Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Strigător la cer! Erika Santa:

Dezinteres total din partea părinţilor Irinei, fetiţa de trei ani, care are grave probleme de sănătate la ambele picioare, neputând merge ca cu un copil normal. În urma unei acţiuni caritabile organizată de „San Montan” Petrila, mai mulţi sportivi şi oameni de bine au venit în ajutorul micuţei. Astfel, în urma donaţiilor s-a adunat suma de 13.600 de lei, bani suficienţi pentru tratament şi drumurile efectuate la spital. Erika Santa, preşedinte San Montan, a expus situaţia cu privire la acest caz. „Banii adunaţi au o destinaţie exactă, şi anume problemele de sănătate ale Irinei. Dar părinţii nu au înţeles exact destinaţia acestor bani. Ei au cerut bani ca să-şi plătească datoriile către cămătari sau datoriile la chirie. Or, aceşti bani donaţi de către oameni au fost în alt scop, doar în cel medical, legat de sănătatea fetiţei. Noi nu am fost absurzi, şi i-am ajutat să-şi plătească o dată chiria, i-am luat şi cărucior fetiţei sau un suc, când au fost cu fetiţa la medic, dar pretenţiile lor sunt nejustificate”, spune Erika. Prezentă la conferinţă, mama fetiţei, Margareta, şi-a arătat, paradoxal, nemulţumirea de ce banii nu sunt în contul ei. Erika a lămurit-o imediat: „Noi am deschis un cont, unde este depusă suma, în prezenţa unui avocat, titular de cont fiind clubul San Montan, dar nu vom lăsa nicidecum banii pe mâna părinţilor, atâta timp cât ei ne-au demonstrat că vor să folosească banii în alte scopuri. Mai mult decât atât, nici nu au adus toate chitanţele doveditoare că banii, pe care noi i-am dat de fiecare dată în prezenţa unui martor, au fost folosiţi pentru Irina. Ne trebuia un custode de cont şi nimeni din familia lor nu a vrut să se bage, specificându-ne faptul că nu sunt oameni serioşi”. Sportivul Florin Niţă, prezent şi el la conferinţă, s-a ocupat îndeaproape de caz şi a însoţit fetiţa la nenumărate vizite medicale, fie la Bucureşti, fie la Cluj: „Am fost personal cu maşina mea la doctorul Dan Cosma la Cluj şi am vorbit despre cazul fetiţei. În loc să

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4615 lei 1$ = 4,0219 lei 1₤ = 5,2987 lei

vineri, 29 iulie 2016 Anul IX • nr. 1990 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

„Părinţii fetiţei Irina Gyurko din Petrila vor să folosească banii strânşi pentru probleme medicale în alte scopuri, şi anume pentru plăţi la cămătari, plata chiriei sau mâncare”

Într-o conferinţă de presă care a avut loc la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila, reprezentanţii Clubului „San Montan” Petrila, Erika Santa şi Florin Niţă, au vorbit despre cazul fetiţei Irina Gyurko pentru care clubul petrilean a organizat un concurs umanitar în urmă căruia s-a strâns o sumă de bani necesară pentru rezolvarea problemelor medicale ale fetiţei. Din cele relatate de reprezentanţii clubului reiese că părinţii Irinei intenţionau şi intenţionează să folosească banii în alt scop decât cel medical pentru care s-au făcut donaţii.

Director: Cătălin DOCEA

meargă cu mine, părinţii au preferat să meargă singuri să cheltuiască alţi bani din cei destinaţi copilei. Eu nu le ceream nimic. Am constatat la faţa locului că ne-au minţit. La un moment dat, părinţii fetei au spus că au nevoie de nişte bani în plus faţă de cei pe care îi primeau de obicei pentru transport, pentru că medicul ar fi cerut ca fata să facă nişte raze. Bun, le-am dat 200 de lei. După care ne-au spus că le mai trebuie 50 de lei, pentru că aceasta este suma pe care medicul ar fi pus-o de la el. Când am mers la Cluj, medicul mi-a confirmat faptul că nu a cerut ca fata să facă nicio rază, deci cei 200 de lei au fost folosiţi în alt scop. Noi nu am fost absurzi şi, întotdeauna, pe lângă banii pentru fată, le-am dat 50 de lei în plus. Trebuie să fim preventivi pentru că tratamentul fetei necesită ani, iar banii se vor termina. Mie, unul, mi-au dovedit că aceşti bani nu pot sta pe mâna lor”. „De acum încolo, când ne vom mai apuca de astfel de cazuri, vom face o anchetă socială a noastră, pentru că nu mai vrem să trecem prin astfel de probleme. Mai mult decât atât, părinţii nu au depus la timp dosarul pentru ca fetiţa să beneficieze de orteze prin Casa de Sănătate. În loc să plătim 200 de lei, ne vedem nevoiţi în viitorul apropiat să plătim contravaloarea ortezelor recomandate de doctorul specialist, integral, 2.000 de lei. Asta arată încă o dată delăsarea părinţilor. Din păcate, nu-i putem lua cu forţa pe părinţi pentru a-i duce să depună dosarele”, a mai spus Florin Niţă. Care a insistat, în fiecare săptămână, ca părinţii să meargă să depună dosarul pentru eliberarea unui certificat de handicap. La conferinţă de presă ar fi trebuit să ia parte şi un reprezentat de la Asistenţa Socială Petrila, dar nu şi-a mai făcut apariţia. Totuşi, o doamnă de la asistenţa socială i-a anunţat pe cei de la „San Montan” că mama fetei va pierde şi contractul de muncă, ea fiind angajată ca însoţitor al fetei. Margareta Gyurko nu a depus actele la timp pentru a mai putea beneficia de sprijinul financiar. „Este o mamă inconştientă. Pierde şi ajutorul de handicap, dar cel mai important e că Irina nu va mai beneficia de orteze prin Casa de Sănătate, aşa că acum vom plăti 2.000 de lei în loc de 200 de lei”, a mai adăugat Florin Niţă. Cazul, intrat de multă vreme în atenţia asistenţei sociale, şochează opinia publică prin dezinteresul total al părinţilor preocupaţi de propriile cheltuieli decât de problemele medicale ale fetiţei de doar trei anişor.

Loredana JUGLEA

Legătura dintre dolce farniente şi arteziana din Cocoşvarul Vulcanului

Acum aproape doi ani, parcul „Octogon” din cartierul Cocoşvar al Vulcanului a fost reamenajat în întregime. Aleile i-au fost acoperite cu pavele, iar aleile înconjurătoare au fost îmbrăcate cu asfalt.

Nu mai zic de băncile care au fost amplasate aici sau de locul de joacă pentru copii. Cu alte cuvinte, s-a făcut treabă bună pentru locatarii blocurilor amplasate în jurul parcului. Nu a fost uitată nici vechea fântână arteziană din mijloc. Pentru repararea acesteia – mi-a zis, atunci, Ile, cu o voce misterioasă - s-a întocmit un proiect anume pentru ea. În afara ăluia care avea în vedere parcul propriu-zis şi aleile. Proiectul, care, vă daţi seama, a costat bani, s-a materializat prin strădania echipelor de muncitori de la SC Pregoterm SA Vulcan. Nu a ieşit ea a noua minune a lumii, dar important era că arteziana putea să funcţioneze. Şi a funcţionat. Câteva luni. Aproape o vară. De atunci şi până în momentul de faţă, arteziana - cu care, se mândrea triumfalist un coleg de breaslă, Cocoşvarul a intrat în Europa - nu mai merge. Un domn pe care l-am întâlnit acolo, ieri, dimineaţă, îşi aminteşte că măciulia aceea cu care fusese pricopsit vârful fântânii a fost luată anul trecut. De vină pare să fi fost unii care nu au încăput de ea şi şi-ar fi vrut-o doar pentru ei. A fost luată înainte de a fi furată, aşadar, dar nimic care să-i fi înlocuit funcţia, aceea de a dispersa apa, nu a fost pus în locul ei. Ba, să nu mint, a apărut ceva. Un dop de lemn. Provizoriu, s-o fi zis atunci. În mod definitiv, de fapt. Ca la români. Nu mai zic cum arată bazinul artezienei. Mizerabil şi plin de gunoaie. Cineva-mi spunea că destinaţia construcţiei a fost desfiinţată, fiindcă apa din bazin îi atrăgea pe copii. Pe caniculă, aceştia intrau şi se împroşcau cu apă. Nu-i de condamnat. Treburi din astea se petrec în oraşe pe lângă care Vulcanul e cătun. Aşa că nu-l văd ca pe un motiv, pentru ca arteziana din parcul „Octogon” să fie pusă pe butuci. În partea de jos a municipiului, pe mijlocul bulevardului, bazinele artezienelor inutile sunt făcute lună aproape zilnic. Chit că doar la două fântâni mai iese ceva apă pe ţevi. Atunci, ce-i, oare, cu acest dolce farniente care a dat peste autorităţile locale vulcănene în privinţa „Octogonului”? Gheorghe OLTEANU

DIN JUDEŢ

ONG-iştii sunt încă în război cu Deva Gold Tribunalul Cluj a admis în data de 21 iulie cererea reţelei Mining Watch România prin care solicită suspendarea lucrărilor, până la judecarea anulării autorizaţiei de construire. Aceasta a fost eliberată de Primăria Certeju de Sus pentru a permite companiei canadiene organizarea de şantier pentru construirea iazurilor de decantare ale primei mine cu cianuri din Transilvania. La aproape o săptămână de la sentinţă, lucrările nu au încetat, iar Mining Watch a primit numeroase sesizări, pentru că sentinţa judecătorească privind suspendarea lucrărilor are efect imediat. Mai mult, Deva Gold nu deţine nicio autorizaţie validă ce i-ar permite să lucreze cu utilaje grele în perimetrul vechii cariere Coranda. În această situaţie, a fost sesizat Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru sistarea lucrărilor şi

Premianta săptămânii

Voichiţa Bălan, o maestră a iei

La următoarea ediţie a campaniei „Premianţii fără premii”, de sâmbătă, protagonistă este Voichiţa Bălan, care de o viaţă întreagă brodează manual bluze tradiţionale româneşti. Mii de oameni au îmbrăcat veştmintele care i-au trecut prin mâini.

Voichiţa Bălan lucrează de mai bine de patru decenii la cusut ii româneşti. Le brodează manual de la vârsta de 19 ani. Înainte de asta a deprins meşteşugul brodatului, acasă la părinţi, în satul natal,

sancţionarea Deva Gold. Este a doua oară când autorităţilor de control din domeniul construcţiilor li se solicită să intervină pentru a obliga Deva Gold să sisteze lucrări ilegale. În toamna anului 2014, Deva Gold a fost obligată să îşi retragă utilajele după ce zeci de cetăţeni au insistat pe lângă Inspectoratul de Stat în Construcţii să dispună controale şi să impună oprirea lucrărilor. La scurt timp însă, Primăria Certeju de Sus a eliberat o autorizaţie ce tocmai a fost suspendată de justiţie. „Numeroşi localnici ne-au atras atenţia că lucrările nu au încetat şi că sunt deranjaţi de zgomot şi praf, dar mai ales de dispreţul companiei faţă de respectarea legii. Dacă această companie nu este în stare să respecte o sentinţă judecătorească, de ce ar respecta standardele privind folosirea cianurii sau siguranţa muncitorilor? Proiectul prevede construirea unui baraj de 170 de metri înălţime ce va trebui să reziste sute de ani, cum putem să avem încredere în ei în aceste condiţii?”, a declarat Alina Banu din partea reţelei Mining Watch România. În imediata vecinătate a proiectului minier Certej, Eldorado Gold deţine alte patru perimetre miniere: Băiţa-Crăciuneşti, Certej Nord, Troiţa Piţiguş şi Mireş. Din punct de vedere topografic, toate aceste perimetre sunt perfect învecinate, aşa cum rezultă din harta perimetrelor, iar suprafaţa lor cumulată Galaţi, din judeţul Hunedoara. Acolo a brodat feţe de pernă şi lenjerii de pat. Odată cu experienţa a crescut şi bucuria faţă de îndeletnicirea pe care o descoperea. A fost o provocare trecerea la costumele populare. Trăieşte cu bucurie şi lucrează cu veselie. Nimic nu i se pare greu. Asta este părerea ei. Femeia spune, cu timiditate, cu sfiala specifică omului sănătos şi harnic, că de 41 de ani face acest lucru, că mai bine de 2.000 de ii şi costume populare au ieşit din mâinile sale pentru a fi îmbrăcate de iubitorii portului tradiţional. „Pentru exemplul de dăruire în folosul artei populare, pentru întreaga sa carieră, vă propunem să ne întâlnim cu ea şi să-i spunem că-i mulţumim pentru ceea ce ne oferă. Sâmbătă, 30 iulie 2016, ora 11.00, doamna Voichiţa Bălan vine să o întâl-

STIMAȚI CETĂȚENI AI VULCANULUI! În vederea menținerii tarifului existent în prezent la serviciile de colectare a deșeurilor și pentru o cât mai eficientă gestionare a activității de strângere a acestora de către echipele Pregoterm, în noua situație în care transportul deșeurilor se face la distanțe mari, în afara județului Hunedoara, este NECESAR ca fiecare cetățean să realizeze o cât mai bună pre-selectare, astfel încât acestea să fie depuse la punctele de colectare în compartimentele stabilite pentru fiecare tip de deșeu.

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

de 4.865 de hectare o depăşeşte de două ori pe cea a concesiunii Roşia Montană în suprafaţă totală de 2.388 de hectare. Cu toate acestea, nu s-a realizat o evaluare cumulată a impactului asupra mediului a tuturor etapelor de exploatare sus-arătate, deşi Mining Watch România a sesizat Ministerului Mediului acest aspect. Mihaela PETROŞAN

nim. Aveţi ocazia să o priviţi în ochi, să-i spuneţi o vorbă caldă şi să fiţi parte dintre cei care îi vor mulţumi oficial printr-o diplomă şi un buchet de flori venind în faţa statuii lui Decebal din centrul Devei”, ne-au transmis organizatorii evenimentului. Mihaela PETROŞAN

În cazul în care efectuați lucrări de amenajări interioare ale locuințelor, de la care rezultă moloz și alte părți de pereți dărâmați sau orice alt fel de deșeuri cu volum mare, care nu se încadrează în categoria celor selectate: HÂRTIE, CARTON, PLASTIC, STICLĂ. VĂ ADRESĂM RUGĂMINTEA DEPUNERII ACESTORA DIRECT LA UNITATEA DE COLECTARE A DEȘEURILOR, ADMINISTRATĂ DE S.C. PREGOTERM S.A. VĂ MULȚUMIM PENTRU ÎNȚELEGERE ȘI COLABORARE. Primăria Municipiului Vulcan COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

Din ciclul „Laure, fă-te că lucrezi”…

tuaţia şi de acolo am mers la domnul vicepremier, la Dîncu, la care am lăsat şi o adresă şi am informat exact cum stă situaţia. Exact. Că la ora actuală este doar la mâna guvernului să mai trateze cu Comisia Problema spinoasă a depozitării deşeurilor din Europeană prelungirea termenului de închidere judeţ, în condiţiile în care deponeul ecologic la deponeul de la Vulcan. Nicidecum Consiliul nu are încă operatori, se tranşează la Consiliul Judeţean sau altcineva. N-am stat cu mâinile înJudeţean (CJ) Hunedoara. crucişate pe piept. Am găsit şi soluţii, să mai facem un deponeu la Petroşani. Sper ca în câPreşedintele CJ Hunedoara, Laurenţiu Nistor, a teva zile să fie terminat, să avem toate avizele declarat joi că se ocupă de problema deşeurilor, necesare”, a declarat Laurenţiu Nistor. chiar dacă nu a revenit integral la conducerea Preşedintele CJ Hunedoara mai spune că este judeţului, fiind în refacere după o operaţie. posibil, în limita legii, să fie dat deponeul de la „Marţi, am fost personal, chiar dacă sunt încă în Bârcea Mare prin încredinţare directă la un UAT concendiu medical – am început rău (asta se nucare are o firmă de salubritate autorizată să-l meşte ghinion, după unii), la Ministerul Dezvolexploateze până când se va putea organiza licitării, am luat secretarul general de la minister, taţia: „Fiindcă, dacă acum a fost contestat caieam mers la Ministerul Mediului, am prezentat situl de sarcini şi sunt cerute 150 de clarificări, mă întreb, în momentul în care se Laurenţiu Nistor despre întreţinerea drumurilor judeţene depun ofertele câte contestaţii se vor „Miercuri, la ora 11, toţi primarii din judeţ vor fi chemaţi la depune”. Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara unde o să vină re- Ca ultimă decizie, la Deva a fost făcută o suplimentare cu 13 mii de tone prezentanţi de la Regiunea V Vest şi APIR, fiindcă avem foarte mulţi primari noi. Vrem să venim în întâmpinarea lor, pentru depozitul provizoriu de gunoaie, iar dacă se rezolvă deponeul să înveţe să facă proiecte, să atragă fonduri europene în provizoriu din Petroşani, Nistor spune această perioadă. Se va face o instruire foarte clară pe că pe o perioadă de 6 luni în reşedinţa modul cum să întocmească proiectele pentru această pede judeţ nu vor fi probleme. rioadă”. Mihaela PETROŞAN

Cică Nistor caută soluţii pentru gunoaie. Nu cele din PSD…

Unii loneni îi mulţumesc şi acum lui Păducel

Brătianu arată acum ca-n... „Neckermann” Câteva poze din Cartierul Brătianu, făcute miercuri, 27 iulie, demonstrează încă o dată că administraţia petrileană din mandatul trecut şi-a făcut treaba cu vârf şi îndesat. Mai ţineţi minte gropile şi noroiul din Brătianu şi nemulţumirile oamenilor că n-au trotuare, canalizare şi aşa mai departe? Ei bine, dacă n-aveţi timp să treceţi pe-acolo sau vreun interes cu vreo treabă şi dacă nu locuiţi în Petrila sau în acest cartier, măcar priviţi câteva secunde imaginile. Cele câteva zeci de străzi şi străduţe toate arată acum la fel, cum vedeţi aceste poze, ca şi strada principală care leagă Lonea şi Petrila de Jieţ. Peste tot, pe unde treci, covor asfaltic proaspăt turnat, trotuare ca la carte mai ceva ca în centru, rigole de scurgere betonate şi canalizare, lucruri de care Cartierul Brătianu

www.zvj.ro vineri, 29 iulie 2016

n-a beneficiat până acum niciodată! „Să-i dea sănătate bunul Dumnezeu fostului primar”, ne-a şoptit o bătrânică de la numărul 23 de pe o străduţă, când ne-a văzut că facem poze. „Că fără el era noroiul şi acum până la glezne. Doamne, cât ne-am mai chinuit din cauza asta... Practic, de când mă ştiu.... Nu vă spun numele că nu vreau să mă pun rău cu ăştia noi şi cu nimeni, dar să-i transmiteţi primarului ce v-am zis, că a fost de omenie cu noi şi ne-a ajutat. Dacă el nu era şi nu insista atât să facă nu se făcea nimic niciodată pe aici pe la noi. Îi mulţumim încă o dată, iar dacă-l văd o să-i mulţumesc şi personal”. Iată, lucruri pe care mulţi oameni nu le uită, în timp ce alţii le uită repede şi foarte repede, unii chiar de acasă şi până la vot cum s-ar zice... Corneliu BRAN

Când va fi gata lucrarea din zona cu alunecări de pe DN7A? Sinceri să fim se vede o schimbare în bine pe bucata de drum naţional care leagă DN7A, din Petrila, de drumul din Petroşani care duce spre staţiunea Parâng, o şosea, recent reabilitată şi ea de administraţia petroşeneană, care trece paralel cu pârâul Maleia. Altceva ne roade însă şi veţi vedea mai jos ce şi de ce...

Două lucruri ne-au sărit în ochi în ziua documentării noastre, miercuri, 27 iulie. Primul l-am văzut chiar după ce am trecut apa Jieţului, unde, chiar la intersecţia cu DN7A, ce duce spre Cheile Jieţului şi apoi spre Voineasa încolo, doi lucrători de la firma SERCO pregăteau terenul de pe marginea şoselei, pentru lucrarea viitoare, care începe curând, legată de construcţia rigolelor de scurgere. „Da, vom face aceste rigole pe o porţiune de câţiva zeci de metri, astfel încât drumul să nu mai sufere când plouă. Ele vor fi betonate şi în curând firma noastră se va ocupa de această treabă”, ne-a spus unul dintre muncitori. Al doilea lucru văzut, bun şi el, este zona unde existau alunecări de teren, din dreptul lacului, care acum se vede de pe şosea în toată splendoarea lui, din moment ce dealul a fost decapitat, în locul muntelui de pământ apărând zone drepte, un fel de terase pe două nivele, astfel încât pământul să nu mai fugă şi să distrugă şoseaua. Numai că aici avem o problemă... Lucrarea este neterminată, betonul de susţinere a dealului n-a fost turnat decât pe o jumătate din linia imaginară. Cealaltă are un fel de fundaţie, din ce ne pricepem, dar betonul lipseşte, cel puţin deocamdată. Firma sibiană care se ocupă de lucrare nu avea miercuri niciun om sau vreun utilaj prin zonă, semn că lucrările au fost oprite, sau, poate, eu nu am nimerit la ora potrivită. Tot miercuri, am văzut că după asfaltare firma STRACO se ocupă acum şi de lucrările ce ţin de marcaj. Asta înseamnă că, încet-încet, lucrările la această porţiune de drum, care era acum un an-doi praf şi pulbere, se apropie de final. Am cerut şi părerea primarului Vasile Jurca. „Vorbim de lucrări diferite şi de două firme. Firma STRACO se ocupă de lucrările de la drum, care sunt aproape finalizate - mai sunt lucrări adiacente, cum e cea cu rigola de scurgere, dar asfaltul a fost turnat. Cea de-a doua lucrare, legată de alunecările de teren din zona respectivă, este făcută de o firmă din Sibiu. Din câte am înţeles, s-au terminat banii sau aşa ceva, au intervenit tot felul de lucrări suplimentare şi chestiuni tehnice, care au scumpit valoarea lucrărilor, iar în aceste condiţii, nemaifiind bani, am înţeles că constructorul şi-a retras momentan oamenii şi utilajele. Dar de la domnul Ion Tudor, cu care am discutat, am înţeles că se rezolvă, şi lucrarea va fi finalizată, aşa cum ne dorim cu toţii. O să mai discut cu domnul Tudor şi în funcţie de noutăţi voi anunţa presa ca să ştie şi oamenii”, ne-a declarat Jurca. Corneliu BRAN

ACTUALITATE

REPORTAJ uliţă de ţară înghesuită şi după ce am trecut pe o cărare pe lângă un gard, am ajuns la locul cu pricina. Într-adevăr, o femeie în vârstă, slabă şi cu probleme de orientare şi multe altele, stătea pe prispa casei. „Intraţi să vedeţi cum arată casa! Vă rog să fotografiaţi să vadă lumea cum o persoană care arată cum o vedeţi nu are nici măcar pensie de handicap grav, cu însoţitor, cum ar trebui, ci doar o pensie cu handicap accentuat, deci şi fără însoţitor! Uitaţi în ce condiţii stă după ce acoperişul a fost ciuruit de gheaţă. Şi când plouă apa intră prin tavan peste tot! E posibil aşa ceva? Că doar plătim chirie peste 80 de lei pe lună, prin contract, deci nu ar trebui să ne repare casa? Măcar acoperişul, cum am cerut, dacă nu se poate mai mult, că înţelegem că şi alţi oameni au probleme şi trebuie ajutaţi, iar banii trebuie să ajungă la toată lumea”, ne mai spune femeia. Care ne spune cu sinceritate că a primit de la primărie, pentru acoperiş, 10 milioane de lei vechi. „Noi am primit 1.000 lei, deşi ne-a costat peste 3.000 lei toată reparaţia, că m-am dus cu chitanţele să vadă cât au costat materialele. Dar ei, care e un caz disperat după părerea mea, de om de 68 de ani cu handicap, culmea, vedem că nu-i dau nimic!”. „Plouă întruna, e dezatru, nu se poate. Uitaţi tavanele, uitaţi pereţii... vedeţi, nu putem aproape respira, deşi uşa e larg deschisă şi geamurile la fel”, continuă nora femeii cât am intrat în casă să facem fotografii. Într-adevăr, deşi am stat doar două minute, mai-mai să ne sufocăm cu camera foto în mână, un loc unde niciun om nu ar putea trăi. Şi totuşi, sunt suflete nefericite care n-au ce face şi trebuie să stea în astfel de clădiri, în timp ce statul nu le acordă o atenţie nici cât pentru un pahar de seminţe... Cum poate fi atât de inuman să nu ajute astfel de persoane? Cum să-i dai bietei femei, tu, doctor, doar calificativ de handicap accentuat, când de la o poştă se vede starea acestuia? Cum să nu trimiţi o echipă de lucrători unei astfel de persoane să-i repari cât de cât acoperişul, măcar să n-o mai plouă? Cum să ignori, tu instituţie a statului sau caritabilă, începând de la pomposul nume „protecţia socială” din primării şi până la „Crucea Roşie” sau „Caritas” un mic ajutor lunar, care să constea în medicamente, hrană, pături, bunuri? Ce se întâmplă cu instituţiile şi de ce parcă sunt paralizate, să nu zicem indiferente? Nu mai există chiar deloc suflet, milă, compasiune, sentimentul datoriei?

O propunere pertinentă a ZVJ către Consiliul Local Petroşani:

Schimbarea denumirii străzii Progresului (din Bosnia) cu… Regresului (II)

Continuăm reportajul din Bosnia. Cazuri şi necazuri, lume tristă, oameni fără locuri de muncă marea majoritate, bosniecii fiind la acest capitol probabil cei mai oropsiţi petroşeneni. Mulţi nu au carte, doar patru sau opt clase, destui sunt bolnavi încă de tineri din cauza condiţiilor inumane în care trăiesc. „Taie frunză la câini” Cei cu puţină carte au calificare pe meserii care nu se mai caută. Unii au lucrat la mină ca simpli vagonetari, sau lăcătuşi, puţini la brigadă. „Eu nu am ce să mai fac cu meseria de lăcătuş. Am plecat cu ordonanţă, că oricum mă dădeau afară dacă mai stăteam. Am fost plecat prin ţară, am lucrat la o vie, la o fermă. Dar şi acolo, nu întotdeauna ne plăteau sau nu ne dădeau toţi banii, că dacă te vede mai amărât îşi bate joc de tine. Aşa-i peste tot... Acum tai frunză la câini, nici măcar paznic n-am putut să mă angajez, că au zis că sunt bolnav”, ne spune Fane.

A făcut armata cu colegul Olteanu Încet, încet, oamenii se adună în jurul nostru, fiecare dorind să-şi spună necazul. La un moment dat, suntem strigaţi de omul care stătea în iarbă, de care am făcut vorbire în articolul de ieri, cel cu piciorul amputat şi cu probleme locomotorii. „Domnule, la ziar mai există Gheorghe Olteanu?”, ne întreabă omul. „Da, cum să nu, Ghiţă Olteanu, cel mai bun reporter din Valea Jiului, e colegul nostru. Locuieşte în Vulcan”. „Am făcut armata cu el la pompieri, la Craiova şi la Calafat. Mă numesc Tiberiu Ioja şi am 60 de ani. Să-i transmiteţi salutări!”. „O să-i transmiteţi dumneavoastră printr-un material scris, vă promitem, iar Ghiţă va vedea cu siguranţă”. „Mulţumesc!”.

Handicap accentuat în loc de handicap grav, acoperiş spart, apă pe pereţi, igrasie de nesuportat... După acest dialog, intervine şi Ionela Coroiu, o altă locuitoare de pe strada cu nume de „progres”. „Vorbesc în numele lui soacra-mea, Ana Coroiu, care locuieşte la nr. 7/ 4, care e o persoană cu handicap, suferă de oligofrenie acută, plus alte boli, vai şi amar. Vă invit să mergem la ea acasă, să vedeţi în ce condiţii trăieşte şi ce s-a întâmplat după potopul de acum o lună cu casa. Am depus cerere să i se dea ajutor de urgenţă şi mi-au spus că se aşteaptă să vină banii de la guvern şi că nu se ştie când vin banii şi dacă mai vin. Ăsta e răspuns pentru o femeie amărâtă care stă într-o casă a primăriei în chirie, bolnavă şi vai de ea?! Păi, cum să trăiască femeia asta acolo? Să veniţi să vedeţi cum stă pe prispă, că în casă, din cauza apei de pe pereţi şi igrasiei care s-a produs, abia mai poate respira!”. În circa trei minute, după ce am urcat un mic deal pe o

facebook.com/ziarulvaiijiului

Cu folia pe casa primită de la primărie, dar după constatarea „comisiei” n-are suficiente pagube încât să primească ajutor de reparaţii! Peste gard, auzind despre ce este vorba, vecinul doamnei Coroiu a venit imediat către noi. „Bună, dacă sunteţi de la presă, vreau să veniţi şi la mine, să vă arăt cum a plouat în casă. Iar dacă vă uitaţi, de aici nu se vede, poate din faţă, o să vedeţi că am pus pe casă o folie. Cu folia pe casă stau

în chirie de la primărie. Şi mi-a venit comisie să constate pagubele, după ce am făcut cerere, şi mi-au trimis apoi un răspuns că nu se justifică cererea mea deoarece pagubele nu sunt mari. E o măgărie fără margini şi e strigător la cer! După ce că le-am plătit vreo 31 de milioane penalităţi, că am preluat chiria de la părinţi, care au decedat (eu aici m-am născut şi am crescut), acum îmi spun că nu s-a terminat, că mai trebuie să plătesc alte vreo 30 de milioane de lei, că alea au fost doar penalităţile. Pe ce să plătesc, dacă nu muncesc decât cioban la oi şi nu tot timpul, numai când au nevoie? Pe ce? Că am patru clase şi nu mă angajează nimeni. Numai eu ştiu cum am plătit acei bani, acum iar alţii... Iar când mă duc cu un necaz, că-mi plouă în casă, zic că nu se justifică, că nu sunt destule stricăciuni... Dar mâine m-am înscris în audienţă la domnul primar... poate el să mă ajute, să-mi facă dreptate. Dacă nu, nu ştiu ce o să fac, că vine iarna şi îi vai de noi aici, la casele astea”, ne spune cu amărăciune ciobanul Alexandru Pârvu. După care se duce în casă şi ne aduce hârtia primită, semnată de şeful DAS, Cristina Mraz.

Cine se bagă să-i ajute îşi va face cu adevărat pomană... Plecăm, după ce facem câteva poze şi în casa familiei Pârvu, cu un gust deosebit de amar. La întoarcere, grupul de oameni cu care am stat de vorbă era tot acolo. Oamenii discutau şi iar discutau, punându-şi speranţa că necazurile lor vor fi auzite de cineva. Unii, mai puţin optimişti, dădeau agitaţi din mâini şi le spuneau celorlalţi: „Vezi de treabă, că dacă scrie ce? Nu se rezolvă nimic, că pe toţi îi doare undeva că ţie îţi plouă în casă sau n-ai ce mânca...”. Să sperăm că, totuşi, cineva cu suflet şi putere de decizie va ieşi din amorţeală şi va face ce trebuie, ajutând măcar cu puţin pe aceşti oameni care fac parte din comunitatea noastră. Poate văzând acest material, oamenii bisericii, asociaţiile caritabile, oamenii de bine cu dare de mână din Valea Jiului sau Petroşani vor reacţiona mai repede şi îi vor ajuta. Cel puţin 20 de cazuri disperate am aflat doar noi într-o zi că sunt, dar câte alte zeci nu le ştim. Fie-vă milă de aceşti oameni disperaţi şi fără speranţe! Credeţi-ne, lucrurile stau de 10 de ori mai rău decât le-am putut descrie, iar la multe familii sunt copii şi bătrâni la mijloc! Dumnezeu să ne ajute pe toţi! Corneliu BRAN La un moment dat în spaţiu public a circulat ideea că doamnele, domnişoarele şi domnii consilieri locali petroşeneni îşi vor dona indemnizaţiile anul acesta în folosul semenilor lor care suferă în urma fenomenelor meteo extreme. Ideea ar fi bună, ţinând cont că în această campanie electorală, aleşii nu au cheltuit nimic de la ei (statul înapoindu-le tot din banii noştri banii cheltuiţi în campanie). Însă lăcomia unora nu le permite să facă acest gest umanitar. Ba mai mult, câte un bou de consilier mai şi rumegă în gura mare câte o ironie referitoare la donaţiile către oamenii necăjiţi, cum ar fi şi cei din Bosnia. Se ştie că boul mare balegă mult… (ZVJ)

„Luaţi-l de pe mine că-l... UMOR!”

• Consemnează Dan Norea

La Festivalul „Eterna epigramă” de la ClujNapoca, a avut loc lansarea volumului de dueluri epigramatice purtate de Ion Diviza şi Petru-Ioan Gârda. Evenimentul a avut loc în 25 iunie 2016 şi le-am promis autorilor că, odată ajuns acasă, voi face o prezentare a cărţii. Dacă cei doi îmi vor reproşa întârzierea, le voi reaminti autografele pe care mi le-au adresat: Ion Diviza - „Prietenului Dan Norea, cu sugestia să le citească doar pe ale mele”. Nelu Gârda – „Lui Dan, căruia îi urez s-o termine de parcurs, citind câte una pe lună”. Cum pe lună n-am reuşit să ajung, am citit numai de-ale lui Diviza, câte una pe zi. Pentru cei care nu-i cunosc pe cei doi autori, îi voi prezenta pe scurt. Ion Diviza s-a născut în 7 februarie 1955, în comuna Stolniceni, Lăpuşna, Republica Moldova. A studiat Ziaristică la Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău. Lucrează ca scenarist la Teatrul „Satiricus” din Chişinău şi mai are încă două joburi în paralel. De ce? Este căsătorit şi are trei fete de măritat. Este preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova. Are la activ multe cărţi de epigrame, singur sau în colaborare. Pe www.agonia.ro, a postat texte pentru prima oară in 2004. Deşi mai tânăr decât mine, când am început eu să scriu epigrame, prin 2005, îl percepeam pe Diviza ca pe un moş înţelept, de la care am învăţat multe în domeniu. De atunci ne întâlnim pe la tot felul de festivaluri unde, nu ştiu de ce, este invitat mult mai des decât mine. Petru-Ioan Gârda este născut în 26 martie 1954. Ca formaţie este inginer electronist, ca meserie este profesor, predă informatica la un liceu din Cluj. A debutat abia în 2008 pe agonia şi pot spune că, în comparaţie cu Diviza, relaţia cu mine a fost inversă, în sensul că a învăţat de la mine, ca şi de la mulţi alţii de pe agonia. Dar talentul l-a făcut să crească într-un an cât alţii în şapte şi, plin de tupeu, să-i întreacă pe cei mai mulţi din cei de la care învăţase meserie. Singurul pe care tot încearcă să-l întreacă şi nu reuşeşte este Florin Rotaru. Cu care, probabil, va scoate următorul volum de dueluri. Între timp, Nelu Gârda a câştigat nenumărate premii la concursuri de epigramă, fabulă, poezie umoristică şi e nelipsit de la festivaluri. Unde mai ajung şi eu din când în când şi ne vedem cu mare plăcere. În 2013 a publicat un volum de epigrame. Este secretar al Clubului de epigramă „Satiricon” din Cluj. Volumul are o prefaţă erudită, scrisă profesionist de academicianul Mihai Cimpoi din Chişinău, un mare prieten al epigramei. Mare din toate punctele de vedere. Dar eu prefer să citez câteva fraze din cuvântul înainte al autorilor, intitulat „Atenţionare!”. „Cartea conţine numeroase aluzii sexuale. Pentru a nu exista consecinţe neplăcute, bărbaţii trecuţi de şaizeci vor citi împreună cu femei sub 45 de ani, iar femeile de peste 45 ani, cu bărbaţi de cel mult 40! Bărbaţii între 40 şi 60 nu vor citi, că au alte treburi. Dacă totuşi apar probleme, adresaţi-vă medi-

www.zvj.ro vineri, 29 iulie 2016

cilor şi farmaciştilor de peste 60 sau doctoriţelor şi farmacistelor de cel mult 45! Minorilor le vor citi bunicile trecute de 25, înlocuind cuvintele nepotrivite cu beep-uri! Când vor ajunge la trei beep-uri vor tăcea sfioase şi vor continua a doua zi. Dialogurile de faţă s-au desfăşurat peste Prut, pe site-ul www.agonia.ro sau www.poezie.ro, iar ideea cărţii a venit de la poetul Radu Ştefănescu, un mare iubitor şi creator de umor de calitate. Sperăm că vă vor crea clipe de destindere. Deoarece dorim ca de acest volum să beneficieze toţi iubitorii de umor din România, Republica Moldova şi din întreaga lume, el va apărea în aproape 200 exemplare. În cazul în care se vor dovedi insuficiente, autorii vor avea la ei tot timpul exemplarul digital şi vor putea citi câte două replici, la telefon, contra unei sume modice virate în contul 123B.ID.GPI.ZECEDEZEROXXX”, în aşa fel încât, în cele din urmă, aceste dialoguri să pătrundă în minţile tuturor românilor”. Aş adăuga că, pe durata duelurilor interminabile de pe agonia, m-am băgat şi eu în seamă cu un catren. Am fost singurul care m-a băgat în seamă. Perpetuum mobile Bucuros văd care-i miza Şi-i dau bice cu cititul, Căci cu Gârda şi Diviza, Vom afla ce-i infinitul!

Cum duelurile din carte însumează peste 650 epigrame şi selecţia ar fi fost dificilă şi subiectivă, prefer să redau în continuare dialogul prezentat de cei doi la festivalul de la ClujNapoca. E drept că am un stil mai futurist... Te cred că nu-nţelegi nimic Şi-ţi înţeleg amploarea dramei, Dar cei ce se pricep îmi zic ”Un Picasso al epigramei”! (GPI) Genial pictor în epigramă Tu eşti un autor integru Şi epigrama ţi-o admir Că e precum PĂTRATUL NEGRU Al lui Malevici Kazimir. (DI)

Vezi că începi să înţelegi? Că-s Malevici nu mi s-a mai spus, Dar ştiindu-mă un tip cu fler Şi cu uşurinţă la compus, Unii m-au numit Fernand Léger… (GPI)

Înţeleg, dar nu cum vrei tu! Fiind furat de gloria reclamei, Tu te compari cu pictori valoroşi; Eu te-aş numi „Homer al epigramei”, Dar să te văd, întâi, cu ochii scoşi! (DI)

Aproape Gelos pe ochii mei frumoşi, Ai vrea să-i vezi matale scoşi! Ei, n-o să-i vezi, dar se bulbucă, Văzându-ţi scrierea caducă! (GPI) O, ce veste minunată! ...Iar după ce m-ai bucurat Că ochii tăi s-au bulbucat, Trăi-voi clipe fericite Când au să-ţi sară din orbite! (DI)

Eu bunăvoinţă am, să ştii... Mimând orbirea – cum ziceai – Am vrut să te citesc în Braille, Încet, din mâini, scrâşnind cu dinţii, Dar te refuză ochii minţii! (GPI) Te compătimesc, amice Mi-au sugerat şi mie sfinţii Că pot citi cu ochii minţii: Deci starea ta îmi dă fiori, Eşti orb, cum văd, de două ori! (DI)

Nu poţi capta atenţia cititorului, degeaba insişti! Citeam pe plajă epigrame De I. Diviza, bând absint, Dar ochii-mi tot săreau la dame, Să-mi sară ochii de te mint! (GPI) Ce ţi-i scris, în gât ţi-i pus... Vin mesajul să-l dezmint În favoarea altei trame: Eu pe plajă beam ABSINT, Tu priveai ABSENT la dame! (DI)

Teoretic, ar fi fost posibil ce spui Anoste, fără ritm şi poantă, Sunt numai epigrame triste; De-ar fi o carte captivantă, Le-aş ignora şi pe nudiste! (GPI) Nudistele, doar aşa le poţi ignora Tu, cel frumos şi cititor, De Eve ai să scapi cu greu: Acoperă ruşinea lor Cu opul meu! :) (DI)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

UMOR ÎN HA... MAjOR

PRIMIM LA REDACţIE

Scrisoare a III-a (şi ultima pe săptămâna aceasta)

zul Consiliului Judeţean şi al M.D.R şi Adm. Publice; e) Structura A.D.I. a Văii Jiului , împreună cu Consiliul Judeţean Hunedoara şi parlamentarii judeţului nostru, să întreprindă de urgenţă toate demersurile legale necesare pentru construcţia în V. Jiului în trei locaţii diferite, a trei baze de odihnă şi tratament modeme - cu dotări şi personal de specialitate - pentru pensionari în general şi pentru pensionarii mineri în special, ţinând cont de afecţiunile specifice mineritului din Valea Jiului, ale Hunedoarei şi în general ale judeţului nostru (vezi staţiunea Săcelu pentru minerii din Gorj ) şi de ce nu pentru pensionarii din întreaga ţară. Pentru că aceste staţiuni de odihnă şi tratament să prindă viaţă cu adevărat, trebuie creată la nivel de Valea Jiului „Autoritatea de Turism Valea Jiului” ca ordonator principal de credit, în subordinea directă a Autorităţii Naţionale pentru Turism şi cu sprijinul nemijlocit al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Autoritatea de Turism Valea Jiului să aibă în portofoliu întreg turismul din Valea Jiului şi judeţul Hunedoara şi dacă va fi posibil chiar şi din jud. Gorj, iar aceste staţiuni să fie dotate, popularizate şi racordate la circuitul turistic naţional şi internaţional, astfel ridicându-se la standardele cerute la nivel European şi nu numai; - La nivel de Valea Jiului, o mină planificată a se închide,din cadrul S.N.Î.M.V.J. să fie transformată în obiectiv turistic de interes naţional ca şi muzeu al mineritului din Valea Jiului şi racordat la circuitul turistic menţionat mai sus. Acest lucru se putea întâmpla f. bine şi foarte uşor cu Mina Aninoasa, dacă administraţia publică de acolo avea preocupări majore în acest sens. B) Propunerile pe care le vom reda mai jos, dorim şi vrem să stea în atenţia imediată a noilor aleşi de la toate nivelurile de conducere locală, judeţeană şi naţională şi mai ales după noiembrie 2016 pentru crearea de noi locuri de muncă în Valea Jiului şi ca o alternativă viabilă la minerit, cum ar fi: 1.a) Continuarea şi finalizarea Barajului Hidroenergetic de pe pârâul Baleia - Paroşeni şi montarea a două hidrogeneratoare de 4 MW fiecare - unul în funcţie şi celălalt în rezervă. Amenajarea zonei respective cu toate facilităţile şi utilităţile necesare ca punct turistic şi deagrement care să aparţină Autorităţii de Turism Valea Jiuluipunct turistic de o frumuseţe deosebită, modern şi de mare atracţie pentru turişti din ţară şi străinătate. b) Exploatare raţională şi eficientă a cuarţului de la Uricani, existând o rezervă importantă de zăcământ de cuarţ, fiind unul dintre cele mai pure cuarţuri din lume, riva-

Către Guvernul României, d-lui vicepremier Vasile Dîncu (II)

• Spre ştiinţă: Consiliului Judeţean Hunedoara, d-lui preşedinte Laurenţiu Nistor, consiliilor locale, d-lor primari din Valea Jiului

b2) Parlamentul actual sau cel rezultat după alegerile din noiembrie 2016, să dezbată şi să adopte o iniţiativă legislativă, astfel ca facilităţile, drepturile legale şi constituţionale pentru pensionarii mineri din Valea Jiului, aprobate până la 31.dec.2018, de către U.E.,să fie transferate la Ministerul Muncii şi după această dată începând cu 01.01.2019 şi pentru totdeauna, contravaloarea acestora să o primim direct pe cuponul de pensie aşa cum o primesc pensionarii germani, spanioli, italieni, francezi etc., din U. Europeană; b 3) D-lor parlamentari ai judeţului nostru şi d-le Preşedinte Nistor Laurenţiu, ne-aţi dus de două ori la comisia de muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor lucru pentru care vă mulţumim respectuos, iar ca urmare a rezultat Legea 192/aug.2015, privind grupa I şi a II-a de muncă, dar din păcate nici până acum n-a apărut softul privind modul de aplicare a recalculării pensiilor pentru grupele I şi II de muncă conform legii 192/aug. 2015, cu aplicare începând cu 01.01.2016, ca urmare vă rugăm, d-le preşedinte, să ne sprijiniţi efectiv în acest sens, fiind siguri că aveţi un cuvânt hotărâtor de spus în rezolvarea aplicării acestei legi deosebit de importantă pentru pensionari mineri şi siderurgişti. c) Primăria Petroşani cu sprijinul Consiliului Judeţean, al parlamentarilor din judeţ, a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să facă demersurile legale pentru atragerea fondurilor necesare, pentru continuarea şi finalizarea „Domeniului schiabil din Parâng”, iar trimestrial sau ori de câte ori e necesar, cei responsabili din cadrul Primăriei Petroşani, să raporteze public câţi bani au fost atraşi în acest scop, cine şi cum a câştigat licitaţia lucrărilor şi dacă banii alocaţi au fost cheltuiţi conform devizului de lucrări aprobate prin proiect, câte locuri de muncă au fost create în acest scop şi dacă lucrările au fost executate cu forţă de muncă din zona noastră; d) Ca alternativă viabilă la minerit, finanţarea şi realizarea a cel puţin două parcuri industriale în Valea Jiului promise încă din 1992 de toţi politicienii vremii, amplasate în locaţii actuale sau în locaţii noi, unul însă să fie plasat la fosta Preparaţie Livezeni şi U.P.SUR.E.M. - Petroşani, iar celălalt acolo unde A.D.I. va hotărî, dar cu sprijinul şi avifacebook.com/ziarulvaiijiului

lizând cu cel din „SYLICON VALEY” S.U.A., cuarţ utilizat în înd. optică, electronică, de apărare etc.: Ex.toate candelabrele de la Casa Poporului sunt făcute din cuarţ de Uricani... c) Construcţia şi valorificarea energiei eoliene şi fotovoltaice, mult mai ieftină decât toate celelalte tipuri de energie electrică convenţională cunoscute; d) Construcţia de minihidrocentrale, prin regularizarea şi amenajarea pâraielor int. din Valea Jiului etc. evitând astfel producerea de inundaţii şi alte calamităţi în avalul acestora, pâraie ce au debite aproximativ constante pe întreg parcursul anului; e) Interzicerea prin lege a tăierii pădurilor timp de 10(zece) ani, iar acolo unde se taie totuşi,să se taie legal şi cu plantarea de puieţi pe o suprafaţă dublă faţă de cea tăiată şi sub control silvic, al Consiliilor locale şi poliţiei naţionale; e1) De asemenea să se interzică prin lege vânzarea pământurilor către cetăţeni străini, iar la români, numai la cei născuţi în România de cel puţin trei generaţii dovedite cu acte de succesiune, să poată cumpăra pământ, maxim 15-20 hectare, fără a-l putea înstrăina timp de minim 10 ani şi în acelaşi timp să dovedească tehnic că pot să lucreze pământul respectiv. Acestea sunt numai câteva propuneri de măsuri viabile şi demareimportanţă economică la nivel de V. Jiului, judeţ şi ţară şi care se pot pune în practică încă din ianuarie 2017 cu condiţia ca între cele şase administraţii publice locale din Valea Jiului prin acest A.D.I., să existe unitate şi solidaritate, iar conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara suntem convinşi că se va implica total şi evident constructiv în acţiunile ce privesc zona Văii Jiului şi nu numai, contând pe sprijinul nemijlocit al Ministerului Dezvoltării. Doamne ajută. Cu stimă şi deosebit respect şi vă rugăm d-lor răspuns în scris, cu termene şi responsabilităţi. Vă mulţumim tuturor pentru înţelegere şi colaborare în interesul şi în folosul cetăţenilor judeţului nostru, şi nu numai. Din partea Consiliului de Conducere şi Coordonare al L.P.M.V.J. Petroşani

PREŞEDINTE, Ing. Ion HORTOPAN PRIM-VICEPREŞEDINTE, Ing. Barboane CRĂCIUNESCU VICEPREŞEDINŢI, Ing. Ion DĂBULEANU Ing. Valentin ARMEAN SECRETARI EXECUTIVI, Ec. Otto HOGMAN Tehn. Paul DAVID CONSILIER JURIDIC, Elena SEVICI

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Vila Alpin Straja angajează bucătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0722.520616 şi 0723.596059. • Firma Copisa Constructora Pirenaica SA Barcelona, sucursala Bucureşti, angajează pentru proiectul de Reabilitare DN66, Bumbeşti-Jiu – Petroşani: - Laborant asfalt Informaţii la telefon 0735.888963.

PIERDERI

mica publicitate

• Pierdut Certificat de înregistrare seria A nr. 294116 şi certificat constatator de la sediu social nr. 60978/17.11.2005 emise pentru SC CENTRUM SERV SRL, cu sediu social în Municipiul Petroşani, strada 1 Decembrie 1918, nr. 67, judeţul Hunedoara, înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Hunedoara, sub nr. J20/327/1998, CUI 10612651. Se declară nule. _________________________________________________ • Pierdut Certificat de înregistrare seria B nr. 1852610 şi următoarele certificate constatatoare: 28464/24.05.2016 de la punctul de lucru şi de la beneficiar, 18399/25.03.2009 de la punctul de lucru, 53071/15.10.2009 de la punctul de lucru, 8207/25.02.2011 de la punctul de lucru, emise SC VIRGINIA COMPANY SRL, cu sediu social în Municipiul Petroşani, strada Constantin Mille, bloc 28B, scara 1, apartament 4, judeţul Hunedoara, înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Hunedoara, sub nr. J20/1134/2003, CUI 15745543. Se declară nule.

• Societate din Arad angajează şoferi profesionişti categoria C+E pentru transport intenaţional de mărfuri, curse tur+retur. Telefon 0731.839862.

• Bijuteria Exclusiv, Petroşani, strada 1 Decembrie 1918, bl. 96 parter, vizavi de staţia Hermes, angajează două asistente vânzări sau lucrătoare comerciale pentru magazin. Condiţii: prezentabile, minim studii medii, se acceptă inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor. Salariu atractiv. Nu se cere experienţă. Prezentarea cu CV, zilnic, la magazin, între orele 10-18, sau telefon 0751.194610. • Firma de instalaţii în construcţii SC PALD Engineering SRL cu sediul în Timişoara angajează: - Instalator reţele hidroedilitare apă-canal; - Instalator termico-sanitare; - Lăcătuş; - Muncitor necalificat. Contact: 0757.711434

• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272. COLEGIUL TEHNIC “CONSTANTIN BRÂNCUŞI” PETRILA Organizează în perioada 25.08.2016 - 30.08.2016

1. Concurs pentru ocuparea a 2,00 posturi de îngrijitor pe perioadă nedeterminată, studii medii, vechimea minimă în specialitatea postului 1 an • Organizarea şi desfăşurarea concursului are loc la sediul Colegiului Tehnic “Constantin Brâncuşi” Petrila, str. Republicii, nr. 196, după următorul calendar: • Proba scrisă - 25.08.2016, ora 9:00 • Proba practică - 29.08.2016, ora 8:00 • Interviu – 29.08.2016, ora 11:00 • Dosarele de înscriere la concurs se pot depune în perioada 01.08.2016-12.08.2016 (de luni până joi între orele 10:00-14:00 şi vineri între orele 10:00-12:00) la secretariatul Colegiului Tehnic “Constantin Brâncuşi” Petrila, str. Republicii, nr. 196. Informaţii şi contact la secretariatul colegiului, telefon 0254.550743.

COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE LEONIDA” PETROŞANI organizează concurs de ocupare a 0,5 post administrator financiar: Nivel de studii - superioare Vechime în specialitatea postului - 3 ani la data depunerii dosarului Data, ora şi locul desfăşurării concursului: - proba scrisă: 29.08.2016,ora 10:00 - proba practică: 30.08.2016, ora 10:00 - interviul: 31.08.2016, ora 10:00 la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani Perioada de depunere a dosarelor de concurs: 08.08.201619.08.2016. Secretariatul comisiei de concurs este asigurat de către doamna Aspru Florentina, telefon 0254.542482, adresa de e-mail: florentinaaspru@yahoo.com

www.zvj.ro vineri, 29 iulie 2016

PUBLICITATE

CMYK

ACtUALItAtE

Chiar dacă-i înainte de concediul de odihnă,

Un pic de teren nu i-ar strica vicelui Merişanu

Alaltăieri, viceprimarul Cristian Merişanu a postat, pe pagina lui de Facebook, un apel către vulcăneni. Unul de bun-simţ, de fapt. Care, îmi dau cu părerea, dacă toată lumea ar proceda aşa cum trebuie, nici nu ar mai fi fost necesar.

În mesajul său

al doilea cel mai puternic om din Vulcan, după primarul Gheorghe Ile, fireşte, arată de ce este necesar ca fiecare locuitor al urbei să procedeze, încă din casă, la o preselectare a gunoiului menajer pe care-l duce la container. Adică, ce-i gunoi menajer separat, în alte pungi plasticul şi sticla şi, tot separat, ce-i din hârtie. Mă rog, or mai fi şi alte chestii reciclabile, dar astea mi-au venit în minte acum. Apoi, nu au fost uitaţi cei care-şi redecorează, cum se spune mai nou, apartamentele. Dărâmăturile de la pereţii daţi jos şi molozul nu trebuie aruncate la container. Un apel telefonic la societatea de salubrizare şi problema se rezolvă urgent.

Asta, spune tot vicele,

din necesitatea ca, la punctul de selectare a gunoiului din curtea din colonia de jos a

Pregoterm-ului, să fie cât mai puţin de lucru. Şi nu doar pentru asta. Gunoiul nu se mai duce la groapa de pe dealul Paroşenilor, ci se transportă la „distanţe mari”, spune Cristian Merişanu. De aceea este necesar un control atent şi o selectare a ceea ce ducem la container: Cu cât cantităţile de gunoi transportate „la distanţe mari” sunt mai mici, preţul pe care-l plăteşte populaţia va fi unul corespunzător.

Că tot am adus vorba de asta,

primăria sau societatea de salubrizare nu suflă, deocamdată, o vorbuliţă dacă va creşte preţul plătit de populaţie pentru colectarea şi transportul gunoiului menajer. Pentru că, de scăzut, e clar că nu se va întâmpla asta. Şi nici că-l va lua asupra sa primăria, aşa cum s-a întâmplat la Lupeni. Mă cam tem, însă, ca apelul viceprimarului vulcănean să fi pătruns prea mult în cei doi-trei neuroni necăjiţi, dispersaţi în lichidul rahidian al unora. La Şcoala Gimnazială nr.4 locatarii blocurilor din jur continuă să arunce pungile cu gunoi în curtea şcolii sau să le lase plocon în faţa porţii.

De aceea i-aş sugera

ceva viceprimarului Cristian Merişanu. Ştiu că e comod, să stai boiereşte la birou şi să păcăneşti la tastatura calculatorului. Dar ce-ar fi să ia câţiva poliţai locali cu el şi să dea o raită prin zonele semnalate de ZVJ că ar fi cu probleme? Înainte de alegeri şi în campanie vicele se arăta activ nevoie mare şi era peste tot. De ce nu ar fi tot aşa şi acum, mai ales că sunt situaţii care-i reclamă prezenţa? O fi vorba de moleşeala de dinaintea concediului?

La Vulcan am găsit urme că

Beneﬁciarii au primit ajutoarele de la UE

Pachetele cu ulei, făină, orez şi alte alimente pe care Uniunea Europeană le împarte săracilor din ţările mai sărace decât cele din Occident s-au dat şi în Vulcan.

Pe jos, cu cărucioare,

cu taxiul sau chiar cu autoturismele personale beneficiarii acestui gen de ajutor s-au grăbit să-şi ia dreptul până nu se răzgândeşte Europa. Înghesuială şi rupere de oase nu au fost. Personalul cantinei de ajutor social, cantina săracilor, aşa cum e mai bine cunoscută, a făcut o planificare strictă, pe zile şi ore, a persoanelor în drept să vină, ca să-şi ia alimentele. Aşa că nu am auzit ca, la Vulcan, să se fi petrecut vreun incident în privinţa asta.

Deşi full cu alimente,

clădirea cantinei nu a mai constituit o ispită pentru hoţ. Unii dintre ei sunt ocupaţi mai mult, acum, cu claubajul cărbunelui de pe marginea liniei ferate din apropiere. Urme ale trecerii spre casă ale beneficiarilor de ajutor în alimente se văd şi în parcul Avram Iancu. Cutii de carton cu UE lăsate la coşul de gunoi. Repet, fiindcă mi-a plăcut asta: la coş, iar nu aruncate pe alei sau pe spaţiul verde. Acesta din urmă, vorbesc de miercuri seara, era plin de hârtii şi pet-uri. Ca să nu mai zic de covoarele de coji de seminţe de pe lângă bănci.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU