Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Curs valutar: 1€ = 4,4515 lei 1$ = 3,9601 lei 1₤ = 5,2953 lei

Anul IX • nr. 2017 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Ai semnat protocolul de închidere a minelor Văii. Deci, ai fost de acord. Asumă-ţi, băiete!

Însă, strâns cu uşa de crudul adevăr istoric, fostul prefect Vasilescu recunoaşte, mai pe ocolite, că „afirmaţia (din articolul meu, Marian Boboc – n.a.) a semnat protocolul de închidere este una parțial adevărată, în sensul că acea semnătură apare din partea mea ca prefect care îndeplineam funcția de președinte al Comisiei de Dialog Social”. Bineînţeles că pe Protocol nu apare nicăieri scris președinte al Comisiei de Dialog Social, ci doar prefect Sorin Adrian Vasilescu.

Redactor şef: Marian BOBOC

joi, 8 septembrie 2016

Vasilescule, degeaba o dai după cireş! Rămâne cum am stabilit:

În nişte precizări adresate ZVJ, Vasilescu o dă după cireş în chestiunea gravă (mai ales pentru un prefect PSD, originar din Valea Jiului) a semnării protocolului de închidere a minelor.

Director: Cătălin DOCEA

Invocarea calităţii de preşedinte al numitei comisii reprezintă o minciună jegoasă de care, sincer, nu-l credeam capabil pe Vasilescu. Dacă ar fi fost bărbat, Vasilescu ar fi recunoscut fără alte nuanţe: „Da, am semnat, că mi-a fost frică de miniştri, că mi se rupe de minerit şi de Valea Jiului, că aşa mi-a dat ordin Nistor şi Nica, ca să îi fac în ciudă ZVJ, că aşa i-am promis ţiitoarei ş.a.m.d.…”. Tot aşa, dacă ar fi bărbat, Vasilescu nu ar mai fi a „n” roată la căruţa Consiliului Judeţean Hunedoara. De fapt, prin precizările sale obosite, Vasilescu încearcă o diversiune de doi bani ca să abată atenţia cititorilor de la subiectul articolului meu: dorinţa lui disperată, atavică, de a ajunge senator. Căci, aici, după cum veţi citi în pagina a 2-a, nu a avut a comenta nimic… Chiar cred că i-a şi plăcut un pic…

Marian BOBOC

Vând depozit materiale de construcţii, hală de producţie, cu vad format, şi teren zona Livezeni – 6000 mp.

Relaţii la telefon 0751 199 100

REACŢII

Precizările lui Sorin Vasilescu

Am citit cu atenție materialul publicat de dumneavoastră în edițiile tipărite și online ale publicației dumneavoastră din data de 07 septembrie 2016. Nu am să mă opresc cu observațiile asupra punctelor de vedere ale autorului cu privire la persoana proprie, dar, cu voia dumneavoastră, pentru corecta informare a publicului, vă rog, cu respectul cuvenit, să publicați următoarele precizări. Prefectul, ca instituție, nu poate semna închiderea sau oprirea niciunei activități economice indiferent de domeniul despre care se discută. Acest lucru este absolut imposibil, pentru că prefectul nu are în subordine niciun agent economic, iar din această perspectivă afirmația „a semnat protocolul de închidere” este una parțial adevărată, în sensul că acea semnătură apare din partea mea ca prefect care îndeplineam funcția de președinte al Comisiei de Dialog Social. Din această perspectivă am făcut demersurile necesare pentru ca părțile implicate, sindicate și patronat – reprezentat de Ministerul Energiei -, să se afle la masa dialogului. Măsurile adoptate și consemnate de respectivul protocol sunt rezultate ale negocierii directe dintre cei doi parteneri sociali menționați anterior – reprezentanții sindicatelor și patronatului -, acestea se refereau la separarea activității de minerit de cea de producere a energiei electrice, așa cum au fost solicitate. Cred că este de interes pentru publicul dumneavoastră să spunem că au existat de-

mersuri în ceea ce privește înființarea ADI Termoficare în Valea Jiului. Am prezentat administrațiilor locale un punct de vedere cu privire la oportunitatea înființării acesteia. Practic, această ADI a existat ca urmare a voinței autorităților locale din Valea Jiului. Ceea ce s-a întâmplat ulterior a fost faptul că la anunțul de concesionare a furnizării și distribuției agentului termic CEH nu s-a prezentat la licitație. Sigur, personal, consider și eu că se putea gestiona mult mai bine această situație referitoare la furnizarea agentului termic, stare de fapt de care și eu sunt afectat ca locuitor al Văii Jiului. Reamintesc, în mod respectuos, că județul Hunedoara, comparativ cu județele învecinate, a înregistrat cele mai mari stadii de execuție la reabilitarea DN 66, DN 66A, s-au demarat procedurile de reabilitare a DN 7A și DN 76 Deva – Brad, ca urmare a modului în care s-a relaționat cu CNADNR în mod direct. Aici nu trebuie să se omită nici faptul că s-a reușit darea în folosință a tronsonului de

ului

Ziarul Văii Ji

gent angajează ur perienţă. ex cu i or ct reda cu numărul/ Plata în raport ialelor audienţa mater e sau lin publicate on ă. rit pă ti ia în ediţ ite CV im tr t po ţi sa Cei intere ro j. zv către office@

autostradă Deva – Sibiu. În calitate de Președinte al Comisiei de Dialog Social am reușit, în urma vizitei ministrului Doina Pană în județul Hunedoara, să facem demersurile care s-au finalizat cu amnistia fiscală în cazul cadrelor didactice din Valea Jiului. Considerând acest drept la replică doar un demers spre o colaborare principială, doresc să vă asigur de întreaga mea disponibilitate de vă sta alături spre corecta informare a publicului dumneavoastră. Cu considerație, Sorin Adrian VASILESCU Vicepreședinte CJ Hunedoara

Căsuţa Albastră

angajează barman ospătar. Relaţii la telefon 0723.347852

)

Ziarul Vaii Jiului

După cum se vede, Sorin Adrian VASILESCU a iscălit protocolul de închidere a minelor ca prefect al judeţului Hunedoara. Restul sunt minciuni, Vasilescule! Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

Proiectul BRUA

Un gazoduct va traversa Valea Jiului Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri, la Deva, preşedintele filialei judeţene Hunedoara a Partidului Mişcarea Populară (PMP), senatorul Haralambie Vochiţoiu, a prezentat mai multe proiecte legislative susţinute zilele acestea în Parlamentul României. Unul dintre ele, extrem de important, se referă la proiectul BRUA – un gazoduct între Bulgaria, România, Ungaria şi Austria care va trece şi prin Valea Jiului. PMP va propune candidaţi din Hunedoara conform declaraţiilor liderului hunedorean al pMp, marţi, la palatul parlamentului a avut loc o şedinţă a consiliului Executiv Naţional al partidului Mişcarea populară, şedinţă în care au fost luate câteva decizii importante legate de candidaturile pentru alegerile parlamentare de la sfârşitul acestui an, dar şi de susţinere a unor proiecte legislative. „legat de candidaturile din toamna aceasta la parlament, am stabilit că cei care vor candida pentru diaspora din cadrul partidului Mişcarea populară vor fi oameni doar din diaspora. candidaţii noştri pentru cele două posturi de senator şi patru de deputaţi, cât prevede că are România pentru cetăţenii români din diaspora, vor fi doar din diaspora. Aşa cum în Hunedoara, candidaţii vor fi oameni ai judeţului Hunedoara. Nu vom importa oameni din alte părţi ale ţării. chiar dacă votul este pe listă, candidaţii noştri vor fi hunedoreni. ceea ce este foarte important, şi eu cred că e recomandabil ca toate partidele să facă acest lucru, să scăpăm de aceşti navetişti, traseişti, care vin aici odată la un an sau la alegeri şi apoi uită unde este judeţul Hunedoara în realitate”, a declarat Haralambie Vochiţoiu. 22 de creşe pentru copiii hunedorenilor Dintre proiectele legislative susţinute de pMp, unul este din domeniul feroviar: „legea privind codul lucrătorilor feroviari”. „Acest statut al feroviarilor care este aşteptat de peste douăzeci de ani ieri (marţi, n.r.), în comisia de transporturi a Senatului României, a primit aviz favorabil”, spune liderul pMp Hunedoara. Senatorul Haralambie Vochiţoiu a mai amintit şi un alt proiect de lege asumat de către pMp: „proiectul de lege privind creşe pentru copii în România”. Marţi, la comisia juridică a camerei Deputaţilor proiectul a primit aviz favorabil. „Acest proiect de lege a fost adoptat deja de către Senat, iar în acest moment mai trebuie doar să ajungă la plenul camerei Deputaţilor. la finalul acestui program, care se întinde pe patru ani, România va avea 554 de creşe noi. Judeţul Hunedoara va beneficia de 22 de creşe”, spune Vochiţoiu. tot marţi, în Senatul României a fost votat un proiect ce vizează pensionarii din ţara noastră. „Dacă acest proiect trece şi de camera Deputaţilor, pensionarii hunedoreni

www.zvj.ro joi, 8 septembrie 2016

nu vor mai plăti impozit pe pensie. Este o îndreptare a unei mari nedreptăţi făcute în urmă cu câţiva ani. Este de fapt o modificare la codul Fiscal prin care pensionarii scapă de această corvoadă nedreaptă numită impozit pe pensie”, afirmă Vochiţoiu. Un alt proiect iniţiat de senatorul Haralambie Vochiţoiu se referă la însăprirea pedepselor pentru cei care chinuie animalele şi le ucid fără drept. „trebuie să înfrânăm intinctele acelor oameni care sunt mai sălbatici decât animalele. Eu cred că un om care chinuie un animal fără apărare, bănuiesc că n-are relaţii normale nici cu semenii lui”, spune Vochiţoiu. Marţi, în comisia juridică şi în comisia de mediu acest proiect a primit aviz nefavorabil.

Taxa de drum Un proiect de act normativ care în opinia senatorului Haralambie Vochiţoiu ar aduce mari prejudicii transportatorilor se referă la majorarea taxei de drum. „Guvernul vine şi mai apasă o dată, mai pune şi celălalt genunchi pe grumazul transportatorilor şi vrea să le crească (taxele n.r.) până la 11 euro pe zi pe acea vignetă. Aproape dublarea taxei de drum la marfă şi la persoane. Este ceva incredibil şi inadmisibil. Se pare că acest Guvern, incapabil să producă o creştere economică reală care să se simtă şi în buzunarele românilor, încearcă să pună noi biruri. (...) Este încă o lovitură mortală dată capitalului românesc”, a spus Vochiţoiu. proiectul a fost avizat favorabil în comisia de transporturi a Senatului cu voturile pSD şi pNl. „Nu înţeleg. pe de o parte, domnul Dragnea, la televizor, spune că acest guvern nu-i legitim

şi că face rău românilor, iar oamenii lui, cu ştiinţa lui bineînţeles, votează pentru, că nu-şi permit parlamentarii pSD să voteze pentru o asemenea aberaţie fără ştirea partidului”, a explicat Haralambie Vochiţoiu. Senatorul hunedorean spune că la votul în plen va face tot posibilul ca documentul să nu fie aprobat. „În plen voi umple balcoanele Senatului de transportatori”, a precizat Vochiţoiu.

Proiectul BRUA Un proiect deosebit de important despre care a vorbit senatorul Haralambie Vochiţoiu în conferinţa de presă de miercuri se referă la proiectul BRUA. „Începe proiectul BRUA. construirea unei conducte de gaze naturale între Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. o conductă care va permite să aducem gaze mai ieftine din orientul Mijlociu şi din Asia. Această conductă e importantă din mai multe motive, inclusiv prin faptul că va trece şi prin Valea Jiului. E vorba de 530 de kilometri de gazoduct care valorează aproximativ 550 de milioane de euro. Este un proiect care se va semna luna aceasta”, a declarat Haralambie Vochiţoiu.

politică

Mihaela PETROŞAN

convorbiri

Exclusivitate. Povestea vieţii lui Avram Iancu:

Traversarea Canalului Mânecii fără costum de neopren (I)

Un român împlinit

- Fericit? - Da, foarte fericit. Dorinţa mea cea mai mare s-a îndeplinit! - Eşti primul om din Petroşani, din judeţul Hunedoara şi care s-a născut şi trăieşte în România care a trecut Canalul Mânecii fără costum de neopren, scriind istorie în înotul de ape deschise, alături de alţi peste 1.300 din toată lumea, în ultimii aproape 200 de ani. Ce simţi? - Fără să spun cuvinte mari, mă simt un român împlinit, un român care şi-a apărat cu succes numele predestinat: Avram iancu. crăişorul a luptat pentru ţară, eu am luptat pentru românia... Două nume şi prenume identice, două lupte pentru ţară, chiar dacă diferite. Este incontestabil o performanţă deosebită pentru că această provocare împinge limitele fizice şi psihice la extrem. cele 18 ore de înot încontinuu în ape reci şi curenţi marini puternici, cu multe capcane încă din startul cursei, circa 62 de kilometri de parcurs în total din această cauză, nu sunt deloc

facebook.com/ziarulvaiijiului

uşoare şi la îndemâna oricui. De aceea şi numărul mic de treceri anuale a canalului Mânecii, în comparaţie cu Everestul, o altă mare provocare a omului în lupta sa cu limitele umane, unde au urcat de-a lungul timpului peste 6.000 de curajoşi.

vreo 5-6 ani am pregătit această trecere, până am reuşit. Pentru mine n-a fost ceva nou. Eu fac sport şi antrenamente de la zece ani. Am pus osul la treabă. De când

Echivalenţe olimpice

- Chiar dacă la modul neoficial, ştiind că în sporturile olimpice un ciclu de antrenament ţine 3 ani, până la viitoarea olimpiadă, ţi se pare echivalentă această trecere cu un titlu olimpic, ţinând cont că şi tu faci de vreo şase ani antrenamente şi încercări pentru acest obiectiv? - Absolut şi o spun fără nicio exagerare. Efortul pe care trebuie să-l depui pentru a ajunge pe celălalt mal, ca sportiv şi ca om, eu zic că echivalează cu o medalie olimpică. M-am antrenat de trei ani încontinuu... Am încercat de patru ori, consecutiv, în trei ani, deci, m-am antrenat trei ani foarte puternic. Plus vreo alţi 2-3 înainte, când deja aveam în cap această traversare.

Traseul reuşitei mă ştiu, sport şi performanţe fără efort şi sacrificiu nu se pot face! iar aici, pe lângă rezistenţă şi antrenamente grele în ape reci, mai intervin şi capcanele, pericolele la care te expui, începând de la curenţii marini şi valuri, până la meduzele care-ţi lasă muşchii paralizaţi preţ de câteva minute în locul unde te ating, sau apa rece care-ţi provoacă contracţii de muşchi şi pe care trebuie să ştii şi să poţi să le depăşeşti. iar ca să vă dau un argument în ceea ce spun, cu o zi înainte să trec, înotătorul britanic nick Thomas, de 45 de ani, a şocat întreaga lume sportivă şi a înotătorilor în ape deschise prin decesul său, chiar în cursa sa de pe canalul Mânecii, la doar câteva mile de malul francez. A făcut infarct în timpul cursei şi n-a mai putut fi salvat, cu toate eforturile celor din ambarcaţiunea care-l însoţeau. Să spunem oamenilor că acest înotător britanic nu era o persoană oarecare, era un sportiv versat şi un înotător strălucit, el făcuse în prealabil triatlonul Arch to Arch, triatlonul acela pe care l-a făcut cu succes şi românul nostru

Andrei roşu, în cadrul căruia traversarea canalului Mânecii are loc cu costum de neopren, variantă neomologată şi nerecunoscută de comunitatea înotătorilor în ape deschise. or, nick Thomas în condiţiile acestea a vrut ca să traverseze canalul Mânecii şi fără costum de neopren, astfel încât traversarea lui să fie omologată. S-a înscris, a plecat în cursă şi s-a întâmplat apoi nenorocirea... chiar este o traversare periculoasă, care împinge cum spuneam limitele fizice şi psihice la extrem. Sigur că şi această tragedie a fost pentru mine o presiune în plus. Întreaga presă internaţională a prezentat cazul şi a atras atenţia că se poate muri în această cursă, lucru pe care toţi îl ştiam, dar când vezi şi auzi cu ochii tăi că s-a întâmplat la o zi înaintea cursei tale, parcă de apucă fiori de gheaţă... Mulţumesc lui Dumnezeu că a avut grijă de mine, de viaţa mea şi că nam rămas nici măcar cu sechele, cum s-a mai întâmplat altora.

Durere în iadul de gheaţă

- Să vorbim despre cursa ta. Oamenii vor să afle multe. De exemplu, ei se întreabă ce simţi în momentul în care te afli acolo, singur, în iadul de gheaţă? - Simţi durere! că-n iad n-ai ce să simţi decât durere... Mai ales în momentul în care simţi că fizicul dă semne că cedează şi durerile corpului tău sunt aproape de nedescris şi de nesuportat. În acel moment trebuie să ai luciditatea şi experienţa să-ţi găseşti sursa de energie, pe care trebuie s-o iei din toate lucrurile pozitive pe care ţi le aminteşti şi din toate valorile în care tu crezi.

Te rog, înoată!

- Are efect încurajarea în aceste momente dificile? - Are un efect enorm! De exemplu, la lăsarea serii, după 12-13 ore de înot şi când mă aflam deja în dificultate, ultimul mesaj primit, vizibil încă din apă, că apoi s-a lăsat întunericul, a fost pe un bloc de desen din partea soţiei mele, care îmi scria scurt şi foarte sec: Te rog, înoată! - În acel moment, până la primirea mesajului, aveai de gând să renunţi? Simţeai că s-a sfârşit totul? - Sigur că da, aveam momente dificile. Dar, un simplu mesaj mi-a redat din nou energia aceea de care vă spuneam! În capul meu s-a şters orice gând, orice intenţie de a mă opri şi am continuat, mai cu forţă, reuşind să trec cu bine de acel moment. Şi pe parcursul cursei au fost mai multe astfel de momente, dar acela a fost o adevărată cumpănă... A trecut! Echipa mi-a trimis foarte multe mesaje scrise, pe care le citeam cu coada ochiului în timp ce înotam. Toate au avut un rol important într-un moment sau altul mai dificil. „Suntem mândri de tine!”, „Pentru fetiţele tale!”, „Înoţi pentru România şi Cuminţenia Pământului!”, „Hai că poţi!”... Sunt câteva astfel de mesaje pe care mi le amintesc acum, dar au fost mult mai multe.

Puterea şi lucrarea lui Dumnezeu. Pe Canalul Mânecii

- Ce ai avut în plus faţă de anii trecuţi, să zicem chiar faţă de anul trecut când ZVJ, prin subsemnatul, a fost alături de tine în cursă? O doză de noroc mai mare, un sprijin de la Dumnezeu mai mare...? Ce? - Sunt patru factori, să spun aşa. Primul şi cel mai important e Dumnezeu. Dacă El vrea treci, dacă nu... Ca să treci te ajută, ai parte de o apă mai caldă sau mai calmă, de o putere mai mare la efort, de o zi bună, în general. Eu asta am prins acum, o zi bună, după trei zile rele

www.zvj.ro joi, 8 septembrie 2016

în trei curse diferite. Aduceţi-vă aminte că anul trecut apa avea 15 grade, şi soarele n-a ieşit pe cer nici măcar o secundă, a plouat şi a fost cum a fost... Dumnezeu a îngăduit anul acesta să fac această traversare. Am avut trei-patru ore de valuri foarte mari la mijlocul canalului, după care marea s-a mai liniştit. În plus, apa a fost un pic mai caldă decât anul trecut, pe fondul unui antrenament al meu şi mai bun decât anul trecut, pregătirea în apele foarte reci de anul acesta fiind determinantă. Al doilea factor a fost determinarea şi antrenamentele duse până la extrem chiar. M-am antrenat la 10 grade în Pârâul Jieţ, în ştiurţ, de n-am mai ştiut de mine. Am început imediat ce s-a dezgheţat apa, în primăvară, am stat şi 13 ore în apa rece într-o sesiune de antrenament! Pot spune că Jieţul a fost locul ideal pentru antrenament şi a avut un factor covârşitor în această trecere a mea. În momentul când am sărit în apă pentru a începe cursa spre malul francez, n-am avut de data aceasta niciun fel de emoţie, de teamă. Îmi doream foarte mult să fac treaba asta, am luptat din nou să ajung pe acel ţărm englez, foarte greu fiind din toate punctele de vedere – financiar m-am zbătut foarte mult în prima parte a proiectului, ca să obţin primii bani, astfel că eram determinat sută la sută. Vorbind de aceşti bani, un mare rol l-au avut în acest sens investitori din Valea Jiului, care au pus mână de la mână şi m-au ajutat, până în momentul în care a intervenit sponsorul principal Canah, care a pus punct final emoţiilor mele, că naş putea ajunge în Anglia pentru că n-am banii de barcă şi de celelalte cheltuieli suficienţi. A mai fost şi sprijinul oferit de inimosul londonez de origine română, George Beţianu. Tuturor le mulţumesc încă o dată, fără toţi aceştia şi fără Dumnezeu, care a făcut lucrarea prin ei, probabil n-aş fi reuşit! Interviu realizat de Corneliu BRAN

Costel Avram intră (şi) în istoria turismului:

Straja va avea, în sfârşit, canalizare

Costel Avram, directorul general al SC APA SERV VALEA JIULUI SA, subliniază că nu demarează investiţia din Straja dintr-un interes personal, ci pentru a creşte confortul turiştilor.

La un an de la discuţiile preliminare cu asociaţia cabanierilor care administrează domeniul, iată că lucrarea demarează. Colectorul menajer este o investiţie la fel de importantă ca iluminatul public din staţiune, realizat tot prin grija asociaţiei cabanierilor. Costel Avram a urcat ieri în Straja împreună cu viceprimarul de la Lupeni şi cu omul de afaceri Emil Părău”. „În urma discuţiilor la faţa locului pot să aduc cabanierilor din Straja o veste bună: în această lună încep lucrările la reţeaua de canalizare din staţiune. Cum nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită, am primit cu oarecare mâhnire bârfele unora care spun, pe la colţuri, că am decis să demarez această investiţie pentru că aş avea interese în Straja. Vreau să spun răspicat că nu am nici vilă, nici cabană şi nici vreun alt interes în Straja decât acela de a contribui, împreună cu Apa Serv, la ridicarea gradului de confort al turiştilor care vin aici, şi la transformarea staţiunii într-una modernă, cu adevărat europeană, aşa cum merită să fie”. Pe tronsonul de lucrări asumat de Apa Serv în cel mult două săptămâni vor începe lucrările. Acestea vor fi finanţate şi realizate cu resursele materiale şi umane ale Apa Serv Valea Jiului. Restul lucrărilor, finanţate de Consiliul Judeţean Hunedoara şi Consiliul local Lupeni, au fost scoase la licitaţie de Apa Serv. Săptămâna viitoare se va încheia termenul de depunere a ofertelor, 8 firme fiind deja înscrise la procedură. La aceste tronsoane de investiţii lucrările vor demara după desemnarea câştigătorului. Instalaţia colectorului menajer are două componente. Prima include un tronson de la Staţia de sosire a telegondolei până la Staţia de plecare a telegondolei, în zona de parcare. Al doilea tronson uneşte staţia plecare telegondolă cu colectorul din str. Liliacului nr. 11. Alina PIPAN

ACTuALITATE

actualitate

În Valea Jiului

Din 12.000 de câini vagabonzi doar vreo 3.000 mai contaminează peisajul

Uricaniul, primul oraş din Valea Jiului care a scăpat de problema câinilor vagabonzi! De când conduce administraţia publică locală din uricani, primarul Dănuţ Buhăescu aproape că a rezolvat problema câinilor fără stăpân! cel mai vestic oraş din Valea Jiului, uricaniul, este prima localitate din Valea Jiului şi printre singurele din judeţ care a reuşit, în mare parte, să scape de acest flagel care a cuprins România după 1990. Medicul veterinar adrian cioroian, director executiv al aDi Serviciul Judeţean pentru Ocrotirea câinilor fără Stăpân, susţine că numărul câinilor fără stăpân la uricani a scăzut de la peste 500, în 2012, la câteva zeci, „poate chiar sub 60-70”. aceasta în condiţiile în care în prezent, la lupeni, mai ales, dar şi la Petrila sau Petroşani (mai cu seamă zonele industriale şi mai puţin în localitate în momentul de faţă) numărul câinilor fără stăpân continuă să fie până aproape de 500-600, municipiul lupeni fiind deocamdată lider detaşat la acest capitol. „la uricani meritul este în primul rând al primarului Dănuţ Buhăescu, care a ştiut să mobilizeze administraţia locală, consilierii locali şi oamenii din subordine din primărie, care ne-au sprijinit cu tot ce a trebuit de fiecare dată şi ne-au susţinut să deschidem acel adăpost de câini fără stăpân, unde există condiţii civilizate şi unde ne facem bine treaba. De altfel, pot spune că toţi primarii din Valea Jiului ne-au sprijinit în acţiunile şi demersurile noastre, dând dovadă de spirit civic şi responsabilitate în ceea ce priveşte această mare problemă a localităţilor din ţară: câinii fără stăpân. Întotdeauna primăriile din Vale au plătit acei 2,5 lei/cap de locuitor prevăzut prin acest aDi şi ne-au ascultat ori de câte ori am sesizat anumite probleme. După rapoartele trimestriale şi estimările de pe teren, în momentul de faţă cei mai mulţi câini fără stăpân identificaţi de noi sunt la lupeni. acolo erau cei mai mulţi din Vale, câteva mii

facebook.com/ziarulvaiijiului

bune, acum mai sunt vreo câteva sute, spre 500600. Şi la Petrila numărul a scăzut de la câteva mii la câteva sute. Sperăm să vorbim în cinci ani la nivel de întreaga Vale ca de uricani azi. În total, ar mai fi sub 3.000 de câini fără stăpân în cele şase localităţi din Vale, din 12-13.000 câţi erau în 2012, când ne-am apucat de treabă. În tot judeţul erau estimaţi undeva spre 40.000 de câini fără stăpân”, a declarat directorul executiv adrian cioroian, din cadrul Serviciului Judeţean pentru Ocrotirea câinilor fără Stăpân.

Câinii abandonaţi de stăpâni – „principalul inamic al muncii noastre în prezent!” tot acelaşi interlocutor ne-a oferit şi alte câteva amănunte interesante legate de activitatea acestui serviciu, care este finanţat de consiliul judeţean şi de primăriile care au încheiate contracte în cadrul acestui aDi, plătind acea taxă anuală de 2,5 lei pe cap de locuitor. „echipele noastre sunt constant aceleaşi, iar numărul câinilor de pe străzi este în scădere, iar acest lucru n-o spunem numai noi, o spun şi cetăţenii şi cei din primării. Problema e că nu de puţine ori mai scapă câte o femelă canină nesterilizată pe străzi, apărând ca din senin şi pe o rază de 3 kilometri ea atrage masculii. Şi de aici reîncepe alt ciclu, alte familii de căţei, alte bătăi de cap. Dacă nu suntem atenţi, câinii se înmulţesc repede şi în ani de zile se pot înmulţi din nou foarte mult. De aceea, orice informaţie pentru noi privind căţeluşe libere pe străzi este binevenită şi îi rugăm pe cetăţeni, pe cei din primării să ne anunţe imediat ce află acest lucru. Ziarul Văii Jiului ne-a sesizat în paginile sale, în câteva rânduri, că la incintele din Mina livezeni, ori din fosta Mină Petrila sunt haite de câini. am intervenit de fiecare dată cu acordul directorilor şi o vom face ori de câte ori vom fi solicitaţi. am reuşit de fiecare dată să capturăm 6-7 câini din acele incinte industriale, unde, într-adevăr, existau şi dulăi periculoşi, ba chiar şi căţeluşe cu pui. Dar cea mai mare problemă cu care ne confruntăm acum este abandonul de câini. Mulţi câini sunt abandonaţi de stăpâni, după ce s-au plictisit de ei. Poate nu vă vine să credeţi, dar sunt sute de cazuri! acesta este principalul inamic al nostru, abandonul, şi poate că ar trebui începută o campanie de presă în acest sens. e păcat de acel suflet nevinovat să fie trimis pe străzi, unde, la rândul lui, provoacă disconfort comunităţii prin înmulţirea necontrolată, prin bolile pe care le poate transmite şi aşa mai departe. De regulă, toamna există o creştere a acestui număr de cazuri de abandon, dar şi o creştere din cauză că e perioada când căţelele intră în călduri, iar pe străzi încă mai avem destule exemplare. Mai sunt şi câinii abandonaţi de oieri, care odată ce coboară de la stână cu oile, nu toţi, dar mulţi dintre ei, îi lasă în voia sorţii, deci nu-i duc la gospodăriile lor. este o

problemă şi asta într-un judeţ cu oierit puternic şi cu destule turme, atât în Ţara Haţegului, cât şi în Valea Jiului sau mai în nordul judeţului”, a menţionat medicul adrian cioroian. cu 54 de angajaţi în tot judeţul – care prestează pe nişte salarii mizerabile – şi cu destule probleme în multe localităţi, adrian cioroian susţine că nu ştie dacă din punct de vedere al bugetului serviciul pe care-l conduce şi-ar mai permite să mai deschidă un adăpost de câini fără stăpân în Valea Jiului, după cele două de la Petroşani şi uricani. „a rămas o discuţie deschisă cu primarul de la lupeni să deschidem şi acolo un adăpost. Nu ştiu însă dacă mai putem susţine o nouă echipă şi un nou adăpost, dar ce ştiu este că noi ne facem bine treaba chiar şi aşa la lupeni. Numărul câinilor a scăzut semnificativ, săptămânal trimitem o echipă şi în Straja, unde avem o legătură de colaborare foarte bună cu salvamontiştii. De-acolo i-am tot strâns şi din pădure, n-ar mai fi probleme aşa de mari, chit că mai sunt, dar îi vom prinde pe toţi, ca să nu mai prezinte pericole pentru turişti. Probleme mai avem pe drumul de centură, chiar îmi spunea şi domnul primar cristian Resmeriţă că nu ştie de unde tot vin atâţia câini pe acest drum. acum, eu aş vrea să vă mai spun că până toate unităţile administrativ teritoriale nu încheie contracte cu noi, problemele în judeţ nu se vor rezolva definitiv. Mai sunt vreo 30 de primării care nu au contracte cu noi şi care ştim că au probleme mari cu câinii pe străzi. Dar nu pot acuza că o primărie sau alta duce câinii dintr-o parte în alta până nu am probe. aici poliţia rutieră ar trebui să afle de astfel de transporturi. atâta timp cât nu vor exista acţiuni unitare cu toate primăriile din judeţ, eu spun că vor mai tot fi astfel de probleme”. Ţara Haţegului fără adăpost pentru câini Încheiem acest material prin a vă spune că serviciul deţine în prezent opt adăposturi, din care două în Vale, un al nouălea urmând să apară şi în Ţara Haţegului – care în prezent nu are un adăpost! „Vrem să finalizăm şi această problemă. este mai mult decât necesar un adăpost în apropiere de Haţeg care ar deservi toată Ţara Haţegului, de la Baru sau Densuş şi până la Haţeg şi comunele din apropiere. am identificat un teren, numai că el nu este în zonă electrificată şi are şi apa destul de departe, la vreo 300-400 m. astfel că ne gândim să construim acolo un adăpost, dar printr-un proiect finanţat de ue, derulat prin aDR Vest prin care problema electrificării va fi rezolvată cu panouri solare şi baterii. Vom trage apa acolo, există drum de acces, astfel că vom putea face un adăpost modern, spaţios, după toate reglementările europene. urmează să facem şi să trimitem proiectul, care deocamdată e în formă schiţată, urmând cât de curând să capete contur”, ne-a mai spus şeful acestui serviciu judeţean.

Corneliu BRAN

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Societate comercială angajează instalatori, sudori şi lăcătuşi pentru şantier şi deplasare. Relaţii la telefon 0740.304930. ____________________________________________________________________ • Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar (cunoştinţe limba engleză nivel minim) şi bucătar. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana). ___________________________________________________________________ • Societate angajează în construcţii muncitori calificaţi şi necalificaţi. Relaţii la telefon 0746.292.564. ____________________________________________________________________ • Societate comercială angajează în condiţii avantajoase dispecer taxi, barman. Relaţii la telefon 0763.155871, Petroşani. ____________________________________________________________________ • Hotel Gambrinus angajează recepţioner, cu experienţă minim 3 ani în domeniu. Relaţii la telefon 0721.322662.

• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

VÂNZĂRI

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

www.zvj.ro joi, 8 septembrie 2016

PubLiCitate

CMYK

fEL DE fEL

Dacă vrei să şezi pe vârful Parângul Mic, acum ai şi unde

Dragostea de munte se traduce simplu prin modul în care înveţi să-i dezlegi tainele, îl îngrijeşti aşa cum şi el te îngrijeşte pe tine, îl respecţi şi îţi aduci aportul acolo unde se poate, cu grijă, astfel încât să nu-i strici frumuseţea.

Oamenii care iubesc natura şi o respectă sunt oameni frumoşi. Aşa sunt şi câţiva montaniarzi care au instalat pe vârful Parângul Mic o masă cu două băncuţe. Au muncit o jumătate de zi pentru a instala banca şi masa aici, chiar în vârful muntelui. Nu le-a fost uşor să urce cu scule, cu tot ce trebuie pe munte, apoi să „se tocmească” cu stânca, să-i lase să instaleze acest mobilier de sorginte urbană. În final au reuşit. Iată oameni care pot şi fac lucruri aparent simple, fără a mai aştepta şi comenta lipsa de intervenţie a autorităţilor publice. Noi ce să mai spunem: jos pălăria şi poftă bună de aer curat la masă! Alina PIPAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

Delia va cânta la Petrila 45 de minute,

Cu 1.200 lei/ minut

O şedinţă de îndată a fost convocată de primarul Vasile Jurca miercuri 7 septembrie în sala de şedinţe din primărie.

Pe ordinea de zi s-au aflat şase puncte: o rectificare de buget; delegarea Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat de interes local către noua societate de gospodărie locală, S.C. Edil Sal Pres S.A., având ca acţionar unic consiliul local; modificarea HCL 22/ 2016; evenimente legate de „95 de ani de fotbal la Petrila” (care vor avea loc pe data de 10 septembrie, în ziua care CS Inter Petrila are meci de campionat cu cei de la Băniţa, după care fostele glorii ale clubului vor avea meci cu cei de la Parângul Lonea şi se vor depăna apoi amintiri într-un cadru plăcut); finanţarea de la bugetul local a cheltuielilor care nu sunt finanţate de la bugetul de stat – aici fiind vizat Podul de la Jieţ; Zilele Oraşului Petrila. În legătură cu ultimul punct de pe ordinea de zi, ce a vizat organizarea „Zilelor Oraşului Petrila”, data acestei manifestări a fost stabilită în perioada 16-18 septembrie. Proiectul prezentat şi iniţiat de primar (absent de la şedinţă) a fost aprobat în unanimitate de aproape toţi consilierii prezenţi (o singură abţinere). În acest sens, manifestările ce vor avea loc în cadrul acţiunii vor fi susţinute de la bugetul local cu 80.000 lei, cei mai mulţi bani fiind alocaţi pentru concertul cunoscutei cântăreţe Delia. Mai exact suma de 54.000 lei, pentru un... „concert de 45 de minute”… Corneliu BRAN