Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4519 lei 1$ = 3,9634 lei 1₤ = 5,2329 lei

luni, 19 septembrie 2016

Anul IX • nr. 2024 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Vasile Dîncu, viceprim-ministrul României, de curând la Petroşani, pentru ZVJ:

Căsuţa Albastră

angajează în condiţii avantajoase

bucătar şi barman.

Relaţii la telefon 0723.347852

„Avem în momentul acesta, în două oraşe din Vale, aprobate, construcţii de locuinţe sociale, proiecte care NU mişcă de vreo doi ani, şi nu înţeleg de ce?!”

La finalul conferinţei de presă susţinută cu ocazia desantului în Valea Jiului a vicepremierului Dîncu, l-am abordat în chestiunea locuinţelor sociale pentru tineri.

„Cunosc bine problema, şi cu adevărat Valea Jiului este deficitară la acest aspect, chiar dacă s-au făcut eforturi în ultimii ani de anumiţi primari. La anul vom face un program special de locuinţe sociale şi locuinţe pentru specialişti. El va fi cuprins pe viitorul buget naţional, de asta pot să vă asigur. Se va mai introduce o componentă, locuinţe pentru specialişti, pe lângă componenta locuinţe socială. De asemenea, locuinţele pentru tineri vor căpăta o mai mare amploare prin ANL, că e nevoie de ele prin toată ţara, nu doar aici. Eu le-am prezentat aici, primarilor, acest aspect. Ştiţi ce este interesant? Avem în mo-

mentul acesta, în două oraşe din Vale, aprobate, construcţii de locuinţe sociale, proiecte care NU mişcă de vreo doi ani şi nu înţeleg de ce?! În Petroşani şi Petrila au mers ceva proiectele cu locuinţele sociale, la fel ca şi proiectele cu reabilitarea, deşi, e clar, nu e suficient, dar în rest cam bate vântul... Aş fi putut să le fac acum publice aceste proiecte pe care cele două oraşe le tot amână, dar data viitoare voi veni cu descrierea tuturor proiectelor, ca oamenii să ştie exact ce proiecte au aprobate şi în derulare primăriile de aici de la dumneavoastră. Poate că o să le arăt pe site, o să fac o secţiune Valea Jiului, pe site-ul nostru, ca să afle toată lumea, cu transparenţă, de ce proiecte a fost sau este vorba”. Cin` să fie, cin` să fie? Şi apoi unii se plâng că „nu ne ajută guvernul”... Corneliu BRAN

POLITICĂ

Haralambie Vochiţoiu (după ce şi omul lui, Offenberg, a semnat cererea de intrare în insolvenţă a CEH):

„Stăm pe un munte de cărbune şi este păcat să dăm banii pe gazul metan în loc să ne reabilităm conductele care există deja”

Vineri, la Deva, senatorul Haralambie Vochiţoiu, preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Mişcarea Populară (PMP)) Hunedoara, a abordat câteva probleme legate atât de administraţie, cât şi de situaţia politică judeţeană.

Lovitura finală pentru Complexul Energetic Hunedoara

„În urmă cu ceva vreme am cerut sprijinul domnului vicepremier Dîncu, am avut o discuţie cu dumnealui şi cu secretarii de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării, şi am primit şi verbal şi scris informaţia că administraţiile publice locale, doar ele, nu Complexul Energetic Hunedoara, prin ADI Termoficare pot accesa şi, au la dispoziţie acum zeci de milioane de euro pentru reabilitarea reţelelor de termoficare şi bineînţeles, alimentarea cu căldură a cetăţenilor din judeţul Hunedoara. Cele două termocentrale, de la Mintia şi Paroşeni, pe lângă curent electric, ele produc şi căldură pentru o parte din cetăţenii judeţului Hunedoara. Acum vine modul defectuos în care Consiliul Judeţean Hunedoara, în speţă actualul preşedinte, domnul Nistor, şi primarii localităţilor unde există beneficiari ai termoficării de la cele două termocentrale, în loc să meargă la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Energiei, unde sunt aşteptaţi să scrie acel proiect de accesare de bani europeni, nerambursabili. În loc să facă acest efort, dumnealor încurajează debranşarea cetăţenilor de la reţele de termoficare. Mie mi se pare o mare greşeală. În felul acesta noi dăm lovitura finală Complexului Energetic Hunedoara şi nu o să ne

mai putem plânge că cei de la Bucureşti ne-au închis complexul. Este singura sursă prin care noi putem accesa bani europeni şi să sprijinim în continuare şi extracţia de cărbune şi funcţionarea termocentralelor de la Mintia şi Paroşeni. Uniunea Europeană nu agreează subvenţionarea activităţii miniere în sine, dar accesând bani şi plătind gigacaloria la cetăţean în mod indirect sprijinim inclusiv extracţia cărbunelui în judeţul Hunedoara”, a declarat Haralambie Vochiţoiu. Senatorul hunedorean a mai spus că „stăm pe un munte de cărbune şi este păcat să dăm banii pe gazul metan în loc să ne reabilităm conductele care există deja”. (Cătălin Docea, directorul publicaţiei noastre, a dezvăluit cu documente, la 25 februarie 2016, că hotărârea de introducere a cererii de insolvenţă a CEH pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost votată în Consiliul de Administraţie al CEH S.A. şi de Iulian Offenberg, un apropiat al lui Vochiţoiu; păi, nu era mai simplu şi mai de folos pentru Vale ca Offenberg să nu fi iscălit introducerea procedurii de insolvenţă a CEH? Acum, chestiunea CEH ar fi fost rezolvată şi senatorul s-ar fi putut ocupa de rezolvarea altor chestiuni - n.r.)

Despre politica hunedoreană

Haralambie Vochiţoiu a declarat că primarii sau preşedinţii de consilii judeţene care candidează la alegerile parlamentare din acest an ar trebui să se autosuspende din funcţii. (Motivul acestei cereri poate fi acela că PMP nu are primari în judeţul Hunedoara, de fapt, nici prin ţară; dacă ar fi avut „măcar” în fiecare localitate din judeţul Hunedoara, cu siguranţă, altul ar fi fost discursul – n.r.). „Am asistat zilele acestea la un ping-pong între

cele două partide care au dus judeţul Hunedoara să fie cel mai depopulat din România. PSD (al cărui membru de frunte a fost şi Vochiţoiu – n.r.) şi PNL se acuză reciproc cum că ai lor candidaţi ar trebui să-şi dea demisiile. Eu cer public tuturor celor care candidează la Parlamentul României ca în momentul în care declară că sunt candidaţi să renunţe la avantajele şi poziţiile pe care le au în administraţia publică locală. De la preşedintele Consiliului Judeţean până la primarii care vor candida la Parlament, în momentul în care anunţă că sunt candidaţi, responsabil, onorabil şi moral (asta cu moralitatea chiar e tare… – n.r.) este să se suspende din funcţie. Să nu mai călărească maşinile publice, să nu mai folosească personalul de acolo, să nu folosească logistica de acolo în această competiţie electorală”, declară Haralambie Vochiţoiu. În ceea ce priveşte listele de candidaţi ai PMP Hunedoara, senatorul Haralambie Vochiţoiu a spus că acestea vor fi cunoscute la începutul lunii octombrie: „Luna aceasta este data limită pentru a trimite la Bucureşti CV-urile şi solicitarea de candidatură în interiorul partidului. Decizia finală va fi luată de către conducerea centrală a partidului, în urma discuţiilor cu organizaţiile judeţene. Undeva la 1 octombrie vom cunoaşte listele finale pentru judeţul Hunedoara. (...) Vom avea, cred eu, surprize plăcute, oameni proaspeţi, oameni noi, nu aceleaşi figuri prăfuite pe care le veţi găsi la celelalte partide politice (să înţelegem că Vochiţoiu nu va ma candida? – n.r.), care sunt învârtite prin toate candidaturile, în toate poziţiile. Sunt oameni care trebuie să aibă un proiect, cu care să candideze. (...) Cifra de aur pentru PMP Hunedoara - 30.001 voturi. Asta ne asigură un senator şi doi deputaţi. Un target realizabil”, mai spune Haralambie Vochiţoiu.

Mihaela PETROŞAN

Importantă firmă de transporturi frigorifice internaţionale, cu sediul în Cluj, recrutează şoferi profesionişti cu sau fără experienţă, pentru a lucra pe Comunitate. Se oferă printre cele mai avantajoase condiţii de pe piaţa transporturilor. Interviuri în Tg. Jiu, luni 26.09.2016. Informaţii suplimentare şi înscrieri pentru interviu la 0740.295418 sau soferitir@trota.ro

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

Şase staţii automate meteo şi o staţie de măsurare a  Cine va popula Valea de Peşti? calităţii apei Jiului

Noua staţie meteo a Apelor Române Jiu-Craiova este instalată în partea cealaltă a barajului de la Valea de Peşti faţă de cum intri de pe drum în perimetrul administrat de Apele Române. Cu un drum, am făcut un popas în premieră şi la priza de apă de la Câmpu lui Neag. După ce am trecut barajul la pas,

împreună cu Corici, cu şeful SHI Petroşani, am ajuns în dreptul unui ţarc, în interiorul căruia erau mai multe „cutii” şi un panou solar. „Da, am vrut să vă fac o mică surpriză. Să ajungem aici, ca să arăt pentru prima dată presei şi, prin dumneavoastră, cetăţenilor încă un obiectiv realizat de Apele Române Jiu-Craiova şi interesant pentru oameni. Aici vedem o staţie automată meteo pentru măsurarea precipitaţiilor, a temperaturii şi, iarna, a cantităţii de zăpadă căzută. Această staţie e a barajului de la Valea de Peşti şi ţine de Apele Române, fiind adusă aici prin Program Naţional Watman. Prin intermediul acestui program, Apele Române JiuCraiova a adus şi montat şase astfel de staţii meteo, plus o a şaptea staţie, dar nu meteo, ci pentru măsurarea calităţii apei Jiului. Ele sunt puse în funcţiune de o lună de zile şi în orice moment putem şti temperatura aerului, cantitatea de precipitaţii care cade în zona de amplasare a staţiei şi, în anotimpul rece, cantitatea de zăpadă căzută”, ne-a declarat Sorin Corici. L-am întrebat pe Sorin Corici, dacă doar de o lună sunt funcţionale aceste staţii, cum de până atunci SHI Petroşani ne prezenta date privind cantitatea de apă căzută în urma ploilor, din toate localităţile Văii Jiului? „E foarte simplu. Înainte făceam aceste măsurători manual, aveam operatori care se ocupau zilnic de acest lucru. Vedeţi dumneavoastră, Apele Române e o instituţie destul de dependentă de aceste măsurători zilnice. Trebuie să ştim cât mai exact aceste

www.zvj.ro luni, 19 septembrie 2016

date, plus alţi parametri sau măsurători, altfel nu se poate. Acum va fi mai sigur totul. Măsurătorile vor fi făcute prin aceste staţii, dar vom continua în paralel şi cu măsurătorile manuale, deci vor fi două surse oricând. Toate datele sunt centralizate la sistemul naţional de la Bucureşti, în dispeceratul central. Cei de-acolo vor şti cu exactitate în orice moment dacă sunt probleme din punct de vedere al intemperiilor naturii ori a temperaturii aerului şi, implicit, dacă cresc sau scad cursurile de apă. Oricum e o primă etapă într-un cadrul mai larg legat de Sistemul Integrat Informaţional-Decizional în Caz de Dezastre şi în vederea optimizării sistemului de management al apelor”, ne-a lămurit Corici.

„Watman” este un proiect prin care se pune „în aplicare strategia naţională de management al apelor în caz de dezastre, elaborată de MMGA”. Date mai multe despre acest proiect puteţi afla de la beneficiarul lucrării.

Aducţiune de 6,7 km

După ce am părăsit perimetrul barajului, am revenit pe şoseaua principală care leagă Uricaniul de Câmpu lui Neag. Drumul e bun până la Câmpu lui Neag, aşa că în câteva minute am ajuns cu călăuza noastră şi la ultimul obiectiv propus: priza de apă de la Câmpu lui Neag. „Suntem la priza de apă de la Câmpu lui Neag construită înainte de 1989, care are rolul de suplimentare a debitului pentru acumularea de apă de la barajul Valea de Peşti. Avem o aducţiune de 6,7 kilometri până acolo, importantă pentru sistemul nostru hidrologic. Aici puteţi vedea captarea de apă, deznisipatorul şi conducta de transport. Dacă aţi văzut, pe latura

stângă a barajului, există un loc unde se descarcă apa de-aici, practic direct în baraj. De această priză de apă se ocupă tot formaţia care se ocupă de barajul Valea de Peşti”, ne-a declarat Sorin Corici.

Balta fără peşte

Ce am sesizat la această priză de apă, ca şi anul trecut când a fost golit barajul în vederea lucrărilor, este faptul că în apă nu se vedea nici… urmă de peşte. Apa este cristalină. De sus, de pe platforma betonată a instalaţiei, se vede până şi cea mai mică pietricică. Am stat vreo 10 minute uitându-ne atent, dar n-am văzut nici măcar un peştişor. Am umblat peste tot în ţară şi am avut privilegiul să vedem şi noi câteva ţări europene, dar peste tot apele acestea erau pline de peşti. Vă aduceţi aminte, de anul trecut de la Dover, când ZVJ a scris de râul care traversa oraşul prin centrul său. Anul acesta am sesizat că lacul de la Sibiu, de lângă grădina zoologică, era plin de peşti mari. Referitor la absenţa peştilor în lacul Valea de Peşti, Corici ne-a declarat: „Dacă vreo asociaţie de pescari ar fi interesată să populeze lacul de la Valea de Peşti, noi, cei de la Apele Române, nu ne-am opune. Dar cu respectarea legislaţiei, să existe toate documentele în regulă, toate avizele, altfel nu stăm de vorbă. Dacă dumnealor ar achiziţiona peşte şi ar popula lacul, i-am lăsa şi să pescuiască, pescuit sportiv, sau chiar şi să pescuiască după regulile stabilite de legi şi de asociaţia care a populat cu peşte lacul. Ar fi astfel şi un obiectiv turistic-recreativ, cum se practică pe multe astfel de lacuri în ţară şi în străinătate. Dar, repet, totul civilizat şi cu respectarea legilor, fără bărci, fără scăldat, că vorbim de un punct strategic hidrologic, care deserveşte peste 100.000 de cetăţeni din Valea Jiului, deci nu ne putem juca”. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

SpoRt

• Fotbal • Liga a IV-a • Fotbal • Liga a IV-a • Fotbal • Hercules - noul lider

Echipa lui Dan Voicu s-a impus cu scorul de 2-0 în faţa rivalei Universitatea petroşani, fosta echipă a actualului tehnician lupenean. Un meci colorat în galben de… cartonaşe. Au fost acordate 6 cartonaşe galbene: 4 pentru gazde şi 2 pentru oaspeţi. Soarta meciului a fost tranşată de reuşitele lui Dumitrescu (în prima repriză) şi a lui Firan (în repriza a doua). După etapa cu numărul 3, Hercules s-a instalat în fotoliul de lider. AS Hercules Lupeni - AS Universitatea Petroşani: 2–0 (1–0) AS Hercules Lupeni: Ad. Farcaş – Ad. Roşian, M. Dumitrescu, Cr. Ionaşc, R. Cişmaşiu, R. Ungurianu, Cr. Ciocîrlan (căp.) (Al. Cojocaru - min. 70), M. pop (A. Firan - min. 43), Andrei Harangozo, I. Roşian (p. Băcăran min. 59), R. Moldovan (G. Rădulescu - min. 75).

Goluri: Marius Dumitrescu (min.18) şi Andrei Firan (min. 65). Antrenor: Dan Voicu. AS Universitatea Petroşani: B. Stoica – D. Raboj, I. Bulimej, R. popa, ov. popesc (căp.), C. pop (B. Gyurka - min. 87), D. Vizitiu (B. Albulescu - min. 85), V. Negrea (M. Grigoraş - min. 61), p. Ceru, M. tămăşiloni, L. Arcuşi. Antrenor: Gabriel Niţu. Arbitri: Florin Anca (Deva) – Constantin Rogojină (Haţeg) şi Marius Bartoşiu (Hunedoara). Observator: Florin 1. Hercules Lupeni Călugăriţa (Deva). 2. CS Inter Petrila 3. Victoria Călan Jiul - învinsă 4. CS Hunedoara acasă 5. CSA Aurul Brad 6. Şoimul Băiţa Şoimul Băiţa s-a impus 7. „U” Petroşani greu în faţa Jiului, cu 8. Jiul Petroşani 1-0, pe terenul din petroşani. Unicul gol al 9. Aurul Certej meciului a fost marcat 10. M. Crişcior Brad 11. Retezatul Haţeg în minutul 57 de 12. Minerul Uricani Cosmin Ungur. facebook.com/ziarulvaiijiului

CSM Jiul Petroşani – Şoimul Băiţa: 0–1 (0–0) CSM Jiul Petroşani: Sergiu Mihalache – Vlad Mândruţ (ovidiu Vişa - min. 73), Andrei Şerban, Marius Avram, Daniel Stoica, Dan pavel, Daniel Savu (Alex. Nicu - min. 66), Remus Sandu (căp.), Andu popescu, Denis Miron, Mihai Bălăuţă (Bogdan Vrabie - min. 90+1). Antrenor: Cosmin Kandut. ACS Şoimul Băiţa: Cosmin Huzum – Andrei Sevastiţa, Andrei Şoit, Claudiu Stamatin, Flavius Benea(căp) (Elek Szemely - min. 80), Cosmin Ungur, Dan Suciu, Lorant Salamon, Nicolae Chelariu, Adrian Uruci (Ciprian Roşca - min. 50), Sebastian Mateescu. Antrenor: Elek Szemely. Goluri: Cosmin Ungur (min. 57). Arbitri: Alexandru Bălan (Deva) – Marius Danciu (Deva) şi Igna Andi (Sântuhalm). Observator: Cristian Gîţ (Deva).

Inter - două din două

Cu un meci mai puţin disputat, Inter petrila ocupă treapta a doua a podiumului. În etapa a III-a învins cu 2-0 o candidată la primul loc, Retezatul Haţeg. Veteranul Kalai şi Bogdan Matei şi-au pus semnăturile pe golurile echipei petrilene, aflate în mare formă şi în acest sezon.

CS Inter Petrila – Retezatul Haţeg: 2–0 (0–0) CS Inter Petrila: V. Gâmbuţă – I. torkoş, L. Coste (B. Keszeg - min. 71), D. Alexandru, B. Matei, D. Zavracu (R. perşe - min. 75), I. Androne, Ad. Agapi, Ad. Câmpean (căp.), B. Horvath (Ad. Dolha - min. 64), I. Kalai (Ad. Duma - min. 89). Antrenor: Aurel Moldovan. Goluri: Iosif Kalai (min. 48) şi Bogdan Matei (min. 89). CSO Retezatul Haţeg: M. Cimporescu – M. Daj, D. Laslău, N. Caia (A. Crişan - min. 18), M. Simoneac (căp.), M. piţigoi (B. Ştefan min. 85), C. Aiojoaiei, D. puşcă, V. pîrvu (A. Vîrlan - min. 89), C. Vişan, D. Belei. Antrenor: Romulus Bobu. 3 2 3 3 3 3 3 3 1 2 2 2

Clasament 2 2 2 1 1 1 1 1 0 0 0 0

1 0 0 2 1 1 0 0 1 1 1 0

0 0 1 0 1 1 2 2 0 1 1 2

5-0 6-0 6-2 6-0 3-5 1-4 2-5 1-7 1-1 1-2 0-2 0-4

7 6 6 5 4 4 3 3 1 1 1 0

Arbitri: Daniel Roman (Deva) – Alin Saraol (Deva) şi Cătălin Jurgiu (Hunedoara). Observator: Vasile Capotescu (Hunedoara).

Minerul – „lanterna roşie”

Minerul Uricani a mai pus-o de o înfrângere. De data aceasta, în deplasare, la Călan, unde Victoria i-a administrat un scor de forfait: 3-0. Chiar dacă în cea de-a doua repriză gazdele au jucat cu un om în minus, uricănenii nu au reuşit să înscrie nici măcar golul de onoare. Astfel uricănenii, cu un meci mai puţin disputat, se află în coada clasamentului, fiind lanterna roşie a Ligii a IV-a.

Victoria Călan - Minerul Uricani: 3–0 (2-0) ACS Victoria Călan: Fl. Bozeşan – B. Muntean (C. Bicăzan - min. 76), Ad. Marinca, t. Ionaşcu, M. Moldovan (căp.) (C. Radu - min. 69), C. Corobea (F. Avădanei - min. 85), R. Stănculea (F. Iacob - min. 13), Cl. Fulea, Cl. Damian, N. Spătar, M. Alexoi. Antrenor: Cristian Cornel Coroiescu. Goluri: Răzvan Stănculea (min. 8), Bogdan Muntean (min. 31) şi Iacob Flavius (min. 88). ACS Minerul Uricani: I. Beleni – A. Erdos, C. Irina, A. Vajda (căp.), G. trestian, p. Romanesc, V. Mihăilescu, M. Mitican, S. Mavroian, G. preoteasa, D. Scurtu. Antrenor: Cornel Irina. Arbitri: Valentin Gavrilă (Crişcior) – Cristian petrean (Deva) şi Marius Corui (Deva). Observator: Sorin Ciotlăuş (Deva).

Rezultate:

Metalul Crişcior Brad - CS Hunedoara: 0-0 CSM Jiul petroşani - ACS Şoimul Băiţa 0- 1 ACS Hercules Lupeni - AS „U” petroşani: 2-0 AS Aurul Certej - CSA Aurul Brad: 1-1 CS Inter petrila - CSo Retezatul Haţeg: 2-0 ACS Victoria Călan - Minerul Uricani: 3-0

Etapa viitoare (24 septembrie):

CSA Aurul Brad - CS Inter petrila AS „U” petroşani - AS Aurul Certej Minerul Uricani - ACS Hercules Lupeni CS Hunedoara - ACS Victoria Călan CSM Jiul petroşani - Metalul Crişcior Brad ACS Şoimul Băiţa - CSo Retezatul Haţeg

DNS la rugby 7

Ştiinţa, în afara podiumului

Stadionul Municipal din Galaţi a găzduit ultima etapă contând pentru Campionatul Naţional de Rugby 7 destinat echipelor din Divizia Naţională de Seniori.

titlul de campioană i-a revenit grupării de la malul Dunării, rCM Galaţi, care a devansat-o în clasamentul final pe Cs Năvodari. În prima fază a competiţiei cele şase echipe au fost împărţite în doua grupe. Grupa A a revenit gălăţenilor. Aceştia au învins pe rC Bârlad şi pe CsU AV Arad, obţinând calificarea în finală. Disputa pentru locurile 3-4 a fost câştigată de rC Bârlad. Bârlădenii s-au impus în faţa Ştiinţei petroşani. Finala dintre rCM Galaţi şi Cs Năvodari s-a

www.zvj.ro luni, 19 septembrie 2016

7. Loc 5-6: CsU AV Arad – CNopt: 5-0 8. Loc 3-4: rC Bârlad - Ştiinţa petroşani: 12-10 9. Loc 1-2: rCM Galaţi - Cs Năvodari: 12-12.

terminat la egalitate, 12-12. punctele acumulate au plasat echipa gazdă pe prima poziţie a clasamentului rundei, respectiv a ierarhiei generale. Această ediţie a CN de rugby 7 DNs s-a disputat, conform superliga.ro, de-a lungul a cinci etape, dintre care trei au revenit echipei rCM Galaţi. La etapa de la Galaţi, Ştiinţa a fost învinsă de Cs Năvodari şi de rC Bârlad. Rezultatele etapei a V-a: 1. rC Bîrlad - CsUAV Arad: 33-14 2. Ştiinţa petroşani – CNopt: 5-0 3. rCM Galaţi - rC Bârlad: 12-10 4. Cs Năvodari - Ştiinţa petroşani: 19-10 5. CsUAV Arad - rCM Galaţi: 0-31 6. CNopt - Cs Năvodari: 0-5

Clasamentul etapei a V-a: 1. rCM Galaţi – 14 p (45-22) 2. Cs Năvodari – 12 p (36-22) 3. rC Bârlad – 10 p (55-36) 4. Ştiinţa petroşani – 7 p (25-31) 5. CsU AV Arad – 4 p (19-64) 6.CNopt - 0 p CLASAMENT FINAL: 1. rCM Galaţi – 65 p 2. Cs Năvodari – 59 p 3. rC Bârlad – 49 p 4. Ştiinţa petroşani – 42 p 5. CsU AV Arad – 28 p 6. CNopt – 0 p

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

sport

ÎNVăŢăMâNT

Elza Văduva (profesor de chimie, pensionară):

„Liceul industrial a fost o şcoală care a crescut generaţii de profesionişti”

Aşa a început povestea „Am venit la acest liceu în anul 1966, exact când a fost înfiinţat. Ţin minte că existau atunci doar patru clase de a IX-a, împărţite în clase de miner şi clase de electromecanică minieră. Sediul şcolii nu era în actualul liceu, ci în sediul actual al Termoficării S.A. din Colonia Petroşani, unde am stat acolo timp de trei ani. După trei ani, ne-am mutat aici, unde s-a construit clădirea de faţă, bineînţeles că s-au schimbat totodată în bine şi condiţiile”. O şcoală-şantier „La început, am fost foarte dezolată de ce am găsit, deoarece predam într-o şcoalăşantier. Nu aveam prea mulţi colegi deoarece liceul era tânăr, abia se înfiinţase. Pe urmă, au început să apară o serie de colegi, dar numai cu jumătăţi sau sferturi de normă. Primul director al liceului a fost profesorul de matematică Anton Popescu, un om deosebit. Poate mulţi spuneau că nu prea ştie multă matematică... Poate erau răutăţi”. Un director formator „Dar ce pot spune cu adevărat este faptul că nu ştiu câtă matematică ştia Anton Popescu, multă sau puţină, dar pedagogie şi metodică a ştiut din plin. El a format atunci o generaţie de profesori de care s-a auzit mult în Petroşani mai târziu, şi nu doar aici. Se vorbea de ei, adică de noi, de bine la Deva, când mergeam la şedinţe sau cu diverse ocazii. Amintesc aici câteva nume: Francisc Märtz, Lenke Varga, Constantin Leba, Ioan Lăpăduş, Ioan Pădureanu şi alţii”. Dăruirea maiştrilor-instructori „Pe lângă aceşti profesori, au existat şi maiştri-instructori cu o pregătire deosebită. Nu pot să-i uit pe Ionică Petre sau pe Iosif Emanoil. Cei doi maiştri au fost cei doi instructori care pot să spun că au făcut majoritatea lucrărilor din acest liceu cu ajutorul elevilor. Noi când am venit în această clădire nu aveam nici măcar bănci! Prima lună de şcoală s-a ţinut în condiţii care nu se pot imagina azi. Într-o lună, aceşti maiştri au făcut cu elevii aproape minuni!”. Rezultate deosebite Liceul şi-a câştigat faimă, era liceu de sine stătător, liceu industrial minier şi avea câte patru-cinci clase pe an de studiu, asta o bună perioadă. În acest timp, cu liceul au început să apară nişte rezultate deosebite. Era o şcoală mai mică, cu un număr mai mic de elevi, cadrele didactice se cunoşteau foarte bine între ele şi se sprijineau. Exista o coeziune extraordinară între profesori şi între profesori şi maiştri sau elevi. Atunci erau până în 400-450 de elevi, se făceau cinci ani de studiu (se făceau treisprezece clase) şi erau cam 36 de elevi într-o clasă. La început a fost aici o şcoală mică, dar foarte bună. Ulterior, numărul elevilor a crescut la 600, apoi mai mult după ce au apărut şi

facebook.com/ziarulvaiijiului

clasele de seral. Ţin minte că s-a ajuns până undeva la 900 de elevi, cel puţin eu atât am prins numărul maxim până am ieşit la pensie”. Elevii gorjeni „N-am avut funcţii de conducere, dar am fost dirigintă. Trebuie să spun acest lucru: primii mei elevi ca dirigintă au fost nişte copii foarte necăjiţi. Proveneau din familii care aveau un potenţial material foarte scăzut, cum se întâmplă şi azi la multe familii din Valea Jiului. Dar atunci poate că era şi mai rău! Pe lângă ei, am avut şi foarte mulţi elevi care veneau din Gorj. Se deschisese căminul şi ei veneau şi învăţau la noi, stând la internatul şcolii, pe care nu-l plăteau. Masa o luau la cantină, de asemenea nici masa n-o plăteau. Au fost nişte copii din Gorj care veneau de-acolo cu o pregătire precară, dar care, în doi-trei ani, şi-au dat drumul la învăţătură extraordinar de mult, de ne minunam şi noi dascălii. Au fost dintre ei, dar şi dintre copiii din familii cu greutăţi din Petroşani elevi olimpici la matematică, până la faza naţională, dar şi la alte materii. Ţin minte şi acum de elevul Constantin Braia care era un as în matematică”. Dascăli de modă veche „Atmosfera în liceu era deosebit de plăcută. Ne ajutam foarte mult unii pe alţii, comunicam, ne simţeam bine împreună. Vedeţi dumneavoa-stră, noi eram profesori de modă veche, în sensul că la noi partea de metodică, de pedagogie, era foarte respectată, iar directorul nostru s-a ocupat aşa de mult să facă la clase tot ce se poate. Mai mult decât atât, am avut foarte multe dezbateri pe teme meto-dice, susţineri de proiecte la Deva pe teme metodice, noi fiind foarte apreciaţi în capitala judeţului din acest punct de vedere”. Dureroasa despărţire… „Eu am plecat din acest liceu odată cu înfiinţarea Liceului Teoretic Petroşani, în anul 1991. Am plecat cu inima frântă, pentru că aici m-am simţit foarte bine, dar materia mea era a cincea roată la căruţă, astfel că am vrut să mă duc într-un loc unde se făcea mai multă chimie, sau, mai exact, unde chimia era materie de bază. Apoi, după 10 ani, în 2001, am ieşit din sistem. După o viaţă de om lucrată în învăţământ m-am bucurat şi eu de pensie, dacă pot spune aşa”. Un mastodont cu 89 de clase „La plecarea mea din această şcoală, în 1991, şcoala devenise foarte mare, pentru că liceul se unificase cu grupul şcolar, cu şcoala profesională cum i se zicea pe atunci. Practic, după unificarea aceasta (parcă în 1979) liceul s-a numit Grupul Şcolar Minier Petroşani, un mastodont cu 89 de clase! Vă vine să credeţi că în nici 15 ani acest liceu a ajuns la atâtea clase? Asta e realitatea. Se reuşise performanţa să existe într-un singur an şcolar trei-sprezece

clase de a IX-a! Acest fapt făcea ca, încetîncet, dar sigur, atmosfera de dinainte să se schimbe, forfoteala pe coridoare să ia locul intimităţii şi liniştii, şi aşa mai departe. Lucruri normale pentru un liceu mare, cum era atunci grupul şcolar. Abia ce mai apucam să ne cunoaştem, mai ales că multe cadre predau la sediul actualului colegiu naţional. Cam aşa lam lăsat când am plecat...”. Absolvenţii - oameni realizaţi „Îmi pare deosebit de bine că s-au împlinit aceşti 50 de ani de la înfiinţarea liceului industrial din mai multe puncte de vedere... În primul rând, pentru că liceul industrial a fost o şcoală care a crescut generaţii de profesionişti. Dacă eu vă spun că, personal, cunosc peste 30 de foşti sau actuali directori de mină din Valea Jiului şi Oltenia, poate nu mă veţi crede! Oameni deosebit de apreciaţi care s-au format la acest liceu. Nu mai spun câţi ingineri foarte buni şi meseriaşi pe diferite domenii, oameni extraordinari, au ieşit de pe băncile şcolii industriale din Petroşani. Să nu uităm că pe-atunci se făcea multă practică, unde chiar se învăţa meserie, cu maiştri-instructori super califi-caţi şi exigenţi, astfel că elevul învăţa şi carte şi ieşea şi cu o meserie de bază la absolvire. Acest lucru, după părerea mea, ar trebui reluat, iar ministerul, guvernul, inspectoratele şcolare, parlamentul ar trebui să se implice, dacă nu ne dorim o ţară de oameni neca-lificaţi, că nu toată lumea poate ajunge doctor, avocat, inginer, profesor sau preot. Copiii aceştia aveau comasată practica de câte patru luni în clasele a XI-a şi a XII-a. Cu maiştri-instructori au fost într-un an chiar şi la Canalul Dunăre - Marea Neagră, unde au lucrat pe şantier şi de unde au venit cu o experienţă în meserie şi de viaţă nemaipomenită, care le-a ajutat, sunt convinsă, în viitor. Practică se făcea şi la mină, se intra şi în şcoala-mină, astfel că odată ce terminau liceul şi doreau să se angajeze la mină, elevii ştiau cam tot ce trebuie şi puteau face faţă muncii grele din subteran. Pe parcursul unui an şcolar cam două treimi ajunsese la un moment dat şcoala şi o treime practica”. După ani şi ani… „Cele mai plăcute evenimente pentru mine în şcoala aceasta erau întâlnirile de la final de an. În fiecare an aceste întâlniri mă copleşeau, mă emoţionau. De aceea nici nu pot să uit aceste evenimente plăcute şi sensibile pentru toată lumea. Toţi regretau atunci că s-a terminat şcoala şi că nu mai vor fi elevi, chiar şi elevii cu note mici, ca să nu spun ce respect ne arătau toţi şi cât ţineam şi noi, dascălii, la toţi eu cel puţin aşa simţeam. În toată cariera mea de dascăl niciodată nam fost jignită de vreun elev, de vreun părinte sau de un dascăl, fapt pentru care nici nu mi-au rămas în minte evenimente neplăcute. E greu de crezut azi, dar aşa este vă asigur. Sâmbăta aceasta, ca să vă dau un alt exemplu, avem întâlnirea de 40 de ani cu elevii care acum patru decenii au absolvit liceul. Vedeţi ce unitate era dacă şi după atâta vreme ne reunim?! La Mulţi Ani, liceului industrial şi îi doresc să devină iar ce a fost!”. Interviu realizat de C. BRAn

ANUNŢ

Clubul Sportiv Municipal Jiul Petroşani organizează concurs pentru ocuparea funcției contractual vacantă de consilier gr. IA din cadrul compartimentului financiar-contabilitate, resurse umane. Concursul se va organiza la sediul Primăriei Municipiului Petroşani în data de 10.10.2016, ora 10 - proba scrisă, data și ora interviului vor fi comunicate ulterior. Condiţiile de participare la concurs, bibliografia stabilită vor fi afişate la sediul instituţiei şi pe site-ul www.petrosani.ro Relaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul instituţiei, compartiment resurse umane sau la telefon nr. 0254.541220, interior 117.

RESTRICȚII APĂ

Vând depozit materiale de construcţii, hală de producţie, cu vad format, şi teren zona Livezeni - 6000 mp.

Relaţii la telefon 0751 199 100

mica publicitate

• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroșani anunță restricții în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 19 septembrie 2016, în orașul Petrila, între orele 09:00-13:00. Zona afectată: Cartier Tudor Vladimirescu şi utilizatorii din zona cuprinsă între Poştă şi Magazin Expans, str. Republicii. Motivul restricţiei: reparare branşament scara 2 din blocul 86, str. Tudor Vladimirescu.

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Angajez barman şi dispecer pentru firmă taxi. Relaţii la telefon 0763.155871. ________________________________________________________________ • Angajăm instalatori, electricieni, muncitori calificaţi şi necalificaţi, inginer construcţii şi instalaţii. Oferim cazare şi salarii atractive. Telefon 0726.310726. ________________________________________________________________ • Societate comercială angajează instalatori, sudori şi lăcătuşi pentru şantier şi deplasare. Relaţii la telefon 0740.304930. ________________________________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim), cameristă şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). _______________________________________________________________ • Societate angajează în construcţii muncitori calificaţi şi necalificaţi. Relaţii la telefon 0746.292.564. ________________________________________________________________ • Societate comercială angajează în condiţii avantajoase dispecer taxi, barman. Relaţii la telefon 0763.155871, Petroşani. ________________________________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează recepţioner, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662. • Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

www.zvj.ro luni, 19 septembrie 2016

PUBLICITATE

DIN juDEţ

Zilele Icoanei La sfârşitul săptămânii trecute, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a fost gazda unei serii de manifestări în cadrul celei de-a VII-a ediţii a evenimentului intitulat „Zilele Icoanei”.

Acţiunile, organizate de Episcopia Devei şi Hunedoarei şi Grupul „Sfântul Ioan Damaschin”, în colaborare cu Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, au debutat sâmbătă, 17 septembrie, la ora 17.00, la sediul din Palatul „Magna Curia”, cu vernisajul unei expoziţii de artă realizată de membrii Grupului „Sfântul Ioan Damaschin”. În aceeaşi zi, începând cu ora 17.30, Şcoala de Muzică Bizantină din Cluj-Napoca a susţinut în Sala „Şemineului” un concert de muzică bizantină. Duminică, 18 septembrie 2016, începând cu ora 10.00 cei interesaţi au fost aşteptaţi la Sfânta Liturghie la biserica cu hramul „Sf. Vasile cel Mare” din Deva, în timpul căreia răspunsurile la strană au fost date de membrii Şcolii de Muzică Bizantină din Cluj-Napoca. „Ediţia din acest an este gândită a fi sub semnul ideii de manuscris bizantin, iconografie,

facebook.com/ziarulvaiijiului

imnografie, arhitectură, felul în care aceste domenii se regăsesc în minologhioanele epocii bizantine, lucrări de mare însemnătate atât din punct de vedere literar, cât şi vizual. Grupul Sf. Ioan Damaschin îşi propune să cerceteze o parte din aceste manuscrise şi să le pună în operă prin realizarea de miniaturi pe hârtie manuală care să facă obiectul expoziţiei, printre aceste miniaturi urmând să se regăsească şi partituri de muzică bizantină, atent selecţionate din vastul repertoriu exis-

tent, care se vor interpreta în timpul concertului susţinut în cadrul simpozionului. Arta de tradiţie bizantină este un fenomen care se regăseşte în ansamblul societăţii actuale la nivel de concept şi nu se poate face abstracţie de o cultură cu o vechime de 1200 de ani care încă fiinţează şi din perspectiva sintagmei marelui istoric Nicolae Iorga Bizanţ după Bizanţ”, a declarat curatorul evenimentului, lect. univ. dr. Sorin Albu. Mihaela PETROŞAN