în sala Casinoului Muncitoresc din Petroşani un concert dat de George Enescu. George Enescu este un muzician fără de seamăn, violonist (…), pianist desăvârşit şi, în acelaşi timp, un compozitor ales. Se bucură azi de un renume deosebit, atât în ţară, cât şi în lumea întreagă. Veniţi doar duminică seara la Petroşani pentru a cunoaşte strălucita personalitate artistică a lui George Enescu, pentru a avea frumosul prilej de a ne înălţa sufleteşte şi a ne bucura cu toţii că avem în mijlocul nostru pe acest geniu românesc. Biletele se găsesc în seara concertului la casă”. Şi românii au urmat îndemnul de a fi prezenţi la un asemenea eveniment cultural. Din păcate, nu şi etnicii maghiari, spectatori elevaţi şi sensibili la alte acte de cultură... Să fi fost de vină, oare, repertoriul maestrului?! După spectacol sunt publicate în ziarul local o notă şi o cronică. Nota punctează evenimentul: „Concertul George Enescu. În seara zilei de 17 crt. am avut prilejul să ascultăm în sala Casinoului Muncitoresc din Petroşani pe marele nos-

tru maestru şi renumitul violonist George Enescu. Publicul venit în număr mare, din toată regiunea noastră, a trăit câteva momente înălţătoare şi a rămas pe deplin mulţumit de concertul la care a luat parte”. Din fericire, Avântul a avut inspiraţia să publice şi o cronică a concertului. Care, peste timp, se constituie într-un veritabil document artistic, important pentru istoria culturală a Văii Jiului: „În seara zilei de 17 noiembrie, publicul a avut prilejul să asculte, în sala Casinoului Muncitoresc din Petroşani, pe marele maestru şi renumitul violonist George Enescu. Publicul, venit în număr mare, din toată regiunea Văii Jiului, a trăit câteva momente înălţătoare şi a rămas pe deplin mulţumit de concertul la care a luat parte (acestea au mai fost publicate şi ca… notă! - n.a.). Concertul a fost socotit de cei mai mulţi ca o concesie făcută generos afumatei noastre Văi, un adevărat regal muzical pentru sufletele îmbâcsite de praf de cărbune ca şi pentru eroicele noastre urechi asurzite de dude (sirene; minerii erau treziţi, pentru a merge la şut, de acestea; de asemenea, acestea sunau şi-n cazul unor catastrofe miniere - n.a.) matinale (şi infernale) sau de patefoane (în rate). Impecabila execuţie a bucăţilor, anunţate cu emoţie de un elev de liceu, a transpus publicul, de la început, în sfere sublime de poezie. Din Stradivarius-ul său, maestrul dădea, cu atingeri de arcuş, drumul la îngeri nevăzuţi ce înscria în sală şi în sufletele spectatorilor note ireale, sosite din infinitul geniu. Toţi românii din Valea Jiului au răspuns ca unul la apel. În timpul concertului, ca nişte copii cuminţi, au fost numai urechi. De aceea, apropierea sfârşitului concertului, îi strângea inima fiecăruia de părere de rău. Singurii, ungurii, mai protocolari, au adus un nebănuit omagiu maestrului Enescu, lipsind după catalog. (Cineva chiar spunea că sunt plecaţi la... depunerea jurământului de credinţă către statul român!). Cine va fi pierdut din această... neîntâlnire, desigur că nu George Enescu. Publicul, urmărindu-l cu admiraţia sa neţărmurită pe marele cântăreţ al ţării şi al lumii, i-a mulţumit anonimului domn, care s-a bucurat de atâta trecere spre a-l fura pe George Enescu pentru o seară şi pentru noi”.

Marian BOBOC

Astăzi la restaurantul „La Belle Epoque”

Turneul „Enescu” sunet şi culoare Asociaţia Klavier ART organizează în perioada 25 septembrie - 20 octombrie 2016 turneul ENESCU, sunet şi culoare. Proiectul cultural este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Partener principal al turneului este Casa de Cultură Rădăuţi, iar partenerii culturali sunt Muzeul Naţional George Enescu Bucureşti, Muzeul Judeţean Botoşani, Centrul Cultural Aurel Stroe Buşteni, Casa Orăşenească de Cultură Covasna, Şcoala Gimnazială Vaskertes Gheorgheni, Casa de Cultură Constantin Brâncoveanu Horezu, Şcoala I.G.Duca Petroşani şi Societatea pentru Cultură METARSIS Reşiţa. Pianiştii Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu, alături de tinerii muzicieni aflaţi la debut artistic Andrei Radu (vioară) şi Măriuca Popa (pian), vor susţine concerte în 8 oraşe din ţară. Turneul naţional de concerte experiment promovează muzica clasică şi arta contemporană, într-un format sincretic, interactiv muzică şi arte plastice în timp real. Muzica lui George Enescu se întâlneşte cu busturile realizate de artistul plastic Maria Păun, într-un happening

al artei contemporane în care culoarea muzici enesciene este redată prin pictură de către publicul secolului XXI. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării. Calendarul artistic al turneului: 27 septembrie Muzeul Memorial George Enescu Dorohoi, 28 septembrie - Casa de Cultură Rădăuţi, 29 septembrie - Şcoala Gimnazială Vaskertes Gheorgheni, 1 octombrie - Centrul Cultural Aurel Stroe Buşteni, 3 octombrie - Casa Orăşenească de Cultură Covasna, 14 octombrie - Casa de Cultură Constantin Brâncoveanu Horezu, 17 octombrie La Belle Epoque (Teatrul Vechi) Petroşani, 19 octombrie - Sala Lira Reşiţa. Intrarea este liberă.

PRăVăLIA CU ISTORII

luni, 17 octombrie 2016

În urmă cu 100 de ani, pe meleagurile noastre…

Din volumul „Zile de zbucium şi glorie pe Valea Jiului” de Ion D. Isac (VII) DETAŞAMENTUL TĂUTU FACE PRIZONIERI Detaşamentul Tăutu, conform ordinului primit, prin Tismana, încărcat de provizii dăruite de populaţie, pleacă prin Teleşti spre Şomăneşti, Peşteana. La Şomăneşti, capturează două căruţe inamice şi prinde cîţiva soldaţi. Valea Bistriţei e presărată de soldaţi morţi, aproape acoperiţi de zăpadă, rămaşi, cu arma în mînă în poziţia de atac. Sînt din regimentul 18, 71, 59, 43... copleşiţi de durere, ofiţerii şi soldaţii se întreabă: „Cei rămaşi vii, unde or fi“. Peste tot linişte, plutesc în necunoscut. În Bălăceşti află că o coloană inamică trece podul Jiului, cam la 500 de metri depărtare de ei. Compania lt. Nicolăescu din 57, cu plotonul slt. Baloescu şi plotonerul Popescu în linia I, atacă. Nemţii răspund cu foc viu. Neţinînd seama de gloanţe şi de moarte înaintează mehedinţenii la pod. Căpitanul Popescu Benedict vine în grabă cu compania sa. îngrămădesc nemţii pe malul Jiului. Unii sar în apă, alţii se predau, cîţi au încercat să treacă podul au rămas grămădiţi, sub focul vitejilor de la Cerna, într-un morman de cadavre. În teritoriul ocupat de inamic, detaşamentul Tăutu face prizonieri: 3 ofiţeri, între care doi răniţi, mulţi soldaţi; capturează multe căruţe cu muniţii şi provizii. ...Apoi îşi urmează calea spre Roşia, unde ajunge noaptea şi cantonează. 5 noiembrie 1916. Noaptea, o coloană inamică din Peşteana înaintează pe şoseaua Peşteana-Răşina, căzînd în spatele poziţiei ocupate de batalionul 5/18 şi parte din 58. Se angajează lupta prin întunerec. Trupele noastre caută să se retragă peste văi şi dealuri; parte reuşesc să se retragă; parte rămîn înconjurate cu căpitan Gutuleanu şi slt. Victor Popescu; parte cad în mîinile inamicului. Se încearcă în zadar o nouă rezistenţă la Broşteni-Văleni. Cavaleria inamică, pe Valea Jiului, a trecut de mult Broştenii; o coloană puternică cade în spatele trupelor noastre şi prinde peste trei sute de prizonieri din 18, între care şi căpitan Bălescu, lt. Bălăcescu Barbu, slt. Cătuţ Gh. Pe malul Olteţului, rezistenţa celor patru companii române e complect distrusă de Divizia 301. Mor mulţi ostaşi, printre care şi slt. Paţica Athanasie la Polovragi. Cad mulţi prizonieri; restul, ce au putut scăpa, s-a retras spre Rîmnicu-Vîlcea. Divizia 301 înaintează pe Olteţ; Divizia 11 bavareză pe Amaradia, iar pe la flancul stîng înaintează două divizii de cavalerie, fără să aibă în faţa lor un singur soldat. Pe Valea Gilortului, batalioanele Diviziei 17 sînt trimise, pachet, pachet, sînt bătute pe rînd şi forţate să se retragă ca să nu fie înconjurate. Detaşamentul Tău tu, găsind satul Fărcăşeşti ocupat de inamic, pleacă la trei dimineaţa peste deal, prin Negomir, la Raci. În Negomir, plotonul slt. Istrăţoiu urmăreşte o patrulă de ulani şi o omoară. Odată cu noaptea ajung în Raci. Locuitorii spun că a trecut multă cavalerie inamică pe Valea Motrului spre Borăscu-Strehaia. Dintr-o patrulă de călăraşi trimisă peste părăul Bolboşi, se întoarce numai un soldat rănit. Ceilalţi au căzut sub podul stricat de inamic, în spatele lor, cînd înaintau. Misiunea detaşamentului Tăutu s-a terminat. De acum trebuie să caute mijloc de salvare. În cîmpia Ţînţărenilor, ultima încercare de rezistenţă este spulberată. Cade, rănită de tun, Ecaterina Teodoroiu şi e transportată pe targă, la Filiaşi. Puhoiul năvalnic se revarsă în cîmpie, nici o rezistenţă serioasă, nici un zăgaz nu i se mai opune. Epopeea neamului românesc atinge adîncurile suferinţelor...

ORDINEA DE BĂTAIE ÎN CARE A PLECAT REGIMENTUL 18 INFANTERIE LA LUPTĂ - 15 AUGUST 1916 Comandantul Regimentului Colonel Jipa Constantin. Adjutantul Sublt. Danciu Constantin. Medicul, Med. Lt. Belu Victor. Casierul Adm. Sublt. Horezeanu Constantin. Ofiţer cu Apr. Adm. Sublt. Nicolaescu Constantin. Farmacistul, Farmacist Stotirescu Emil. Şeful Muzicei, şef muzică cl. II Ştefanopol Nicolae. Comand. Tr. Luptă, Sublt. Vasiliu Florea. Preotul Confesor Ionescu Gh. Vasile. Maistru armurier Minculescu Ştefan. Maistru cismar Ungureanu Gheorghe. Ajutor contabil Măldărăscu Sebastian. Batalionul I Comandantul batalionului Lt. Colonel Nicolau Andrei. Adjutantul Sublt. Stanciu Gheorghe. Medicul, Med. Sublt. Ciopală Ştefan. Comandantul Companiei I Lt. Bălăceanu Gheorghe. Comandantul Plut. I Sublt. Baloşin Gheorghe. II. Sublt. Nicodim Ion. III. Sublt. Mitruţoiu Dumitru. IV. Sublt. Cătuţ Gheorghe. Comandantul Companiei 2-a Lt. Panaitescu Nestor. Comandantul Plut. I. Sublt. Radu Ion. II. Sublt. Dobrescu Gheorghe. III. Sublt. Luţescu Gheorghe. IV. Subit Popescu Dumitru. Comandantul Companiei 3-a Căp. Gutuleanu Gheorghe. Comandantul Plut. I. Lt. Dumitriu Ion II. Sublt. Pîrvulescu Leonte. III. Sublt. Popescu Victor. IV. Plut. maj. Iorga Constantin. Comandantul Companiei 4-a Căp. Vechio Victor. Comandantul Plut. I. Sublt. Stemate Constantin. II. Sublt. Chiţu Traian. III. Sublt. Micudă Ion. IV. Plut. maj. Turcianu Ion. Batalionul II Comandantul Batalionului Colonel Coandă Ion. Adjutantul Sublt. Comşa Nicolae. Medicul Med. Sublt. Achimescu Aurel. Comandantul Companiei 5-a Căp. Popescu Nicolae. Comandantul Plut. I. Lt. Ionescu Stelian. II. Sublt. Giurgiulescu Constantin. III. Sublt. Cristea Atanasie. IV. Plut. maj. Purec Ion. Comandantul Companiei 6-a Lt. Bălăcescu Barbu. Comandantul Plut. I. Sublt. Niculescu Grigore. II. Sublt. Bobină Alexandru. III. Sublt. Gheorghiţoiu Gheorghe. IV. Plut. maj. Seimeanu Constantin. Comandantul Companiei 7-a Căp. Vintilă Vasile. Comandantul Plut. I. Sublt. Stanciu Sebastian. II. Sublt. Pătrăşcoiu Nicolae. III. Sublt. Vîlcu Ion. IV. Elev plut. Vodă Ovidiu. Comandantul Companiei 8-a Căp. Bălescu Nicolae. Comandantul Plut. I. Sublt. Strehăianu Vasile.

luni, 17 octombrie 2016

II. Sublt. Slăvescu Ion. III. Sublt. Drăgănescu Constantin. IV. Plut. maj. Munteanu Grigore. Batalionul III Comandantul Batalionului Maior Pleşoianu Constantin. Adjutantul Sublt. Dodescu Grigore. Medicul, Medic Subit, stagiar Becherescu M. Comandantul Companiei 9-a Lt. Haralambescu Dumitru. Comandantul Plut. I. Sublt. Georgescu Gheorghe. II. Sublt. Isac Ion. III. Sublt. Soni Iordanoff. IV. Plut. maj. Bîrzan Dumitru. Comandantul Companiei 10-a Căp. Nestor Amilcar. Comandantul Plut. I. Sublt. Juscu Theodor. II. Sublt. Chinchilidis Anastasie. III. Sublt. Măciucă Constantin. IV. Sublt. Manolescu Ion. Comandantul Companiei 11-a Lt. Popovici Emil. Comandantul Plut. I. Sublt. Cristea Cristache. II. Sublt. Turcitu Alexandru. III. Elev plut. Lupescu Gheorghe. IV. Plut. Moranu Gheorghe. Comandantul Companiei 12-a Căp. Amzulescu Dumitru. Comandantul Plut. I. Lt. Toma Ioniţă. II. Lt. Stroescu Marin. III. Lt. Lupulescu Dumitru. IV. Lt. Daviţoiu Gheorghe. Batalionul IV Comandantul Batalionului Maior Dobrovolschi Constantin. Adjutantul Sublt. Dumitrescu Filimon. Medicul, Med. Ajut. Solomon Iancu. Ofiţer cu aprov. Sublt. Popescu Gheorghe. Comandantul Companiei 13—2 Lt. Crivăţ Ion. Comandantul Plut. I. Sublt. Ursache Gheorghe. II. Sublt. Popeangă Petre. III. Sublt. Săvulescu Ion. IV. Plut. Tutunaru Nicolae. Comandantul Companiei 14-2 Lt. Bărbescu Mihai. Comandantul Plut. I. Sublt. Tăscău Ion. II. Sublt. Marcovici Marin. III. Sublt. Dobrotescu Ion. IV. Plut. Popescu Teodor. Comandantul Companiei 15-a Lt. Chilom Pavel. Comandantul Plut. I. Sublt. Munteanu Gabriel. II. Sublt. Horhoianu Eugen. III. Sublt. Căpăţînă Nicolae. IV. Plut. Bărbiei Ion. Comandantul Companiei 16-a Lt. Tătărăscu Gheorghe. Comandantul Plut. I. Sublt. Crăciunescu

Alexandru.

PRăVăLIA CU ISTORII III

II. Sublt. Ionescu Petre. III. Sublt. Dănile Constantin IV. Plut. Taerel Constantin. Compania de mitralieră Comandantul Companiei Lt. Teişanu Livius. Secţia I. Lt. Lupan Gheorghe. II. Lt. Popescu Theodor. III. Sublt. Sîrbulescu Constantin.

NOTE ŞI COMENTARII Volumul lui Ion D. Isac, primul dintr-o plănuită trilogie care n-a fost încheiată a apărut astfel: Ion D. Isac, căpitan în rezervă: Zile de sbucium şi glorie, volumul I. Pe Valea Jiului 1916, Tipografia Bucovina. I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1933, 143 p. De la pag. 140-143 se află ordinea de bătaie în care a plecat regimentul 18 infanterie la luptă, reprodusă de asemenea în ediţia noastră. Pe ultima pagină se află scris: „Va apare: Zile de sbucium şi glorie vol. II. De la Jiu la Trotuş, Mărăşti şi Mărăşeşti 1917, Zile de sbucium şi glorie vol. III. De la Jiu la Budapesta - Pacea 1919”. Din arhiva pusă la dispoziţia noastră de familie ca şi din cercetările întreprinse de noi nu am aflat fragmente publicate în presă, manuscrise sau ciorne ale celor două volume. Textul este reprodus după volumul apărut în editura Torouţiu. * Fragmente din viitoarea monografie a luptelor de la Jiu au fost publicate de Ion D. Isac, în serial, încă din 1920-1922, în ziarul „Secera“ şi mai apoi, în 1927, în ziarul Românismul sub titulatura Zile de răsboiu. Înainte de a da forma definitivă a acestei cărţi, Ion D. Isac a publicat în ziarul Românismul, an II, nr. 1, (ianuarie 1928), următorul apel datat 15. VIII. 1927, pe care-l reproducem în întregime. Apelul este grăitor deoarece vădeşte intenţiile lui Ion D. Isac de a păstra vii aceste zile de sbucium şi glorie, la un deceniu de la începerea primului război mondial şi, în acelaşi timp, de a da paginilor sale o valoare care să treacă dincolo de propria sa experienţă pe cîmpul de luptă, însumînd ceea ce au trăit ceilalţi luptători pentru o cauză dreaptă. Din păcate, nu ştim care au fost cei care au răspuns apelului lui Ion D. Isac dar intenţia sa mi se pare semnificativă pentru concepţia asupra cărţii şi anume, reliefarea eroismului celor anonimi, a celor ce au pornit la luptă cu un entuziasm fără margini pentru a elibera pămîntul românesc şi care în fata unui inamic dispunînd de o înzestrare tehnică modernă şi de o mare cantitate de muniţii, aruncînd în luptă trupe de elită, au rezistat eroic cu mijloace materiale insuficiente şi vetuste. Iată, deci textul Apelului: Apel către camarazii din război Sînt 11 ani de cînd la glasul Patriei am părăsit părinţi, neveste, copii, locuri iubite, avut şi am plecat să împlinim datoria cea mai mare, ce o are un om pe lume, datoria către Ţară în timp de război. Am dat uitării legăturile ce făcusem cu acest pămînt prin familie şi avut şi luînd arma în mînă, înăsprindu-ne privirea, încordîndu-ne puterile, am mers hotărîţi, umăr la umăr, pentru a pune pe altarul idealului credinţa, tot ce aveam mai scump :

Viaţa.

În luptă am format valul năvălitor, care a dat de gîndit duşmanului, ori am înălţat zidul peste care acesta n-a putut trece. Fericirea sau suferinţa s-au succedat, una pe alta, agitîndu-ne sufletul în zilele frămîntării, plămădirii şi închegării României Mari. Cu baioneta muiată în sînge am scris în istoria Patriei, gloria Gorjului. Anii curg repede. Perii albi au apărut pe frunţile tineretului din război. Grijile vieţii ne atrag atenţia de la ce a fost. Necunoscute par a rămîne urmaşilor greutăţile, sîngele vărsat, grijile şi emoţiile odată cu puterea şi energia de care am fost capabili în zilele celui mai mare război din cîte a avut omenirea: Războiul întregirii noastre. Povestea noastră, a fiecăruia, este povestea tuturor ce am simţit greutăţile războiului, fie pe front cu arma în mînă, în lagăr în cea mai neagră robie din cîte au văzut timpurile, în pribegie sau sub călcîiul duşman la căminul drag. Povestea regimentelor noastre 18 şi 58, e povestea armatei române; în ea se vede eroismul de care a fost în stare în lupte, mulţumirea sufletească din timpurile de glorie, precum şi resemnarea şi dispreţul ce a avut pentru un duşman, care n-a ţinut socoteală de legile umane, omorînd nu numai soldaţi cu tunuri 42 şi cu gaze, dar şi copii în faşe, femei şi bătrîni, cu bombe din aeroplan. Pentru ca această poveste, cunoscută bine de toţi cîţi trăim astăzi, să rămînă scrisă în broşură şi cum a fost adevărată să se păstreze urmaşilor servind de untdelemn în candela patriotismului lor, rog pe foştii mei comandanţi, camarazi de lupte gradaţi şi soldaţi, precum şi pe acei care nu au fost în armată dar au simţit greutăţile războiului sub o formă oarecare să-mi trimită cîte un articol în care să fie arătat: a. - un fapt deosebit care să caracterizeze acţiunea regimentului într-un moment de fericire prin cîştigarea unei victorii, ori de tristeţe prin supunere în faţa fatalităţii şi a realităţii crude; b. - viaţa trăită în lupte, în retragere, în tranşee, în lagăre, în pribegie; c. - purtarea eroică ori moartea unui comandant îndeplinindu-şi datoria; d.- cîntece, ghicitori şi glume din timpul războiului; e.- fotografile, familiile morţilor, sînt rugate a ne trimite pe ale scumpilor lor şi ai noştri dispăruţi. Ştiind că foarte mulţi au pe suflete foarte multe de spus, doresc ca articolele să fie cît se poate de scurte, cuprinzătoare şi scrise citeţ. Cele găsite potrivite cu scopul, vor fi publicate deocamdată în gazeta Românismul pînă cînd, după timpul necesar strîngerii materialului, se vor tipări în broşură odată cu Zile de război descrise de subsemnatul. În credinţa că acest apel va găsi loc cuvenit în inima cărora-l adresez, înţelegîndu-se importanţa lucrării ce vreau să fac, cu concursul tuturor, aştept, prin munca a cît mai mulţi, îndemnul la muncă ce trebuie să depun eu. 15.VIII.1927 Camarad Ion D. Isac Învăţător în satul Pojogeni-Gorj

P.S. Toată corespondenţa se va trimite pe adresa: Ion D. Isac învăţător Pojogeni Gorj sau Vasile D. Isac, prof. str. Victoriei 83 Tg. Jiu.

luni, 17 octombrie 2016

IV PRăVăLIA CU ISTORII

Aviz!!! În atenţiunea amatorilor de istorie a Văii Jiului

„Alfabetul publicităţii în Valea Jiului. Studii de caz. Negustori şi meseriaşi. Viaţa din spatele reclamelor”

este al 27 volum-document al scriitorului şi jurnalistului Marian Boboc, redactor şef al „Ziarului Văii Jiului” • 486 de pagini • Format: A4 • Toate reclamele (peste 700) care au apărut în presa Văii Jiului între 1921 şi 1947, aranjate alfabetic • Poveşti cu şi despre meseriaşi şi negustori • Un volum album de colecţie, singular în peisajul editorial al României