CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4518 lei 1$ = 3,9500 lei 1₤ = 5,2519 lei
luni, 12 septembrie 2016
Anul IX • nr. 2019 • 12+4 pagini • Preţ: 1 leu
Sfidează legea, iar autorităţile sunt legate de mâini şi de picioare.
Incredibil. Datorează Statului Român aproape 70 de miliarde de lei vechi, dar nu poate fi executată! Executoarea Cecilia Camelia Răducanu a fost amendată de sute, dacă nu chiar mii, de ori pentru că nu a prezentat, în termen sau deloc, documentele solicitate de către instanţele de judecată. Îşi vede însă nestingherită de treabă întrucât, aşa cum veţi afla, Statul Român nu-i poate lua – în actualul context legislativ – nici măcar un leuţ. Practic, Cecilia Camelia Răducanu este IMUNĂ în faţa legilor în vigoare!
Potrivit circuitului legal, pentru că nu a achitat din proprie iniţiativă amenzile ce i-au fost aplicate, competenţa de a recu-
Director: Cătălin DOCEA
pera banii cuveniţi Statului Român de la executoarea Răducanu revine Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Timişoara, prin Serviciul Fiscal Municipal Petroşani. Şi asta pentru că aici este înregistrat domiciliul fiscal al executoarei. Tot aici însă, pentru că legea permite, lucrurile se blochează definitiv. Contul bancar utilizat de către Biroul Executorului Judecătoresc Răducanu Cecilia Camelia înmagazinează sume considerabile provenite din banii consemnaţi fie de către debitorii executaţi, fie de către participanţii la licitaţiile prin care executoarea vinde diverse bunuri ale datornicilor. Cătălin DOCEA
continuare în pagina 12
Căsuţa Albastră
angajează în condiţii avantajoase
şofer tractări auto, categoria C, bucătar şi barman.
Relaţii la telefon 0723.347852
2
ACTUALITATE
Ministrul Vasile Dîncu:
„Prin aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Teritorială vom avea baza legală pentru ca această zonă, Valea Jiului, să devină prin lege o zonă prioritară”
Prezent la Petroşani, împreună cu consilierul prim-ministrului, Ionel Dancă, viceprim-ministrul Vasile Dîncu a susţinut o conferinţă de presă vineri, 9 septembrie, în sala Senatului Universităţii. Înainte, ministrul Dîncu a avut o întâlnire cu toţi primarii şi reprezentanţi ai administraţiilor locale din cele şase localităţi ale Văii Jiului.
Zone cu risc ridicat de sărăcie
Valea Jiului - săraca zonă bogată
Cum sala discuţiilor cu edilii a fost închisă presei (pentru această lipsă de transparenţă: ruşine, domnule Dîncu!) timp de aproape două ceasuri, ne rezumăm să vă prezentăm aspecte din conferinţa de presă şi ideile principale concluzionate de ministrul Dîncu şi de consilierul premierului, Dancă, idei care se doresc a fi pentru Valea Jiului şi alte două regiuni din ţară, Ţara Moţilor şi o parte din Moldova, „un nou început de drum”. Se doreşte ca prin măsuri guvernamentale bine stabilite ca aceste cele mai sărace regiuni ale ţării să poată fi relansate din punct de vedere economic şi social. Trist, dar adevărat, prin realităţile care ne înconjoară, dintr-una din cele mai industrializate zone şi cu potenţial în mineritul românesc, Valea Jiului se zbate azi în pragul sărăciei şi şomajului, ajungând pe o listă a săracilor! Un rol determinant şi semnificativ la acest fapt dureros l-a avut numai şi numai clasa politică, inclusiv cea din judeţ, urmată de trădarea sindicatelor şi inexistenţa societăţii civile, care vreme de 26 de ani a dormit pe ea. Dacă „politicul de stânga” a fost interesat de Vale doar din prisma voturilor obţinute, „politicul de dreapta” fie n-a existat prea mult, fie a lipsit cu desăvârşire ori a trădat la greu în clipele cheie. De la aceste realităţi trebuie pornit şi probabil că Vasile Dîncu sau Dacian Cioloş le cunosc mult prea bine. De ce? Pentru că, deşi acum
)
Ziarul Vaii Jiului
fac parte din acest „guvern tehnocrat”, de-a lungul vremii au făcut şi ei parte, mai mult sau mai puţin, din echipe politice aflate la guvernarea ţării. Să sperăm că noua strategie pentru Vale nu va ajunge să fie echivalentă cu strategia social-democraţilor din trecut. Care ne-au adus pe cap un guvernator al Văii Jiului, bun la fotbal-tenis, la fotbal în sală sau la excursii cu ansambluri folclorice în străinătate, dar nu la organizare şi măsuri care să aducă ceva prosperitate economică zonei noastre, fapt constatat mai cu seamă după plecarea acestuia când s-a tras linie şi s-a văzut ce a lăsat în urma sa. Oricum, din ce veţi citi mai jos, sună oarecum a „experiment”. Dacă el va reuşi, va fi continuat şi în alte zone sărace din ţară... Nu ni se spune ce se întâmplă dacă „experimentul” nu va reuşi. Atunci, poate că Dumnezeu cu mila, cum de 26 de ani se tot întâmplă pe la noi. Dar, nu-i aşa, să fim optimişti!
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie:
Alina PIPAN - 0766.678380
Ionel Dancă a prezentat soluţiile guvernului: „Am venit de la guvern să validăm în comunităţile locale soluţiile pe care le-am pregătit pentru aceste zone pilot. Ne bucurăm că, iată, de la o lună şi un pic de la ultima noastră vizită, am fost capabili, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei şi cu Ministerul Fondurilor Europene, să purtăm consultările necesare cu toate instituţiile responsabile şi autorităţile de management care gestionează programele de finanţare, astfel încât să punem în practică un mecanism care să vină în sprijinul autorităţilor locale prin acesarea acestor fonduri de finanţare. O să vă prezint şi dumneavoastră, foarte rapid şi pe scurt, mecanismul pe care l-am gândit noi în această privinţă. Din punct de vedere al zonelor alese de intervenţie, aşa cum premierul Dacioan Cioloş şi domnul viceprimministru Vasile Dîncu au afirmat în repetate rânduri la nivel public, aceste zone, Valea Jiului, zona Roşia Montană a Munţilor Apuseni şi zonele marginale din nord-estul Moldovei, au fost asumate ca o prioritate guvernamentală. Acordul de parteneriat încheiat cu Comisia Europeană pe exerciţiul financiar 2014-2020 ne permite să gândim astfel de planuri integrate pentru zonele cu risc ridicat de sărăcie. De ce aceste trei zone şi nu altele? Sigur, este un punct de discuţie şi poate avea loc, însă în aceste zone avem probleme economice acute (...) Vrem să ne concentrăm intervenţia în aceste trei zone, care să fie cât mai bine delimitate, astfel ca noi să putem fi cât mai eficienţi. Dacă soluţiile găsite de noi vor fi eficiente, şi viitoarele guverne le vor considera utile pentru comunităţile locale, sperăm ca ele să fie aplicate şi în alte regiuni ale ţării cu probleme. Ce vom face în acest sens? COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com
După discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile de management ale programelor de finanţare şi cu ministerele care gestionează aceste programe, am ajuns la următoarea abordare: vom încerca, în primul rând, să identificăm şi să alocăm bugete distincte din programele de finanţare pentru aceste zone. aceasta e o categorie de măsuri care poate fi implementată. După aceea, vom gândi în interiorul programelor de finanţare care deja sunt în funcţiune, punctaje suplimentare pentru cererile de finanţare care provin din aceste trei zone şi vom pune în aplicare măsuri similare care să prioritizeze cererile care vin din aceste regiuni”.
loni importanţi de expertiză tehnică: Ministerul Dezvoltării Regionale şi administraţiei Publice locale şi Ministerul Fondurilor europene (cele două ministere care au în gestiune cele mai importante programe de finanţare pentru administraţiile locale şi în acelaşi timp expertiza pentru dezvoltarea de strategii locale de dezvoltare). această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică va avea funcţia de coordonare între ministere a priorităţii de management-instituţii, astfel încât încă de la faza de idee de proiect şi
Unitate de Asistenţă Tehnică la nivel de Cabinet al Prim-ministrului
„Din discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile de management, am ajuns la un moment dat la concluzia că, deşi vom întreprinde aceste măsuri, există un risc însemnat – şi asta s-a dovedit la nivel de administraţii locale nu numai din aceste regiuni - ca după ce s-a adoptat un buget distinct din anumite programe de finanţare pentru aceste zone, acei bani să rămână acolo şi să nu fie consumaţi. Şi este un risc destul de ridicat acest lucru şi, în acelaşi timp, este periculos pentru eficienţa cheltuirii banilor publici, fie că vorbim de cei europeni sau de la bugetul de stat. iar după ce ai blocat banii într-un buget distinct, ajungi să nici nu-i poţi folosi pe alte programe. asta ne-a făcut să ne gândim că una dintre soluţiile care ar putea rezolva această problemă de incapacitate a administraţiei locale de a pregăti proiectele respective pentru accesarea fondurilor europene este să gândim o unitate de asistenţă tehnică în mod special pentru aceste zone de care discutăm azi. acest uat va funcţiona la nivelul Cabinetului Prim-ministrului şi se va baza pe doi pi-
8
www.zvj.ro luni, 12 septembrie 2016
până la elaborarea proiectului şi implementarea lui să asiste beneficiarii cu servicii de consultanţă efectivă. Cu alte cuvinte, vrem să trecem efectiv de la abordarea birocratică de gestiune a programelor de finanţare (de genul ai ştampilă... n-ai ştampilă... mai vino o dată altădată că nu ai toate documentele!), la un serviciu de consultanţă care să asiste viitorul beneficiar de la ideea de proiect până la implementarea lui. astfel, s-a ajuns la evitarea blocajelor sau rezolvarea lor dacă totuşi mai apar”, a explicat ionel Dancă.
Un birou teritorial şi la Petroşani
„acest uat guvernamentală va avea trei birouri teritoriale în cele trei zone de inter-
lui
u Ziarul Văii Ji
gent angajează ur p ex erienţă. redactori cu cu numărul/ Plata în raport ialelor audienţa mater ne sau publicate onli tă. în ediţia tipări imite CV tr t po Cei interesaţi zvj.ro către office@
venţii, respectiv la Petroşani – pentru Valea Jiului, Roşia Montană – pentru zona Munţilor apuseni şi la Vaslui – pentru Nord-estul Moldovei. aceste birouri teritoriale ce vor face? Vor avea funcţia de punct unic de contact pentru viitorii beneficiari – fie că vorbim autorităţi locale sau entităţi juridice publice sau private. Vor avea funcţia de a-i asista şi de a-i ajuta de la primele idei de proiect şi până la implementarea lor. efectiv, la acest birou teritorial vor veni viitorii beneficiari şi vor spune: Am o idee, vreau să fac un anumit proiect. această unitate va încerca să fundamenteze, cât de cât elementar, această cerere de proiect. Mai exact, dacă unitatea administrativ-teritorială va dori să facă un parc industrial, acea unitate teritorială va încerca să creeze profilul acelei zone, să vadă care este profilul forţei de muncă, care este interesul investitorilor, astfel încât ideea de proiect să capete mai multă consistenţă. După ce această idee de proiect va fi fundamentată tehnic în mod preliminar, ea va merge mai departe la nivelul Cancelariei Primului-ministru, la unitatea centrală de asistenţă tehnică, unde va fi integrată în Proiectul de Dezvoltare a zonei respective, va fi priorizată şi, împreună cu direcţiile de specialitate din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Fondurilor europene, se va acorda asistenţa tehnică necesară acelui proiect (...)”, a detaliat Dancă.
aCtualitate
3
4
actualitate
Chestiuni concrete… În euro, desigur
consilierul Dancă s-a referit şi la partea financiară a intervenţiei guvernamentale: „Deja, din discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile de management s-au identificat câteva programe, unde deja putem gândi proiecte şi programe. De exemplu, vorbim de un apel comun între Programul capital uman şi Programul Regional, respectiv între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Fondurilor europene, care să dea 10 milioane de euro pentru fiecare Strategie de Dezvoltare a comunităţii locale. Vorbim, de asemenea, de măsurile de sprijin din Programul de capital uman 4.1 şi 4.2, respectiv pentru comunităţile marginalizate, unde se pot acorda finanţări de până la 6 milioane de euro pe proiect, pentru servicii sociale în zonele respective. când spunem servicii sociale, nu ne referim numai la acces la sănătate şi educaţie, vorbim inclusiv de servicii economice în infrastructură pentru structurile de afaceri care să dezvolte zona. Pe programul de infrastructură mare avem deja alocări predefinite pentru proiectele din aceste zone, şi care trebuie asistate în mod foarte atent, asistenţa fiind foarte importantă aici pentru că au o valoare mare şi reprezintă un punct forte pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Pentru că suntem la universitatea din Petroşani (uP), am discutat cu cei de la Programul competitivitate – unde există fonduri importante pentru ceea ce înseamnă cercetare-Dezvoltare, iar uP poate să se dezvolte pe această linie şi să acceseze fonduri în acest sens – şi am constatat din aceste discuţii că se pot aloca circa 80 de mi-
lioane de euro din bugetul acestui program pentru zonele acestea de intervenţie, respectiv Petroşani, alba-iulia sau zona Moldovei (...). (...) acest mecanism de care v-am vorbit urmează să fie aprobat printr-un Memorandum într-o viitoare şedinţă de guvern, cât mai curând posibil. Noi sperăm ca după aprobarea din luna septembrie, să putem începe din luna octombrie să facem demersurile pentru a operaţionaliza această structură”.
Vasile Dîncu - ministrul care vrea să scoată „Valea la lumină”
De la fostul ministrul al MDR, elena udrea, niciun alt ministru n-a mai arătat atâta interes pentru Valea Jiului, pentru proiecte care să scoată zona la lumină, cum plastic s-a exprimat Vasile Dîncu vineri, la întâlnirea cu presa. Ne place, nu ne place, după ministrul udrea Valea Jiului s-a ales cu ceva. Dacă toţi miniştri ar fi ajutat la fel de mult, azi nu mai vorbeam de cea mai săracă zonă a României. cu un ministru în 26 de ani nu se face primăvară... Dacă în materie de infrastructură elena udrea a lăsat ceva în urma ei în Valea Jiului, începând de la drumurile şi trotuarele din Petroşani, Vulcan sau Petrila sau de la noua casă de cultură din Petrila, ori reabilitarea Palatului cultural Muncitoresc lupeni, până la proiectele de infrastructură din Straja sau Pasul Vâlcan, ori Masivul Parâng (din păcate, n-a apucat decât vreo 10% să mai finanţeze cel mai mare proiect de interes turistic montan din România!), o să vedem ce va lăsa în urmă ministrul Vasile Dîncu, tot de la MDR, dar şi viceprim-ministru. Din acest punct de vedere, timpul va fi un serios „contabil”, cum a fost şi în cazul udrea. iar dacă va face treabă, la fel ca şi elenei udrea, cei din Valea Jiului îi vor mulţumi. Dacă nu, Dîncu va fi un alt ministru care ne-a amăgit. Parcă mai contează...
Specialişti care se vor ocupa numai de Valea Jiului
Reţinem din cele declarate de ministrul Dîncu la conferinţa de presă: „(...) am observat, în ultima vreme, făcând analiza exerciţiului financiar 2007-2014 privind fondurile europene, că din nefericire în România se concentrează capitalul creatorilor de proiecte în marile oraşe, iar zonele care au cel mai mult nevoie de proiecte, care să le dezvolte cu adevărat, suferă la acest capitol. De aceea am căutat o modalitate foarte simplă, în care nu trebuie să construim noi posturi în administraţie pentru asta. Vrem să aducem în delegare o serie de specialişti de la ministerul nostru, de la aDR Vest, de la timişoara, iar la noi vom constitui o unitate de doi-trei oameni care se va ocupa prioritar doar de zona Văii Jiului, pentru a sprijini astfel scrierea de proiecte”.
Fonduri speciale pentru Valea Jiului
„eu am venit aici azi ca să trec repede în revistă şi proiectele care sunt în curs de derulare şi care este stadiul lor în acest moment. am venit la mine şi cu un proiect de dezvoltare făcut de unitatea de specialitate a mea pentru zona asta şi modul cum vom fundamenta aceste strategii de dezvoltare. ceea ce spunea ionel Dancă înainte despre unitatea noastră de expertiză, aceasta este o unitate care funcţionează după principiul consultanţei şi expertizei, deci nu va substitui autorităţile locale, ceea ce înseamnă că ele trebuie să se sprijine pe acest uat guvernamental. autorităţile locale vor avea cea mai importantă sarcină şi cel mai mare merit în chestiunea asta, aceea de a face proiecte. Noi vom aloca fonduri speciale pentru Valea Jiului, pentru că vorbim acum de ea, fonduri speciale pe programe europene şi din bugetul naţional. Dar toate proiectele trebuie făcute la standarde europene şi să respecte condiţionalităţile impuse. Deci, asta înseamnă că trebuie să fie competitive”, a explicat Dîncu. facebook.com/ziarulvaiijiului
„Indicator minimal” - o expresie prea grea acum pentru localităţile noastre
Ministrul Dîncu a explicat de ce nu se mai pot aloca resurse doar pe baza unor indicatori: „Nu se mai pot aloca proiecte numai pe baza unor indicatori. Dacă ne uităm la o hartă… că am încercat să fac câteva expertize şi am observat că Nu se mai pot aloca proiecte numai pe baza indicatorilor. Dacă ne uităm la o hartă pe ceea ce se întâmplă astăzi, încercând câteva experimente ca să vedem indicatori minimali prin care am putea să alocăm prin viitoarea Strategie Naţională de Dezvoltare teritorială proiecte, pe care o vom aproba în două săptămâni la guvern (...), pe care v-o arăt, o să vedeţi că tot ceea ce e trecut cu roşu înseamnă că oraşele din zona Văii Jiului se află sub standardele minimale de echipare teritorială! În Petroşani, după cum vedeţi, avem numai doi indicatori minimali. Dar la celelalte localităţi, dacă ne uităm la lupeni sau Vulcan de exemplu, toate acestea, începând de la infrastructură culturală, infrastructură hotelieră, spitale, paturi pe cap de locuitor şi aşa mai departe, aceste cinci localităţi din Vale se află mult sub standarde. asta ne face ca s-o luăm sistematic, pentru că dincolo de proiectele şi inspiraţiile fiecărui primar sau consilier local sau judeţean, va trebui să abordăm această problemă într-o manieră ştiinţifică. Prin aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare teritorială vom avea baza legală pentru ca această zonă, Valea Jiului, să devină prin lege o zonă prioritară! că vor veni alte guverne şi le va conveni această strategie sau nu, guvernanţii vor trebui să respecte prin lege strategia, pentru că se fundamentează prin aceşti indicatori tot acest lucru”.
Valea - dependentă de bugetul de stat
„uitaţi-vă pe hartă. Dacă ne uităm la dependenţa localităţilor de bugetul de stat, vom vedea, uitaţi, că Petroşaniul are o dependenţă de 54%, fiind oraşul cel mai important cu cea mai mică dependenţă dintre oraşele din Vale. lupeni, de exemplu, are o dependenţă de 89% de bugetul de stat! Petrila - 72%, uricaniul - 83%, Vulcanul 62%, aninoasa - 81,4%. Sunt foarte multe elemente care ajung la ideea că aici, la universitatea din Petroşani, va trebui să construim o unitate de elită locală. Noi vom aduce specialişti, dar eu vreau să aducem oameni din Valea Jiului care să vină să înveţe la ministerul pe care-l conduc, la secţiile de urbanism, amenajarea teritoriului, ca să creăm astfel specialişti locali în astfel de programe şi proiecte. am făcut şi nişte studii legate de evaluarea nevoilor. Sigur că
8
www.zvj.ro luni, 12 septembrie 2016
am preluat şi ce am primit de aici, din Vale, foarte multe sugestii, analizând atent proiectele pe care le avem în acest moment din Valea Jiului. am constatat că avem proiecte din Valea Jiului de 71 de milioane lei înregistrate în acest moment, în diverse faze de finanţare, legate de infrastructură şcolară, dotare edilitară cu drumuri şi poduri, străzi vicinale şi aşa mai departe. Dar ele sunt total inegal distribuite în Valea Jiului şi nu corespund neapărat nevoilor, ci unui tip de activism al primarului sau al celui care a fost mai aproape de putere sau nu în anii trecuţi. Vom încerca ca aceste lucruri să nu mai fie posibile. am iventariat pentru primul moment toate proiectele care există, stadiul în care se află, am preluat o parte din ideile noi venite deaici pentru proiecte, şi aşteptăm ca în săptămânile următoare să facem un corp special pentru PNDl, ca să spun aşa, în care vom mai finanţa câteva proiecte de infrastructură în această zonă, care să echilibreze cumva în ceea ce sa făcut până acum. Nu insist asupra unor proiecte concrete, pentru că astea vă pot fi spuse de fiecare primar cu care am discutat. Vreau să spun că o idee bună, care a venit şi din partea judeţului, pe care am discutat-o aici a fost cea legată de necesitatea de a Nu face politică când e vorba de dezvoltare. chiar dacă se apropie campania electorală... Mi se pare că judeţul Hunedoara a suferit destul în mai multe momente ale istoriei noastre tocmai din cauza acestei politici. cred că în acest moment ar trebui să gândim dezvoltare fără criterii politice (...)”, a mai spus Dîncu.
găsim la problemele legate de Paroşeni, complexul energetic Hunedoara, Mintia şi alte chestiuni care sunt legate de dezvoltarea economică a judeţului şi de deciziile care trebuie luate în acest sens. asta am făcut azi, în viteză aici, iar acum trebuie să ne mutăm la alba, ca să discutăm şi cu cei de-acolo. Foarte pe scurt, dacă aveţi câteva întrebări esenţiale, o să vă răspundem, dar vă rog să nu ne ţineţi mult că ne grăbim...”, a fost discursul viceprim-ministrului Vasile Dîncu. Despre ce întrebări a fost vorba şi ce răspunsuri s-au dat, veţi citi în ediţia de mâine. Corneliu BRAN
În curând, în Valea Jiului: vice-premierul Borc
Ministrul Dîncu s-a referit şi la latura economică a Văii Jiului: „am convenit cu cei de la consiliul judeţean să facem cât se poate de repede o echipă, care să vină aici pentru a pune la punct probleme de dezvoltare a judeţului. Vom face o echipă care să fie condusă de domnul vice-premier pentru probleme de economie, costin Borc, împreună cu ministrul energiei şi cu specialişti din acest domeniu, pentru a vedea ce soluţii
actualitate
5
6
DiN juDEţ
Lotul Naţional de Alina Gorghiu: „Nu e normal ca un judecător care Gimnastică se nu are niciun fel de pregătire în domeniul fiscal să trateze, să judece litigii cu sume foarte mari. Decizia întoarce acasă sa întotdeauna va sta sub semnul întrebării.” Federaţia Română de Gimnastică a
Sâmbătă, la Deva, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a prezentat câteva dintre proiectele liberalilor la nivel naţional şi propunerile din Programul de guvernare.
Educaţia, o prioritate pentru PNL
Potrivit Alinei Gorghiu, Guvernul a sprijinit proiectul PNL prin care elevii care fac naveta vor beneficia de decontarea integrală a abonamentelor de transport, precum şi proiectul prin care elevii claselor a Xi-a şi a Xii-a vor beneficia de manuale gratuite din acest an şcolar. „Este un moment important pentru cei care făceau naveta şi aveau acele abonamente de transport. Este o veste foarte bună că acestea sunt acoperite, decontate de fapt integral de statul român. Vă aduc aminte că prin generozitatea sa Guvernul Ponta a plafonat aceste decontări în mandatul domniei sale. (...) Se aplică Legea educaţiei naţionale în sensul în care manualele de clasa a Xi-a şi a Xii-a sunt gratuite şi se dau”, a declarat Alina Gorghiu. Liderul PNL a făcut şi câteva precizări legate de un alt proiect iniţiat de liberali şi susţinut de Guvern: programul pilot „Masă la şcoală”. „Proiectul care se numeşte Masă la şcoală va fi implementat în anul 2016-2017 ca proiect pilot în 50 de şcoli din România. Vorbim de 30.000 de elevi care vor beneficia de o masă caldă la şcoală, iar din semestrul al doilea elevii din acele şcoli vor beneficia de implementarea proiectului Şcoală după şcoală, de asemenea un proiect susţinut de Partidul Naţional Liberal. (...) Programul Cornul şi laptele de foarte multă vreme trebuia să fie scos la pensie, eliminat de Executiv, pentru că era un program care înseamnă risipă de la bugetul public, un program care nu-şi mai producea de foarte multă vreme efectele pe care legiuitorul şi le dorea. În acest moment, acest proiect Masă la şcoală cred că va face diferenţa inclusiv în cifre în ceea ce priveşte abandonul şcolar. Cred că mulţi elevi vor alege să meargă la şcoală, în loc să renunţe la cursuri, chiar şi pentru acest lucru”, spune Alina Gorghiu. Reamintim că în acest proiect pilot este inclusă şi o şcoală din judeţul Hunedoara, mai exact şcoala de la Sântămărie Orlea.
Înfiinţarea instanţelor fiscale
Alina Gorghiu a mai arătat că prin Programul de guvernare PNL propune înfiinţarea instanţelor fiscale pentru a degreva celelalte instanţe de judecată de dosare ce ţin de domeniul fiscal. „O propunere pe care o avem în Programul de guvernare este înfiinţarea instanţelor fiscale. În România la acest moment avem nevoie ca de aer de instanţe specializate în domeniul fiscal, astfel încât instanţele normale să Importantă firmă de transporturi frigorifice internaţionale, cu sediul în Cluj, recrutează şoferi profesionişti cu sau fără experienţă, pentru a lucra pe Comunitate. Se oferă printre cele mai avantajoase condiţii de pe piaţa transporturilor. Interviuri în Tg. Jiu, luni 26.09.2016. Informaţii suplimentare şi înscrieri pentru interviu la 0740.295418 sau soferitir@trota.ro
facebook.com/ziarulvaiijiului
fie degrevate de speţele de fiscal. Nu e normal ca un judecător care nu are niciun fel de pregătire în domeniul fiscal să trateze, să judece litigii cu sume foarte mari. Decizia sa întotdeauna va sta sub semnul întrebării. Cum poate cineva fără expertiză în domeniul fiscalităţii să judece aceste procese cu mare impact financiar asupra societăţii nu ştiu”, a spus Alina Gorghiu. De asemenea, liderul PNL a mai spus că în aceste zile se lucrează la ultimele ajustări ale Programului de guvernare. „Este pe ultima sută de metri finalizarea acestui proiect, însă una din ideile principale pe care PNL va merge în discuţia despre fiscalitate este aceea care priveşte creşterea atractivităţii economice economiei româneşti, potenţialul de dezvoltare al antreprenorului român şi, mai ales, scăderea fiscalităţii de muncă astfel încât dezvoltarea economică să se simtă în buzunarele românilor”, a declarat copreşedintele PNL.
Politica de plan a ANAF trebuie să dispară
Alina Gorghiu susţine că este nevoie să se discute „cât se poate de apăsat” despre atitudinea curentă a autorităţilor fiscale din România. „Vorbim de mici întreprinzători care sunt controlaţi de foarte multe ori pe an, cărora li se impun la plată sume de cele mai multe ori care depăşesc capacitatea lor de plată şi care nu duc la efecte scontate în domeniul colectării. De asemenea, sunt semnalate foarte multe situaţii în care contribuabilii fac plângere penală împotriva funcţionarului public din ANAF. Nu mi se pare deloc de încurajat un asemenea lucru, însă trebuie să ştiţi că numărul plângerilor penale a crescut anual şi îngrijorător şi vorbim de una din patru cauze în care instanţele dau dreptate contribuabilului”, mai spune Alina Gorghiu. La acest capitol, sintetic, PNL propune „ca politica de plan a celor de la ANAF să dispară. Este o măsură inclusiv pentru protejarea funcţionarilor publici. Aceşti funcţionari publici, în goana realizării acelui plan pe care, din păcate, îl impune instituţia, împing limitele controalelor peste lege. O măsură care trebuie luată de urgenţă este aceea ca funcţionarii să fie remuneraţi şi să fie educaţi în spiritul celor mai bune servicii publice. Adică, trebuie să-i stimulezi financiar pe cei care dau performanţe în instituţia respectivă. În România, din păcate, nu se face această distincţie. De asemenea, toţi se aşteaptă la o fiscalitate redusă şi acest lucru nu poate fi realizat decât printr-o decizie politică. Însă decizia politică nu poate fi luată decât dacă se îmbunătăţeşte activitatea ANAF-ului”, explică liderul PNL.
decis ca Lotul Naţional de Gimnastică al României să revină la Deva.
„Am promis că aduc lotul de senioare la Deva. Mi-am depăşit obiectivul – am adus şi junioarele. Acum am nevoie urgentă de ajutorul administraţiei locale. Eu am colaborat foarte bine cu domnul primar şi în mandatele trecute şi mă bucur că primăria îmi este aproape de fiecare dată. Prima urgenţă este igienizarea, amenajarea şi dotarea cu mobilier, aparatură, şi cu tot ce este necesar, a opt camere din căminul CNS Cetate, pentru cazarea junioarelor. Ştiu că toate acestea înseamnă cheltuieli, dar rugămintea noastră este ca junioarele să aibă condiţii de cazare asemănătoare senioarelor. Totodată, trebuie să reinstaurăm spiritul de disciplină şi muncă - emblematic pentru pregătirea gimnastelor. Acesta este conceptul cu care vreau să pornesc la drum”, a declarat Nicolae Forminte. La rândul său, primarul Mircia Muntean a declarat că va continua să sprijine gimnastica şi va propune Consiliului Local aprobarea fondurilor necesare investiţiei la căminul CNS „Cetate” Deva. „Mă bucur că Lotul Naţional de Gimnastică se întoarce acasă - în locul de unde, zeci de ani, s-a dat ora exactă în gimnastica mondială, în locul unde atâtea generaţii de gimnaste au învăţat preţul succesului. Am spijinit întotdeauna performanţa şi o voi face în continuare. Voi propune urgent consilierilor locali aprobarea sumei necesară reabilitării camerelor de cămin. Primăria şi Consiliul Local Deva va asigura Lotului Naţional cele mai bune condiţii de pregătire”, a spus edilul şef al Devei. Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN
Prin Episcopia Devei şi Hunedoarei,
Ghiozdane pentru elevii din parohiile Protopopiatului Petroşani
După cum colega noastră Mihaela Petroşan vă anunţa zilele trecute, ca şi anul trecut, o campanie de sprijin a copiilor hunedoreni aflaţi în dificultate a fost iniţiată de Episcopia Devei şi Hunedoarei şi în acest an, chiar cu câteva zile înainte de începerea noului an şcolar, prin oferirea a peste 300 de ghiozdane însoţite de rechizitele necesare elevilor la cursurile şcolilor primare şi gimnaziale. Campania a avut loc la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei. Drept urmare, vineri, 9 septembrie, la şcolile şi centrele de plasament din localităţile Văii Jiului au avut loc acţiuni de distribuire a acestor ghiozdane şi rechizite, pe baza unor tabele întocmite din timp de parohiile Protopopiatului Ortodox Petroşani, preoţii fiind implicaţi activ în această acţiune. la lupeni, ca să dăm doar un exemplu, protopopul de Petroşani, Petrache creţu, împreună cu preotul cristian Olariu au fost
prezenţi vineri dimineaţa la centrul de Plasament din cartierul Viitorul, unde au împărţit copiilor de-acolo ghiozdane şi rechizite, absolut necesare acestor încercaţi elevi care au destule probleme de ordin material şi social. „astăzi, cu sprijinul episcopiei Devei şi Hunedoarei, Sectorul Social, s-au împărţit în Protopopiatul Ortodox Petroşani 100 de ghiozdane cu rechizite: 50 pentru clasele primare şi 50 pentru gimnaziu. Mai exact, copiilor care vor începe peste câteva zile
8
www.zvj.ro luni, 12 septembrie 2016
şcoala şi care au mai puţine posibilităţi materiale în familie. au beneficiat de acest mic dar, oferit din suflet şi cu toată dragostea de Biserica Ortodoxă, copiii de la centrul de Plasament din lupeni, de la centrul de Plasament din Vulcan, precum şi elevi ai şcolilor gimnaziale din lupeni, uricani, Vulcan, Petroşani, Petrila şi Pui”, ne-a declarat preotul lupenean cristian Olariu. „am fost prezent împreună cu părintele cristian la centrul de Plasament, acolo unde mergem de cel puţin două-trei ori pe lună cu diverse alimente şi pentru a pregăti cu aceşti copii şi dascălii lor activităţi frumoase şi de suflet. Vedeţi dumneavoastră, aceşti copii minunaţi, ca şi alţii ca ei, au nevoie de toată dragostea noastră, creştinească, de căldura sufletească şi de tot sprijinul nostru, al comunităţii, astfel încât ei să poată trece peste momentele mai dificile şi să ajungă, peste ani şi ani, oameni de bază ai comunităţii, cu familii frumoase şi pline de realizări. acesta este, printre altele, şi rolul nostru, al preoţilor ortodocşi, al Bisericii Neamului, acela de a sprijini aceşti copii şi aceste familii cu probleme sociale. tocmai de aceea şi Preasfinţitul Părinte Gurie a luat şi anul acesta această iniţiativă, iar acest gen de acţiuni au fost, sunt şi vor continua. De altfel, întreaga comunitate ortodoxă din judeţul Hunedoara şi din Valea Jiului, ca şi cea din ţară, este angrenată pe mai multe fronturi de sprijin al celor care au nevoie de dragostea şi de căldura noastră, conform idealurilor creştine şi învăţăturilor Fiului lui Dumnezeu, bunul, blândul şi înţeleptul iisus Hristos, care a venit să ne mântuiască. Referitor la aceşti copii de la lupeni, de la centrul de plasament, noi, împreună cu cea care conduce şi coordonează activitatea acelei instituţii, doamna Maria Dobârceanu, avem peste an mai multe activităţi comune prin care copiii să aibă ce învăţa sau să
poată să se bucure. Printre acestea, se numără excursiile, acţiuni legate de Ziua copiilor sau de diverse date, dar şi acţiuni duminicale sau în zile de sărbători creştine, când copiii vin la biserică la slujbe sau la acţiunile organizate în cadrul parohiilor noastre, apropiindu-se astfel de învăţăturile lui Dumnezeu şi de Sfânta Biserică creştin-Ortodoxă”, ne-a declarat, după acţiunea de vineri, părintele protopop Petrache creţu. Corneliu BRAN
actualitate
7
8
Controale ITM Hunedoara
ACTUALITATE
Amenzi de 40.000 de lei la două firme din Vale
În perioada 31 august-8 septembrie 2016, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara a desfăşurat o serie de controale tip campanie la nivelul judeţului nostru. Inspectorii de muncă au verificat modul în care este respectată legislaţia muncii în cadrul firmelor care au deschise restaurante şi unităţi de alimentaţie publică.
26 de firme controlate
Potrivit ITM Hunedoara, acţiunea s-a desfăşurat pe două componente, astfel în perioada 31 august-2 septembrie s-au efectuat controale în teren, iar în perioada 3-8 septembrie s-au încheiat toate actele de control şi s-au centralizat rezultatele campaniei. Controalele s-au desfăşurat atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, fiind vizate cu predilecţie intervalele orare 13:00-21:00 şi 16:00-24:00. Specialiştii în inspecţia muncii au urmărit aspecte legale ale Codului muncii referitoare la întocmirea contractelor de muncă cu durată nedeterminată sau determinată, modificarea acestora, înregistrarea contractelor de muncă în aplicaţia ReviSal, respectarea timpului de muncă şi odihnă, a repausului săptămânal, plata depturilor salariale, respectarea în plată a salariului minim brut pe ţară. Un accent deosebit s-a pus pe depistarea muncii fără forme legale, ştiut fiind faptul că în acest domeniu s-au descoperit de-a lungul timpului foarte multe cazuri de
facebook.com/ziarulvaiijiului
muncă la negru. De asemenea, inspectorii de muncă au avut în vedere creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi lucrătorilor în ceea ce priveşte respectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă. Această campanie s-a orientat către angajaţii şi angajatorii din domeniul unităţilor care au ca obiect de activitate restaurante, baruri, cluburi, cafenele şi cluburi de noapte. Conform datelor oficiale, pe parcursul campaniei au fost controlaţi 26 de agenţi economici la care lucrau 443 de salariaţi (din care 308 femei şi 10 minori, restul fiind bărbaţi).
Patru persoane „la negru”
Numărul total al sancţiunilor contravenţionale aplicate de ITM Hunedoara a fost de 23, din care două pentru muncă fără forme legale. La două societăţi comerciale au fost depistate patru persoane ce lucrau fără a avea întocmite forme legale de angajare, din care trei erau femei. „La o societate comercială din Vulcan s-a aplicat o sancţiune de 30.000 de lei pentru depistarea a trei persoane la negru, iar unei firme din Petroşani - o sancţiune de 10.000 de lei pentru o persoană. Totalul amenzilor aplicate a fost de 46.300 lei, din care 40.000 lei pentru muncă fără forme legale şi 6.300 lei pentru nerespectarea repausului săptămânal, munca suplimentară, neîntocmirea regulamentului intern, întârzieri în transmiterea datelor în aplicaţia ReviSal sau neprezentarea dovezii înmânării unui exemplar al
contractului de muncă salariaţilor. Au fost dispuse 57 de măsuri cu termene precise de realizare şi care vor fi verificate ulterior pentru a vedea dacă au fost duse la îndeplinire”, au transmis reprezentanţii ITM Hunedoara. Până la sfârşitul acestui an inspectorii de muncă vor mai desfăşura acţiuni de verificare a respectării prevederilor legii dialogului social, a respectării HG 500/ 2011 privind transmiterea ReviSal, a egalitaţii de şanse între femei şi bărbaţi, respectarea regimului detaşării lucrătorilor sau privind protecţia cetăţenilor români ce lucrează în străinătate. Mihaela PETROŞAN
11 septembrie 2016
Serbările Naţionale de la Ţebea
Duminică, la Ţebea, mii de oameni au participat la Serbările Naţionale, manifestări comemorative prilejuite anul acesta de împlinirea a 144 de ani de la moartea lui Avram Iancu.
În cinstea evenimentului, la biserica din cimitirul din Ţebea a fost oficiată o slujbă religioasă ţinută de Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Gurie, alături de un sobor de preoţi. Manifestările au debutat la ora 10:30, cu Garda de Onoare care a intonat Imnul Naţional. La eveniment au participat, între alţii, copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, preşedintele PSD – Liviu Dragnea, preşedintele PMP – Traian Băsescu, prim-vicepreşedintele PNL – Gheorghe Falcă, parlamentari, oficialităţi judeţene şi primari din judeţul Hunedoara. Ca de obicei, la Ţebea au fost prezenţi veterani de război, dar şi o delegaţie de participanţi la Marşul Naţional „Avram Iancu”, organizat săptămâna trecută pe un traseu care a pornit de la casa părintească a lui Avram Iancu din Vidra de Sus şi a continuat, 100 de kilometri străbătuţi pe jos, până la Ţebea. Evenimentele au continuat cu depuneri de coroane de flori la mormântul lui Avram Iancu, iar spre final a avut loc şi o evocare istorică în care a fost prezentată personalitatea Crăişorului Munţilor. Serbările Naţionale de la Ţebea s-au încheiat cu un spectacol folcloric cu vedete ale cântului popular românesc. Mihaela PETROŞAN
Rugby
Ştiinţa a produs surpriza
Finalele care au stabilit ierarhia etapei în Campionatul Naţional de Rugby în 7 au fost similare cu cele din urmă cu o săptămână, dar deznodământul a fost diferit. Ştiinţa Petroşani a învins surprinzător pe RC Bârlad cu 19-0.
Stadionul FEPA din Bârlad a găzduit etapa a IV-a la care participă echipele din Divizia Naţională de Seniori. În finală, pentru a treia oară, s-au întâlnit CS Năvodari şi RCM Galaţi. De această dată victoria a revenit trupei de la malul mării. În prima fază a competiţiei, RCM Galaţi a dominat Grupa A reuşind să se impună în partidele disputate cu RC Bârlad, respectiv CSU AV Arad. În Grupa B, cum CNOPt a evoluat fără a puncta în clasament, accesul în finală l-a reprezentat confruntarea dintre CS Năvodari şi Ştiinţa Petroşani, câştigată de primii la o diferenţa concludentă, 21-7. Până în prezent, doar RCM Galaţi şi CS Năvodari şi-au trecut în cont câte două victorii de etapă, astfel că în ultimul turneu, care va avea loc la malul Dunării, titlul de campioană va fi decis în meciul dintre cele două echipe. Rezultatele etapei a IV-a: 1. RC Bârlad – CSUAV: 37-8; 2. Ştiinţa Petroşani – CNOPt: 5-0 (12-7 pe teren); 3. RCM Galaţi - RC Bârlad: 17-12; 4. CS Năvodari - Ştiinţa Petroşani: 21-7 5. CSUAV - RCM Galaţi: 5-14; 6. CNOPt - CS Năvodari: 0-5 (5-12 pe teren); 7. Loc 5-6: CSU AV Rad – CNOPt: 5-0 (0-49 pe teren); 8. Loc 3-4: RC Bârlad - Ştiinţa Petroşani: 0-19; 9. Loc 1-2: RCM Galaţi - CS Năvodari: 0-26. Clasament etapă: 1. CS Năvodari - 15p (52-7) 2. RCM Galaţi - 11p (31-43) 3. Ştiinţa Petroşani - 10p (31-21) 4. RC Bârlad - 7p (49-44) 5. CSU AV Arad - 6p (18-51) 6. CNOPt - 0p
Şoimii Lipova - Cetate Deva
Ediţia 2016-2017 a Cupei României va continua marţi, 13 septembrie, şi miercuri, 14 septembrie, de la ora 16:30, cu partidele turului al treilea al fazei naţionale.
Conform programului, în această etapă vor participa cele 33 de câştigătoare ale turului al doilea şi trei echipe care au evoluat în ediţia precedentă a Ligii a II-a. În turul al treilea, reprezentanta judeţului nostru, Cetate Deva, va juca, în deplasare, cu Şoimii Lipova. Şoimii Lipova este o echipă din Liga a IV-a Arad şi a câştigat faza judeţeană a Cupei României. A terminat sezonul trecut pe locul al şaselea în Arad. În caz de egalitate după 90 de minute de joc, se procedează la prelungiri şi, dacă egalitatea persistă, la lovituri
8
www.zvj.ro luni, 12 septembrie 2016
Aniversare fotbalistică
Cu ocazia împlinirii a 95 de ani de existenţă a secţiei de fotbal a clubului Inter Petrila, echipa de fotbal a făcut spectacol în etapa cu numărul doi din cadrul Ligii a IV-a.
Petrilenii s-au impus cu 4-0 în faţa echipei Şoimul Băiţa, luându-şi astfel revanşa pentru înfrângerea din Cupa României. Hercules Lupeni s-a impus în deplasare, cu 3-0, cu Aurul Brad, în timp ce Jiul a pierdut la un scor ce nu necesită prea multe comentarii, CSM Hunedoara impunându-se cu scorul 6-0. Universitatea Petroşani a pierdut, neaşteptat, acasă, 2-0 în faţa celor de la Victoria Călan. Rezultate parţiale: RCSA Aurul Brad - ACS Hercules Lupeni: 0-3; AS „U” Petroşani - ACS Victoria Călan: 0-2; CS Hunedoara - CSM Jiul Petroşani: 6-0; CS Inter Petrila - ACS Şoimul Băiţa: 4-0. 1. CS Hunedoara 2. Hercules Lupeni 3. CS Inter Petrila 4. ACS Victoria Călan 5. „U” Petroşani 6.CSA Aurul Brad 7.CSM Jiul Petroşani 8. Retezatul Haţeg 9. Şoimul Băiţa 10. Aurul Certej 11. M. Crişcior Brad 12. Minerul Uricani
Clasament general: 1. RCM Galaţi - 52p (196-133) 2. CS Năvodari - 47p (193-92) 3. RC Bârlad - 39p (190-134) 4. Ştiinţa Petroşani - 34p (139-126) 5. CSU AV Arad - 12p (52-207) 6. CNOPt - 0p
Cupa României
La Petrila
Clasament 2 1 2 1 1 1 2 1 2 1 2 1 2 1 1 0 2 0 0 0 1 0 1 0
1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0
0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1
6-0 3-0 4-0 3-2 2-3 2-4 1-6 0-0 0-4 0-0 1-2 0-1
4 4 3 3 3 3 3 1 1 0 0 0
Etapa viitoare, 17 septembrie: Metalul Crişcior Brad - CS Hunedoara; CSM Jiul Petroşani - ACS Şoimul Băiţa; ACS Hercules Lupeni - AS „U” Petroşani; AS Aurul Certej - CSA Aurul Brad; CS Inter Petrila - CSO Retezatul Haţeg; ACS Victoria Călan - Minerul Uricani.
de departajare de la punctul de pedeapsă. Echipa gazdă are obligaţia de a achita baremul de arbitraj şi observare în întregime, echipa oaspete având obligaţia de a achita ulterior către clubul gazdă jumătate din valoare. Pentru faza a III-a a Cupei României, baremurile de arbitraj sunt nete, iar cuantumul acestora este: pentru un club organizator din Liga IV sau mai jos: 940 RON (arbitru 340 RON, fiecare arbitru asistent câte 300 RON); pentru un club organizator din Liga III: 1.966 RON (arbitru 764 RON, fiecare arbitru asistent câte 601 RON). În situaţia în care cluburile din Liga a II-a şi/sau Liga a III-a joacă în cadrul Cupei
României cu o echipă de nivel superior ambele echipe vor trebui să respecte regulile respective, astfel cum sunt acestea prevăzute pentru clubul de categorie superioară (de exemplu, dacă o echipă din Liga a III-a joacă cu o Liga a II-a, atunci ambele echipe vor trebui să folosească pe toată durata partidei numărul minim de jucători prevăzut pentru cluburile din Liga a II-a). Începând cu această ediţie, în Cupa României este permisă efectuarea a doar trei schimbări de jucători pe meci.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
SPORt
9
10
facebook.com/ziarulvaiijiului
PROMOVARE
ANUNŢ PUBLIC
ANUNŢ
mica publicitate
Şcoala Gimnazială „I.D. Sîrbu” Petrila organizează concurs de ocupare a următorului post temporar vacant: Denumire post - Spălătoreasă - 0,50 post Nivel de studii - generale/medii Vechime în specialitatea postului - minim 1 an la data depunerii dosarului Data, ora şi locul desfăşurării concursului probă scrisă 03.10.2016, ora 09:00, probă practică 04.10.2016, ora 09:00, interviu 04.10.2016, ora 14:00 la Şcoala Gimnazială „I.D. Sîrbu” Petrila Data limită până la care se pot depune dosarele de concurs - 29.09.2016 - ora 16:00. Denumire post - muncitor bucătărie - 0,50 post Nivel de studii - generale/medii Vechime în specialitatea postului - minim 1 an la data depunerii dosarului Data, ora şi locul desfăşurării concursului probă scrisă 03.10.2016, ora 09:00, probă practică 04.10.2016 ora 09:00, interviu 04.10.2016, ora 14:00 la Şcoala Gimnazială „I.D. Sîrbu” Petrila. Data limită până la care se pot depune dosarele de concurs - 29.09.2016, ora 16:00. Secretariatul comisiei de concurs este asigurat de către doamna ZBORA MIRUNA, telefon 0254.550614, adresa de e-mail: scidsirbu@yahoo.com.
• LUPESCU ROXANA CRISTINA titular al proiectului „CONSTRUIRE VILĂ TURISTICĂ ŞI FOIŞOR” anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către APM Hunedoara în cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „CONSTRUIRE VILĂ TURISTICĂ ŞI FOIŞOR”, propus a fi amplasat în Petroşani, zona Rusu, FN, jud. Hunedoara. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A. Vlaicu, nr. 25, în zilele de luni-joi, între orele 8:00-16:30, și vineri de la 8-14 precum şi la următoarea adresă de internet http:\\.apmhd.anpm.ro. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare, în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ, până la data de 16.09.2016.
LICITAȚII
mica publicitate
• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC AMARILDO ELECTRONICS & COMPUTERS SRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, în data de 22.09.2016, ora 12:00: - „Spaţiu comercial” situat în Petroşani, str. 22 Decembrie, nr.1A, în suprafaţă de 265,81 mp, la preţul de pornire de 140.130 lei; - „Teren intravilan”, situat în Petroşani, str. Şoimilor, în suprafaţă de 6580 mp, cu deschidere la stradă de cca. 90 m.l., la preţul de pornire de 131.504 lei, exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10%. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744.
ANGAJĂRI
mica publicitate
Vând depozit materiale de construcţii, hală de producţie, cu vad format, şi teren zona Livezeni - 6000 mp.
• Societate comercială angajăm studenţi şi ingineri pentru activitatea de proiectare: ing. constructori, ing. mecanici, ing. instalaţii electrice, ing. topografi. Relaţii la telefon 0723.570937. ____________________________________________________________________ • Societate comercială angajează instalatori, sudori şi lăcătuşi pentru şantier şi deplasare. Relaţii la telefon 0740.304930. ____________________________________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim) şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). ___________________________________________________________________ • Societate angajează în construcţii muncitori calificaţi şi necalificaţi. Relaţii la telefon 0746.292.564. ____________________________________________________________________ • Societate comercială angajează în condiţii avantajoase dispecer taxi, barman. Relaţii la telefon 0763.155871, Petroşani. ____________________________________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează recepţioner, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662.
Relaţii la telefon 0751 199 100
• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.
RESTRICȚII APĂ
mica publicitate
• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroșani anunță restricții în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 12 septembrie 2016, în orașele: Vulcan, între orele 09:00-14:00. Zona afectată: Cartier Micro 3B (Dallas). Motivul restricţiei: remediere pierdere pe reţeaua de distribuţie apă din zona Morişoara; Lupeni, între orele 10:00-15:00. Zona afectată: Cartier Bărbăteni. Motivul restricţiei: remediere pierdere str. Zorilor, bl. 1.
8
www.zvj.ro luni, 12 septembrie 2016
PUBLICITATE
11
CMYK
12
DEzVăLUIRI
Sfidează legea, iar autorităţile sunt legate de mâini şi de picioare.
Incredibil. Datorează Statului Român aproape 70 de miliarde de lei vechi, dar nu poate fi executată! urmare din pagina 1 În acest context, pentru că banii din cont nu sunt ai executoarei, ci ai debitorilor sau ai cumpărătorilor, Serviciul Fiscal Municipal Petroşani nu are, teoretic, ce executa. Este lesne de dedus că, prin valorificarea de bunuri prin intermediul unor licitaţii, executoarea Răducanu realizează pentru sine sume considerabile de bani. Fiecare dosar, în funcţie de valoarea bunurilor ori sumele executate, determină ca mii sau zeci de mii de lei să revină de drept executoarei. Cum însă aceşti bani, onorarii cuvenite executorului, fie nu ajung în cont, fie intră în cont la grămadă cu banii cuveniţi altor persoane fizice şi juridice, se ajunge în incredibila situaţie permisă de lege ca executoarea să realizeze venituri considerabile, să datoreze bani statului, dar totuşi banii cuveniţi statului să nu poată fi
facebook.com/ziarulvaiijiului
recuperaţi prin executare silită. Este lesne de observat cu ochiul liber faptul că executoarea Răducanu acţionează cu rea credinţă. Deşi informată în repetate rânduri asupra situaţiei, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti asistă pasivă la slalomul prin care madam Răducanu evită să achite vreun leuţ. Explicaţia celor de la UNEJ este absolut incredibilă: atâta vreme cât executoarea îşi achită taxele către UNEJ, totul este în regulă! Evident că, prin poziţia sa, orice executor judecătoresc ar trebui să fie un exemplu pentru societate. Este imoral să poţi executa persoane fizice ori juridice pentru datorii de zeci, sute sau mii de lei în timp ce tu, executor judecătoresc fiind, datorezi de ani de zile milioane de lei şi eviţi, pe faţă şi la lumina zilei, executarea silită. Totalul obligaţiilor restante către bugetul de stat se ridică la 5.614.782, din care 4.065.624 lei obligații fiscale restante principale şi
1.549.158 lei obligații fiscale accesorii. Din această colosală sumă, 5.317.349 lei reprezintă obligaţii fiscale necontestate, iar 297.433 de lei obligaţii fiscale contestate. La data verificărilor derulate de către cotidianul nostru, Cecilia Camelia Răducanu mai datora 4.317 lei bugetului asigurărilor sociale de stat, 199 de lei bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj şi 1.197.377 de lei către bugetul asigurărilor sociale de sănătate, din care 457.850 de lei reprezintă obligaţii fiscale accesorii. Totalul obligaţiilor restante ale executorului Răducanu către stat se ridică la colosala sumă de 6.816.675 de lei. Din lipsă de fonduri, Guvernul României a oprit finanţarea unor obiective de interes public. Alte proiecte edilitare importante sunt finanţare cu ţârâita din acelaşi motiv. Iar banii Statului Român nu pot fi recuperaţi din două motive: pentru că legea permite şi executoarea Răducanu, pentru că nu are ea chef, nu vrea să plătească. Vom reveni.
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului • Anul VI • Nr. 171 • • 12 septembrie 2016 • 4 pagini •
Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" Petroşani
ISSN 2068 - 3650 Apare sub îngrijirea
prof. Irina Boboc
JUBILEU
Programul manifestărilor Luni, 12 septembrie 2016 Ora 11: Primirea invitaţilor la sediul Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani; Ora 12: Dezvelirea plăcii jubiliare; Ora 12,30: Festivitate la Sala de Marmură a Primăriei Municipiului Petroşani
Ediţie realizată de Corneliu Bran şi Marian Boboc
II
SPECIAL
Inginer Severian Groza (fost director al liceului):
luni, 12 septembrie 2016
„Apogeul a fost în 1982, când am obţinut locul I în judeţ dintre liceele industriale, şi nu erau deloc puţine. O mare performanţă”
Absolvent IMP, promoţia ’66 „La acest liceu am avut 36 de ani lucraţi, timp în care am încercat să fiu devotat activităţii mele. Din aceştia, 29 de ani am fost director şi director adjunct. Am fost director din 1982 până în 1988, după care am fost trecut, până în 2000, când am ieşit la pensie, ca şi specialist coordonator. Din 1971 şi până în 1982 am fost director adjunct. Pe lângă aceste funcţii deţinute şi activităţile zilnice specifice lor, am predat, în paralel, obiecte de specialitate, în principal Maşini miniere, Maşini electrice, Electrotehnică, desen, eu fiind absolvent al Institutului de Mine Petroşani, promoţia 1966. Din toate informaţiile mele obţinute după ce am ajuns director adjunct în anul 1971, când m-a interesat acest lucru, primul director al liceului, deşi n-a fost trecut în înscrisurile oficiale, a fost profesorul de la Institutul de Mine, Tokacs, e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp, de doar aproximativ două luni de zile. După care a venit directorul Anton Popescu, care a stat director, dacă bine mai reţin, până în anul 1977. Aceştia sunt primii doi directori ai liceului, cu menţiunea că pe domnul Tokacs nu l-am găsit în documentele oficiale”.
Primele sedii „Primul sediu al liceului a fost în actuala clădire a S.C. Termoficare S.A. Petroşani şi fostă RAGCL. Eu am ajuns la acest liceu în 1968, la doi ani după absolvirea facultăţii şi la doi ani după ce a fost înfiinţat liceul industrial. Am prins acel spaţiu, pe care cu toţii l-am părăsit în anul 1971. Combinatul Minier Valea Jiului în colaborare cu Ministerul Minelor a construit sediul nou al liceului, care a fost dat în folosinţă, parţial, în 1971”. Grupul Şcolar Industrial Petroşani „În corpul acesta nou am funcţionat ca liceu până la sfârşitul anului 1971, sub denumirea de Liceu Industrial Minier Petroşani. După care, în 1977 ne-am uni-
ficat cu Grupul Şcolar Petroşani, formându-se Grupul Şcolar Industrial Petroşani, care avea şi o componentă de şcoală profesională, intrând în această regrupare şi corpul de clădire din nordul Petroşaniului, unde azi funcţionează Colegiul Naţional Mihai Eminescu”. Fără cuvinte… „Prima zi de liceu ca profesor mi s-a părut ceva special, interesant, captivant, emoţionant. Am avut o oră de studiu a materialelor. Intrând cu catalogul în clasă, m-a cuprins aşa o emoţie, încât nu-mi prea găseam cuvintele în faţa elevilor. Dar apoi a trecut, am încercat să mă liniştesc şi totul a decurs normal”.
Un pedagog desăvârşit. Primul laborator de electrotehnică „Încă de la angajare, directorul Popescu, care a fost un pedagog desăvârşit, ne-a impus să trecem la un învăţământ modern. Fiecare profesor săşi facă câte un cabinet, laborator sau atelier, astfel încât elevii să înveţe cu adevărat meserie, cum ne spunea el. Toţi profesorii ne-am angrenat atunci în ceea ce ne-a spus domnul Popescu. Eu, chiar acolo la prima şi vechea clădire a liceului, am realizat un laborator de electrotehnică, pot spune că primul din Valea Jiului de acest gen. Am adunat materiale din toate părţile, întreprinderile miniere ne-au ajutat, am colaborat şi cu Institutul, astfel că, de bine, de rău, elevii noştri aveau un atelier ca nimeni altul la vremea aceea”. Acţiunea „modernizarea” „După mutarea în corpul actual al liceului, în 1971, toate sălile de clase s-au transformat în cabinete, fiecare profesor care preluase câte o sală de clasă a transformat-o într-un cabinet pentru specializarea la care preda. La fel, au fost create şi ateliere, astfel încât la ceva timp, destul de scurt, liceul funcţiona aşa cum trebuie să funcţioneze un adevărat liceu industrial, fireşte cu
dotările din acei ani. Aceasta a fost una dintre acţiunile importante de modernizare a învăţământului din acele vremuri, şi noi, cadrele didactice, eram foarte bucuroase că putem schimba ceva, astfel încât elevii să poată să înveţe în condiţii foarte bune”. Un liceu exemplar. 1982 „Am fost un colectiv de cadre didactice tânăr şi unit. Noi am fost daţi exemplu la toate instituţiile din judeţ atunci când se făcea analiza trimestrială sau de sfârşit de an la Deva. Iar acest lucru s-a văzut şi în procesul de învăţământ. Elevii noştri au obţinut rezultate foarte bune la concursurile şcolare. Liceul nostru a ajuns să rivalizeze în acele vremuri cu liceele bune din judeţ şi cu cel mai bun liceu din Petroşani la vremea aceea, Liceul Teoretic. Datorită muncii depuse de cadrele didactice, liceul nostru a ajuns cu dotări, cu materiale didactice şi metode moderne de predare să obţină tot mai multe rezultate la concursuri şi olimpiade, nu de puţine ori elevii întorcându-se cu premii de la olimpiadele judeţene şi naţionale, asta în timp ce la concursurile pe meserii câştigam cam tot de fiecare dată, fiind primii pe minister câţiva ani la rând (Ministerul Minelor)! Aşa ajunsese ca cei din Deva să ne dea exemplu celorlalţi şi să ne felicite aproape an de an. Apogeul a fost în 1982, când am obţinut locul I în judeţ dintre liceele industriale, şi nu erau deloc puţine. O mare performanţă”.
luni, 12 septembrie 2016
Viaţa liceului „Un gând bun al meu, legat de acest eveniment ce va fi sărbătorit, este ca dascălii, toate cadrele didactice din liceu să urmeze exemplul celor mai vechi şi să aducă din nou rezultate. Vreau din suflet ca acest liceu să ajungă din nou ce a fost, dacă nu chiar şi mai sus, iar pentru asta trebuie multă muncă, ambiţie, devotament şi spirit de echipă, altfel nu se poate. Iar Statul Român trebuie să se implice mai mult şi să ajute liceele industriale! Avem
nevoie de meseriaşi buni, avem nevoie de oameni calificaţi în domenii tehnice de activitate, avem nevoie de practică pentru elevi mai multă, ceea ce înseamnă fonduri pentru dotări ale atelierelor şi firme care să preia aceşti elevi în perioada de practică. Altfel nu se pot obţine rezultate şi nu putem avea, într-adevăr, oameni bine calificaţi şi meseriaşi cu adevărat profesionişti. Asta îmi doresc, viaţa liceului să continue, Valea Jiului are nevoie de licee industriale, de şcoli profesionale, ţara toată are
SPECIAL III
nevoie de şcoli de ucenici! Dacă vrem să punem industria pe picioare, trebuie să pornim şi de la acest aspect, educaţia, sistemul de învăţământ trebuie sprijinit cu fonduri şi ajustate neregulile. La Mulţi Ani, tuturor celor care au fost şi sunt legaţi de acest liceu şi îi felicit pe cei de azi, profesori, maiştri şi elevi pentru realizările pe care le au, dorindu-le mult succes pe mai departe în activitatea de zi cu zi pe care o desfăşoară!”.
Monica Magyari (fost profesor de discipline tehnice - Mecanică tehnică, Rezistenţa materialelor, Organe de maşini şi Mecanisme):
„Am avut nişte elevi foarte buni, pe care nu-i voi putea uita niciodată ca dascăl. Dintre ei, amintesc acum doar un nume, Daniel Surulescu”
O viaţă de om „În anul 1968, după terminarea facultăţii, am fost repartizată, cum se făcea atunci, la acest liceu, unde am lucrat până în anul 1999, când am ieşit la pensie, plus alţi 5 ani suplimentar, până în 2004. Practic, toată viaţa mea activă a fost legată de acest liceu industrial, de care sigur că mă leagă foarte multe amintiri frumoase şi plăcute”.
Generaţii de excepţii „Ţin minte cu plăcere şi acum, după atâta vreme, primii ani de activitate, când am avut nişte elevi foarte buni, pe care nu-i voi putea uita niciodată ca dascăl. Dintre ei, amintesc acum doar un nume, Daniel Surulescu (fost director general al Companiei Naţionale a Huilei – n.r.), dar lista ar putea continua. Nişte elevi exemplari, foarte buni, inteligenţi şi activi, câteva generaţii cu adevărat de excepţie. Mulţi au ajuns, în timp, ingineri minieri, ingineri constructori, ba chiar şi medici sau avocaţi, după cum i-a dus viaţa şi i-a purtat soarta. Ca dascăl, toate acestea nu pot decât să te satisfacă, să te facă să vezi viaţa altfel. Eu m-am bucurat de fiecare dată pentru foştii elevi, când am aflat că sunt bine, că au familii şi meserii frumoase, viaţă activă. Ce poţi să-ţi doreşti mai mult ca profesor decât să ştii că elevul pe care l-ai modelat, l-ai învăţat a ajuns un om de bază al societăţii?! Cu mulţi am ţinut legătura, de alţii n-am mai auzit, dar, în general, păstrarea legăturii dintre profesor şi elev ţine de cel mai tânăr, care dacă vrea, te găseşte. Iar când spun asta şi ca să vă dau un exemplu. Mă gândesc la generaţia care a absolvit în anul 1976, deci în urmă cu 40 de ani, care m-a găsit şi
m-a invitat la întâlnirea de 40 de ani. Iată ce oameni, iată ce caractere... Şi voi merge să mă întâlnesc cu ei cu bucurie!”. Carte şi meserie „Să ştiţi că, pe lângă carte, la liceul nostru s-a învăţat şi meserie. Pe vremea mea erau nişte maiştri extraordinari, Iosif Emanoil, care mai trăieşte şi care era pe partea de Mecanică, şi Ionică Petru pe partea de Electrică, care nu mai este printre noi, Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească. Cu această ocazie, transmit un gând pios şi tuturor celor care ne-au părăsit şi care au avut legătură cu liceul, fie în calitate de profesori, instructori, maiştri sau cadre administrative, fie în calitate de elevi. Dumnezeu să-i aibă în paza Sa pe toţi!”.
Lecţiile în mină ale doamnei Bitir „Un inginer foarte bun, care a pregătit generaţii de elevi ce i-au trecut prin mână, era Eugenia Bitir, inginer topograf de meserie. De ce spun asta? Pentru că pe-atunci, faţă de azi, se punea foarte mult accentul pe practică. Elevii liceelor industriale învăţau meserii, pe lângă carte, fapt cei făcea să ajungă să fie foarte bine pregătiţi într-o meserie la finalul liceului. Anul V de liceu făcea şase luni practică, iar la liceul nostru practica se făcea în subteran. Această doamnă Bitir cobora cu elevii în subteran şi îşi făcea acolo orele cu ei. Pleca cu ei prin toată mina, le arăta, mai şi munceau, mai şi învăţau unele-altele, astfel că după cele şase luni elevii ştiau cam tot ce trebuie despre activitatea din subteran. Asta a fost până prin 1973-1974, după care orele de practică se ţineau în mina-şcoală de la Mina Dâlja”.
Specializări noi „După Revoluţie noi, cadrele profesorale, am încercat să ne adaptăm noului mers al lucrurilor. Cum toate s-au schimbat, am încercat şi noi să aducem schimbări, care să folosească procesului educaţional al elevilor noştri. Astfel, am încercat să introducem nişte specializări noi. De exemplu, la Prepararea Substanţelor Minerale am adăugat şi Protecţia Mediului Degradat de Activităţile Miniere, lucru făcut ulterior şi de către cei de la Universitatea din Petroşani, care ne-au preluat din mers ideea, astfel că foarte multe eleve de-ale liceului nostru au devenit mai apoi studente la Mediu, liceul devenind astfel o adevărată pepinieră pentru secţia de Mediu din cadrul Universităţii”.
Să devină iar ce a fost „Cu ocazia acestui eveniment important din viaţa liceului, le transmit tuturor foştilor colegi, actualilor profesori, instructori şi maiştri cele mai senine gânduri, sănătate şi fericire. La fel şi foştilor mei elevi şi actualilor, cărora le doresc tot binele din lume. Să ajute Dumnezeu să existe puterea şi înţelepciunea ca liceul industrial din Petroşani să devină iar ce a fost! La Mulţi Ani şi la 100 de ani să fie şi mai mare bucuria pentru cei care vor sărbători atunci!”.
IV SPECIAL
luni, 12 septembrie 2016
Gabriela RUS (profesor de fizică, directorul colegiului):
„Îmi aplec capul în faţa celor care cu dăruire au făcut ca liceul acesta să fie la un moment dat printre cele mai bune din ţară”
La început a fost Lupeniul „Pentru mine este un moment foarte emoţionant şi meritul principal al evenimentului care va avea loc îi aparţine domnului Iosif Moldovan, fost elev al unităţii noastre şcolare, care ne-a adus aminte că anul acesta se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea liceului. Eu sunt în Valea Jiului din anul 1983, când am terminat facultatea şi când mi-am luat repartiţia la Liceul Chimic din Lupeni, cum i se spunea atunci actualului teoretic Mircea Eliade. Ideea este că încă din momentul când am venit în Vale am auzit numai cuvinte frumoase despre liceul industrial. După multă vreme, în 2009, am ajuns la acest liceu”. Periplul didactic „Călătoria mea până atunci a fost, de fapt, cam aşa: în 1990 m-am mutat de la liceul din Lupeni la Liceul de Informatică din Petroşani. Apoi, m-am mutat o perioadă la Bucureşti pentru copii. După care am revenit în 2009 în Valea Jiului, la acest liceu”. Solidaritate şi spirit de echipă „Le-am spus şi profesorilor de-aici, în mai multe consilii profesorale, că am invidiat întotdeauna pe colegii care au lucrat în liceul industrial pentru solidaritatea şi spiritul de echipă de care dau dovadă şi pe care l-am găsit aici mai mult ca nicăieri altundeva”. Zile negre, zile albe… „Prima perioadă la acest liceu a venit într-o perioadă nefastă pentru mine. La scurt timp de la sosirea aici tata a decedat, şi totul părea pentru mine în negru... N-au fost momente prea fericite, însă am trecut încet peste ele. M-au ajutat mult şi colegii. Era pe-atunci director doamna profesoară Zina Galeş şi am beneficiat încă de la început de o primire călduroasă, mai cu seamă că mă cunoşteam cu marea majoritate a profesorilor. Am avut surpriza plăcută, ca pe şapte dintre foştii mei elevi de la liceul de informatică să-i găsesc aici profesori. Acum nu este o perioadă uşoară să fii director de liceu industrial, mai cu seamă că schimbările astea legislative creează mari probleme. La fel şi schimbările politice, care şi-au pus amprenta în mod negativ pe învăţământ, care în mod normal n-ar trebui să stea la mâna politicului”. O vizită de rang înalt „Recent, am avut surpriza plăcută să primim vizita domnului ministru Vasile Dâncu,
care a fost profesor la liceul nostru la catedra de ştiinţe sociale”. Ieri şi azi „Dar ce vreau să vă spun este faptul că faţă de anii trecuţi, când aveam clase de a IX-a până la litera P (au fost ani când era tot alfabetul!), acum avem foarte puţine astfel de clase, doar cinci. Vorbesc de învăţământ de zi (două clase de liceu, două clase de profesională şi o clasă de profe-sională – învăţământ special), că mai avem şi o clasă de liceu - seral. Din 2011 avem în structură şi Şcoala Gimnazială nr. 2 şi o grădiniţă. Este un mare avantaj pentru profesori că avem această şcoală. Spun asta pentru că, scăzând foarte mult numărul de ore la liceu, am putut să ne acoperim şi să ne facem orele de la şcoala gimnazială. În toată perioada de când sunt aici, la finalul fiecărui an şcolar îmi fac cruce şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru colegii pe care îi am, pentru faptul că ne-am mai terminat cu bine misiunea noastră de dascăli încă un an. Încă se păstrează acel spirit de colegialitate şi unitate de care vă vorbeam, lucru mai rar azi”. Meseria – brăţară de aur „Dezamăgirea mea cea mare este că învăţământul tehnic nu mai este susţinut în România. Dimpotrivă, sunt agreate acum de politic, dar şi de părinţi, liceele teoretice. Or, nu e în ordine treaba aceasta: avem nevoie şi de meseriaşi buni, calificaţi, nu doar de avocaţi, medici, ingineri sau mai ştiu eu ce. Speranţa mea este că va reveni şi partea tehnică, toţi îşi vor da seama de greşeală, inclusiv mulţi părinţi vor regreta că nu şi-au îndemnat copiii spre o meserie bună, bine plătită, în timp ce alţi părinţi vor învăţa din exemplele altora şi vor face ce trebuie şi ce e bine pentru copiii lor. Acest lucru se va întâmpla mai ales când se vor încheia parteneriate cu agenţii economici la modul cel mai serios, nu doar scriptic şi de suprafaţă. Elevii vor fi primiţi să facă practică, vor învăţa meserie la locul de muncă aşa cum trebuie să se întâmple. Azi, din păcate, avem parteneriate doar pe hârtie. Ne spun clar că semnează pentru parteneriat dar să nu le trimitem copiii. Atunci, care e câştigul copilului, al şcolii? Avem şi parteneriate serioase, cum e la mecanici auto, dar e loc de mai bine. Mai există şi situaţia absurdă că nu vor elevii să se angajeze, să profite de un astfel de parteneriat. Aici şi părinţii au, din păcate, un rol şi e păcat că nu îşi lasă copiii spre o meserie. Că tot vorbeam de mecanici auto. Patronii vor să-i angajeze pe unii elevi, dar problema e că nu vor ei! Exact ce vă spuneam...”. Şcoala şi agenţii (economici) „Oferta noastră educaţională este adaptată cererii pieţei forţei de muncă. Din păcate, nu există o coordonare strictă pe un termen de, să zicem, măcar cinci ani, deoarece nici cei care se ocupă cu forţa de muncă nu ştiu exact ce se întâmplă, cum evoluează piaţa muncii şi aşa mai departe. Un mic haos tipic
românesc, ca în toate domeniile. Aceste lucruri trebuie puse la punct dacă ne dorim o societate sănătoasă. Şi trebuie pornit de la educaţie, de la rolul ei în formarea tinerilor pentru meserii căutate pe piaţa muncii. Părerea mea este că şi prognozele şi analizele trebuie să fie mai aproape de adevăr, nu date după ureche sau după chestiuni care nu au nimic de-a face cu societatea românească, cu realitatea în care trăim. Lucrurile ar fi clare pentru noi: în momentul în care un agent economic ne solicită că vrea să calificăm un număr de elevi în meseria cutare, noi formăm o clasă, două şi începem treaba. Numai că să se întâmple asta nu e aşa de simplu. Şi vă spun şi de ce. Noi facem proiectul planului de şcolarizare în decembrie şi îl înaintăm la inspectorat. Deci, în mod normal trebuie să vină propunerea agentului economic până în decembrie, astfel încât din toamna anului următor, când începe şcoala, această clasă sau aceste clase să poată lua startul, odată cu celelalte”. Învăţământ de export „Putem califica elevi în orice domeniu, cu recunoaşterea diplomei şi în străină-tate. Dau câteva exemple: în ramura Mecanică, în ramura Construcţii, Diagnostic auto, Proiectare CAD (în Germania un astfel de proiectant câştigă cel puţin 5.000 euro pe lună) etc. În liceu avem 21 de săli de clasă, trei laboratoare de informatică, un laborator de chimie şi un altul de biologie, plus ateliere (pe mecanică, electric, construcţii, textile, estetică – dar din păcate la aceste ateliere dotările sunt insuficiente şi nu găsim parteneri care să sprijine proiecte prin care aceste ateliere să fie dotate cu tot ce trebuie, pentru că noi ca şi şcoală nu suntem eligibili să aplicăm astfel de proiecte)”. Speranţe „Eu cred că, în următorii ani, învăţământul tehnic se va relansa şi vom fi într-un trend ascendent. De aceea invit părinţii să-şi trimită la liceul nostru copiii cu încredere. Încă mai avem profesori în şcoală care i-au învăţat pe părinţii acestor elevi şi care în urma acestei învăţături au ajuns să lucreze şi să-şi formeze activitatea profesională. Ţara are nevoie şi de oameni în domeniul tehnic”. La aniversară „Felicit cu ocazia celor 50 de ani de activitate pe toţi dascălii şi personalul administrativ care au trudit ori care o fac în continuare, pe toţi elevii foşti şi actuali pentru faptul că au ales ori viaţa i-a adus spre această unitate de învăţământ din Valea Jiului. Îmi aplec capul în faţa celor care cu dăruire au făcut ca liceul acesta să fie la un moment dat printre cele mai bune din ţară, reuşind să aibă performanţe cu elevii la concursurile şi olimpiadele şcolare, cu speranţa că pe viitor aceste rezultate vor reveni. Asta se va întâmpla în momentul când Legea Educaţiei Naţionale se va plia şi spre şcolile de meserii şi liceele industriale”.