Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4564 lei 1$ = 4,0040 lei 1₤ = 5,2967 lei

vineri, 5 august 2016 Anul IX • nr. 1995 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Costel Avram, directorul general al Apa Serv Valea Jiului, omul care aduce zeci de milioane de euro în Valea Jiului

Conferinţa de presă de la sediul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroşani a adus faţă-n faţă conducerea performantului operator regional de apă şi presa locală. Directorul general Costel Avram a comunicat cetăţenilor, prin intermediul mass-media,

patru teme principale: POIM Programul Operaţional de Infrastructură Mare pentru Valea Jiului, canalizare în Straja-Lupeni, canalizare Aeroport - zona inundabilă, pierderile Apa Serv din cauza cerificatelor verzi. Să le luăm pe rând...

Alături de mineri

Cred că orice om care a înțeles că viața în Valea Jiului se datorează în cea mai mare măsură mineritului, reușește să-și amintească în fiecare an, la 6 august, cât de important este să le mulțumim tuturor celor ce s-au sacrificat în subteran pentru ca huila noastră să se transforme în Lumină, în Căldura din casele românilor. Cu atât mai mult, pentru cei ce au intrat măcar o dată într-o galerie de mină, respectul față de această muncă grea și nobilă în același timp, trebuie să fie maxim. Mă număr printre cei ce au trăit, au simțit puterea din adâncul pământului și sunt mândru că mă pot identifica prin tot ceea ce am făcut cât am fost activ în cadrul mineritului – de la inginer la director tehnic, cu faima acestei munci, cu respectul pe care românii l-au purtat minerilor din Valea Jiului, iar cei ce cunosc cu adevărat oamenii de aici, continuă să o facă. Sunt mândru că pe lista mea de prieteni adevărați se găsesc unii dintre cei mai buni mineri, ortacii mei. Mă număr printre cei ce își pun în slujba prezentului dar mai ales a viitorului, nu doar speranța, dar și experiența profesională și puterea de muncă pentru a-i convinge pe toți cei ce pot lua decizii legate de soarta mineritului,

să continue această activitate. Pentru că huila de Valea Jiului este și va fi necesară economiei românești. Sunt mândru că trăiesc într-un municipiu al cărui puls, a cărui dezvoltare este legată în mod substanțial de munca minerilor. Sunt astăzi, la fel ca în fiecare an cu ocazia Zilei Minerului, cuprins de emoția omagiului pe care noi toți se cuvine să-l aducem celor ce n-au mai ieșit din adâncurile minei. Omagiu celor ce au luptat cu prețul vieții pentru drepturile minerilor. Omagiu celor ce și-au sacrificat sănătatea pentru ca să scoată cărbunele la lumina zilei. Omagiu foștilor mineri, actualii pensionari ai Vulcanului, care sunt exemple de onestitate și responsabilitate profesională pentru generațiile de tineri. Nu în ultimul rând, omagiu celor ce sunt în continuare mineri activi și cărora le adresez urările mele de Sănătate, Putere de Muncă și Speranță! NOROC BUN! alături de mineri,

Primarul Municipiului Vulcan Ing. Gheorghe ILE

continuare în pagina 3

Omagiu minerilor de ieri, de astăzi și de mâine

Am crescut într-o familie în care bărbații au lucrat în mină. Atât bunicul, cât și tatăl meu au fost mineri și de la ei am învățat să am respect față de tot ceea ce înseamnă această activitate, ceea ce m-a condus gradat către alegerea profesiei de inginer miner. Am trăit alături de ortacii mei unele dintre cele mai puternice experiențe de viață. Am învățat de la ei lucruri și atitudini care îmi sunt folositoare în tot ceea ce asum zilnic, indiferent de ipostaza în care mă găsesc. Am simțit tot timpul nevoia să-i ocrotesc pe mineri. Fac în continuare acest lucru, prin toată puterea mea, indiferent de dimensiunea prezentă și viitoare a activității miniere din Valea Jiului. Sunt și rămân în continuare ancorat în aceeași realitate, a faptului că viața noastră, a tuturor celor ce trăim în Valea Jiului a fost, este și va fi legată de minerit. La fel ca toți cei ce muncesc în adâncuri, sper ca viitorul nostru

apropiat dar și cel al unui orizont cât mai îndepărtat, să se identifice într-o măsură importantă cu această activitate, de care România are nevoie, într-o strategie de conservare și exploatare înțeleaptă a resurselor minerale strategice pentru economia țării noastre. Cu aceste gânduri aduc și de această dată, cu ocazia Zilei Minerului, omagiul meu pentru toți minerii care de-a lungul a mai bine de 150 de ani au plătit prețul suprem pentru lumina și căldura din casele românilor. Pentru toți aceștia, dar și pentru cei ce continuă să ducă lumina acestei activități mai departe, mulțumirea și recunoștința mea personală exprimă esența relației mele cu mineritul Văii Jiului. Le urez tuturor minerilor activi să se bucure de fiecare dată când intră și când ies din subteran sănătoși, optimiști și bucuroși să se reîntoarcă acasă la familiile lor, la copiii lor. NOROC BUN, dragi mineri!

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroșani

LA ORDINEA ZILEI

Primarul Ile este de părere că, şi fără certificat de identitate sportivă,

Clubul Sportiv Municipal Vulcan poate ﬁ ﬁnanţat de primărie

Câţiva consilieri locali vulcăneni au atras atenţia că sumele de bani de care va beneficia viitorul club sportiv vulcănean trebuie neapărat să fie puse în discuţia legislativului local, iar modul de cheltuire a banilor să fie controlat strict. Liberalul Dănuţ Anghel a ţinut neapărat să se precizeze, în cadrul şedinţelor de consiliu local, sumele de bani acordate fiecărei secţii sportive. Alocarea banilor, a mai cerut el, să se facă în funcţie de performanţele sportive ale fiecărei secţii. Nu întâmplător a cerut asta. Dumnealui are o fetiţă care joacă handbal şi - el ştie foarte bine multe dintre deplasările echipei de handbal au fost făcute pe cheltuiala

Vulcan

nicio problemă în privinţa banilor. „După aprobarea proiectului consiliului local – a zis el – vom face cont în bancă şi vom face plăţile. Pentru obţinerea certificatului de identitate sportivă va merge o persoană care va rezolva repede!”.

părinţilor copiilor. Pesedistul Dan Petculescu ar vrea ca, măcar o dată pe lună, preşedinţii secţiilor sportive ale clubului să vină la şedinţă şi să raporteze rezultatele obţinute.

Afirmaţia primarului l-a făcut să ridice capul a mirare pe cineva aflat la capătul dinspre uşă al sălii. Prof. Florin Mârza, administratorul CS Fujin Club, consideră, în postările sale pe Facebook, că acest lucru ar constitui o crasă ilegalitate. E cam şi cum i-ai da alocaţie unui copil căruia nu i-ai

Întrebat de către consilierul local Angela Stoica în privinţa termenului la care se va definitiva dosarul noului club sportiv, fiindcă, aşa cum e cazul fotbalului, noul campionat bate la uşă, Ile i-a răspuns că nu-i

scos certificatul de naştere, consideră sportivul vulcănean, hotărât ca, dacă se va întâmpla asta, să sesizeze parchetul.

Socialistul Ion Tilea a recurs cu dârzenie la legea tăcerii chiar în faţa primalui Ile

De când i-a intrat în cap că se urmăreşte îndepărtarea lui din consiliul local vulcănean, Ion Tilea nici apă nu mai bea de la primărie.

Miercuri, la orele amiezii, consilierul local socialist şi-a făcut apariţia în sala de şedinţe ţinând în mână un pet cu apă plată. Asta, deşi, pe mese, la fiecare şedinţă, sunt puse badoage din plastic cu apă minerală şi paharele din sticlă aferente. Ion Tilea şi-a cumpărat petul de o jumătate de litru de la un chioşc din oraş. Şi, pentru ca oricine să vadă asta, a lipit

)

Ziarul Vaii Jiului

bonul fiscal de recipientul de plastic.

Neştiind motivul l-am întrebat care-i treaba. Mi-a răspuns că nu o să mai ia nimic de la primărie. Nici măcar un strop de apă. Iar pe paharul din faţa lui n-o să pună în veci gura. şi s-a ţinut de cuvânt. Pe tot parcursul şedinţei, când i-a fost sete, a sorbit direct din pet. Consilierii locali de lângă el şi-au pus în pahare apă minerală din pet-ul pântecos de doi litri şi jumătate, au băut ca însetaţii şi nu au avut nici pe naiba. Asta nu l-a convins însă pe Tilea, care a rămas la

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

ideea lui. Că pesediştii se ţin de el, ca să-l dea afară din consiliul local.

Pe tema asta a purtat, la sfârşit de tot, o discuţie aprinsă cu Gheorghe Ile. Degeaba a încercat primarul să-l convingă că nimeni dintre ai lui nu-i pe urmele sale. Ion Tilea o ţinea pe-a lui. Că i s-a pus gând rău. „Dă-mi nume!”, l-a somat Ile la un moment dat, dar Tilică, misterios, nu a Pagină cedat. „Nu-ţi spun

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

nimic!”, s-a arătat dârz socialistul din el. La care Gheorghe Ile l-a lăsat pe hol. Şi s-a dus la el în birou. Nu ştiu dar bănuiesc că primarul s-o fi gândit că fostul lui coleg de liceu la fără frecvenţă nu-i în toate… apele.

realizată de Gheorghe OLTEANU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Daniela FILIMON - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

urmare din pagina 1 POIM Legat de primul punct al discuţiei, care a vizat date generale despre etapa a II-a a marelui proiect derulat prin Apa Serv, care va atrage lucrări şi investiţii de peste 70 de milioane de euro, directorul general Costel Avram a declarat: „Sunt bucuros astăzi că pot da veşti bune şi chiar foarte bune pentru locuitorii din Valea Jiului şi pentru acţionarii pe care noi îi avem, mă refer la unităţile administrativ-teritoriale, cât şi la consiliul judeţean. Aceste veşti bune nu puteau fi date dacă lângă mine nu aveam o echipă foarte bună, aici de faţă, cei trei care fac parte din echipa de conducere: Monica Tarcea, Cristi Ionică şi Florin Donisa. Trei oameni care au muncit foarte mult şi cărora le mulţumesc şi în mod public (...). Primul punct aş vrea să-l dedic lucrărilor de anvergură, care vor avea loc în Valea Jiului în etapa a II-a a proiectului mare. Ieri, la Ministerul Fondurilor Europene, cei trei din conducerea Apa Serv, împreună cu reprezentanţii ministerului respectiv, cât şi cu reprezentanţi ai firmei de consultanţă Jaspeers, au luat decizia finală ca la începutul lunii septembrie proiectul Apa Serv Valea Jiului va pleca la Bruxelles. Noi suntem primul operator din ţară care avem aplicaţia completă şi care trimitem proiectul la Bruxelles. Chiar dacă aplicaţia de finanţare nu este semnată, din momentul din care ea a plecat la Bruxelles şi toţi factorii de decizie au ajuns la un consens, se pot demara şi procedurile de licitaţie. Avem deja făcute, de către firma de consultanţă Hallcrow, documentele pentru patru lucrări şi vom începe cu supervizarea şi cu lucrările de la Lupeni şi Uricani. Vă pot spune în momentul de faţă că acum, când toate sunt puse la punct, valoarea totală a proiectului este de 71.429.872 euro, fără TVA. Din care: reabilitarea aducţiunii – 29,2 kilometri, reabilitare reţele de apă – 69,6 km, extindere reţea de apă la Câmpu lui Neag – 8 km, reabilitare canalizare apă-uzată – 47,3 km, reabilitare captare apă, reabilitare două staţii de tratare, Taia şi Zănoaga; şase staţii de pompare (două în Petroşani, două în Lupeni şi două în Uricani)”.

Valorile proiectului pe localităţi Vă prezentăm alte date interesante prezentate ieri presei locale, legate de acest proiect ce va aduce mari lucrări de la anul încolo, timp de doi ani: Petrila: 6.025.182 euro (fără TVA). Reabilitare reţele apă - 9,2 km; Reabilitare canalizare – 7,4 km. Petroşani: 12.936.223 euro (fără TVA). Reabilitare reţele apă - 18,4 km; Reabilitare canalizare – 11,1

www.zvj.ro vineri, 5 august 2016

km. Aninoasa: 1.275.240 euro (fără TVA); Reabilitare reţele apă - 1,9 km; Reabilitare canalizare – 2,5 km. Vulcan: 6.959.322 euro (fără TVA). Reabilitare reţele apă - 16,0 km. Reabilitare canalizare – 7,2 km. Lupeni: 9.962.090 euro (fără TVA). Reabilitare reţele apă - 17,1 km. Reabilitare canalizare – 12,8 km. Uricani: 7.199.687 euro (fără TVA). Reabilitare reţele apă - 7,0 km; Extindere reţele apă Câmpu lui Neag – 8,0 km; Reabilitare canalizare – 6,4 km. Consiliul Judeţean Hunedoara. Valoare proiect: 27.072.128 euro (fără TVA). Reabilitare captări apă 1 buc.; Reabilitare aducţiuni – 25,0 km; Reabilitarea staţiilor de tratare apă Taia şi Zănoaga. Mai trebuie menţionat că primăriile şi Consiliul Judeţean Hunedoara vor participa cu o cofinanţare de 2%, ceea ce înseamnă exact 1.428.597 euro. O nimica toată, ţinând cont că proiectul este finanţat cu bani grei de europeni, de peste 70 de milioane de euro, cum spunea de altfel şi directorul general Avram.

Canalizarea din Straja Legat de veştile bune privind introducerea canalizării în Staţiunea Straja-Vâlcan din Lupeni, Costel Avram a declarat: „După discuţiile de ieri cu preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi vicepreşedintele aceleiaşi instituţii, astăzi am avut o nouă discuţie cu primarul Cristian Resmeriţă şi săptămâna viitoare vom urca pe SEAP această lucrare. După cum ştiţi, canalizarea în Straja va fi o investiţie scoasă la licitaţie de către operatorul de apă, Apa Serv, iar canalizarea de sub telescaun va fi împărţită în două, de Consiliul Judeţean şi UAT Lupeni. În staţiune canalizarea va fi făcută din fondurile proprii ale Apa Serv Valea Jiului. Deci, vă pot spune clar, după discuţiile de ieri şi de azi, că investiţia din Straja va fi scoasă la licitaţie săptămâna viitoare. După toate procedurile legale şi toţi paşii, dacă licitaţia va fi adjudecată de cineva, sperăm ca anul viitor lucrarea să fie gata, pentru că anul acesta e clar că nu mai este timpul necesar să finalizăm această investiţie”. Nu îşi asumă reponsabilitatea până nu vine un proiectant serios! La tema trei de pe ordinea de zi abordată de Costel Avram, directorul a explicat care este situaţia cu în zona inundabilă a Aeroportului: „În luna iunie am stat din nou sub ameninţările inundaţiilor în Aeroport. Când a fost acel cod portocaliu, în acea sâmbătă seara, eram cu primarul Tiberiu IacobRidzi acolo şi vedeam cum oamenii stăteau cu mobila în drum, sau cu

ului

Ziarul Văii Ji

gent angajează ur experienţă. redactori cu cu numărul/ Plata în raport erialelor at m ţa en di au line sau on e at public ită. în ediţia tipăr trimite CV t po ţi sa re te Cei in zvj.ro către office@

paturile, frigiderele şi televizoarele ridicate în case. Am avut o discuţie cu primarul Iacob-Ridzi şi am spus ca împreună să găsim soluţia pentru a mări debitul pentru această canalizare. Noi avem trei propuneri, dar vreau să vă spun aşa: dacă s-a făcut o canalizare şi totuşi a venit apa mare şi din nou a inundat, înseamnă atunci că este o problemă! Noi, cei de la Apa Serv, nu ne putem asuma un proiect de genul acesta... Adică, să băgăm încă 10 miliarde de lei vechi, sau 250.000 euro în pământ, iar când vine apa mare să inunde din nou. De aceea, am avut discuţii şi cu primarul Petroşaniului şi cu conducerea Consiliului Judeţean, cărora le-am spus că trebuie să găsim un institut de proiectări care să proiecteze corect! Chiar dacă se bagă 250.000 sau 300.000 de euro, cert e că oamenii trebuie să aibă siguranţa că acolo nu vor mai fi inundaţii. Noi avem aici o situaţie şi mai multe variante de propuneri, dar sunt doar la stadiul de discuţii, fiindcă, repet, NU ne asumăm un risc dacă nu ştim exact. Doi la mână... o problemă importantă acolo, în Aeroport, este următoarea: acea canalizare este prevăzută pentru a prelua debitele de la ploaie şi nicidecum alte debite. Niciun proiectant nu poate previziona şi debitele din cele două pârâuri, fiindcă acolo s-a adunat şi apa din acele două ape curgătoare. Orice proiectant şi previzionist am avea, dacă nu se rezolvă problema cu investiţiile la cele două pâraie, afluenţi ai Jiului, mă tem că pe viitor lucrurile vor fi scăpate de sub control din nou acolo, indiferent cine ar fi primar, director la Apa Serv şi aşa mai departe”. Pierderi, fără vina Apa Serv, din cauza certificatelor verzi Vestea mai rea ne-a fost dată de Costel Avram la ultimul punct al expunerii sale: „Avem acele trei microhidrocentrale... Dacă, câştigam certificate verzi era bine. Din păcate, există un număr de 3.578 de certificate care se vor pierde! Vă pot spune acum că în fiecare lună pierdem în jur de 365 de certificate verzi, ceea ce înseamnă că în fiecare lună pierdem undeva la 48.000 lei! Certificate care nu se mai vând, nu se consumă deci în energie, şi, uite aşa, Apa Serv este păgubită, fără vina ei, de o anumită sumă de bani care era trecută ca sursă de venit”.

Corneliu BRAN

ACTUALITATE

Petroşani

EVENIMENT

Tabăra Internaţională de Artă Plastică „Viziuni creative”

Ajunsă la ediţia cu numărul patru, Tabăra Internaţională de Artă Plastică „Viziuni creative”, derulată în perioada 28 iulie 8 august 2016, organizată de Fundaţia Culturală „Ianza-Art Inter-Cultural” Petroşani, este în plină creativitate. Joi, 4 august, am fost şi noi să vedem cam ce lucrează artiştii oaspeţi găzduiţi de Petroşani. Ghid ne-a fost Cristian Ianza.

18 români, o bulgăroaică şi o grecoaică prezenţi anul acesta în tabăra de creaţie Anul acesta discutăm de un număr de 20 artişti plastici din Valea Jiulu, din ţară, o domnişoară din Bulgaria, o doamnă (căsătorită cu un artist plastic român) venită tocmai de la Salonic (Grecia). Merită însă să-i amintim aici şi nominal pe toţi cei care şi anul acesta ţin ştacheta culturii Petroşaniului şi Văii Jiului la parametri înalţi: Dănuţ Mihai Ban, Eugen Bencău, Petru Birău, Simonel Bucur, Adrian Cerchez, Radu Chinţa, Eunice Gall, Gigi Nicolau, Daniela Paşca, Angelica Pârvu, Cristian Sergiu Ianza – artişti plastici locali; Titus Blaj, Teodor Dădălău, Andrei Florian, Ana-Maria Negară, Andreea Ouatu şi Adrian Valentin Samson – artişti plastici din ţară; Cristiana IliopoulouHopîrtean (Grecia), Ciprian Hopârtean (român stabilit în Grecia, soţul doamnei Cristiana) şi Milena Mladenova (Bulgaria). „Vernisajul va avea loc în week-end, sâmbătă, 06 august 2016, începând cu orele 16,00 la Galeria Casa Ianza din Petroşani de pe strada Timişoarei. Vor putea fi vernisate lucrările realizate în taberă. Acestea vor fi revăzute anul acesta şi chiar şi anul viitor în cadrul a mai multor expoziţii itinerante de prin ţară şi din Germania sau Grecia. Invit pe această cale pe toţi iubitorii de artă şi de frumos să fie alături de noi”, ne-a declarat Cristian Sergiu Ianza, organizatorul de drept al acestei tabere internaţionale. Lăsând la o parte datele de prezentare de mai sus, am vrut să-i cunoaştem pe câţiva dintre oaspeţii

facebook.com/ziarulvaiijiului

prezenţi în tabăra de creaţie. Pe unii i-am găsit în plină creaţie tocmai în Căminul nr. 2 studenţesc din campusul Universităţii din Petroşani. Cu alţii am stat de vorbă tocmai la „Castelul Ianza” de pe strada Timişoara, afară, înspre Maleia, acolo unde îşi modelau cu pasiune sculpturile. Dar să vă facem cunoştinţă cu unii dintre ei. Un pictor haţegan cu experienţă şi un ceramist clujean de excepţie Primul cu care am stat puţin de vorbă a fost Titus Blaj din Haţeg. L-am găsit tocmai la etajul IV al căminului. Artistul era în plină creativitate, făcea ultimele

retuşuri la un tablou. „Tabăra este foarte bine organizată, avem tot sprijinul din partea lui Cristi Ianza şi condiţii excelente de lucru. Fie că pictăm în interior, fie că pictăm afară sau în galerie, ne bucurăm de tot sprijinul acestui om. Bucuria noastră ar fi cu atât mai mare dacă la vernisaj vor veni oameni, astfel încât această tabără de vară de creaţie să capete importanţa pe care zic eu că o merită. Mă simt foarte bine la Petroşani şi abia aştept vernisajul de sâmbătă”, ne-a declarat pictorul Titus Blaj. Căruia îi place să lucreze „fie în ulei, fie în acrilic... Uleiul rămâne regele picturii, dar aici lucrez în acrilic, pentru că nu există prea mult timp ca uleiul să se usuce suficient”. Temele artistului sunt, de obicei, „cele între hazard şi simbolism, în funcţie de ce văd sau de ce simt la un anumit moment”. În coridorul care desparte cele două camere unde stau doi dintre oaspeţii veniţi din ţară, am dat şi peste artistul plastic şi profesor universitar clujean,

Andrei Florian. Locuitor în cadrul „cartierului omogenizării sociale”, după cum l-a intitulat, Cartierul Mănăştur – cel mai mare cartier din acest minunat municipiu transilvănean, distinsul profesor şi creator de artă a venit la Petroşani cu plăcere, pentru prima dată, după cum ne-a spus, găsind aici o „zonă tare frumoasă şi un oraş plăcut”. „Sunt ceramist şi profesor la Universitatea de Artă de 26 de ani. Am două fete mari, de 32, respectiv 33 de ani şi, în general, iubesc arta şi creaţia artistică. Acum, pentru această tabără fac o instalaţie din nuiele de alun cu fragmente de marmură, am să vin cu o completare apoi în partea de sus a lucrării. Îmi doresc să semene la final cu aripile unui înger, sub care voi pune o cruce şi care se poate adapta în mai multe feluri, în sensul că se poate pune în interior o candelă, sau altceva care poate crea o atmosferă spirituală într-o încăpere”, ne-a declarat Andrei Florian. Care la vernisaj va expune şi o altă lucrare, la care lucrează în aceste zile. Familie mixtă de artişti Pe doamna Cristiana Iliopoulou-Hopîrtean am întâlnit-o tocmai în faţa căminului studenţesc, unde făcea ultimele retuşuri la cele trei tablouri expuse afară. „E foarte frumos afară şi am decis să ies să mă bucur de soare. Sunt prima dată la Petroşani şi mă bucur de ceea ce văd... Oraşul e foarte frumos, oamenii sunt deosebiţi şi ospitalieri... O experienţă minunată şi mă bucur că am venit aici împreună cu soţul meu”, ne-a declarat oaspetele din Grecia, într-o română aproape perfectă. „Aştept să mă bucur de zilele ce vor urma, când voi avea posibilitatea să vizitez această zonă minunată de munte. Pentru vernisajul de sâmbătă am pregătit trei lucrări care fac parte dintr-un ciclu mai vast de lucrări făcute sub semnul seminţei, care reprezintă fertilitatea, în special fertilitatea feminină. Am trei lucrări pe pânză în care exprim tulburarea femeii vizavi de fertilitate şi de posibili-

tatea de a face copii şi de a-i oferi bărbatului pe care-l iubeşte un moştenitor”, ne mai spune artista, profesoară la liceul de artă din Salonic.

Sculptoriţa spiralelor... Am plecat împreună cu Cristian Sergiu Ianza spre „castel”. Sculptoriţa Ana Maria Negară din Iaşi a fost primul om care ne-a ieşit în cale. Şi-a rupt câteva minute din lucru, ca să ne răspundă la întrebări. „De 17 ani am această pasiune. Sunt ieşeancă, căsătorită, copii nu am, dar am mulţi copii de piatră, la care ţin nespus, că doar eu i-am creat. Îmi place să creez simboluri, gen spirală, cub sau sferă, depinde de starea de moment. Sunt prima dată la Petroşani. Îmi place zona, e foarte frumoasă. Am venit puţin mai târziu, nu prea am apucat să văd mare lucru, dar sper să am timp să vizitez câte ceva până duminică”, ne-a declarat Ana Maria Negară, care până acum doi ani a fost şi cadru universitar la o facultate din Iaşi. Artista din Bulgaria, care a mai fost în România de nenumărate ori, vizitând atât Capitala, cât şi oraşe importante din Transilvania, Moldova şi Muntenia, printre care Sibiu, Alba-Iulia, Suceava, Iaşi, Ploieşti, Braşov etc., lucra joi la sculptura pe care o pregăteşte pentru vernisaj. „La Petroşani vin pentru prima oară şi îmi place aici. Sunt artist plastic şi doar cu asta mă ocup în ţara mea. Îmi place să sculptez. Acum lucrez la un ciclu intitulat omul-pasăre, care conţine mai multe piese, dintre care una va fi cea de faţă la care lucrez”, ne-a declarat bulgăroaica. Care ne-a mai spus că dintre un om şi o pasăre preferă pasărea, că „pasărea are o totală libertate, omul nu...”.

Un orădean ce a dat de aerul tare al Salonicului Soţul doamnei Cristiana Iliopoulou-Hopîrtean, Ciprian Hopîrtean, tocmai se pregătea de un nou „asalt” pe frontul de lucru. Cum Ciprian a mai fost în taberele de la Petroşani, am intrat în dialog direct: „Eu de patru ani mă ocup numai de sculptură. Înainte făceam vitralii, pictură, restaurări pictură... Acum, în afară de sculptură, mai fac doar restaurări de pictură în Grecia, în Salonic, unde lucrez pentru o casă de licitaţii la vreo 40 de km de oraş, acolo existând şi o platformă artistică sculpturală, unde timp de trei ani am făcut în jur de vreo 250 de sculpturi monumentale. Acolo, există la lucru în jur de 70 de artişti de pe toate continentele. Fiind în contract cu Miro Gallery, că aşa se numeşte, continui să sculptez şi să restaurez câteodată pictură. La Petroşani am mai fost acum 9 ani într-o tabără studenţească de creaţie şi am ţinut să revin că mi-a plăcut mult atunci, cum îmi place şi acum. Eu de loc sunt orădean, iar soţia am cunoscut-o tot într-o tabără internaţională de creaţie artistică acum mai mulţi ani. Am rămas de-atunci împreună”.

Profesor lupenean navetist, iubitor de pictură Ultimul, dar nu cel de pe urmă cu care am stat de vorbă, a fost profesorul lupenean Dănuţ Mihai, care predă artă plastică tocmai la colegiul din Petrila-Lonea. „Am fost invitat de către domnul Ianza şi am răspuns prezent. Eu pictez, îmi place pictura clasică, dar şi abstractă, tehnica de lucru fiind cea în ulei, tempo, acrilic... Nu prea contează tehnica, în toate îmi place să lucrez. Aştept vernisajul de sâmbătă şi sper că totul va fi foarte frumos”, ne-a spus pe fugă profesorul lupenean. La final mai trebuie să completăm faptul că după vernisaj toţi cei 20 de artişti plastici vor fi invitaţii domnului Emil Părău în Straja. Astfel, cei veniţi din alte zări vor avea prilejul să viziteze staţiunea şi să vadă Valea Jiului şi Lupeniul de la înălţime, dar şi toate celelalte puncte de atracţie din acest munte, începând cu complexul monahal şi terminând cu locul unde se ridică marea Cruce spre Cer.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro vineri, 5 august 2016

Tir cu arcul

Cupa Minerul şi Cupa României

În acest week-end, la baza „Anena” din Aninoasa, va avea loc Cupa Minerul şi Cupa României la tir cu arcul, două competiţii devenite populare şi pe care aninosenii le organizează an de an.

Vor participa 10 echipe din ţară şi circa 70 de sportivi, dintre care 20 aparţin clubului SCM Deva - Minerul Aninoasa, cel care şi organizează evenimentul. Nu vor lipsi vedetele Răzvan Marcu, Gici Puşcă, Daniel Călin.

Întrecerea se adresează tuturor categoriilor de vârstă. De la copii până la seniori. Competiţia va începe sâmbătă, 6 august, şi se va termina duminică seara.

Simona Băncilă şi-a pus arcul în cui

La 46 de ani, multipla campioană naţională la tir cu arcul Simona Băncilă a decis să renunţe la sportul de performanţă, cel care a dus-o pe cele mai înalte culmi ale gloriei.

Chiar dacă nu şi-a atins visul, acela de a fi la Jocurile Olimpice din acest an, Simona rămâne marea campioană a Văii. În anul 2014 Simona Băncilă s-a situat pe locul al zecelea în topul

celor mai buni sportivi ai judeţului Hunedoara, la probe olimpice. Performanţele sportivei au fost, din fericire, observate nu doar de iubitorii sportului, ci şi de autorităţile judeţene. Aşa se face că pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean din data de 31 august 2015, la loc de cinste, a figurat şi un proiect de hotărâre privind acordarea unor „Diplome de Excelenţă” pentru Simona Băncilă. „Este un gest de recunoaştere publică a performanţelor Simonei Băncilă, dar şi al rolului ei în promovarea judeţului Hunedoara, gest pe care-l facem cu bucurie”, spunea pe atunci Adrian David, cel mai bun preşedinte pe care Consiliul Judeţean Hunedoara l-a avut până în prezent. Sportiva a participat şi la Jocurile Europei de la Baku, fiind unica reprezentată a judeţului. Este sportiva emblematică a clubului SCM Deva – Minerul Aninoasa. Mulţumim, pentru tot, Simona!

DIVERSE

Rubrică sportivă realizată de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului

PROMOVARE

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272. • Societate din Petrila angajează şofer profesionist cu experienţă, categoria C+E, pe cap tractor cu semiremorcă basculabilă, posesor atestate și card. Se oferă salariu motivant. Informații la telefon 0728.870065.

• SC Arex Impex SRL angajează barman, ospătar și vânzătoare ABC. Relații la sediul firmei din Petroșani, str. Gen.V. Milea nr.23.

• Vila Alpin Straja angajează bucătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0722.520616 şi 0723.596059.

• Societate din Petrila angajează şofer profesionist cu experienţă, categoria C+E, posesor atestate și card, pentru transport internațional curse tur-retur cu majoritatea weekend-urilor petrecute acasă. Se oferă salariu motivant. Informații la telefon 0728.870065.

Căsuţa Albastră

angajează barman ospătar. Relaţii la telefon 0723.347852.

Anunţ de participare

Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu sediul în municipiul Lupeni, str. Revoluţiei, nr. 2, cod fiscal 4375046, telefon 0254.560725, fax 0254.560515, e-mail lupeni@upcmail.ro organizează selecţie publică pentru finanţarea proiectelor de interes general în anul 2016 pentru secţiunea ”TINERET”, pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personală a tinerilor prin educaţie nonformală” – Reluarea procedurii conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 350/2005. Selecţia proiectelor, programelor, acţiunilor şi activităţilor ce vor fi finanţate cu fonduri nerambursabile din bugetul local al Municipiului Lupeni în anul 2016 pentru secţiunea ”TINERET”, pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personală a tinerilor prin educaţie nonformală” se va realiza potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 350/ 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, a legislaţiei specifice fiecărui domeniu precum şi în conformitate cu prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 38/ 2016 . Data limită pentru depunerea propunerilor este 12.09.2016, ora 15:00. Solicitantul va depune documentaţia prevăzută în Ghidul solicitanţilor pentru elaborarea şi prezentarea propunerilor de proiecte pentru acordarea de finanţări nerambursabile din fonduri publice la registratura Primăriei Municipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str. Revoluţiei, nr.2, judeţul Hunedoara, cu menţionarea pe plic a denumirii proiectului, adresa şi numele complet al solicitantului, domeniul pentru care se solicită finanţare cu menţiunea ”A nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare”. Ghidul solicitanţilor poate fi procurat de la sediul Primăriei Municipiului Lupeni, camera 14 – Biroul Achiziţii, Lucrări, Patrimoniu, telefon 0254.560725. Durata de implementare a proiectelor: anul 2016. Suma totală disponibilă pentru sprijinul financiar al programelor sau acţiunilor pentru tineret din Municipiul Lupeni este de 30.000 lei pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personală a tinerilor prin educaţie nonformală”. Evaluarea şi selecţia proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către Comisia de evaluare constituită în acest scop, în perioada 13.09.2016, ora 9:00 – 20.09.2016, ora 14:00. Comisia de evaluare va comunica, la încheierea procedurii de evaluare şi selecţie, în scris, solicitanţilor respinşi motivele neacordării finanţării şi celor selecţionaţi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor. Primar Cornel Cristian RESMERIŢĂ

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE extras conform art. 838 alin. 4 C.p.c.

În data de 31.08.2016, orele 10:00, va avea loc la sediul Biroului Executorului Judecătoresc Petre Adrian Nicolae din Petroşani, str. Avram Iancu, bl. 5A, sc. 1, ap. 2, jud. Hunedoara vânzarea la licitaţie publică a imobilului situat în loc. Lupeni, str. Narciselor, bl. 7, sc. 1, parter, ap.1, jud. Hunedoara, înscris în CF nr. 60444-C1-U6, nr. cadastral 1152/2/22/a/I/P/1, compus din două camere şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 41,63 m, la preţul de 30.975 lei (preţ redus cu 25%).

www.zvj.ro vineri, 5 august 2016

PUBLICITATE

cMYK

Vulcan:

AcTuALITATE

Mai rar, e adevărat, dar se fac şi acum rectiﬁcări de buget

Primul punct al ordinii de zi a şedinţei extraordinare a consiliului local vulcănean a fost cel prin care s-a rectificat bugetul local. Suma cea mai mare cu care s-a făcut rectificarea a fost una guvernamentală şi a mers la „Subvenţii primite din fondul de intervenţie”. Ca de fiecare dată lămuririle necesare în asemenea cazuri le-a dat doamna Luminiţa Leonte, directorul economic al primăriei vulcănene. Îmi amintesc că, cu ani în urmă, când la butoanele Ministerului Turismului era blonda lui Băse, era inundaţie cu bani la Primăria Vulcan. Rectificările de buget se succedau una după alta, iar doamnele de la contabilitate nu mai

facebook.com/ziarulvaiijiului

pridideau cu adăpostirea, în capitolele necesare, a sumelor de bani care curgeau gârlă.

Acum, rectificările s-au mai subţiat, fiindcă şi sus s-a cam închis robinetul. Sumele cu care s-a rectificat bugetul de data asta provin de la „Donaţii şi sponsorizări”, 90 de mii de lei, şi 210.000 de lei constituind „Subvenţii primite din fondul de intervenţie”. Adică bani pentru acoperirea distrugerilor făcute de ploile şi inundaţiile care au afectat, nu demult, şi Vulcanul.

Angela Stoica, consilier local din partea Alianţei pentru Hunedoara, s-a interesat dacă, din banii aceştia, vor beneficia, ca ajutoare, şi cetăţenii ale căror locuinţe au avut de suferit. „Nu, i-a răspuns Ile, banii sunt doar pentru refacerea drumurilor care au fost spălate de ape. Pentru refacerea acoperişurilor caselor şi ale blocurilor statul nu a dat niciun ban”. „E vorba, a mai precizat primarul, de drumul spre Dealu Babii, de Plesnitoarea, de acelea din oraş

şi de cel de la Pasul Vâlcan”.

Nu mai reţin care consilier local a făcut ochii mari când a auzit că e pusă în discuţie şi repararea drumului de la Pasul Vâlcan. De aceea Ile a fost nevoit să vină cu noi explicaţii. Nu e vorba despre drumul de jos până la cabanele din Pas, ci de acela care merge mai departe. Încă neasfaltat, dar care necesită să fie pietruit. Mai ales că, la sfârşitul acestei luni, la hotarul cu judeţul Gorj vor avea loc manifestări ample prin care se va marca un secol de la intrarea României în Primul Război Mondial şi se vor comemora soldaţii morţi în luptele crâncen care s-au purtat aici. Gheorghe OLTEANU