CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4471 lei 1$ = 3,9549 lei 1₤ = 5,2350 lei
vineri, 16 septembrie 2016
Anul IX • nr. 2023 • 12+4 pagini • Preţ: 1 leu
Căsuţa Albastră
angajează în condiţii avantajoase
şofer tractări auto, categoria C, bucătar şi barman.
Relaţii la telefon 0723.347852
Imperiul Mareea se prăbuşeşte. Primele bilete la ordin neonorate către creditorii grupului de firme. Creanţele a cel puţin trei creditori au fost securizate înainte de intrarea în insolvenţă Parte din efectul asupra pieţei a fost atenuat după ce alte agenţii de turism, precum Christian Tour, au intervenit în sprijinul turiştilor. Astfel, potrivit agerpres.ro, “aproximativ 500 dintre turiștii care aveau contractate sejururi cu avionul în Grecia, pe cursele charter comandate de Mareea la Christian Tour, cu date de călătorie în septembrie 2016, vor beneficia de biletele de avion fără a fi nevoiți să le reachite însă turiștii urmează să-și asigure individual cazarea la destinație”. La data de 05.09.2016, cererea Mareea Comtur SRL de intrare în insolvenţă a fost înregistrată la Tribunalul Hunedoara. Prin soluţia nr. 111 din 13.09.2016, dată în dosarul 4272/97/2016, Tribunalul Hunedoara a admis cererea, administrator judiciar provizoriu fiind desemnat Expert Insolvenţă SPRL Deva.
Intrarea în insolvenţă a agenţiei de turism Mareea Comtur SRL, cu sediul social în Deva şi birouri în Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Mamaia, Braşov, Bacău şi Ploieşti, o societate care în 2015 a avut o cifră de afaceri de aproape 66,4 milioane de lei noi, produce efecte din ce în ce mai costisitoare. La începutul acestei luni, firma anunţa că se pregăteşte pentru intrarea în insolvenţă, dar şi că – din 4 septembrie a.c. – nu mai onorează rezervările deja confirmate turiştilor.
Primele bilete la ordin neonorate. Peste 6,3 miliarde de lei vechi
Mareea Comtur SRL Deva (asociaţi Usturoiu Marius – 80%, Farcaş Radu Adrian – 10% şi Dinu Alina Carmen – 10%) înregistra o situaţie dificilă încă de la finalul anului 2013, când datoriile către stat se ridicau la 309.769 de lei. Chiar dacă situaţia s-a ameliorat, datoriile firmei către stat revenind la nivelul 0 la finalul lunii martie 2015, firma a reintrat pe o pantă descendentă. Astfel, la finalul lunii iunie a.c., firma ajunge un nivel maxim al datoriilor către stat, de 680.550 de lei. “Începutul sfârşitului” a venit în data de 22 august a.c., când Mareea Comtur SRL înregistra primul refuz la plată. Între 22 august şi 12 septembrie a.c., pe contul bancar deschis la Raiffeisen Bank Deva au fost înregistrate 7 refuzuri la plată, toate cu biletele la ordin, acestea totalizând 467.956,02 lei. În piaţa de turism, efectele insolvenţei grupul de firme controlat de Marius Usturoiu sunt absolut devastatoare. Cătălin DOCEA
continuare în pagina 4
2
ACTUALITATE
Barajul Valea de Peşti
Investiţia de 17 miliarde a celor de la Apele Române finalizată cu succes
În vreo două rânduri în ultimul an şi jumătate v-am prezentat începutul lucrărilor de investiţii la barajul de la Valea de Peşti, în valoare de aproximativ 17 miliarde lei vechi, din bugetul Apelor Române, lucrări executate de cei de la Hidroconstrucţia Bucureşti-Sucursala Caransebeş (coordonate de inginerul-şef Ioan Iacob), şi ceea ce s-a întâmplat la aceste lucrări undeva după mijlocul perioadei de lucrări. ZVJ a surprins şi momentul istoric, când barajul care alimentează cu apă localităţile Văii Jiului era gol-goluţ, lucru care probabil se va mai petrece peste treipatru decenii, la următoarele lucrări mai mari. Astăzi, pentru că lucrările s-au încheiat, iar barajul e din nou plin de apă, vă prezentăm o concluzie la tot ce a fost şi cum am găsit barajul în momentul în care am ajuns acolo însoţiţi de inginerul Sorin Corici, şeful SHI Petroşani.
)
Ziarul Vaii Jiului
Drumul prost până la baraj
Pe un soare arzător, undeva după prânz, am ajuns joi, 15 septembrie, la Valea de Peşti. Cum şoseaua spre motelul Valea de Peşti şi spre lacul de acumulare artificial cu acelaşi nume n-a fost reabilitată nici
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
acum şi nici nu va fi curând, din moment ce noul preşedinte al consiliului judeţean nu vrea să continue proiectul propus şi promis de predecesorul său, Adrian David, am mers scârţa-scârţa şi ne-am legănat cale de vreo doi kilometri, până ce am „tăiat-o” cu maşina înspre domeniul administrat de Apele Române, locul unde se află cel mai mare baraj de acumulare hunedorean.
Frumuseţea lacului plin
Odată ajunşi, am constatat că de la ultima vizită aspectul exterior al barajului s-a schimbat mult. Asfaltul de pe baraj este trasat, la fel şi marcajele care semnalizează accesul spre lac, sau plutitorii dinspre spre zona de golire a surplusului lacului, iar vopseaua de pe partea exterioară a barajului care scrie mare şi vizibil de pe şoseaua ce duce spre Câmpu lui Neag, Cheile Buţii şi Câmpuşel, „Apele Române” e mai albă ca niciodată. Cum lacul de acumulare e plin, iar natura încă înverzită, chiar dacă suntem la mijloc de septembrie, totul e splendid. Ar fi păcat să rataţi o plimbare până acolo, acum cât vremea de afară încă mai permite. Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie:
Alina PIPAN - 0766.678380
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com
Concluziile lui Corici
În tomul plimbării pe drumul de pe dig, până pe latura cealaltă a lacului, cu Sorin Corici şi cu inginerul Ionel Brătuianu (cel care coordonează activitatea de la acest punct important de lucru al Apelor Române Jiu-Craiova şi, implicit, al SHI Petroşani), Corici a tras concluzii legate de această mare lucrare de investiţie care s-a finalizat: „Da, am reuşit, după cum vedeţi, să umplem din nou barajul după lucrările ample de reparaţii care au avut loc. Ultima oară când aţi fost aici era gol, acum vedeţi un hău de apă... Deja alimentarea Văii Jiului se face din Valea de Peşti, toate lucrările fiind finalizate, inclusiv toate probele tehnologice la cele două noi vane, care funcţionează normal şi ne aduc de-acum o mai mare siguranţă. Cu probele acestea tehnologice la vane am avut emoţii. Ne gândeam că dacă treaba nu merge din prima, se va complica... Dar ele au mers din prima bine şi n-au fost probleme, un alt semn că cei de la Hidroconstrucţia au lucrat foarte bine. Urmează recepţia şi cu acest lucru totul se termină acest proiect de investiţii al Apelor Române. Sigur că în această perioadă o să mai facem
anumite manevre tehnice şi tehnologice, astfel încât totul să fie pus la punct aşa cum trebuie. Aşa cum îl vedeţi, la această oră, în baraj se află circa 3,7 milioane mc de apă, din 4,5 milioane mc cât era capacitatea maximă a barajului când s-a construit. Dar, în timp, din cauza colmatării, barajul a scăzut la capacitatea
maximă pe care v-am spus-o, de 3,7 milioane mc de apă, adâncimea maximă fiind de 48 de metri”, a declarat, pentru ZVJ, Sorin Corici.
Bilanţul lui Brătuianu
Ionel Brătuianu, inginerul care se ocupă de întreţinerea, exploatarea şi reparaţiile de la barajul Valea de Peşti a trecut în revistă
8
www.zvj.ro vineri, 16 septembrie 2016
şi toate lucrările ce au fost executate anul acesta şi anul trecut: „Lucrările au constat în: golirea lacului; montarea batardoului pentru a opri intrarea apei pe gura de fund; demontarea vanelor vechi, a conductelor de aerare şi de aeraj din casa puţului; montarea noilor vane şi a unei conducte noi de aerare, precum şi a alteia de aeraj şi montarea automatizării pentru acţionarea acestor noi vane, ele fiind electromecanice (cele vechi fiind hidraulice). În plus, s-a montat un nou grup electrogenerator pentru alimentarea de rezervă a instalaţiei de pe baraj în cazul debranşării de la Electrica alimentării cu energie electrică. Sunt mulţumit de lucrare, echipa a mers bine, n-au fost accidente ori alte probleme şi ne bucurăm cu toţii că în momentul de faţă totul funcţionează excelent”. După o intrare în rampa puţului, am continuat traseul nostru cu Corici spre un alt obiectiv al Apelor Române, o staţie meteo modernă şi, apoi, spre priza de apă de la Câmpu lui Neag. Dar, despre toate acestea într-o ediţie viitoare. Până atunci, puţintică răbdare. Corneliu BRAN
ACtUALItAtE
3
4
dezvăluiri
Imperiul Mareea se prăbuşeşte. Primele bilete la ordin neonorate către creditorii grupului de firme. Creanţele a cel puţin trei creditori au fost securizate înainte de intrarea în insolvenţă
O altă firmă a grupului, Mareea Hotels Srl (asociaţi usturoiu Marius – 45%, usturoiu rodica elena – 45% şi Godeanu Bogdan – 10%) a înregistrat primul refuz la plată în data de 5 septembrie 2016, iar între 5 şi 8 septembrie a.c., pe contul bancar deschis la raiffeisen Bank deva, au fost înregistrate 6 refuzuri la plată, toate cu biletele la ordin, totalizând 165.084,19 lei. Situaţia este, aşadar, din ce în ce mai gravă. Plăţile neonorate în perioada 22 august şi 12 septembrie a.c. de Mareea Comtur Srl şi Mareea Hotels Srl, a căror valoare se ridică la peste 630.000 de lei, se cuveneau, desigur, unor actori ai pieţei de turism. Fără aceşti bani, dar şi fără banii pe care aceste firme încă îi mai datorează, vor exista efecte (încă neestimate) în piaţa de profil.
Creditori avantajaţi
Am descoperit însă elemente care ne determină să credem că insolvenţa Mareea Comtur Srl a fost atent pregătită. Pe 1 septembrie a.c., cu câteva zile înainte de a-şi oficializa declinul şi a
anunţa formularea unei cereri de intrare de insolvenţă, Mareea Comtur Srl a securizat, să spunem aşa, creanţele a cel puţin 3 creditori. Astfel, printr-un contract din 01.09.2016, Mareea Hotels Srl a preluat de la Mareea Comtur Srl debitul pe care aceasta din urma îl avea către inovo Managed Services Srl, garantând în caz de neplată cu două părţi sociale. În mod similar, tot prin contracte datate 01.09.2016, Mareea Hotels Srl a preluat de la Mareea Comtur Srl debitele pe care aceasta le avea către intrabit Company Srl şi Neurer Business Solutions Srl, garantand în caz de neplată cu câte o parte socială. Cele patru părţi sociale puse astfel la bătaie de către Marius usturoiu din Mareea Hotels Srl totalizează o cotă de 40% din patruzeci la sută din participarea la profitul şi, respectiv, 20% din participarea la pierderile societăţii. Mai exact, în condiţiile în care deţine 45% din Mareea Hotels Srl, rezultă că Marius usturoiu şi-a amanetat aproape în întregime părţile sociale. deşi datate 01.09.2016, cele trei contracte au fost înregistrate în Arhiva electronică de Garanţii reale Mobiliare în seara zilei de 12 septembrie 2016, în preziua intrării în insolvenţă a SC Mareea Comtur Srl deva. Am solicitat societăţilor inovo Managed Services Srl, intrabit Company Srl şi Neurer Business Solutions Srl să ne informeze dacă apreciază sau nu că, prin contractele încheiate la data de 01.09.2016, au fost avantajate în raport cu ceilalţi creditori ai SC Mareea Comtur Srl deva (ANAF şi diverse persoane fizice si juridice). Mai exact, în timp ce creanţele acestora sunt garantate pe loc, ceilalţi creditori vor fi nevoiţi să astepte derularea procedurii de insolvenţă, fără a avea siguranţa că vor recupera, măcar parţial, sumele ce le revin. Niciuna dintre societăţile menţionate nu a formulat un punct de vedere până la data redactării acestui articol. Însă, în măsura în care ne vor parveni răspunsuri pe această temă, la vom publica în completare la articolul iniţial.
Cine controlează oficial creditorii avantajaţi?
inovo Managed Services Srl este deţinută de către ivănoiu ion Andrei – 50% şi Chircă laura – 50%. intrabit Company Srl este deţinută de către dinu Cornel, asociat unic, iar Neurer Business Solutions Srl este deţinută de către Chircă laura, asociat unic. Cel puţin între două dintre firmele menţionate pot fi facute conexiuni şi prin prisma faptului că, în trecut, au avut asociaţi comuni.
Primele concluzii
un tablou al dezastrului va putea fi conturat abia după publicarea Tabloului preliminar al crenţelor de către administratorul judiciar al Mareea Comtur Srl în Buletinul Procedurilor de insolvenţă. Ţinând cont de faptul că înregistrează deja 6 refuzuri la plată, dar şi datorii de 285.508 lei către stat la 30.06.2016, am putea trage concluzia preliminară că nici Mareea Hotels Srl nu se simte prea bine. În atare condiţii, rămâne de văzut şi cât de bine şi-au securizat creanţele, la limita intrării agenţiei de turism în insolvenţă, societăţile inovo Managed Services Srl, intrabit Company Srl şi Neurer Business Solutions Srl. vom reveni. facebook.com/ziarulvaiijiului
Fotbal
Surprize în Cupa României Cupa României, faza judeţeană la fotbal, şi-a derulat prima etapă.
Surprizele nu au întârziat să apară în competiţia considerată KO. Au părăsit competiţia echipe precum Universitatea Petroşani (învinsă de gruparea din Liga a V-a, Măgura Pui) şi Jiul Petroşani (învinsă de Sântămăria Orlea şi Minerul Uricani, învinsă fără drept de apel de Vulcan). Rezultate: AS Ponorul Vaţa - CSA Aurul Brad: 1-6; AS Sargeţia Bretea Română – CS Hunedoara: 2-4; AS Zarandul Crişcior - AS Metalul Crişcior Brad: 4-0; CSM MV Vulcan ACS Minerul Uricani: 6-1; ACS Agrocompany Băcia - AS Mureşul Pricaz: 0-9; AS Victoria Dobra - AS Berianul Beriu: 4-0; ACS Dacia Boşorod 2016 - ACS Victoria Călan: 2-9; AS Sântămăria Orlea - CSM Jiul Petroşani: 3-0; AS Cerna Lunca Cernii - CS Ghelari: 0-3; CSM Dacia Orăştie - AS Aurul Certej: 1-0; AS Măgura Pui - AS Universitatea Petroşani: 1-0.
Şi Cetate Merge mai departe în cupă
Pentru a obţine accesul în turul următor al competiţiei, Cetate Deva a avut nevoie de 120 de minute. După două ceasuri, Cetate a învins cu 3-1 echipa din Liga a IV-a Arad, Şoimii Lipova. Golul din timpul regulamentar de joc pentru deveni a fost marcat de Şaucă, Marius Pistol şi Lintaru stabilind scorul final.
Ultima şansă
Ştiinţa Petroşani luptă pentru un loc onorant
Ştiinţa Petroşani a terminat pe locul al treilea turneul contând pentru etapa a patra din Campionatul Naţional de Rugby în 7 (CNR7), turneu disputat la Bârlad şi visează la un loc pe podium. Titlul în CNR7 se va decide practic în ultimul turneu, care va avea loc sâmbăta la Galaţi. Formaţia gazdă şi CS Năvodari, câştigătoare fiecare a câte două
Arbitrul Mateescu sancţionat
Comisia de Disciplină a AJF Hunedoara nu încetează în a da sancţiuni de tot felul.
Etapa oaspeţilor
Din cele opt partide ale etapei a III-a din Liga a V-a Hunedoara, şase au fost adjudecate de oaspeţi, iar gazdele s-au impus o dată.
Un meci s-a încheiat la egalitate. Liderul clasamentului a rămas Dacia Orăştie, cu maximum de puncte şi un golaveraj mai bun decât AS Sântămărie Orlea şi Mureşul Pricaz. Cel mai spectaculos duel s-a jucat la Vaţa, unde Ponorul a fost învinsă de Santos Boz, deşi a condus la pauză cu 2-0. Oaspeţii, fără punct în primele două etape, au înscris golul victoriei în minutul 90. Măgura Pui a învins la scor de neprezentare pe Zarandul Crişcior. Singura victorie a gazdelor a obţinut-o Cerna Lunca Cernii, care a câştigat clar duelul cu Sargeţia Bretea Română. Liga a V-a, etapa a III-a: Ponorul Vaţa – Santos Boz: 3-4 CSM Mihai Viteazu Vulcan – Mureşul Pricaz: 0-2 CS Ghelari – Dacia Orăştie: 0-1 Victoria Dobra – AS Sântămărie Orlea: 1-2 Agrocompany Băcia – Berianul Beriu: 1-5 Dacia Boşorod – CS Comunal Ilia: 2-2 Zarandul Crişcior – Măgura Pui: 0-3 Cerna Lunca Cernii – Sargeţia Bretea Română: 4-0.
Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara a emis un comunicat de presă care îi vizează pe arbitrii din judeţ.
„Reamintim arbitrilor delegaţi la jocurile din cadrul campionatelor judeţene Liga a IV-a, Liga a V-a, Juniori A1, Cupa României etapa judeţeană şi Juniori C, D, E că au obligativitatea de a verifica Licenţa şi car-
www.zvj.ro vineri, 16 septembrie 2016
etape din cele patru disputate până acum, sunt despărţite în clasamentul general de patru puncte, astfel că orice deznodământ Pagină realizată de este posibil. Loredana JUGLEA Lupta se anunţă deschisă şi pentru locul al treilea, De la comisia de disciplină Ştiinţa Petroşani având de recuperat patru puncte faţă de echipa din Bârlad.
Fotbal. Liga a V-a
În atenţia arbitrilor
8
Clasamentul general după patru etape: 1. RCM Galaţi - 51 pct. (196 – 133); 2. CS Năvodari - 47 pct. (193 – 92); 3. RC Bârlad - 39 pct. (190 – 134); 4. Ştiinţa Petroşani - 35 pct. (139 – 126); 5. CSUAV Arad - 24 pct. (52 – 207); 6. CNOPT - 0 pct.
netul de antrenor sau instructor sportiv (carnetul de instructor sportiv se acceptă doar la Liga a V-a până la sfârşitul acestui campionat), vizate pe anul în curs, care sunt înscrişi pe rapoartele de arbitraj (antrenor principal, antrenor secund, director tehnic). În cazul că aceştia nu posedă licenţă sau nu au vizate carnetele, nu vor avea acces în incinta terenului de joc, nu vor putea lua loc pe banca de rezerve sau să dea indicaţii echipei”, se spune în comunicat.
Astfel, un junior de la CSM Mihai Viteazu Vulcan a primit trei jocuri suspendare şi 100 lei penalitate sportivă pentru fault grosolan cu vătămarea corporală a adversarului. ACS Hercules Lupeni a primit 85 lei penalitate sportivă pentru primirea a 5 avertismente pe parcursul jocului. De asemenea, Comisia a dispus ca jocul dintre ACS Minerul Uricani şi AS Metalul Crişcoir Brad (Liga a IV-a seniori) din 10.09.2016 să fie reprogramat. Adversarii Minerului au depus dovada că în ziua meciului au făcut pană. Arbitrul Răducu Mateescu a fost sancţionat cu avertisment pentru netrimiterea în termen regulamentar a raportului de arbitraj de la jocul CSM Mihai Viteazu Vulcan - AS Santos Boz.
SPORT
5
6
DIVERSE
Parcarea pe trotuarul sensului unic Avram Iancu este mai mult decât interzisă. Este imposibil de realizat Ieri, când am trecut pe sensul unic al străzii Avram Iancu din Petroşani, un zâmbet larg, de satisfacţie, mi-a luminat tot chipul.
Pe trotuarul dinspre blocul 4 se instalau piloni rutieri, care îngrădesc accesul autoturismelor pe trotuarul din faţa blocului. Aici este o mare problemă, se parchează pe prima bandă a sensului în permanenţă. Unii dintre şoferi care aveau treabă în zonă, la magazine, ori locuiesc în blocurile de acolo, şi nu găsesc parcare chiar la doi paşi, parcau pe trotuarul opus. Bineînţeles, orice pieton era obligat astfel să circule pe carosabil, iar locatarilor din blocul 4 li se îngrădea accesul la scară. Cel mai nedrept era faţă de cetăţenii care se deplasează în scaun cu rotile, sau faţă de mamele care împing cărucioare cu copii, şi care trebuie să facă slalom printre maşinile parcate aiurea pe acel tronson de drum, mai ales că în timpul săptămânii, exceptând vinerea şi duminica, parcarea de la piaţă, de pe strada 9 Mai, are o mulţime de spaţii libere de parcare. După o serie de sesizări, Primăria Petroşani a intervenit şi a decis instalarea pilonilor. Dar timp de doi ani, cât s-a parcat aiurea pe trotuar, dacă se aplicau amenzi măcar o dată pe săptămână, rezultatul ar fi fost aproape la fel de bun şi se strângeau şi ceva bani la bugetul local. Este drept, instalarea pilonilor protejează pietonii împotriva accidentelor, nu le asigură doar dreptul de a circula civilizat. Alina PIPAN
Petrila
Doi şoferi traşi pe dreapta. Unul mai păcătos decât celălalt Miercuri, 14 septembrie, Rutiera de la Petrila n-a stat degeaba la drumul mare oprind şoferi la control. În jurul orei 15:36, agenţii de poliţie rutieră au oprit în trafic, pe strada Republicii, un autoturism condus de un petrilean în vârstă de 55 de ani. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest. Acesta a indicat o concentraţie de 0,79
mg/ l, alcool pur în aerul expirat. Mai târziu, în jurul orei 21:50, poliţiştii au oprit în trafic, pe strada 8 Martie, un autoturism condus de un tânăr în vârstă de 19 ani, tot din Petrila Referitor la acesta, oamenii legii au stabilit că nu posedă permis de conducere. În ambele cazuri, poliţiştii au întocmit dosare de cercetare penală. Alina PIPAN
Importantă firmă de transporturi frigorifice internaţionale, cu sediul în Cluj, recrutează şoferi profesionişti cu sau fără experienţă, pentru a lucra pe Comunitate. Se oferă printre cele mai avantajoase condiţii de pe piaţa transporturilor. Interviuri în Tg. Jiu, luni 26.09.2016. Informaţii suplimentare şi înscrieri pentru interviu la 0740.295418 sau soferitir@trota.ro
facebook.com/ziarulvaiijiului
„La pedale prin lumea dinozaurilor” La sfârşitul acestei săptămâni hunedorenii sunt invitaţi să participe la un eveniment deosebit: „La pedale prin lumea dinozaurilor”. Evenimentul va avea loc în data de 18 septembrie 2016, începând cu ora 12.00.
„La pedale prin lumea dinozaurilor” este un eveniment organizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara, la iniţiativa unui grup format din Asociaţia Centrul de Resurse pentru Acţiune Locală, Asociaţia Drag de Haţeg, Asociaţia Femeilor din Sântămăria Orlea, Asociaţia Geomedia, Asociaţia Tios şi Asociaţia Wild Roots. Evenimentul este organizat cu scopul promovării, în rândul localnicilor şi al vizitatorilor, a teritoriului UNESCO, a ideii de transport alternativ care să decongestioneze principalele rute de pe teritoriul Geoparcului, să contribuie la reducerea poluării într-o arie protejată şi să creeze premisele dezvoltării economice locale prin deschiderea unor trasee de cicloturism. De asemenea, proiectul urmăreşte să lege, printr-un mesaj comun, o zonă urbană – oraşul Haţeg, de zona rurală înconjurătoare. Lungimea traseului propus este de aproximativ 20 de kilometri, iar durata de parcurgere cu bicicletele (incluzând ghidajul şi momentul de ospitalitate) este de 3 – 4 ore. Cei care doresc să participe pot să o facă cu bicicletele proprii, să închirieze din bicicletele puse la dispoziţie de producătorul DHS sau pur şi simplu să-i admire pe cei care vor pedala în minunata lume a dinozaurilor.
Traseul propus de organizatori PORNIRE: str. Libertăţii nr. 9A, Haţeg (cu ghidaj prealabil la Centrul de vizitare al Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului), str. Crângului, str. Oborului până la intersecţia cu DN 68, str. Râul Mare, drum uzinal de la Nălaţvad la Baraj Păclişa (oprire şi ghidaj la Barajul Păclişa, parte a Amenajării hidrotehnice Râul Mare – Retezat, unul dintre cei mai mari producători de energie din România), DJ 686B de la Baraj Păclişa la Sânpetru până la intersecţie cu DC 79, DC 79 de la intersecţie cu DJ 686B până la Valea Dinozaurilor (oprire şi ghidaj la situl fosilifer „La Scoabă”), DC 79 de la locul fosilifer „La Scoabă” la zona geologică „Câmpurile cu granit” (oprire şi ghidaj pe teme de geologie, formarea Munţilor Retezat), DC 79 de la „Câmpurile cu granit” la Sânpetru intersecţie cu DJ 686, DJ 686 de la intersecţia cu DC 79 până la Centrul de vizitare de la Sânpetru al Geoparcului Dinozaurilor (oprire şi ghidaj la Casa Dinozaurilor Pitici şi la Casa Tradiţiilor, moment de ospitalitate la Casa Tradiţiilor pregătit de Asociaţia Femeilor din Sântămăria Orlea), DC 686 de la Centrul de vizitare de la Sânpetru al Geoparcului Dinozaurilor până la intersecţia cu DC Vadu, DC Vadu de la intersecţia cu DC 686 la intersecţia cu str. Râul Mare, str. Râul Mare până la intersecţia cu DN 68, str. Oborului, str. Crângului. SOSIRE: str. Libertăţii nr. 9A, sediul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului. Mihaela PETROŞAN
Mircea Bobora faţă cu deponeul Aflat în Valea Jiului, Mircea Bobora, vicepreşedintele consiliului judeţean, a fost întrebat de jurnalişti de chestiuni despre problema deşeurilor menajere.
Deponeul de la Petroşani
Referitor la deponeul temporar de la Petroşani, care urmează să ţină spatele problemei până ce deponeul din nordul judeţului îşi va intra pe rol şi va scăpa de toate barierele birocratice şi de tălpile legislaţiei stufoase, oficialul de la Deva a declarat: „cred că mâine (joi, 15 septembrie – n.r.) avem depunerea ultimelor documente legate de acest deponeu de la Petroşani, cele care vizează cele trei foraje care s-au solicitat în plus faţă de proiectul tehnic iniţial. astfel, după acest fapt, deponeul din Petroşani devine funcţional în această săptămână”.
Termen personal de rezolvare: 31 martie 2017
Bobora a ţinut să-şi exprime şi câteva idei personale legate de „problema deşeurilor în judeţul Hunedoara”, readucând aminte faptul că, personal, şi-a autopropus ca termen 31 martie 2017, dată până la care deponeul de la Bârcea să fie funcţional, dând astfel de înţeles că dacă nu se întâmplă asta îşi va părăsi scaunul de vicepreşedinte la judeţ! „Problema deşeurilor, a deponeurilor în judeţul Hunedoara, este una majoră, pentru că deponeul din Petroşani e o soluţie alternativă de moment. O soluţie găsită în disperare de cauză. Sistemul de management integrat al deşeurilor, cu deponeul principal de la Bârcea, este soluţia viabilă şi punerea acestui deponeu în operare este ceea ce ne dorim să se întâmple cât mai repede. continuând exemplul de bune practici de astăzi, în săptămâna viitoare eu o să încerc să solicit prezenţa dumneavoastră, a presei, într-una din zilele pe care o voi anunţa din vreme, la o discuţie legată de sistemul de management integrat al deşeurilor, pentru că am certitudinea că foarte multă vreme nu a înţeles ce se întâmplă cu acest sistem de management integrat. Vă rog să mă credeţi că acest sistem de management integrat este o adevărată industrie. acolo se lucrează şi pentru ceea ce înseamnă profitabilitatea acestui deponeu şi profitabilitatea pe orizontală şi pentru alte companii. Nu vă ascund faptul că în alte ţări spre care ne uităm cu dorinţa de a le atinge nivelul de dezvoltare, între 70-90% din deşeurile colectate sunt incinerate! Sunt folosite în aşa fel, încât ele să fie purtătoare de plus valoare pe orizontală în altă locaţie. Şi, nu în ultimul rând, pentru a genera spaţiu, ca durata în timp a acestui deponeu să fie cât mai mare. la întrebarea când estimez că se va da drumul acestui deponeu răspund: eu m-am
8
www.zvj.ro vineri, 16 septembrie 2016
angajat că în 31 martie 2017 e data limită pentru mine ca poziţie şi ca eforturi în ceea ce înseamnă activitatea mea, să pornim acest deponeu. Vă garantez că voi face tot ce îmi stă în putinţă ca la finele trimestrului i din anul următor deponeul să fie funcţionabil”.
Tariful creşte mult sau puţin?
Referitor la tariful gunoiului menajer şi la faptul că primarii din Valea Jiului cer acelaşi „tratament” pentru locuitorii de aici, ca şi pentru cei din nordul judeţului, când deponeul va fi funcţional, din răspunsul oferit de oficialul devean am priceput, printre rânduri, faptul că preţul nu va fi unul foarte mic! expresia „costă foarte mult” aprinzându-ne beculeţul tuturor jurnaliştilor prezenţi, deşi după aceea vicepreşedintele a dat-o oarecum la întors în momentul când i s-a spus că din răspuns se înţelege că „tariful nu va fi unul mic...”: „Să ştiţi, lucrurile ar trebui să le discutăm mai detaliat şi nu cred că e timpul acum. Dar vă promit că, dacă mă provocaţi la o întâlnire de genul ăsta, putem dezbate atunci aspectul ăsta. În niciun caz n-o să auziţi de la mine lucruri care vor fi cantonate în zona moştenirii grele, ci vă voi spune lucruri care vor încerca să fluidizeze aspectele şi să le facă pertinente. Numai că, şi subliniez un singur lucru, activitatea de colectare şi depunere a deşeurilor peste tot pe planeta Pământ costă! Şi costă foarte mult! Din păcate, noi, activitatea de conştientizare a oamenilor, de explicitare către oameni, către populaţie, a faptului că această activitate costă nu am făcut-o! Nu am făcut-o din anumite motive pe care nu vreau să le spun, dar nu vreau să intru în detalii, deşi am motivaţia pentru ce nu s-a făcut... Dar noi va trebui să începem acest gen de activitate, de conştientizare a oamenilor (...). Nu scumpire... Să înţelegeţi din asta că vom face toate eforturile ca Valea Jiului să nu fie dezavantajată de tarifele de depunere a deşeurilor pe deponeu. În sensul că vom găsi soluţii înţelegându-ne cu primarii, care sunt coloana vertebrală a administraţiei publice locale. Deci, vom încerca să găsim soluţii cu primarii, în aşa fel încât populaţia Văii Jiului să nu fie dezavantajată. (...)”.
Serv. Fiind prezent la Dănuţoni, în calitate de gazdă şi de iniţiator al campaniei, n-am scăpat prilejul să-l întrebăm cum vede treaba aceasta a sistemului de management integrat al deşeurilor menajere şi dacă crede că vicepreşedintele Bobora va rezolva această problemă până la 31 martie 2017. Surprinzător, costel avram n-a uitat episodul Petrila cu deponeul ecologic ce n-a fost aprobat de consilierii locali, printre ei fiind şi actualul primar Jurca, pe care l-a nominalizat explicit: „Da, ciclul se repetă oarecum, dar pe vremea aceea nu era problema aşa gravă cum e azi. Spuneam atunci că o să mai vorbim noi peste 5-10 ani ce probleme vor fi şi îmi aduc aminte de cei care au făcut în aşa fel ca în Valea Jiului să nu fie acel deponeu. Or acum tot unii dintre aceia trebuie să ia măsuri pentru a rezolva problema... De exemplu, primarul Jurca de la Petrila este unul dintre consilierii care atunci au crezut că va fi mai bine să nu facă acel deponeu pentru care exista cadru legal şi finanţare. acum, ca primar, se confruntă cu o problemă gravă... Vedeţi, e ca un bumerang. De aceea e bine să analizezi profund când votezi proiecte importante. eu sper că vicepreşedintele Mircea Bobora, cu conducerea consiliului judeţean, va rezolva această problemă într-un termen foarte scurt. Domnul Bobora nu va ajunge să plece din funcţie, pentru că va rezolva problema mai repede de 31 martie 2017. Sunt convins”. Corneliu BRAN
Avram îi bate obrazul lui Jurca
cu ce se confruntă azi Bobora se confrunta în urmă cu mulţi ani, pe când era vicepreşedinte al consiliului judeţean, costel avram, actualul director general al apa
actualitate
7
8
umor în ha... major
Fusei la Craiova!
Ajuns la ediţia a V-a, Festivalul Internaţional de Epigramă „Traian Demetrescu” s-a desfăşurat la Craiova, în perioada 2-3 septembrie 2016. Dacă, pe parcursul celor cinci ediţii, organizatorii au mai schimbat anotimpul în care s-a desfăşurat festivalul, nu şi-au schimbat bunele obiceiuri de a ne întâmpina cu mape pline de cărţi, reviste şi obiecte, dar şi cu ecusonul cu şnur tricolor. Acestea ne-au fost înmânate, la recepţia Hotelului „Parc”, de către domnii Radu Alexandru şi Constantin Brânzan. După masa de prânz, mulţi confraţi visau ceva... dulce. Şi ce poate fi mai dulce, în Bănie, decât doamna primar? Dar, din păcate, probleme importante au împiedicat-o să participe la deschiderea festivalului, în Sala Mare a Primăriei Craiova. Simpaticul epigramist Laurian Ionică le-a dedicat un catren celor care păreau trişti din acest motiv:
Epigramiştilor din ţară Voi venirăţi iar, fuguţa, C-are ochi frumoşi olguţa. Gelozia mă apasă... n-aveţi, mă, primari acasă?
Doamna primar a lipsit, în schimb, umorul a fost prezent. La prezidiu, s-au aflat, alături de domnul ambasador Petre Gigea-Gorun (preşedintele Cenaclului Epigramiştilor olteni, vicepreşedintele uniunii Epigramiştilor din românia şi gazda noastră), domnii George Corbu (preşedintele uniunii Epigramiştilor din românia), mihai Sălcuţan (vicepreşedintele uniunii Epigramiştilor din românia), prof. univ. Ştefan Cazimir, alina Şerban (manager hofigal) şi Elena Luiza mitu (managerul Casei de Cultură). recitalul de epigramă a fost savuros şi apreciat de public. Pe lângă epigramele citite de fiecare invitat, şi-au făcut loc şi multe replici epigramatice. Laurian Ionică s-a dovedit a fi cel mai spontan, venind cu replici la epigramele citite de noi:
Petronelei, la epigrama în care spune c-ar fi gândaci în spitale Ce spui tu, Petronela, nu-i real,
Exagerări urcate-n picioroange. Să ştii că asistentele-n spital nu au deloc gândaci, ci numai goange!
Lui Gârda, care, prin consumul de medicamente Hofigal, vrea să moară sănătos Cât te-ai purta cu manea de frumos Şi-ai căuta în ochii lui să creşti, n-ai cum să mori vreodată sănătos, Când şi acum vedem că nu prea eşti!
După ce spectatorii şi-au înveselit auzul, au avut ocazia să-şi încânte şi privirile, admirând expoziţia de pictură a artistului Florin măceşanu. rupte, parcă, din tablourile sale, aranjamentele florale din faţa Primăriei au constituit decorul fotografiilor pe care le-am făcut, întru neuitarea acestui eveniment. La cină, am fost serviţi, pe lângă bunătăţi, şi cu produse Hofigal, oferite de inimosul domn Ştefan manea. a doua zi, a avut loc festivitatea de premiere, în aceeaşi sală minunată a Primăriei. actorul Ilie Gheorghe a prezentat o selecţie din grupajele premiate, iar premianţilor le-au fost înmânate diplomele de excelenţă.
Pastel de toamnă
Cuprinde toamna parcu-n mreaja sa Şi frunze ruginii, în vânt şi ploaie, abia se ţin de crengi şi ar cădea, Dar, pe alee, n-au loc de gunoaie! (Vali Slavu, Aninoasa – Premiu I)
A sosit toamna
Iau calendarul drept jalon Şi, inspirat, dezvolt ideea Că toamna este un sezon ajuns deja la vârsta a treia. (George Petrone, Iaşi – Premiul al II-lea) Nostalgie autumnală E toamnă iar, iubito,-n calendar Şi eşti frumoasă azi ca niciodat’; Costumul Evei bine-ţi merge, dar Pe ici pe colo trebuie călcat. (Ion Diviza, Chişinău – Premiul al III-lea) facebook.com/ziarulvaiijiului
Rod bogat!
E natura – mama noastră, Pot susţine, cu temei. Cum că manEa-i... soţul ei! (Ion Moraru, Galaţi – Menţiune)
Când vine toamna,-n fiecare an, Prin pieţe vezi tot ce-a produs grădina: Cartofi (din Franţa), roşii (din Liban), ardei (turceşti) şi usturoi (din China). (Laurenţiu Ghiţă, Bucureşti – Menţiunea I)
Recomandare
Sub arome de frâncuşă, Pe la vile din câmpii, Toamna bate iar la uşă, Dna-ul... şi mai şi. (Nicolae Bunduri, Braşov – Menţiunea II)
Concentrare de forţe
Când sănătatea şi natura Se-mbină-n tine cordial, îţi recomand să ţii şi cura Lui manea de la hoFIGaL. (Elis Râpeanu, Bucureşti – Menţiune)
Toamna pe... uliţă
Amintiri din copilărie
mi-e dor de lungă toamnă, fermecată, mirosul de gutui cu mine-l port, azi, fructiera mamei e-ncărcată Cu fructe mari... aduse din import. (Mirela Grigore, Râmnicu Sărat – Menţiunea III)
au fost acordate, apoi, cele trei premii I şi cele cinci menţiuni, la concursul sponsorizat de domnul Ştefan manea, cu temele „natura nu minte niciodată” şi „Produsele naturiste hofigal”.
Cu baba împreună
Luăm extracte, fierbem oul, Ca să ne crească libidoul, Dar, când mă uit, e chiar degeaba Că tot mai mare-l are baba!... (Gheorghe Bâlici, Chişinău – Premiul I)
Sinceritatea naturii Din timpuri vechi se ia aminte, al său comportament tenace: natura sigur nu ne minte Că ea politică nu face. (Dan Căpruciu, Galaţi – Premiul I)
Şi în acest an, au fost acordate premii speciale, tuturor epigramiştilor invitaţi. acestea au purtat numele unor personalităţi care au avut legătură cu Craiova, aspect care l-a inspirat pe Laurenţiu Ghiţă să afirme:
S-au dat premii peste premii, fiecare cu numele unei personalităţi Dând premii la atâtea somităţi, întreabă Gigea pe adjuncta sa: „mai sunt destule personalităţi? Că diplome, să dăm, am mai avea!”.
Tot Laurenţiu Ghiţă a făcut, cu această ocazie, şi o promisiune: în spirit de onoare şi decenţă, în cadru-acestui fain eveniment, Primind o diplomă de excelenţă, Promit să scriu, de-acum, „mai excelent”!
Simona Halep a renunţat să meargă la olimpiadă, de teama ţânţarilor care transmit virusul Zika m-am convins că, la Simona, frica are, într-un fel, justificare: Gelul „a” te apără de Zika, Dar în niciun caz... de adversare! (Ioan Toderaşcu, Costeşti – Premiul I)
Să lupte cu duşmani vicleni Se-adună oşti fără egal: La Ştefan Vodă, moldoveni, La Ştefan manea, hofigal! (Mihai Sălcuţan, Buzău – Menţiune)
Desigur, cu toţii ne dorim să scriem, dacă nu „mai excelent”, măcar... „la fel de excelent” ca anul acesta, pentru a participa şi la ediţiile următoare ale Festivalului Internaţional de Epigramă „Traian Demetrescu”.
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
Geriatrie
Cum anii trec pe neştiute apar nevoi terapeute o „talpa-gâştei” la femei Şi-un „ochiu-boului” la ei! (Constanţa Apostol, Galaţi – Menţiune)
Ţintă la vârsta a treia
atent mereu la cele spuse De Domnul manea – mare bos!Comand la hofigal produse, Că vreau să mor mai sănătos! (Petru-Ioan Gârda, Cluj-Napoca – Menţiune)
Mama lor natură
Dacă pe planeta-albastră
8
www.zvj.ro vineri, 16 septembrie 2016
umor în ha... major
9
10
facebook.com/ziarulvaiijiului
PROMOVARE
ANI
Avere nejustificată constatată la şeful postului de poliţie din Orăştioara de Sus
Şeful postului de poliţie din Orăştioara de Sus apare pe lista Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) pentru avere nejustificată.
rile patrimoniale intervenite şi veniturile realizate în perioada exercitării ANi spune că a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, în funcţiei de către cuantum de 278.145,36 lei, între averea dobândită şi veniturile Marc Florin realizate în perioada exercitării funcţei publice de către Florin iulian iulian. Persoana Marc, agent şef principal, şeful postului de poliţie din Orăştioara de evaluată a fost sus, judeţul Hunedoara. informată despre „Având în vedere cele de mai sus, Agenţia Naţională de integritate a declanşarea prosesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Alba cedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază (de a fi asistat iulia, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificăsau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori Informare de presă prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum şi despre existenţa diferenţelor semnificative”, a transmis În perioada 19-20 septembrie 2016 Laboratorul de metrologie al SC Apa Serv Valea ANi. Jiului SA Petroşani îşi întrerupe activitatea de verificare metrologică a contoarelor Florin iulian Marc a depus la dosarul de evaluare un de apă rece în vederea reautorizării laboratorului. punct de vedere. Mulţumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru înţelegere. Mihaela PETROŞAN Birou Presă SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani Vând depozit materiale de construcţii, hală de producţie, cu vad format, şi teren zona LICITAȚII mica publicitate Livezeni - 6000 mp. • SC Ocolul Silvic Carpatina SRL cu sediul în Petrila, str. Republicii, nr. 220, jud. Hunedoara, oferă spre vânzare lemn de foc, provenit din confiscări, în cantitate de 10,30 mc. Licitația va avea loc în data de 26.09.2016. Informații la telefon 0254.514004, 0755.090463 și 0755.090467.
ANGAJĂRI
Relaţii la telefon 0751 199 100
mica publicitate
• Angajăm instalatori, electricieni, muncitori calificaţi şi necalificaţi, inginer construcţii şi instalaţii. Oferim cazare şi salarii atractive. Telefon 0726.310726. ________________________________________________________________ • Societate comercială angajăm studenţi şi ingineri pentru activitatea de proiectare: ing. constructori, ing. mecanici, ing. instalaţii electrice, ing. topografi. Relaţii la telefon 0723.570937. ________________________________________________________________ • Societate comercială angajează instalatori, sudori şi lăcătuşi pentru şantier şi deplasare. Relaţii la telefon 0740.304930. ________________________________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim), cameristă şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). _______________________________________________________________ • Societate angajează în construcţii muncitori calificaţi şi necalificaţi. Relaţii la telefon 0746.292.564. ________________________________________________________________ • Societate comercială angajează în condiţii avantajoase dispecer taxi, barman. Relaţii la telefon 0763.155871, Petroşani. ________________________________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează recepţioner, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662. • Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.
8
www.zvj.ro vineri, 16 septembrie 2016
diverse
11
CMYK
12
aCTUaLITaTE
Gara Petroşani
La un pas de reparaţiile capitale
Pentru demararea lucrărilor de reparaţii capitale şi modernizare la componentele infrastructurii feroviare de pe raza Regionalei CF Timişoara, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a alocat 13,4 milioane lei din surse proprii şi de la bugetul de stat.
În prezent sunt în analiză ofertele depuse deja pentru proiectele lansate la începutul lunii septembrie, în valoare totală de 4,12 milioane lei, pentru lucrări de reparaţii capitale la clădirea staţiei Petroşani, clădirea fostului laborator psihologic, corpul E din staţia Timişoara Nord şi lucrări de refacţie parţială de
facebook.com/ziarulvaiijiului
traverse pe linia Ilia – Lugoj, în vederea ridicării restricţiilor de viteză şi a restabilirii tonajelor de transport pe calea ferată. „În ceea ce priveşte staţia CF Petroşani, programul prevede lucrări de reparaţii şi consolidări la clădirea staţiei, lucrări de izolaţii termice pentru creşterea performanţei energetice şi de diminuare a pierderilor de căldură, în vederea reducerii costurilor de întreţinere, precum şi lucrări pentru asigurarea serviciilor publice în condiţii optime. În prezent se află în analiză ofertele depuse la procedura desfăşurată în 6 septembrie 2016”, a precizat şef Serviciu Comunicare Mass-Media, Oana Magdalena Brânzan. Ultimele lucrări au fost scoase la licitaţie ieri, iar după data de 26 septembrie va fi ales câştigătorul pentru reparaţiile capitale la clădirea staţiei CF Brad, realizarea unui pod feroviar oblic, cu suprastructură nouă şi deschidere de 16,50 m pe linia CF Orşova – Jimbolia şi lucrări de modernizare a 3 treceri la nivel cu calea ferată. Alina PIPAN
Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 243 l 16 septembrie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului
În urmă cu 100 de ani, pe meleagurile noastre…
Din volumul „Zile de zbucium şi glorie pe Valea Jiului” de Ion D. Isac (III)
DIN NOU PE POZIŢIE
6 septembrie 1916. În zori de zi, în drum spre Bumbeşti soseşte ordinul de luptă. Batalionul 1 şi 2/18 vor merge la Bumbeşti, iar batalionul 3/18 la Recea, pe hotar. Va ocupa poziţie, o va întări, va lupta de va fi nevoie, pînă va veni regimentul 58 infanterie, să-l schimbe. De la cantonul Rafail, batalionul începe să urce, înşirîndu-se pe un drum îngust, printre pietrii, spre locul indicat. La ora 1 trecem comanda, poziţie întărită cu tranşee ocupată de batalionul 3/58 şi spre seară ocupăm muntele Recea. Companiile 9 şi 10, în prima linie, formează avanposturi; compania 11 şi 12 garda mare, aşezată în bordei, şi un batalion din regimentul 59 formează grosul. În lanţul de trăgători, pe coama muntelui, nu se găseşte nici un adăpost contra vîntului, care bate şi e îngrozitor de rece. A mai fost frig în acest război, dar în astă-noapte, cît în toate zilele de pînă acum. Cu drept cuvînt i s-a zis acestui munte „Recea”. 7 septembrie 1916. Batalionul 3/18 întăreşte poziţia, lucrînd tranşee în piatră. Batalioanele 1 şi 2/18, conform ordinului diviziei, s-au pus în marş spre vama Buliga, unde au ajuns la 3 noaptea. Artileria inamică bombardează. Dimineaţa îşi înteţeşte focul. Un proiectil loveşte o stîncă; o schije loveşte grav pe slt. Tiberiu Popescu, director al gimnaziului „Tudor Vladimirescu” din Tîrgu-Jiu. Moare în spitalul din Tg.-Jiu, cu toată îngrijirea deosebită dată de doctorii Andreescu şi Max Culcer. Colonelul Cocorăscu trece la comanda Diviziei II-a în locul generalului Muică, iar colonelul Jipa, comandantul regimentului 18 Gorj, la comanda Brigăzii 21 infanterie, dînd următorul ordin de zi: „În conformitate cu ordinul Diviziei II-a no. 406 şi ordinul de zi no. 8 din 6/9 1916 al acelei divizii, încredinţîndu-mi-se comanda brigăzii 21 infanterie, las comanda regimentului locotenentului colonel Nicolau Andrei. Numit la comanda Brigăzii 21 infan-
terie, mă simt dator a mulţumi din adîncul sufletului meu ofiţerilor, subofiţerilor, caporalilor şi soldaţilor pentru bărbăţia, credinţa şi tenacitatea de care au dat dovadă în luptele ce am avut în timp de 23 zile şi am credinţa nestrămutată că şi în viitor regimentul Gorj no. 18, care intră în compunerea Brigăzii 21 infanterie, împreună eu regimentul 58 infanterie îmi va dovedi curaj şi avînt ostăşesc pentru a contribui la îndeplinirea idealului naţional”. 8 septembrie 1916. Spre nord-est, Parîngul îşi ridică poruncitor vîrful, să nu disperăm, să ne ţinem bine. Cu ajutorul Sfântului, către care îşi ridică ruga, vom învinge! De aici pînă la el nici un soldat. La poalele lui, în plaiurile Novacilor, două companii din 58 stau straje neadormită simulînd legătura cu trupele de la Olt. La apus, peste Jiu, de la Cîndet şi pînă la Straja, luptă titanică se desfăşoară. De la Verdun, unde n-au putut să treacă peste zidul ridicat de sufletul Franţei, valurile puhoiului inamic se abat şi, în mers vijelios, se izbesc clocotitor de munţii Carpaţi, unde soldatul român, lipsit de ajutorul proiectilelor de tun, de tovărăşia corului de mitraliere, le ţine calea cu baioneta. Deoparte a crestei, lîngă muntele de piatră, se ridică muntele sufletului românesc, lovit de vitregia soartei, plin de virtuţi, de nădejdi sfinte şi hotărît pentru jertfă. De cealaltă parte, stă orgoliul maghiar, exaltat de mîndria germană, prevăzută cu tot felul de arme de distrugere. Au ocupat acum cîteva zile Straja, vîrful Merişor şi Cîndetu, înălţimi dominante, fără luptă, din lipsă de prevedere a fostului comandant al diviziei. De azi-dimineaţă, artileria inamică trage continuu şi infanteria îşi îndeseşte atacurile, cu gîndul de a scoate complect munţii din mîinile românilor. Vijeliei de bombe şi reţelei de plumb ieşită din gura mitralierelor se opune hotărârea solemnă a Gorjenilor din batalioanele 1 şi 2/18 şi 2 şi 3/58 de a nu ceda o palmă din pămîntul sfînt al căminului lor. Patru atacuri date cu forţe superioare sînt oprite în vîrful baionetelor; infanteris-
tul german fuge, cerînd sprijinul artileriei, care începe cu mai multă furie să verse foc. Lupta continuă cu încleştare. În toiul luptei, în primele valuri de atac şi rezistenţă, cad răniţi: căpitan Popescu Sima, comandantul companiei 12/58, slt. Budescu Ilie, învăţător la Andreeşti, Gorj, din compania 12/58, slt. Iscrulescu Ilie, învăţător din Aninoasa, compania 6, iar cpt. Păsăreanu Constantin şi plot. major Sovatie din 58 mor împuşcaţi. PLÎNS ŞI SUSPIN
Batalionul 3/18 dă în primire regimentului 41 poziţia de la Recea şi, odată cu ecoul corului infernal al bătăliei de la Buliga, coboară plaiurile Bumbeştilor apucînd spre Rostovanu, cale de 80 km. În Valea Jiului, străbatem satele: Bumbeşti, Sîmbotin, în care bătrînii şi femeile ne privesc cu îngrijorare. Privirea lor să fie sancţiune că am fost învinşi? Nu! Ne-am făcut datoria, e un imbold să ne-o facem mai departe! Întunerecul se lasă şi ne îngreunează marşul. Cu lumini ajungem şi cantonăm o noapte la Rugi, în locurile unde am stat mai bine de un an în concentrări. Cu durere, revedem locurile de unde am plecat la luptă. Eram mulţi. Vestea sosirii umple satul. Gazdele aşteaptă. Nu vin toţi. Or fi rămas pe urmă? Sînt morţi ori răniţi în spitaluri? De la o casă la alta fierbere mare. Şoapte, plîns şi suspinuri - lîngă lumini palide - se prelungesc pînă noaptea tîrziu. LA CREASTĂ, BĂIEŢI!
9 septembrie 1916. La 5 dimineaţa, pe cîmpul de instrucţie nord-sat se adună soldaţii cu flori la pălărie şi armă, însoţiţi de urările populaţiei. Porneşte batalionul spre Rostovanu. Sîntem spre Vălari. Un călăreţ în fuga calului ne ajunge; ştafeta. Coloana se opreşte. Ordin de la divizie să mergem în cel mai scurt timp la Buliga. Cadrilul morţii, ordonat de Wilhelm al
II
PRăVăLIA CU ISTORII
II-lea pe tot globul, îşi înteţeşte ritmul în munţii Gorjului. Germanii vor să spargă frontul. Douăzeci km. de suiş îl străbatem cu pas grăbit. Cu trei sute de ani în urmă, acest drum a fost străbătut de Marele Voievod Mihai, spre împăratul Rudolf al II-lea, să-i arate purtarea nedemnă a generalilor săi. Fantoma marelui erou, călare pe calul, ce se zice că a căzut sub greutatea drumului, în locul însemnat cu numele „Poiana lui Mihai Vodă”, stă înainte şi ne mînă, poruncindu-ne să-i răzbunăm moartea, pedepsind cum se cuvine pe urmaşii asasinilor lui. Glasul sinistru de tun şi tocănitul mitralierelor căror ecou se prăvăleşte prin văi pînă departe în sate sub forma unui vuiet continuu de furtună, ne îndeamnă să iuţim pasul. Întîlnim automobile, cară şi tărgi cu răniţi. Cei ce sînt acolo, şi îi auzim gemînd de durere, şi-au făcut datoria. Mergem să ne-o facem şi noi. Pe frontieră să murim înainte ca ungurul şi neamţul să ne calce pămîntul! Soldaţii, cu pumnii încleştaţi pe arme, cu ochii aţintiţi spre locul luptei, grăbesc pasul, neţinînd seama de ce se petrece în dreapta şi în stînga. Ajungem la Pichetul Buliga, cam la 6 km. de frontieră. Într-o poieniţă mică, înconjurată de copaci bătrîni şi tufiş, stă batalionul în coloană. Colonelul Cocorăscu, însoţit de un maior francez, Cartier, se urcă pe un buştean şi, arătînd cu degetul spre hotar, zice: „Copii! acolo e duşmanul. Dincoace, sînt părinţii, nevestele, copii şi avutul vostru. Săriţi la creasta muntelui la frontieră şi respingeţi duşmanul, care vrea să vă necinstească familiile, şi să vă ia avutul. La creastă băieţi, cu Dumnezeu înainte!”. Mai vrea să spună ceva, nu se aude; îl întrerup soldaţii prin jurămîntul ce-l depun în faţa lui Dumnezeu şi a comandantului, că aşa vor face, strigînd „Ura!” din toate puterile. O FRUNZĂ PURTATĂ DE VÎNT
A ordonat „Jos raniţele”. Cu sacul plin de cartuşe şi grenade, cu arma în mîna, cu privirea fixă la creastă, pornesc ostaşii împinşi de o putere mistică, izvorîtă din forţa, nebănuit de mare, a instinctului de conservare a neamului românesc. Viforul dezlănţuit de furtună scutură de pe sufletul românului zgura aşezată de necazurile vieţii şi de vitregia trecutului. Izvorăsc şuvoaiele puternice de energie ale vitalităţii neamului românesc şi se revarsă. Un fluid îi mînă în luptă. Fiecare e o frunză purtată de vînt. Un singur val se urcă cotropitor peste înălţimi, la creastă, să stă-
vilească pofta de cotropiri a duşmanului şi apoi să dărîme munţii, ca hotar despărţitor între fraţi. Înainte, căpitanul erou Amzulescu Dumitru, comandantul batalionului, stăpînit de un singur gînd, ca întotdeauna, să-şi împlinească pînă la cap datoria. În capul coloanei, compania 9-a pe care o comanda locotenentul Haralambescu D., doborît de boală, a fost evacuat la spital. Încă trei sferturi de oră şi sîntem în zona de foc. La postul de prim-ajutor al regimentului, instalat între stînci mari de pietrii, doctorul Ciopală îngrijeşte cu devotament vreo cincisprezece răniţi. Pansează, evacuează şi încontinuu primeşte alţii. PIRONIŢI LOCULUI
Pe linia de luptă sînt camarazi din batalioanele 1, 2/18 şi 3 din 58, care de trei zile luptă cu încordare. De mulţime nu le pasă, de tunuri şi mitraliere nu se înspăimîntă, morţii şi răniţii nu-i mai impresionează, sînt hotărîţi să moară pînă la unul, cu arma în mînă, căţăraţi de stîncile de piatră de pe hotar. La dreapta, un batalion din regimentul 71, care ocupă Cîndetul şi Dumitra, făcînd legătura cu 18 infanterie, cedase aceşti munţi de o importanţă capitală pentru mersul luptei şi se retrăsese. Flancul drept al sectorului era ameninţat. Acolo merge şi întăreşte batalionul 3 formînd unghi defensiv. La extrema dreaptă compania 9-a. Tot batalionul ia formaţie de luptă pe patru valuri de trăgători. Germanii au ocupat tranşeele părăsite de batalionul din 71. Sînt la o sută de metri. Ordin de atac să-i scoatem din tranşee. Goarnele sună şi strigăte de „Ura”, înaintăm! Cîţiva paşi, un foc de arme şi mitraliere ne pironeşte locului. Două mitraliere de pe Tenia ne seceră pe flanc. Bubuie tunurile, pocăne mitralierele, se văietă răniţii odată cu seara se formează un răsunet, de ai impresia că infernul lui Dante s-a coborît pe pămînt şi se năruie munţii. În primul val de trăgători, în momentul înaintării, locotenentul Popovici Emil, comandantul companiei a 11-a, rănit la dealul Bran, revenit pe front de la spital, nevindecat, auzise că duşmanul a ajuns la frontieră, străpuns de un glonţ prin inimă, rămîne încremenit. Odată cu el, în toiul luptei, moare slt. Stroescu Marin de la compania 12 şi slt. Slăvescu Ion de la compania 5; cade rănit slt. Gheorghiţoiu Gh, de la compania 6, slt. Lupulescu Dumitru e împuşcat prin cap. Ri-
vineri, 16 septembrie 2016
dicat de pe linia de luptă, este dus în satul natal Arsuri, moare a doua zi şi e înmormîntat la biserica din satul său. Într-o clipă, rîndurile ni se răresc simţitor. Flancul sting n-a putut face nici un pas. Contraatacă germanii! Îi respingem. Înnoptează, ne fixăm locului. Tranşee nu putem face în piatră. Ploaia, care ne udă pînă la piele, încetează. Este vînt rece, cade bruma. Mantalele sînt Ia raniţe. Toţi soldaţii tremură, unii cu lacrimi pe obraz. La Recea suferisem frig strajnic, uscat însă. Cel pe care îl îndurăm acum e umed şi aspru. De ieri n-am mîncat nimic. Frigul nu-mi îngăduie să dorm şi umblu pe la santinele, să văd dacă îşi fac datoria’ Flămînzi, înlemniţi de frig, frămîntaţi de emoţiile luptei, stau neclintiţi la datorie. 10 septembrie 1916. La ora 4 1/2 se schimbă batalionul 3/18 de pe poziţie. Din cauza întunericului, şi a poziţiei accidentate, companiile 9 şi 10 nu merg pe acelaşi drum cu a 11-a şi a 12-a. Se face ziuă şi se găsesc la rezervă, înapoia frontului, unde vine provizia. La ora 7 începe lupta. Germanii dau semnalul. Într-un sfert de oră, creasta muntelui este acoperită de fumul ieşit din proiectile. Stîncile sunt sparte, schije de tun şi sfărîmături de pietri cad în toate părţile. Împuşcăturile se îndesesc, mitralierele complectează corul. Grenadele se încrucişează şi răresc rîndurile. Germanii atacă. Flancul drept ameninţat, pe linia de luptă se cere ajutor. Compania 9-a primeşte ordin să întărească. Execută, respinge inamicul, care înaintase puţin şi restabileşte frontul. Toată ziua, pe creasta muntelui e frămîntare şi fierbere mare. Încleştare de arme, scrîjniri de dinţi, şuroaie de sînge. Vine provizia. Numai noaptea se poate servi masa ostaşilor. Mantalele soldaţilor n-au fost aduse. Unii au dezbrăcat morţii, nemaiputînd răbda de frig. Noaptea a bătut brumă groasă de albise pietrile. 11 septembrie 1916. Lupta continuă cu aceeaşi înverşunare ca în ziua precedentă. între atacuri să nu fi mişcat, că te ochea. La rîndul lor, nemţii trebuiau să fie disciplinaţi, că-i vînam. În stînga Jiului, sectorul e ocupat de Brigada 21 infanterie, colonel Jipa. Din defileul Jiului spre apus pînă la Straja, Brigada 27 infanterie, colonel I. Anastasiu. De la Straja pînă la Oslea, Brigada colonel Scărlătescu. Două batalioane din 58, comandate de maiorul Max Constantinescu, atacă centrul poziţiei, pe şoseaua BuligaVulcan spre cota 771. Batalioanele 1/18 şi 1/71, comandate de maiorul Lojie, în flancul drept al sectorului, continuare în pagina IV
PRăVăLIA CU ISTORII III vineri, 16 septembrie 2016
Aviz!!! În atenţiunea amatorilor de istorie a Văii Jiului
„Alfabetul publicităţii în Valea Jiului. Studii de caz. Negustori şi meseriaşi. Viaţa din spatele reclamelor”
este al 27 volum-document al scriitorului şi jurnalistului Marian Boboc, redactor şef al „Ziarului Văii Jiului” • 486 de pagini • Format: A4 • Toate reclamele (peste 700) care au apărut în presa Văii Jiului între 1921 şi 1947, aranjate alfabetic • Poveşti cu şi despre meseriaşi şi negustori • Un volum album de colecţie, singular în peisajul editorial al României
IV PRăVăLIA CU ISTORII
urmare din pagina II
atacă spre cota 825. Batalionul 2/18 primeşte ordin să atace în direcţia cotei 815 iar batalionul 3/18 are ordin să atace muntele Straja. Batalionul 1 din 59 va da cîte o companie rezervă la fiecare coloană. 12 septembrie 1916. La ora patru dimineaţă, batalionul 3/18 trece din rezervă pe poziţie. în timpul ocupării poziţiei, moare împuşcat prin abdomen unul din cei mai curajoşi caporali din compania 9-a, Lomanescu Ion de la Tismana. La ora 7 dimineaţa batalionul 3 porneşte să atace muntele Straja. Făcusem 6 luni concentrare prin aceste locuri şi-mi dam bine seama că este un atac riscant În timp de pace, ca să sui vîrful Straja, îţi trebuia 6 ore. Pe vîrful muntelui, inamicul avea tranşee şi mitraliere. Trăgea odihnit, noi trebuia să ne întrebăm cum ne căţărăm pe pietre, să urcăm, necum să mai tragem; dar ordinul se execută. Plecăm la atac. Compania 10 comandată de bravul locotenent Lupan în linia I-a, compania 9 linia II-a. 150 metri şi mitralierele inamicului au început să ne împroaşte, fără posibilitate de ripostă din partea noastră. Împreună cu locotenentul Lupan, slt. Manolescu I., slt. Kindilidis şi cu mai mulţi soldaţi ne adăpostisem după o stîncă mare. Sergentul Dijmărescu cade mort. Pe tot frontul luptă crîncenă. Se ridică un val şi porneşte la atac. Cîţiva paşi şi mitralierele inamicului îl culcă la pămînt. Alt val se ridică şi îi urmează aceeaşi soartă. Slt. Micodin Ion, comandantul companiei I-a, ordonă să pornească cu toţi odată şi într-o clipă să fie la tranşeele inamicului, altfel îi omoară pe rînd şi tranşeele inamicului rămîn neocupate. Deodată se ridică. O pînză de gloanţe îi împresoară. În fruntea valului cade, străpuns de un glonţ prin picior, slt. Micodin. Puţin mai la dreapta, un glonte izbeşte pe slt. Pîrvulescu Leonte, rămănînd să conducă trupa mai departe în luptă slt. Mitruţoiu D., învăţător la Logreşti Moşteni-Gorj. Inamicul aşezat solid în tranşee, înzestrat cu o reţea deasă de mitraliere, susţinut de o artilerie puternică, nu poate fi scos din poziţie de ostaşii viteji, dar fără mitraliere şi cu foarte puţine tunuri. La ora 12 ordin de încetarea atacului. Un agent de legătură, culcat de multe ori de mitralieră, aduce ordinul să ne retragem pe poziţia de plecare. Îşi daseră seama că e o greşeală să se execute asemeni atac. „Hai, domnule locotenent, Straja se ia prin politică”, grăieşte un soldat. Să ne retragem era imposibil; închişi în gard de foc stăm flămînzi, pînă cînd,
datorită întunerecului, reocupăm poziţia de plecare la atac. 13 septembrie 1916. Pe la Rostovanu, Brigada de vînători colonel Scărlătescu a străpuns frontul inamic, a trecut Valea Jiului Românesc şi înaintează spre Tulişa. Inamicul, în pericol de a se i se, tăia linia de retragere spre Cetatea Bolii, ordonă retragerea. Pe la Recea Brigada 21, pe aici detaşamentul Vulcan atacă; inamicul mai rezistă cîteva ore, apoi se retrage şi e urmărit. Capturez o mitralieră şi prind 12 prizonieri. Se termină una din cele mai crîncene lupte din cîte am avut pînă acum. Aici s-a văzut pe deplin puterea de atac şi curaj a soldatului, răbdarea lui fără margini de foame, rezistenţa lui contra frigului. Şi toate acestea fără să spună un cuvînt. Peste 900 de vieţi s-au stins aici. Cadavre mutilate, fără mîini, fără picioare, împărţite în două, unele peste altele, acopăr stîncile ciopîrţite de tun, roşite de sînge. Un chipiu românesc lîngă o cască germană şi cadavrele sînt alături străpunse reciproc de baionete. Pe feţe e imprimată spaima morţii. Pe zona frontului, dincolo de tranşeele părăsite de inamic, foarte puţine cadavre. O adevărată movilă de cadavre: făcuseră nemţii, într-o vale, cu gîndul de a le aşeza într-o groapă comună. Numai în cămaşe, cu faţa tînără, notînd dispreţul morţii, neridicat de patru zile, aproape acoperit de camarazi căzuţi peste el, stă corpul eroului lt. Popovici Emil. Nu departe de el, din şiragul de cadavre, este cules corpul bravului slt. Slăvescu Ion de la compania 8-a. Tîrnăcoapele lovesc greu în piatră. Gropi largi se deschid. Pămîntul pietros al pasului Vîlcan este înroşit de sîngele a 500 de viteji răniţi din regimentul 58. Din compania mea au căzut 30 de gradaţi şi soldaţi, floarea tineretului. La ora 4, batalionul 3/18 strîns în careu într-o vale de la picioarele Strajei, dinspre Vulcan ascultă cu religiozitate ordinul no. 63 din 12 septembrie 1916. Pentru ca pe veşnicie să fie pildă tuturor din regimentul 18, bravura locotenentului Popovici Emil, comandantul companiei 11-a, ordon ca începînd de azi compania să poarte numele de „Popovici cel brav”. Comandantul detaşamentului Jiu ss/colonel Anastasiu Inamicul s-a retras înspre Cetatea Bolii. Batalioanele 1, 2 şi 3 ale regimentului 18, rezervă generală, cantonează în Vulcan. Regiunea carboniferă este din nou în mîinile
vineri, 16 septembrie 2016
noastre. Batalionul 4 se pune în marş prin Dealul Şerpilor spre Tulişa şi Făgeţel, pe care trebuia să le atace împreună cu batalionul Morjan din regimentul 43 infanterie. Noaptea de 13-14 o trăieşte batalionul 3, într-o vale de lîngă pasul Vîlcan, pe panta de est a muntelui Straja, ca rezervă a sectorului. La ora 4 p. m. coborîm spre Vulcan, unde ajungem la ora 12 noaptea. Prin întunerec, compania 9-a aşează avanposturi pe dealul de la est de Vulcan. În liniştea nopţii, prin văi negrite de cărbune, pe dealuri acoperite ici şi colo de tufişuri, sentinelele îndoite veghează. Posturile mici şi garda mare stau aşezate între pietre, pe pămînt umed şi e frig. 15 şi 16 septembrie 1916. Batalionul 3/18 cantonează în Vulcan. Batalioanele 1 şi 2/18, rezervă la dispoziţia brigăzii colonel Scărlătescu. 17 septembrie 1916. Batalionul 3, rezerva regimentului 58, pe dealul Mălai, la răsărit de Petroşani. Tulişa şi Făgeţelul nu pot fi reocupate. Batalionul 4 organizează poziţia de apărare pe dealul Şerpilor, făcînd legătură în dreapta cu regimentul 1 vînători şi la stînga cu batalionul căpitanului Morjan. 18 septembrie 1916. Regimentul 58 atacă poziţia Piatra Roşie şi Dealul Leşului. O baterie de artilerie de munte susţine atacul. O bucurie nespusă. Fratele meu Vasile vine în zona morţii de proiectile şi foc, să-mi aducă veşti şi să mă vadă. Toţi ai mei sînt sănătoşi, Iulia vorbeşte mai bine; ştie că sînt la război. Doarme cu mine pe o foaie de cort, cu un sac de cartuşe căpătîi. 19 septembrie 1916. De ieri, luptele se înteţesc. La flancul drept păstrăm iniţiativa atacului. Regimentul 58 atacă Dealul Leşului. La flancul stâng, iniţiativa ofensivei a trecut de partea duşmanului. Trupe noi, aduse de pe alte fronturi, au sporit efectivele inamicului. Ecoul bubuitului de tun de la Oboroca se întîlneşte cu acel de pe Dealul Leşului şi împreună cu clenţănitul continuu al mitralierelor formează zgomot asurzitor, ce umple văile pînă departe spre creasta munţilor. Printr-o pădure mică de plopi, cobor cu compania în Valea Jiului. Trec pe o punte, prin partea dinspre răsărit, intru în oraşul Petrila, şi mă aşez la poalele dealului întrun loc defilat de gloanţe. Colonel Neagu, comandantul regimentului 58, îmi ordonă să aşez compania înapoia fabricii de cărămidă din Petrila, unde va rămîne peste noapte. Noaptea plouă, ne adăpostim sub foile de cort.