CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Vulcan:
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4503 lei 1$ = 3,9611 lei 1₤ = 5,1754 lei
vineri, 23 septembrie 2016
Anul IX • nr. 2027 • 8 + 4 pagini • Preţ: 1 leu
Cei din „Dallas” sunt buni numai la dat voturi La atâta ofensivă
împotriva tufelor m-am şi mirat cum de nu se văd şi cele înalte de aproape doi metri, aflate în spatele Şcolii Gimnaziale nr.6. Pe dealul de sub blocurile din cartierul Micro 3B. Toma Simptea, de gura căruia Ile n-o să scape decât când nu va mai fi primar, a dispărut pur şi simplu în desişul verde, atunci când mi-a arătat cât de înalt este acesta.
„Zi şi matale
Motocosaşii din Vulcan au de lucru în fiecare zi. Ieri, bunăoară, au tuns iarba de lângă „termicele” de la Aleea Crizantemelor. O bună bucată de timp au trebăluit şi în spatele blocului meu. Apoi,
i-am văzut apucându-se de cosit în faţă. Sunt trei flăcăi care manevrează motocositoarele, iar pe lângă ei două femei adună iarba cosită. În partea de jos a oraşului, mai toate zonele verzi sunt aerisite. Adică iarba şi buruienile de o juma’ de metru înălţime au cam dispărut. S-a făcut curat chiar şi pe zona verde din partea vestică a blocului 1 Termic. Aceea dintre grădiniţă, pe care de abia se mai putea desluşi pe unde-i trotuarul.
de ce nu-i trimite şi aici pe cosaşi?”, m-a întrebat el. Mai mult retoric, fiindcă răspunsul pe care mi l-a dat tot el imediat după aceea arăta că ştia răspunsul: „Nu îi place de noi, ăştia din Dallas. Suntem buni doar la dat voturi, iar în rest…”. Gheorghe OLTEANU
2 În Deva şi Haţeg
din judeţ Contracepţia este viaţa ta, este responsabilitatea ta!
Câini, filmul premiat la Cannes şi la TIFF
În anul 2016, „Ziua Mondială a Contracepţiei” are ca slogan „Contracepţia este viaţa ta, este responsabilitatea ta!”.
Începând de astăzi, vineri 23 septembrie, unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, thriller-ul Câini, în regia lui Bogdan Mirică, ajunge şi la spectatorii din Deva. Miercuri 28 septembrie, la Haţeg are loc o proiecţie specială în Sala de Spectacole.
Filmul poate fi vizionat până pe 29 septembrie la Cinema „Patria” din Deva, de la 17:00 şi 19:00. În paralel, filmul pleacă prin
ţară spre oraşele fără cinematograf şi ajunge într-o proiecţie specială la Haţeg miercuri, 28 septembrie. Proiecţia filmului va avea loc la Sala de Spectacole, fostul Cinema Dacia, în centrul oraşului Haţeg, de la ora 19:30. Biletele sunt puse în vânzare la casieria sălii de spectacole. Premiat la Cannes şi la TIFF, Câini s-a bucurat de săli arhipline la toate proiecţiile de până acum, în festivaluri şi în avanpremiere, iar de astăzi rulează în circa 70 de cinematografe din peste 30 de oraşe. Spectatorii îi vor revedea pe marele ecran pe câţiva dintre cei mai apreciaţi actori români: Dragoş Bucur, Vlad Ivanov şi Gheorghe Visu, alături de Teodor Corban, Raluca Aprodu, Costel Caşcaval, Constantin Cojocaru, Emilian Oprea, Cătălin Paraschiv, Andrei Ciopec. Acţiunea este plasată în apropierea graniţei cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraş, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moştenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moşiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzaţie generală de ameninţare pluteşte în aer. „Scenariul a pornit de la o lume pe care o cunosc foarte bine - lumea în care am copilărit, la bunica la ţară. De fapt, nu atât lumea aia m-a interesat, cât emoţiile mele faţă de ea, emoţii pe care încă le mai am în mine şi acum. Ce mi-a rămas în cap a fost caracterul
)
Ziarul Vaii Jiului
arbitrar, imprevizibil al violenţei de acolo – am văzut oameni care săreau să se omoare, fără o miză clară – şi asta mi se pare înfricoşător. Cum poţi să te aperi de ceva ce nu poţi anticipa – nici măcar teoretic?”, a declarat regizorul şi scenaristul Bogdan Mirică, recunoscut pentru serialul HBO Umbre. Câini intră în cinematografe însoţit de cronici entuziaste, de selecţii în festivaluri şi o nominalizare la European Discovery 2016 – Prix FIPRESCI, la Premiile Academiei Europene de Film, trofeu acordat în fiecare an unui cineast talentat care a debutat în forţă. Bogdan Mirică a fost remarcat la Cannes, unde a obţinut Premiul criticii – FIPRESCI, apoi la TIFF, unde a câştigat Trofeul Transilvania, şi la Sarajevo,
unde Câini a obţinut două distincţii importante, printre care şi Premiul pentru Cel mai bun actor – Gheorghe Visu. Directorul de imagine al filmului este Andrei Butică. În această toamnă, filmul va fi proiectat în festivaluri din Finlanda, Norvegia, Canada, Polonia, Israel, Spania, Portugalia, Germania, Suedia, Statele Unite şi Italia. Pagină realizată de Mihaela PETROȘAN
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
În România, numărul încă mare al sarcinilor nedorite care se soldează cu avort, ponderea destul de mare a avorturilor la fetele sub 19 ani, dar şi creşterea numărului nou-născuţilor abandonaţi în maternităţi, confirmă nevoia încă neacoperită de servicii de planificare familială, mai ales la femeile dezavantajate sau vulnerabile. Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara organizează astăzi, 23 septembrie, de la ora 11, un simpozion la Colegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, cu campaniile „Ziua Mondială a Contracepţiei”, „Săptămâna Europeană a Mobilităţii” şi „Ziua Mondiala a Inimii”. De asemenea, în data de 26 septembrie, de la ora 11, în faţa sediului DSP Hunedoara din Deva, pe zona pietonală, se va amplasa un cort pentru distribuirea de pliante pentru informarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la metodele de contraceptive pentru evitarea sarcinilor nedorite şi a avorturilor. Specialiştii spun că România se numără printre ţările cu cea mai mică rată de acoperire/ acces la contraceptivele moderne dintre ţările cuprinse în raportul Federaţiei Internaţionale de Planificare Familială, publicat în 2015 (15,6 la sută). Scopul campaniei din acest an este de a atrage atenţia asupra importanţei sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale, de informare şi de creştere a interesului populaţiei generale, mai ales a adolescenţilor şi tinerilor, cu privire la importanţa utilizării metodelor contraceptive, cunoaşterea tuturor opţiunilor, pentru prevenirea sarcinilor nedorite. Anul acesta obiectivele campaniei sunt: creşterea numărului de femei, în special adolescente şi tinere, informate corect asupra metodelor contraceptive, creşterea interesului femeilor faţă de contracepţie, creşterea numărului de femei informate asupra serviciilor de sănătate corespunzătoare, scăderea numărului de sarcini nedorite, reducerea numărului de avorturi la tinere, în special. În judeţul Hunedoara, anul trecut au avut loc 562 de întreruperi de sarcină.
Căsuţa Albastră
angajează în condiţii avantajoase
bucătar şi barman.
Relaţii la telefon 0723.347852 Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
La o nouă ediţie
Bursa locurilor de muncă
O nouă ediţie a Bursei locurilor de muncă este organizată miercuri, 28 septembrie, de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, ocazie bună pentru hunedorenii aflaţi în căutarea unei slujbe.
În fapt, AJOFM Hunedoara organizează în 28 septembrie 2016, la cererea pieţei muncii locale, Bursa locurilor de muncă. Acţiunea se va desfăşura în această zi în reţeaua teritorială a judeţului Hunedoara în Deva, Simeria, Hunedoara, Orăştie, Călan, Haţeg, Petroşani, Lupeni, Vulcan, Brad, între orele 9 –13. Agenţii economici din judeţ pot depune oferte de locuri de muncă vacante până în data de 28 septembrie 2016, la sediul din Deva al AJOFM Hunedoara sau la cea mai apropiată agenţie locală pentru ocuparea forţei de muncă. COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Primarul Cristian Resmeriţă nu doar zice, ci şi face:
cetăţenilor care se plângeau de starea avansată de degradare a acestora. Astfel se rezolvă o mare problemă pe care o întâmpinau cetăţenii, şi în mod deosebit mamele cu copii mici pe care îi plimbă cu căruciorul şi persoanele cu deficienţe în deplasare, dar va avea de câştigat şi aspectul urbanistic al oraşului. Derularea proiectului de
A început reabilitarea trotuarelor din zona „Nivelt”
Lucrările edilitare din municipiul Lupeni au intrat într-o nouă etapă.
municipiul Lupeni”. Acest proiect a intrat într-o primă fază de execuţie cu modernizarea trotuarelor cuprinse între Zona Nivelt şi Primăria municipiului Lupeni, pe partea cu Banca Comercială din Lupeni. Modernizarea trotuarelor în municipiul Lupeni a fost solicitată de cetăţeni prin numeroase demersuri făcute la primărie, prin care se aducea în atenţia edililor starea avansată de degradare a acestora, şi li s-a solicitat urgentarea demersurilor pentru asfaltarea şi refacerea lor. Referitor la acest nou proiect primarul Cristian Resmeriţă a declarat: „Îmi exprim şi pe această cale satisfacţia cu privire la faptul că reuşim să derulăm încă un proiect important pentru localitatea noastră. Prin derularea proiectului de modernizare a trotuarelor şi străzilor din municipiul Lupeni reuşim să dăm curs numeroaselor solicitări venite din partea
După derularea proiectelor de refacere a infrastructurii afectate de inundaţii de pe Bulevardul Păcii şi din Cartierul Bărbăteni, edilii lupeneni au căutat şi au găsit soluţii pentru reabilitarea şi a altor zone din municipiul Lupeni, acolo unde infrastructura nu a suportat reparaţii în ultimii ani, Din această săptămână a început derularea proiectului „Modernizare străzi drumuri şi trotuare în
Direct de la sursă:
Poziţia primarului Petroşaniului în chestiunea termoficării
Vice prim-ministrul Vasile Dîncu şi consilierul Primului-ministru, Ionel Dancă, la conferinţa de presă de la Universitatea Petroşani din 9 septembrie, dar şi vice prim-ministrul Costin Borc la întâlnirea recentă de la Deva au precizat faptul că acest guvern tehnocrat va face tot ce poate ca termoficarea centralizată din Valea Jiului şi Deva să funcţioneze în această iarnă la parametrii normali, astfel încât abonaţii să nu sufere de frig. Mai mult, Ionel Dancă a precizat că NU se pune problema închiderii CEH, nici acum nici pe viitor şi că Paroşeniul şi Mintia, cele două termocentrale NU vor fi închise în viitorul apropiat, la fel şi minele Livezeni şi Vulcan (deci, Lupeniul şi Lonea - Dumnezeu cu mila... păcat!). Să sperăm că promisiunile să nu fie deşarte şi să mai sperăm că domnul ministru Borc va găsi şi şoseaua care vine spre Valea Jiului, nu doar spre Deva, că aici, în fundul pământului trudesc oamenii pentru o bucată de pâine mai albă, nu la sediul vreunei instituţii din Deva. Revenind la termoficarea centralizată, de curând au apărut ceva zvonuri prin târg că primarul Petroşaniului n-ar vrea termoficare, că s-a exprimat că nu-l interesează acest lucru şi că să se descurce lumea cum poate, că el a trecut şcolile pe gaz şi cu asta basta. Total greşit, calomnios şi aiurea din punctul de vedere a primarului Tiberiu Iacob-Ridzi. Care
8
www.zvj.ro vineri, 23 septembrie 2016
doreşte prin intermediul ZVJ să facă unele precizări: „Cetăţenii noştri să ştie foarte clar că eu, primarul municipiului Petroşani NU sunt indiferent în această chestiune, din contră, o consider foarte importantă. Şi ori de câte ori am avut ceva de spus pe această temă, am spus-o public, iar când am simţit nevoia să cer lămuriri la persoanele în drept care se ocupă de această problemă am făcut-o. Eu n-am zis niciodată că nu mă intereasează termoficarea, sau că am trecut şcolile pe sistem de încălzire pe gaz şi că nu mă mai interesează ce va fi iarna aceasta sau în viitor. Am spus doar că am creat o alternativă la sistemul de încăzire cu agent termic de la Paroşeni, sistemul pe centrale cu gaz, ca o măsură de siguranţă, pentru ca nu cumva copiii şi profesorii să stea în frig, dacă cumva vor fi probleme la Paroşeni, cum s-a tot spus prin toată presa şi cum s-a mai întâmplat. Asta am spus. Iar cine îmi bagă cuvinte în gură n-are de lucru şi vorbeşte aiurea! Am auzit şi eu, ca toată lumea, ce au spus şi domnul Dancă la Petroşani, precum şi domnul vice prim-ministru Borc la Deva. E de bine dacă se va face ce s-a promis, dacă se găsesc soluţii imediate şi reţeaua va funcţiona normal vă daţi seama că tot termoficarea centralizată va fi folosită în instituţiile şi şcolile noastre. Repet, gazul metan e o variantă de rezervă, atât şi nimic mai mult. Dar lucrurile se vor clarifica probabil doar săptămâna viitoare, când vom avea o şedinţă mare pe această temă cu toţi factorii responsabili şi atunci vom şti exact ce şi cum. Până atunci unii n-au decât să inventeze ce a spus primarul ori ce n-a spus...”, a declarat pentru ZVJ, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Corneliu BRAN
asfaltare a trotuarelor se va face în prima etapă în zona cuprinsă între Zona Nivelt şi Primăria municipiului Lupeni, pe partea cu Banca Comercială Română. Această zonă are cel mai mare grad de degradare, fiind una din cele mai tranzitate zone din oraş. Tot în această etapă vor fi reabilitate şi scările din zona Bucura. Administraţia locală face eforturi deosebite pentru derularea unor proiecte care să ducă la creşterea gradului de urbanizare a localităţii noastre şi creşterea gradului de confort pentru cetăţeni”. Sonia LIBERESCU
Importantă firmă de transporturi frigorifice internaţionale, cu sediul în Cluj, recrutează şoferi profesionişti cu sau fără experienţă, pentru a lucra pe Comunitate. Se oferă printre cele mai avantajoase condiţii de pe piaţa transporturilor. Interviuri în Tg. Jiu, luni 26.09.2016. Informaţii suplimentare şi înscrieri pentru interviu la 0740.295418 sau soferitir@trota.ro
EDILITARE
3
4
REPORTAJ
O viaţă, un destin, multe realizări în tenisul de masă românesc:
Antrenorul emerit Eduard Gyongyosi - o adevărată „maşină de făcut campioni” (I)
Să stai de vorbă cu antrenorul de tenis de masă Eduard Gyöngyösi din Petroşani despre tenisul de masă de performanţă la nivel de Valea Jiului şi despre familia dumnealui este o adevărată plăcere. Când am purtat discuţia, am sesizat că - deşi anii au trecut peste profesorul şi inginerul lupenean născut în anul 1931, fiu de miner, care trăieşte cu soţia în Petroşani de foarte multă vreme - ideile sale sunt clare, concepţiile despre sportul pe care l-a practicat şi antrenat sunt bine puse şi rânduite pe o bază solidă, iar tenisul de masă şi familia sunt lucruri sfinte, „înrămate” la loc de seamă în sufletul şi inima sa. Dar să vedem mai jos povestea vieţii unui mare antrenor, care, aşa cum spuneam şi în urmă cu trei ani, dacă s-ar fi născut într-o altă ţară, la vremea aceasta era apreciat şi preţuit cum se cuvine. Dar aşa... ştiţi ce se întâmplă în România... Astăzi vă prezentăm prima parte a discuţiei noastre..
Începuturile...
„În 1946 am fost printre cei două sute de elevi admişi la Şcoala Tehnică Industrială Petroşani, dintr-un număr de 750 de participanţi. Asta a fost prima mea mare bucurie în viaţă şi prima realizare, dacă pot să-i spun aşa. În urma reformei din învăţământ, în anul 1948 am fost transferat la Liceul Industrial nr. 1 Lupeni, specialitatea electro-mecanic miner, absolvind în anul 1950 această şcoală. Tot în acel an m-am angajat la Mina Lupeni, dar, de-acolo, am fost trimis să fac Facultatea Muncitorească Oradea, pe care am absolvit-o în anul 1952, aceasta fiind a doua mare realizare din viaţa mea. Apoi, în 1953, pe 3 ianuarie, ţin minte ca şi cum ar fi azi, am ajuns la malul mării, unde, până în 25 decembrie – prima zi de Crăciun,
anul 1955, mi-am satisfăcut stagiul militar în marina militară, unde am obţinut cel de-al doilea brevet G.M.A. şi titlul de mecanic specialist al marinei militare, un titlu care nu se dădea peatunci oricui şi pentru care trebuia să ai rezultate să-l primeşti şi o spun asta fără modestie, iar cei care au făcut marina militară pot să confirme sau să mă contrazică. Aceasta a fost a treia mea realizare în viaţă. Anul 1956 îmi aduce o altă realizare, cea mai importantă: căsătoria. În 25 august 1957, după aproape un an de la căsătorie, s-a născut fiica mea Ildiko, cea mai mare bucurie a noastră de până atunci şi cea mai mare realizare a vieţii noastre. Aveam să mai trăim aceeaşi bucurie şi o realizare identică, după 11 ani, în 1968, când soţia mea a născut pentru a doua oară, încă o fetiţă”, ne-a spus plin de viaţă Eduard Gyongyosi.
Iubire de-o viaţă... Ba chiar şi mai mult!
Antrenorul nu poate trece cu vorba peste anii tinereţii şi cum şi-a cunoscut soţia: „Dar vreau să fac aici şi o paranteză, să vă spun cum am cunoscut-o pe soţia mea, de care sunt legat, iată, de 60 de ani, Dumnezeu să-i dea sănătate şi bucurii! Pe soţia mea o cunoscusem în Lupeni, ea fiind originară din Zalău. Eu eram încă elev la tehnică industrială minieră în an terminal, iar soţia mea lucra la barul Hagher, de lângă blocul doctorilor, cum i se spunea atunci; fireşte, blocul mai există şi azi, dar restaurantul nu. Era o fată cuminte, foarte serioasă, care m-a aşteptat timp de doi ani, până ce am terminat armata la marina militară. Mi-a promis solemn, când am plecat cătană, că mă aşteaptă până mă întorc deoarece mă place, iar visul ei, ca şi al meu, era să ne căsătorim. Am avut încredere în ea, ea în mine şi
astfel, după ce m-am întors ne-am căsătorit”.
A doua mare iubire: tenisul de masă
Timpul trece într-o discuţie şi zboară ca gândul... Eduard Gyongyosi ne povesteşte cum a fost şi în anii ce au urmat naşterii primei sale fetiţe. Şi e normal să fie aşa, deoarece anii au fost tumultoşi şi cu multe evenimente fericite în viaţa dumnealui.: „După armată m-am angajat ca inginer la protecţia muncii la ISEG, la Direcţia de la Lupeni, care aparţinea atunci de Ministerul Minelor, via Trustul de Prospecţiuni. Acolo am lucrat până în anul 1962, când întreprinderea a fost dizolvată, fiind transferat pe funcţia de profesor la Şcoala Medie Mixtă Lupeni, catedra de politehnizare. Pentru a obţine definitivatul în învăţământ a trebuit să mai învăţ destul, susţinând examenele la Politehnica din Cluj-Napoca, trecând cu brio toate examenele. Încet, încet timpul a trecut, fetele s-au făcut mari, Ildiko mi-a atras atenţia că avea pasiunea pentru sport. Eu, pe lângă faptul că lucram, am devenit între timp şi antrenor de tenis de masă. Cu tenisul de masă am început din anul 1957, în foarte scurt timp începând să joc acest sport destul de bine. Eram în perioada de la ISEG, unde am întâlnit un personal tânăr, pasionat de diverse sporturi, printre care şi tenisul de masă. M-a atras acest sport şi am început şi eu să-l practic alături de alţi colegi. Încet, dar sigur, ping-pong-ul a devenit o a doua iubire, după familie fireşte. După ore grele de muncă, mergeam să ne relaxăm. Dacă alţii se relaxau poate cu o bere şi un pahar de vorbă, sau altceva, unii dintre noi ne relaxam la o partidă de tenis de masă.
Calea spre sănătate, forţă şi viaţă lungă
Totuşi, a existat un moment pe care nu putem să nu îl amintim, un moment care a fost practic scânteia în destinul şi viaţa de jucător de tenis de masă şi, mai apoi, de antrenor, care a scos pe bandă zeci de talente, ridicându-le spre performanţă în acest sport, printre care şi fata sa, Ildiko, despre care vom vorbi în partea a doua a acestui material, o
adevărată campioană cum puţine fete din România au reuşit acest lucru, şi care a adus faimă şi mândrie românilor, iubitorilor acestui sport şi Văii Jiului şi Hunedoarei. „Ce m-a ambiţionat foarte tare şi m-a făcut să practic acest sport la un nivel înalt, a fost faptul că într-o zi m-a jignit directorul meu din acea vreme, mare amator de ping-pong, la un concurs pe Direcţie, când, deşi jucam binişor, mi-a zis pe un ton aspru şi batjocoritor: Băi, tu o să ştii tenis de masă când eu voi avea barbă până-n pământ!. Şi atunci, după acele vorbe ale şefului meu, care se doreau a fi umilitoare, un coleg de-al meu, geolog, Ştefan Praiţ, care auzise ce mi-a spus directorul, mi-a spus după concurs: Măi, Edi, ăsta face pe deşteptul, o să-l batem. Ce zici?”. Într-adevăr, m-au ambiţionat acele cuvinte, şi în următoarele luni m-am antrenat foarte bine, antrenor fiind exact colegul geolog. Astfel, la un moment dat s-a ţinut un concurs pe întreprindere şi i-am dat o mamă de bătaie directorului, din aia cu strigături. Efectiv, l-am umilit eu pe el atunci! Marele jucător de tenis de masă şi director Sever Suciu era învins de tânărul inginer Eduard Gyongyosi. Mai mult, ţin minte ca şi azi că am câştigat turneul organizat de sindicat. Mai ţin minte că am primit ca premiu o carte de la preşedintele sindicatului, domnul Iuliu Farkaş, care mi-a rămas în inimă şi pe care citind-o m-a copleşit. Este vorba de cartea Calea spre sănătate, forţă şi viaţă lungă, de N.M. Sarkozov-Serazini. Acest volum mi-a călăuzit, pot zice, paşii prin viaţă, iar tenisul de masă, cum v-am spus deja că a fost a doua mea dragoste, pot spune că mi-a adus mie şi fiicei mele cele mari, Ildiko, cele mai mari satisfacţii!”, a continuat cu lacrimi în ochi profesorul. (va urma) Corneliu BRAN
Căminul de bătrâni AS “Bătrâneţi însorite” din Săcălaz (5 km de Timişoara) angajează lucrător bucătărie şi infirmieră sau îngrijitoare bătrâni (cu sau fără diplomă). Cazare gratuită, trei mese pe zi. Salariu de încadrare de la 1.700 lei brut până la 2.800 lei brut. Pentru detalii suplimentare sunaţi la 0721.762630.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Trofee - lucrate manual Sâmbătă, 24 septembrie, în comuna Baru va avea loc cea de-a treia ediţie a competiţiei „Pedalează cu San Montan la Baru”, probă de ciclism montan şi duatlon.
Întrecerea este organizată de Primăria comunei Baru în asociere cu Clubul „San Montan” Petrila. Vor fi premiaţi în bani ocupanţii primelor cinci locuri la bicicletă montană şi primele trei locuri la duatlon. Mai mult decât atât, trofeele care se vor acorda sunt deosebite. Au fost lucrate manual de către Ion Bârnea, sportiv Clubului „San Montan” Petrila.
La Uricani
A ratat şansa de a deveni lideră
În meciul restanţă cu Aurul Certej, Inter Petrila fost învinsă, în deplasare, ratând astfel şansa de a urca pe prima poziţie a clasamentului.
Când Petrila spera să devină lider în Liga a IV-a, la fotbal şi să o detroneze pe Hercules Lupeni, petrilenii au pierdut, surprinzător, cu 2-1 în deplasarea de la Aurul Certej. La un moment dat, petrilenii au condus cu scorul de 1-0, dar în final au fost învinşi. Jucătorii lui Inter au acuzat arbitrajul lui Gavrilă care a validat un gol din ofsaid al echipei gazdă. Petrila rămâne pe locul al doilea în clasament, aceasta fiind prima înfrângere pentru gruparea din Petrila. La 2 octombrie, în Ţinutul Momârlanilor, va avea Inter a jucat în următoarea forloc ediţia a IV-a a competiţiei Petroşani Bike mula de joc: Gâmbuţă, Adi CâmChallenge, de la ora peanu, Adi Agapi, Ionuţ Androne, Luca Coste, Bojan, Torkoş, Dumi10:00. tru, Horvat, Kalai şi Zavracu. Golul petrilenilor a fost marcat de Pentru prima dată în istoria Zavracu. competiţiei sunt două trasee de concurs: tura scurtă, de 22 de km, intitulată „Cursa popuPagină realizată de lară”, şi tura lungă 46 km, intiLoredana JUGLEA tulată „Maratonul momârlanilor”. „Aşteptăm pe oricine la Cursa populară, accesibilă oricărui iubitor de mişcare, ce are o minimă experienţă cu bicicleta pe munte. Dacă prin maraton montan tu înţelegi o plimbare prin pădure de câmpie, nu te aşteptăm. S-ar „Sunt cei mai buni, dar să nu uităm că în mare putea să nu-ţi placă! Maratonul Momârlanilor este un maraton parte jucătorii pe care ei îi au acum sunt de la montan, în adevăratul sens al cuvântului; se traversează o mare noi, de la Uricani. Mergem pe un egal”, a departe din Masivul Parâng, pe drumurile vechi pe unde doar moclarat preşedintele Vasile Scurtu. mârlanii treceau călare. Nici chiar bikerii din Valea Jiului n-au În aceeaşi etapă, Inter Petrila se va deplasa la fost printr-o parte a traseului, cu atât mai puţin oamenii de Brad, iau Universitatea Petroşani va juca, rând. Traversări de râuri, coborâri abrupte, căţărări solicitante, acasă, cu Aurul Certej. dar şi peisaje de vis, te aşteaptă într-un loc unic. Daca eşti biker Tot acasă va juca şi CSM Jiul Petroşani, în comadevărat şi iubeşti inima munţilor, da, te aşteptăm. Daca ţi-e pania celor de la Metalul Criscior. frică, stai acasă! Cursa este animată şi de un sprint intermediar Alte meciuri interesante sunt cele dintre Şoişi un sprint al căţărătorilor”, a afirmat organizatorul evenimenmul Băiţa şi Retezatul Haţeg, dar şi cel dintre tului, Avram Iancu. CS Hunedoara şi Victoria Călan.
Maratonul „Momârlanilor”
Meciul orgoliilor se joacă
Minerul Uricani promite să nu plece capul în faţa liderului momentului, Hercules Lupeni, şi să scoată cel puţin o remiză.
Cel mai interesant meci al rundei a patra din Liga a IV-a la fotbal se anunţă cel de la Uricani, dintre echipa gazdă Minerul şi campioana momentului, Hercules Lupeni. Pentru că echipa cea mai valoroasă este de departe formaţia din Lupeni, va fi mai mult un meci al orgoliilor.
8
Inter Petrila
www.zvj.ro vineri, 23 septembrie 2016
SPORT
5
6
UMOR ÎN HA... MAJOR
Ghiozdanul cu surprize Volumul „Ghiozdanul cu surprize” a apărut în acest an, sub egida Uniunii Epigramiştilor din România, în seria „Epigrama 2000”. Din prefaţa scrisă de dl. George Corbu aflăm că „lucrarea de faţă este prima antologie de catrene şi epigrame şcolare care apare la noi. Faptul este datorat unei fericite coincidenţe, constând în aceea că autorul ei, George Zarafu, este un explorator avizat al universului infantil, în dublă ipostază de scriitor pentru copii şi de reputat epigramist”. Din acest volum, vă propun o selecţie de epigrame şcolare, acum, la început de an şcolar. Învăţământ la distanţă E cel ce capătă avânt Şi remarcabilă prestanţă, Când faţă de învăţământ Învăţăceii iau... distanţă! (Nicolae Căruceru – Piatra Neamţ)
Elevilor care se mai tem de bac Dac-aş putea, aş face şi pe dracu’, Să vă scutesc de stres şi de efort Şi-aş stabili, prin lege, să daţi bacu’ Doar la dirigenţie şi la sport! (Nicuşor Constantinescu – Bucureşti) Mie însumi Cu băiatul meu, Costel, Mă-nţeleg destul de bine: Eu fac teme pentru el, Iar el doarme pentru mine! (George Corbu – Bucureşti)
Absurditate În era noastră furtunoasă, Cum poţi pretinde, celor mici, Să aibă şapte ani de-acasă... Când cresc mai mult pe la bunici?! (Constantin Cristian – Galaţi) Întoarcerea de la şcoală Tăticu-ntreabă-n mod firesc Ce note-a mai primit recent, Iar fiu-i strigă: „Nu vorbesc Cu tatăl unui repetent!” (Ion Diviza – Chişinău)
Excesul de religie în şcoli În şcoli, la sate şi oraşe, Elevii sunt tot mai năuci, Nu mai încep cu bastonaşe, Că trec direct să facă cruci. (Laurenţiu Ghiţă – Bucureşti)
Eminesciană, la început de an şcolar Cum era la ascultare, Zise un elev de-un cot: – Unde eşti, vacanţă mare... Cu bunicii mei, cu tot? (Vasile Larco – Iaşi) A început noul an şcolar „Am manuale noi, frumoase... (Se lăuda ieri un şcolar) Atât de noi că nici nu-s scoase Până acum de sub tipar!” (Liviu-Sergiu Manolache – Bergamo) Litera X Litera, deşi celebră, Tot rămâne o dispută, Că elevii, la algebră, Zic că-i o... necunoscută! (Nicolae Mihu – Sibiu)
Elevele, azi Pe stradă, parcă-s iconiţe! Le scoţi la tablă, dau din coate! La discotecă-s păuniţe, Iar la examen... curci plouate! (Janet Nică – Ostroveni, Dolj)
Unui şcolar preocupat mai mult de manele Nu cred că tu ai auzit vreodat’ De Ispilante, de Mavrocordat... Ei nefiind aceeaşi dinastie Cu Guţă şi cu Vali Vijelie! (Cătălina Orşivschi – Vama, Suceava)
Unui elev sărac cu duhul Vraiştea de prin meninge, Chiar de-aş vrea, nu pot s-o-mpiedic, Ignoranţa lui atinge Un nivel „enciclopedic”! (George Petrone – Iaşi) Afonul Ca tenor fără pereche, Fredona mereu prin şcoală. Tot trăgându-l de ureche... I-au făcut-o... „muzicală”! (Marian Popescu – Cluj-Napoca) Şapte ani de-acasă Cu purtarea lui aleasă, Te convinge chiar pe loc: Are patru ani prin casă Şi vreo trei pe lângă bloc! (Sever Purcia – Sibiu)
Viitorul ţării Pentru ţară, silitorul Ce-i la şcoală premiant, Reprezintă viitorul... Emigrant! (Ştefan Cornel Rodean – Sibiu) Învăţat cu probleme Sub privirea părintească, Ţâncul mare să se facă, Greu învaţă să vorbească, Însă mult mai greu să tacă! (Mihai Sălcuţan – Buzău)
Piţipoanca, la liceu În clasa-a doişpea s-a rugat S-o lase repetentă profii, Deoarece n-a apucat Să-şi etaleze toţi pantofii. (Vali Slavu – Aninoasa)
Şcoala vieţii S-o iei în viaţă încotrova, Către un trai decent, cuminte, Te-nvaţă timpul şcolii, slova, Dar viaţa, vai! Te-nvaţă minte. (Gheorghe Şchiop – Porumbacu de Sus) Protocol Fiul său, de şaişpe ani, I-a propus o învoială: „Nu te-ntreb nimic de bani, Nu mă-ntrebi nimic de şcoală!” (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui) Elevului înotător Bun înotător, de clasă, În piscine cu apă caldă, Dar la lecţii cade-n plasă... Că, la tablă, o cam scaldă! (Ionuţ Daniel Ţucă – Constanţa) Învăţătorilor (Madrigal) Când aduce iarăşi vântul Toamna în întreaga ţară, Vin să semene cuvântul... Rod în minte să răsară! (George Zarafu – Bucureşti)
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
facebook.com/ziarulvaiijiului
ANGAJĂRI
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Ții în adâncul sufletului o mare suferință, o dezamăgire pe care nu ai reușit până acum s-o alungi, dar fii atent azi la semnalele care vin spre tine. Pot fi exact leacul de care aveai nevoie pentru a repara problema.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Merită să intri în competiția de idei care se naște azi, pentru că vei descoperi o mulțime de păreri diferite de ale tale, dar de care te vei putea folosi la un moment dat.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Nu te apuca de sarcina pe care o ai azi în plan fără să fii sigur că ai înțeles perfect ce ai de făcut. Se pot ascunde multe aspecte subtile în spatele aparențelor!
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Iubirea nu trebuie să fie pasivă, calmă, în care doar să aștepți să ți se ofere ce ai nevoie, ci e un schimb continuu de emoții, de sentimente, de servicii oferite unul altuia.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Ai o sumă de bani la dispoziție, dar nu o poți canaliza într-o singură direcție ca să scapi de o plată mai consistentă, ci trebuie s-o drămuiești.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
ordinar.
Mai vin și momente în care trebuie să stai departe de oamenii pe care îi iubești sau de lucrurile care îți fac plăcere. Sunt sacrificii trecătoare, dar care au un rol extra-
mica publicitate
• SC ELECTROUTIL ALISER SRL organizează preselecţie pentru ocuparea următoarelor posturi: - 1 magazioner; - 1 strungar. - 10 lăcătuşi şi 10 sudori în vederea calificării. CV-urile se depun la sediul societăţii din Aninoasa, str. Costeni, nr.311 sau pe e-mail: electroutil@yahoo.com, telefon 0254.513325. _____________________________________________ • Societate comercială angajează în condiţii avantajoase dispecer taxi, barman. Relaţii la telefon 0763.155871, Petroşani. _____________________________________________ • Angajăm instalatori, electricieni, muncitori calificaţi şi necalificaţi, inginer construcţii şi instalaţii. Oferim cazare şi salarii atractive. Telefon 0726.310726. ____________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim), cameristă şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). _____________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează recepţioner, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662.
LICITAȚIE
mica publicitate
Ocolul Silvic Pui scoate la licitaţie, în data de 27.09.2016, următoarele cantităţi de material lemnos fasonat provenit din confiscări: cherestea tivită sp. molid şi grinzi sp. molid, cu un volum total de 50,19 mc, cu preţul 462 lei/mc. Licitaţia se va organiza la ora 11.00, la sediul O.S. Pui. Pentru relaţii suplimentare sunaţi la tel 0254779039.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Nu te crampona de scopul pe care ți l-ai ales, ci, odată propus, lasă-ți visul să curgă cum vrea el, fără să controlezi neapărat evoluția acestuia. Vine și succesul, dar nu când vrei tu, și nici cum vrei tu!
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Compară-te fără teamă cu ceilalți, pentru că ai să descoperi că ai o multime de atuuri care te favorizează. Ai încredere în valoarea ta, în supremația ta în anumite privințe.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Lași o impresie foarte bună oriunde te-ai prezenta prin funcția ta oficială, lumea te apreciază pentru modul matur în care îți onorezi îndatoririle, și e firesc să fii din ce în ce mai mulțumit de tine.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Fotbalistul paramedic care salvează vieţi
Daniel Horvat are 22 de ani şi o meserie de aur. Pe lângă pasiunea pentru fotbal, pe care îl practică de la vârsta de 9 ani, jucătorul lui Inter Petrila este paramedic cu acte în regulă şi lucrează pe Ambulanţa de la Petrila.
Daniel Horvat a început să joace fotbal la vârsta de 9 ani, iar la 17 ani a debutat în Liga a II-a la Chindia Târgovişte într-un meci contra echipei din Deva. A mai trecut şi pe la Jiul Petroşani, dar şi la Hunedoara în Liga a III-a. Şi-a făcut datoria pe terenul de joc, dar într-o zi viaţa lui s-a schimbat radical. „Eram la Hunedoara şi treburile nu erau aşa bune acolo. Veneam de la antrenament şi într-o intersecţie a fost un accident rutier, victimele nu aveau leziuni grave, iar eu am aşteptat să văd ce se întâmplă. Au venit băieţii de la SMURD şi mi-a plăcut ceea ce am văzut. În acel moment mi-am zis, gata, asta vreau să fac şi eu, nu are rost să mă mai chinui cu fotbalul. Voi face fotbal din pasiune, dar în acelaşi timp voi îmbrăţişa meseria de paramedic. Aşa se face că am plecat la cursuri la Timişoara şi acum lucrez pe Ambulanţă la Petrila”, povesteşte jucătorul. De mai bine de un an este paramedic, timp în care a acordat de nenumărate ori primul ajutor. „Cred că nu este nimic mai frumos ca atunci când poţi să salvezi viaţa unui om. Mie mi-a schimbat viaţa această meserie. Este cea mai mare satisfacţie pe care o am”, spune fotbalistul lui Inter. Conştiincios acesta nu ratează nici meciurile echipei sale de suflet fiind om de bază în echipa petrileană care evoluează în Liga a IV-a. Din fericire, acesta nu s-a confruntat şi pe terenul de joc cu cazuri grave. „Nu au fost accidentări atât de grave încât să intervin şi pe teren”, a mai adăugat paramedicul fotbalist.
Lucrurile se mai schimbă de la o zi la alta, ca atare azi s-ar putea ivi deja o altă schimbare de direcție, care te ia un pic prin surprindere.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Amintirile te țin captiv într-o zonă din trecut care nu mai are nimic de oferit. Rupe-o cu trecutul odată pentru totdeauna.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Vezi sub ochii tăi ce bine evoluează un proiect în care investești toate resursele tale de energie și gândire pozitivă. Metaforic vorbind, vremea e perfectă pentru a se coace fructele!
HoRosCoP
8
www.zvj.ro vineri, 23 septembrie 2016
PUBLICITATE
7
8
DIVERSE
Vulcan
Atenţia la păstrarea curăţeniei ar trebui să fie permanentă
Ieri dimineaţă, când am trecut, ca să-mi plătesc apa, doamna de la ghişeu m-a făcut atent, ca nu cumva să uit să iau un pliant. Din acela care spune un mare adevăr: „Canalizarea NU este coşul tău de gunoi!”. E foarte bună iniţiativa,
în acest sens, iniţiată de către Apa Serv Valea Jiului SA. Mă gândesc că fenomenul a devenit destul de îngrijorător, dacă societatea de apă de la noi a lansat acest avertisment. Dar nu doar sistemul de canalizare al oraşelor s-a transformat în coşul de gunoi al leneşilor. Nu-i apă curgătoare, baltă,
pârâu sau râu, care să nu fi devenit, într-o mai mică sau mai mare măsură, depozitar a tot felul de gunoaie.
Pe drumul de întoarcere
din binemeritatul concediu după an de trudă zilnică, m-am oprit pe un drum forestier care se face imediat la dreapta, cum vii dinspre Piatra Neamţ, la intrarea în Cheile Bicazului. O fac ca să mă relaxez, înainte ca maşinuţa să ia în piept pantele abrupte ale acestui pas montan. Zonă declarată rezervaţie naturală, din moment ce este formată, în mare parte, din calcar. Lucru nu prea întâlnit oriunde.
Ei bine, ceea ce vezi
lângă panoul informativ aflat acolo te dezamăgeşte profund. Gunoaie peste gunoaie si chiar
scheletul unui animal, aruncat în mijlocul drumului, te fac să renunţi repede la popasul propus. Nu e prima dată când am dat de aşa ceva la intrarea în Cheile Bicazului. Dar, de data asta, oasele acelea chiar că m-au determinat să dispar repede din peisaj. Şi când te gândeşti că, totuşi, e vorba despre o rezervaţie naturală!
Sâmbătă,
mi-a atras atenţia pe F.B., autoritatea publică vulcăneană îi invită pe locuitorii municipiului să ia parte la „Let’s do it!”. O acţiune de curăţenie generală care, citesc în mesaj, va avea loc de la cimitir şi până în Pasul Vâlcan. Nu zic c-ar fi rău, dar aceeaşi autoritate publică locală ar trebui să fie mult mai intransigentă cu persoanele care fac mizerie jos, în oraş.
Cineva îi amintea,
într-un comentariu, pe devoratorii de seminţe de floarea soarelui, staţionaţi pe bănci, care lasă în urma lor grămezi de coji. Ar trebui luaţi în colimator şi cei care aruncă, fără jenă, pe trotuar sau pe drum, ambalaje de hârtie sau orice le prisoseşte. Luaţi şi amendaţi. Şi doar după aceea să facem tam-tam cu această activitate de curăţenie generală care are loc o dată pe an. La care, să fim cinstiţi, în afară de copiii din şcoli şi de voluntarii de la Crucea Roşie, nu prea am văzut să participe altcineva. Gheorghe OLTEANU
facebook.com/ziarulvaiijiului
Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 244 l 23 septembrie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului
În urmă cu 100 de ani, pe meleagurile noastre…
Din volumul „Zile de zbucium şi glorie pe Valea Jiului” de Ion D. Isac (IV)
somnul e dulce, ar avea mai mulţi sorţi de 20 septembrie 1916. În zori de zi, lupta în- izbîndă, decît unul dat ziua, cu inamicul treaz şi cepe cu violenţă. Batalionul 3/58 de sub comanda la datorie. Cer ajutor căpitanului Haralambie căpitanului Haralambie Bădescu, trebuie să ocupe creasta pe care s-a cramponat inamicul. Primesc Bădescu, care comanda sectorul, şi peste un ceas ordin să întăresc, să atac şi să ocup poziţia deţi- soseşte slt. Juscu Tudosie cu compania 11/18 alcătuită numai din 60 oameni, cîţi mai nută de inamic. Mă strecor cu compania pe un părău, rămăseseră din lupte. Aşezăm soldaţii pe poziţie. printr-un tufiş, prin locuri ferite de gloanţe şi, la Hotărîm să dăm atacul prin surprindere la ora papoalele dealului, iau formaţie de luptă. Trebuie tru dimineaţa. Dăm ordine agenţilor de legătură să urcăm panta de răsărit a dealului Petrila, pentru plotoane. La ora 3 1/2, în cea mai desăvîrşită taină, toţi soldaţii să fie deştepţi. În foarte cutată şi acoperită cu pietri. Pe culme, inamicul era aşezat în tranşee şi momentul cînd vor auzi goarna sunînd atacul, cu avea patru mitraliere, în timp ce noi n-aveam nici cea mai mare iuţeală să se azvîrle în tranşeele inamicului. Să tragă foc repede cu armele; miuna. Orice mişcare nesocotită a vreunui soldat traliere nu avem, să arunce grenade, şi să strige era prinsa de inamic şi urma rănirea sau moartea. „Ura”. Orele nopţii trec cu mare greutate. Mă aşez la mijlocul lanţului de trăgători, Sînt ore de aşteptare. ordon soldaţilor să ţină legătura în dreapta şi Deodată liniştea nopţii e întreruptă. stînga, cu mine, fără alt ordin; să înainteze, să Semnalul de atac a ieşit din piepturile a meargă la aceeaşi înălţime si să se folosească fiecare de cutele terenului, de pietrile trunchi- opt gornişti, „Ura“ formidabil ieşit din sufletele oţelite ale acelor ce voiau să învingă, pocnetele urile şi gropile dinaintea lor. În suire, întîlnesc pe slt. Gelep de la com- de armă, tunetul grenadelor au trezit pe duşmani pania 10/58 şi pe slt. Brîncuş Constantin de la din somn, buimăciţi; în cîteva minute, soldaţii au compania 9, răniţi, abia ducîndu-i brancardierii. ocupat tranşeele şi i-au pus pe fugă. Un maior, comandantul batalionului şi 12 Soldaţii înaintează ca şerpii printre pietri, în ciuda mitralierelor inamice, care varsă foc soldaţi, mai grei de fugă au căzut prizonieri, patru bucătării de campanie, arme aruncate, muniţii, peste noi. Ajung la 50 metri de inamic, numai cu trei efecte şi cîţiva cai au rămas în mîinile noastre. Înaintăm şi ocupăm a doua creastă, Piatra răniţi din 100 de soldaţi, cîţi aveam pe un sector de 300 metri. La flancul stîng se află rămăşiţele Leşului, cota 1289, pe care o dăm în primire companiei 10/58 şi la flancul drept compania batalionului 3/58 la ora 10 dimineaţa; apoi cele două companii din regimentul 18 merg la batalio11/58. Superioritatea numerică a inamicului, nul 3/18 pe poziţie, în faţa dealului Piatra Roşie. poziţia dominantă ce ocupă, numărul mare de mitraliere şi grenadele mînuite cu îndemînare, ne ATACUL DE LA PIATRA ROŞIE pironesc locului. 21 septembrie 1916. Dimineaţa, la ora Vine noaptea. Bubuitul de tun nu se mai 7,30, primim ordin să ocupăm botul de deal Piaaude, clenţănitul mitralierelor încetează. tra Roşie. Printr-o pădure de fagi, coborîm întrVălul liniştei desăvîrşite se coboară din vîr- un părău şi apoi, începem să urcăm înspre furi de munte, pînă în adîncuri de văi. tranşeele inamicului. Compania 9 şi 11 în linia INumai în sufletul soldaţilor e nelinişte a, a 10 rezervă. mare. Au avut ordin să ocupe poziţia inamicului, Formez flancul drept, rezemîndu-mă la au ajuns la 50 metri, dar ordinul a rămas neexe- dreapta pe panta prăpăstioasă a dealului Piatra cutat. Roşie. Înaintăm prin tufiş, pe după pietri şi fagi, pînă ajungem Ia 80 metri de inamic. La 20 m, înainte se termină pădurea, apoi ATAC DE NOAPTE! pînă la tranşee, cîmp deschis. A doua zi are să înceapă lupta cu inamicul, Trăgea inamicul cu armele şi mitralierele solid aşezat în poziţie, cu armament superior, şi de rupea crengile şi se scuturau fagii de frunze. nu se în sorţii de izbîndă. Un atac prin surprindere dat în timpul Artileria inamică înteţeşte focul. Voiam să înainnopţii, cînd inamicul doarme, despre ziuă, cînd tăm, dar ploaia de gloanţe şi barajul de grenade ne pironeşte locului.
DEALUL TAIA-PIATRA LEŞULUI
Inamicul, de asemeni este ţintuit locului. Aşteptăm să ne vină întăriri şi să tragă artileria noastră, ca să putem înainta.
ORDIN DE RETRAGERE
Trăim cu speranţa izbîndei în suflet, cînd primim ordin să ne retragem pe eşaloane, la ora 7 1/2, pe vechea poziţie. Plotoanele trebuie să se retragă pe secţii, apoi cîte o grupă şi fiecare subîmpărţire rămasă să tragă foc, ca să nu prindă inamicul de veste că ne retragem; iar dacă a prins, să susţină retragerea. Inamicul a început un foc. ucigător de mitraliere şi de arme. Tunurile trag. În zgomotul infernal ce s-a produs, ordinul de retragere n-a fost interpretat bine şi deodată toată trupa a părăsit poziţia. Căutai în dreapta, în stingă, nimeni! Am rămas singur în pădure; aproape de duşmani, într-un întunerec de nu-ţi vedeai mîinile. Focul inamicului se înteţeşte, sar bucăţi de pietri şi mă lovesc. Frunzele rupte de grindina de foc cad şi mă acopăr. Pornesc în direcţia din care am veniţi. Coasta îmi pare cu mult mai lungă ca la urcuş. Rachete inamice cad peste mine, mărind îngrijorarea ce-mi oferea acest spectacol îngrozitor. Păcănitul mitralierelor, pocnetul armelor, deodată sînt intercalate cu strigătul: „Stai Romanski!...”. Îmi urmez drumul prin întunerec, peste pietri mari şi tufişuri; mă împiedec, cad, mă scol; mă duc de-a-mberbeleaca şi, în sfîrşit, ajung în părău. Caut să găsesc poteca pe unde să mă sui la vechea poziţie. Fără să observ, trec poteca şi mă trezesc la drumul ce duce la Cetatea Bolii, între unguri. Pun mîna pe mine! Prizonier? Nu! mai bine mort! Nu mă observă prin întunerec, nu mai caut poteca, încep să urc coasta, dorind să ajung cît mai repede la creastă, la tranşee. Panta e foarte înclinată. Sui în brînci, căţărîndu-mă de pietri şi arbuşti. Ajung la culme. Merg repede în direcţia în care credeam că am să găsesc tranşeele de pe vechea poziţie. Dau de şanţuri, le recunosc, dar... nici un soldat! Zadarnic alerg de la un loc la altul, nu găsesc pe nimeni. Stau şi ascult. Linişte desăvîrşită, întreruptă din cînd în cînd de cîte un foc de armă de la inamic. Mă aşez într-o groapă să stau pînă la ziuă.
II
PRăVăLIA CU ISTORII
vineri, 23 septembrie 2016
date cu baioneta ziua şi noaptea, rămîne stăpîn pe muntele Făgeţel, apoi pe Oboroca, şi ameninţînd cu întoarcerea flancului stîng al trupelor noastre, împinge frontul vîrful munţilor, pe hotar, reocupînd Petroşanii. La Făgeţel şi Oboroca, în încleştarea gigantică a Cadrilului morţii, angajat pentru fiecare creastă, mor 54 ostaşi, cad răniţi bravii sublocotenenţi Strehăianu Vasile si Marcovici Nae şi dispar, ori cad prizonieri, două sute grade inferioare şi soldaţi. Pe dealul Ogrin. Batalionul primeşte ordin să ocupe şi să întărească dealul Ogrin, formînd o primă linie de luptă, care să protejeze lucrările ce se vor face pentru întărirea muntelui Recea, de regimentele 18 şi 58. Batalionul 4/18 se retrage de pe Dealul Şerpilor spre vîrful Negrului poposind noaptea pe Muncel. 23 septembrie 1916. Dealul Oboroca, unde fusese la dispoziţia coloanei col. Scărlătescu şi luase parte la luptă cu batalionul 1 vînători, batalioanele 1 şi 2/18, coboară munţii, la Arsuri. De aci merg la Bumbeşti, urcă şoseaua strategică Sadu-Petriceaua spre Ţuţuroi, unde odihnesc o noapte. 24 septembrie 1916. Batalionul 1/18 merge la muntele Ţuţuroi, ocupă vîrfurile Sapa (cota 1475) şi Petriceaua (cota 1430) şi începe lucrările de întărire. Batalionul 2 ocupă intervalul liber dintre dealul Ogrin, ocupat de batalionul 3/18 şi defileul Jiului ocupat de detaşamentul lt.col. Pomponiu, luînd imediat măsuri pentru întărirea poziţiei. Fratele meu, Vasile, vine din nou pe front. Auzise c-am murit. În sate circulă ştiri menite să producă senzaţie. De aici merge la regiment, vrea să se înscrie voluntar. 25 septembrie 1916. Luăm din nou contact cu inamicul. Pe tot frontul se semnalează patrule. Artileria inamică fixează poziţiile noastre şi-şi reglează tragerea. Cade rănit de schije, a doua oară, slt. Georgescu George, înapoiat numai de patru zile din spital. 26 septembrie 1916. Batalionul 2/18 dă în primire sectorul unui batalion din regimentul 26 şi trece pe dealul Stoieniţa, la flancul drept al batalionului între Ogrin şi poalele Parângului. Batalionul 4 vine de la vîrful Negrului ca rezervă a sectorului la muntele Ţuţuroi. TRUPELE S-AU RETRAS LA FRONTIERĂ! Dealul Ogrin, situat la răsărit de Surduc, se desparte de muntele Noaptea plouase şi se vedeau pe drum numeros urme de bocanci, Recea printr-o vale prăpăstioasă, presărată cu stînci, neumblată de nici o semn că s-au retras trupele. fiară sălbatică, udată de părăul Polatişte. Urc, cobor, şi pe dealul din faţă, departe - lîngă pădure - văd doi solAci s-a aşezat o linie înaintată de luptă cu foarte puţine şanse de a daţi: unul cu o raniţă de piele şi altul cu pelerină. Poate or fi inamici. Păfi menţinută. răsesc drumul, o iau peste văi şi coaste, pe care le urc căţărîndu-mă cu Artileria nu poate da nici un concurs, fiind aşezată înapoia crestei mîna de ierburi şi tufe. munţilor de pe hotar. De alaltăieri dimineaţă n-am mîncat nimic; nu mi-e foame şi nu mă Infanteria nu poate interveni la timp. Menţinerea acestei poziţii simt obosit. Toate simţurile au dispărut. Nu mi-a rămas decît singura dorămîne la limita puterilor de apărare a trupelor ce o ocupă. rinţă: să ajung să-mi văd camarazii, chiar dacă voi umbla o săptămînă prin Măsurile de organizare şi întărire a poziţiei se execută după aceste coclauri neumblate. dispoziţiile date de căpitanul Amzulescu Dumitru, comandantul batalionuAjung la o stînă, într-o poiană, lîngă un părău. Un român şi cu o rolui. Compania 9-a ocupă cota 1008, cea mai probabilă de atac. Companiile mâncă mă cercetează cu ochii de sus pînă jos şi mă întreabă: Ce s-a întâmcelelalte se înşiră spre dreapta. plat? Cum merge lupta?, căci toată noaptea au trecut trupe spre hotar. În tot batalionul 3 ne-au rămas din luptele de pînă acum trei sute de Deşi îmi închipuiam aşa ceva, acum, cînd ştiu pozitiv, sufletul mi se soldaţi, cu care ocupăm sectorul de aproape 3 km. umple de amărăciune. Aş fi vrut ca purtarea mea de pînă acum să fie a omuNe mai vin trei sute de dispensaţi cu instrucţia necomplectă şi cu lui fricos şi să aflu că trupele amice nu s-au retras de pe poziţiile de luptă, arme de diferite sisteme. rămase în mîinile inamicului. Ziua, pe linia de luptă, numai serviciul de pază: sentinelele îndoite Păstorul, văzîndu-mă palid de oboseală şi flămînd, nu mîncasem de şi patrulele. două zile, îi spune nevestei să-mi dea o bucăţică de mămăliguţă şi brînză. Înapoia frontului, lucrăm bordeie blindate şi facem instrucţie cu Iau aceste daruri şi-i dau în schimb doi lei. Îmi mai dă lapte, pe care-l beau dispensaţii. cu nesaţiu. Noaptea, de la ora 12-3, lucrăm tranşee. Încredinţat că inamicul n-a ajuns pînă aci, ies la drum. La rădăcina Cu lupte de patrule, cu bombardamente slabe de artilerie inamică, unui copac bătrîn se odihneau vreo 7-8 soldaţi, cu feţele trase, îngălbenite, trec ultimele zile ale lunei septembrie. flămînzi şi cu durere în suflet, de cele ce se vor fi întîmplat de ne retragem În primele zile ale lunei octombrie e linişte - liniştea dinaintea zilelor fără a fi bătuţi. de încercare. Mă văd, sar drept ca electrizaţi, mă salută cu nespusă bucurie, îmi În ziua de 3 octombrie, batalionul 2/18 trece în rezerva sectorului la urează „bun sosit”. km. 22, pe şoseaua Recea-Prisloape, de unde trimite companii cu schimbul Sînt din compania mea şi mă credeau pierdut. Coborîm coasta, străbatem văi, suim păduri bătrîne de fagi, printre să execute lucrări de întărire, împreună cu batalioanele 1 şi 4 pe vîrfurile oameni ce merg, unii mai în ordine, alţii cu mult în urma unităţilor lor, şi gă- Sapa, Pietriceaua şi Gropul. Dealul Stoieniţei este ocupat de compania 11-a. sesc batalionul într-o vale, în repaus. Rândurile inamicului se îngroaşe. Infanteria a ocupat dealul din faţă, Toţi ofiţerii, gradaţii şi soldaţii mă primesc într-un elan de bucurie, în apropiere de noi, şi lucrează tranşee. Patrulele lor sînt mai active. A mă credeau ori mort, ori prizonier. După o luptă de trei zile, inamicul, dispunînd de forţe superioare, în- aşezat artilerie multă pe dealul Măgura. Dinapoia unui copac gros şi înalt, cu binoclul, observ poziţia. Cîteva zestrat cu artilerie grea, după bombardamente cu gaze asfixiante şi atacuri
Plouă mărunt. Cerul plin de nori negri e întunecat. Am, cu mine, singurul tovarăş al soldatului în lupte, arma şi-i cu baionetă pusă, de cînd înaintăm la luptă. O strîng la piept, o simt rece; cartuşe am destule. Puterile mi se adună. Gata să înfrunt orice pericol, mă liniştesc. Caut în jur să văd dacă nu observ ceva. Un tunet puternic întrerupe liniştea! Să fie un glas de tun? Mai trec cîteva secunde şi n-aud alt tunet. Nu e de tun; ar trebui să cadă proiectilul şi nu se aude nimic. Ascult mai bine, şi descoper că-i un tunet de mină. Ca lovit de acest proiectil, mă scol în picioare. În Petrila se vede ceva... un foc mare! În Vulcan Petroşani, de asemenea... Departe spre răsărit, un şir lung de făclii spintecă întunerecul nopţii; oare sînt purtate de soldaţi? Toate acestea sînt indicii că vechea poziţie e cu mult mai înapoi. Fiorii deznădejdii mă cuprind. Ideea ca să plec la hotar mă stăpîneşte. Încep să cobor prin întunerec. Calc în gropi, ca din pod, mă împiedec de buturi. De la un loc, panta e excarpată şi, din cauza pămîntului fărîmicios care s-a scurs la vale, a devenit aproape perpendiculară pe axa pămîntului. Nu observ şi cad; mă rostogolesc vrea 40 metri, mă scol şi cobor în şosea; trec un gard, ajung la malul Jiului, trec prin apă pînă la brîu. Urc prin tufiş de plopi dealul pe care fusese aşezată artileria. Apuc pe un drum, dar mă trezesc tot spre Cetatea Bolii, către inamic. Pe alt drum intru în Petroşani. Mi se pare că fiecare casă ascunde o taină dăunătoare situaţiei mele. Fixez răsăritul, după busola fosforescentă ce aveam. Ies din oraş, trec Jiul prin apă, intru în tufiş şi stau locului pînă la ziuă. 22 septembrie 1916. Sînt numai la 3 km. de locul luptei din ziua precedentă. Cobor într-o vale cu vreo trei căsuţe. Un băieţaş de vreo 18 ani, român cu numele Petru, îmi arată drumul spre Recea, pe care se poate merge către hotar.
vineri, 23 septembrie 2016
secunde şi la optzeci metri în dreapta cade un proiectil, altul în stînga, altul înainte şi al patrulea retează de la mijloc copacul lîngă care mă aflam. - Te răniră, domnule sublocotenent?, strigară soldaţii, cari lucrau în fundul tranşeei, la vreo 7 metri depărtare. - Nu! le răspund, ieşind din praful şi fumul ce mă înăbuşe. Schijele de tun se înfig în toate părţile, dar nu mă lovesc nici una! A doua zi, mă aşez înapoia unui copac, într-un tufiş, La vreo 4 metri în stînga, înapoia altui copac se aşează agentul de legătură, fruntaşul Alexandrescu. Cîteva clipe şi un proiectil cade exact între copaci, rănind la gît pe camaradul ce observa împreună cu mine.
ÎN LAGĂRUL INAMICULUI
În lagărul inamic, frămîntare mare. Trenuri nenumărate vin la Petroşani. Uruit de maşini, de chesoane. Înapoia liniei de luptă altă linie se observă, şi pe dealul Măgura fac întăriri Două divizii de infanterie, a 11 bavareză, proaspăt adusă de pe alte fronturi şi a 301, nou formată, se concentrează la Petroşani. De asemeni, artilerie multă, grea şi de munte. Două divizii de cavalerie, formate din cîte trei brigăzi fiecare, trădează intenţiunea duşmanului de a străpunge frontul şi de a trece munţii pe aici. Cavaleria nu poate lupta în munţi. Este adusă ca să fie întrebuinţată de inamic după trecerea munţilor, în cîmpie. În faţa acestor forţe grămădite de inamic, de la muntele Păpuşa, din părţile Novaciului şi pînă dincolo de muntele Rostovanu, spre apus, pe un front de peste 50 km, opt batalioane aparţinînd Grupului Jiu, din diferite regimente, 18, 26, 41 şi 58 stau de santinelă. Un lanţ subţire de trăgători, presăraţi pe creasta munţilor, încleştaţi pe pietrile de hotar, hotărîţi să reziste ori să moară, trebuie să înfrunte puhoiul duşman de 10 ori mai numeros şi cu mult mai pregătit de luptă. Trupele care au mai luptat pe aici au fost trimise pe alte fronturi. În ziua de 6 octombrie, batalionul 4 al regimentului 18 a fost trimis să lupte la muntele Mormîntul, în Argeş, pe Valea Oltului. Batalionul 4/58, care fusese concentrat la Băileşti, înainte de mobilizare, şi era rezerva armatei, a fost ţinut pe frontul Orşova, apoi luat şi trimis în grabă la Cîineni. În timpul bătăliei de la Sibiu, era comandat de maiorul Costescu, pus sub ordinele lt. col. Popescu Toma. Batalionul 4 ia parte la atacurile date pentru zătonirea valurilor corpului alpin, care intenţiona să taie linia de retragere a corpului I de la Sibiu. Gorjenii se aruncă eroic la atac. Sîngele curge şuvoi, rîndurile se răresc, cei rămaşi nu înţeleg viaţa fără biruinţă şi înaintează pînă la tranşeul inamicului; resping linia înaintată şi sînt opriţi pe creastă. Contraatacă germanii, îi resping. Cade străpuns de un glonţ slt. Popescu Gh. Petre, învăţător din Şeasa-Budieni-Gorj. A doua zi, în fruntea unei patrule puternice ce trebuia să facă o recunoaştere în rîndurile duşmane, moare împuşcat prin cap şi braţe slt. Brăilescu Ion, învăţător din Colibaşi-Gorj.
PRăVăLIA CU ISTORII III LUPTELE DE LA OGRIN
Începe bătălia de la care duşmanul aşteaptă străpungerea frontului. în ziua de 6 octombrie, la ora 6 dimineaţa, liniştea zilelor de pînă acum, turburată din clnd în cînd de cîteva proiectile de tun, ori de focurile trase 1 de patrule, este întreruptă. Potop de proiectile de tun se lasă pe dealul Ogrin şi Stoieniţa. Retrăim clipe de emoţie profundă. Dealul se cutremură. Tranşeele ne sînt distruse. Se aşează soldaţii în gropile de obuze dar înapoi nu dau. Bombardamentul violent se prelungeşte pînă spre seară. Cad răniţi patru ofiţeri : căpitan Amzulescu D., sublocotenenţii : Niculescu Gr., Daviţoiu Gh., şi Turcitu Alexandru. Medicul lt. Belu Victor, la postul de prim-ajutor în linia de foc, îi pansează şi-i evacuează. Flancul drept de pe dealul Stoeniţei a rămas fără comandanţi. Se pronunţă atacul infanteriei. Corul mitralierelor inamice şi tunetul grenadelor de mînă iau loc glasului de tun. Valuri dese înaintează la atac. Sînt ţinute locului. Artileria începe din nou; din partea noastră, nici un proiectil. O coloană inamică ocoleşte flancul drept şi dade înapoia dealului Stoeniţa. Primul obiectiv al ofensivei inamicului este atins; odată cu întunerecul nopţii, Ogrinul şi Stoeniţa sînt în mîinile lui. 9 octombrie 1916. Atacuri nenumărate, de o violenţă extremă, precedate de bombardamentele intense de artilerie, dă inamicul la gura defileului. E ţinut în loc însă. Zătonite la intrarea în Defileul Jiului, valurile cotropitoare formate din soldaţi antrenaţi în lupta de murite, bine echipaţi şi mai ales bine înarmaţi, se abat şi urcă vijelios, către creasta munţilor Vîlcani, spre vîrfurile Cîndetu, Obîrşia Merişor, Tenia, Straja, Muncelul şi mai spre apus, spre Oslea, Rostovanu. Pe coaste sînt oprite. O luptă în regulă începe. De o parte, o perdea subţire de trăgători, cu arme de mai multe sisteme, susţinuţi de artilerie puţină, în unele părţi deloc; de altă parte, număr copleşitor de oameni, prevăzuţi cu armament complect şi cu o masă de artilerie nebănuit de mare. La Pasul Vîlcan regimentul 41, cu efectiv de un batalion, este atacat de opt batalioane de bavarezi. Peste tot, în faţa unei companii apar douătrei şi, pe unele locuri, patru companii inamice la atac. Se apropie. Se împroaşcă cu cartuşe, se iau la baionetă. Puţini la număr, mari la suflet, cu lacrimile mîndriei rănite, pe obraz, înfruntă puhoiul năvalnic. Disperaţii ostaşi se zvîrcolesc în mrejele neputinţei ; destinul vitreg vrea să prelungească epoca de chin a neamului românesc, despărţit şi robit. Dar nu dau înapoi; căţăraţi pe pietre, trag pînă roşeşte ţeava armei se scoală în picioare, aruncă grenade... pietre, înlocuiesc numărul cu agerimea şi reuşesc să oprească în loc inamicul o zi întreagă.
Noaptea, lupta continuă... Inamicul aruncă în front trupe proaspete, odihnite. Românii, flămînzi şi însetaţi, fără pic de odihnă, îşi adună puterile necunoscute ale sufletului şi luptă pînă la ultima picătură de sînge. Împuţinaţi, copleşiţi de număr, încleştaţi de mijloacele tehnice ale inamicului, sînt forţaţi să cedeze. Vîrfurile încep să cadă şi, pe fiecare creastă dinapoi, lupta se angajează din nou. Cade Muncelul. Detaşamentul maior Truşculeşcu se retrage pe Şimleul, unde schiţează o nouă linie de apărare. Dealul Scurtul şi Prislopul, apărate de cîte o companie din regimentul 59, sînt ocupate de două batalioane inamice. Piscul Rusesc şi dealul Mutu, atacate şi de front şi de flanc, de forţe cu mult superioare, cad pe rînd. Poziţia dominantă Straja şi Şeaua lui Crai, apărate de cîte un ploton, şi acela cu efectiv redus, sînt ocupate de cel puţin cîte un batalion german. Batalionul 3 din 43 este scos de pe Drăgoi, iar batalionul 1/41 de pe Cîndet. Murgile şi Dumitra sînt de asemenea în mîinile duşmanului. Numai batalionul 2/43 rămîne stăpîn pe poziţia de la Obîrşia Merişor, Pasul Vîlcan, datorită şi eroismului regimentului 21 artilerie. Sînt singurele poziţii, din tot şirul de munţi, rămase în mîinile noastre; dar trebuie notat, ca să rămînă; acestea sînt singurele poziţii la apărarea cărora a contribuit artileria. Corul mitralierelor de pe coline, tunetul armelor şi grenadelor de mînă, cu răsunetul de văi, dau un colorit deosebit poziţiilor, luminate feeric de rachetele de diferite culori, ce se ridică din poziţia inamicului şi se lasă în rîndurile noastre. 11 octombrie 1916. Lupta continuă cu încordare. Pe Defileul Jiului, inamicul ocupă poziţia dintre Polatişte, Stolojoaia şi defileu. Pasul Vîlcan, apărat de un singur batalion, din 43, şi atacat din trei diiecţii de patru batalioane nemţeşti, este cucerit. Stăpîni pe munţi şi pe Pasul Vîlcan, inamicul coboară pe şoseaua strategică înspre Schela. Un detaşament, format din resturile a două batalioane din regimentul 59, două din 43 şi două din 41, detaşament comandat de colonelul Obogeanu, opune o mică rezistenţă la vama Buliga; apoi se retrage la Poiana lui Mihai Vodă, unde, printr-o luptă eroică, reuşeşte să se menţină pînă seara. După lupte grele, alt detaşament din 59 este respins şi inamicul, în forţă de cel puţin trei batalioane, ocupă Gruia Mare şi noaptea, Dealul Leşului. Altă coloană germană ocupă Dealul Arcanului, Poiana Măcrişului şi dealul Piva, avînd direcţia spre Bîlta-Frînceşti. Cavaleria coboară la pas pe Valea Bistriţei, către Frînceşti, aşteptând să i se deschidă calea în regiunea dealurilor şi a cîmpiei. Astfel, în seara zilei de 11 octombrie, întreaga regiune a munţilor, din dreapta Jiului, este ocupată de germani. O linie rară de ostaşi, schiţează apărarea începînd de la nord-Bîltişoara şi continuînd pe la nord-Dobriţa, Vălari, Vaideei, Schela, Arsuri, Porceni, Gura Sadului.
vineri, 23 septembrie 2016
IV PRăVăLIA CU ISTORII
Aviz!!! În atenţiunea amatorilor de istorie a Văii Jiului
„Alfabetul publicităţii în Valea Jiului. Studii de caz. Negustori şi meseriaşi. Viaţa din spatele reclamelor”
este al 27 volum-document al scriitorului şi jurnalistului Marian Boboc, redactor şef al „Ziarului Văii Jiului” • 486 de pagini • Format: A4 • Toate reclamele (peste 700) care au apărut în presa Văii Jiului între 1921 şi 1947, aranjate alfabetic • Poveşti cu şi despre meseriaşi şi negustori • Un volum album de colecţie, singular în peisajul editorial al României