Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Vulcan

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5188 lei 1$ = 4,0725 lei 1₤ = 5,2935 lei

vineri, 8 iulie 2016 Anul IX • nr. 1975 • 8 + 4 pagini • Preţ: 1 leu

De ce nu s-ar avea în vedere şi lucrul făcut de mântuială?

Nimic nou la staţia de plecare a telegondolei din Vulcan. Mă refer la infrastructura pe care este amplasată aceasta. Constructorul nu a venit să remedieze zidul de beton de sprijin care, de cel puţin doi ani, dă pe spate… …aşa că lucrarea de consolidare,

pentru ca zidul să nu se ducă naibii de tot la vale, a rămas în sarcina beneficiarului. Adică, a Primăriei Vulcan. Tone întregi de resturi de materiale de construcţii au fost aduse şi încă vin aici, pentru a opri căderea porţiunii estice a zidului de sprijin. Pe cealaltă parte, înspre Lupeni, nu-i problemă. Bucureştenii care, din toamna trecută şi până-n primăvară, au construit 28 de piloni noi au făcut treabă bună. Aşa că nu există motive de îngrijorare.

Resturile de materiale de construcţii

aduse la telegondolă sunt depozitate la marginea parcării, după care un utilaj al primăriei împinge materialul în partea de jos. În spaţiile goale, căscate între zid şi trotuar, şi, apoi, după zid. Lucrul merge destul de greu, utilajul, după cum mi-a spus manevrantul său, lucrează aici de mai bine de o lună -, dar, cum îmi amintesc eu, treipatru sunt pe puţin - şi încă nu-i gata. În ce-l priveşte pe constructor, acesta nu a mai dat pe aici. Interesat la început, un reprezentant al acestuia a venit, s-a uitat, a zis de întocmirea unui proiect, după care dus a fost.

Nu e bine.

Telegondola asta, cu tot ce ţine de ea, a costat câteva căruţe cu bani. Euroi. Apoi, este deja cunoscut, anumite probleme financiare legate de această construcţie au

intrat şi în vizorul organelor de cercetare penală. Atunci, anchetatorii de ce nu ar avea în vedere şi lucrul făcut de mântuială? Gheorghe OLTEANU

LA ORDINEA ZILEI

În numele salvamontiştilor lupeneni,

George Resiga îi mulţumeşte primarului Cristian Resmeriţă

După cum se ştie, Serviciul Public Salvamont Lupeni (S.P.S.L.) a fost înfiinţat în anul 2003. Acesta funcţionează şi prin finanţare de la Primăria municipiului Lupeni.

Primăria Lupeni

asigură baremele tehnice, se îngrijeşte de cheltuielile tehnice ale bazelor şi mijloacelor de transport de intervenţie. George Resiga este şeful S.P.S.L. Iubitorii muntelui, şi nu doar, cunosc că acest serviciu, vital pentru staţiunea Straja, este format din oameni inimoşi, salvatori pregătiţi şi atestaţi, aflaţi întotdeauna la datorie atunci când semeni de-ai noştri se află în pericol.

Sute de acţiuni de salvare

Până în prezent, salvatorii au avut 360 de acţiuni de salvare, au participat la un număr de peste 200 de evacuări cu echipamente SMURD şi de Ambulanţă.

La zi - cu toate drepturile

Desigur, ca peste tot, au fost şi perioade în care S.P.S.L. a întâmpinat şi unele greutăţi financiare. George Resiga ne-a declarat că Serviciul Public Salvamont a încasat la zi de la Primăria Lupeni sumele ce i se cuvin pentru diurnele de masă şi cele pentru baremele tehnice. Din acestea din urmă au fost achiziţionate 6 echipamente de intervenţie pentru zona montană, 18 perechi de schiuri, fiind alocaţi şi

)

Ziarul Vaii Jiului

bani pentru achiziţia a 18 perechi de bocanci de schi şi echipamente pentru protecţia muncii conform legislaţiei în vigoare.

George Resiga:

„Ne bucură faptul că avem o bună colaborare cu administraţia locală şi avem alocaţi bani în buget care ne asigură funcţionarea fără probleme pe tot parcursul anului. Aceasta ne-a permis ca, începând cu data de 1 iulie, să permanentizăm Punctul Straja. Aici se vor afla 2 salvatori montani. Întrucât investiţiile derulate în staţiune au făcut ca numărul turiştilor prezenţi aici să fie într-o continuă creştere, ajungând la o fără probleme, la cei mai buni parametri. medie săptămânală de 4.000 persoane, Salvamontiştii vor avea toată susţinerea noastră penaceastă prezenţă se impune. Mulţumim domnului primar Cristian Resmeriţă pentru tru a depăşi greutăţile cu care se confruntă, iar turiştii să se afle în siguranţă. Ţin să le mulţumesc şi implicarea de care a dat dovadă în ceea ce ne priveşte, astfel că în prezent avem o pe această cale salvatorilor montani pentru sprijinul pe care ni l-au acordat în acţiunile de salvare de la poziţie bine definită în bugetul Primăriei municipiului Lupeni pentru achitarea diur- inundaţii”, ne-a declarat primar Cristian Resmeriţă. Sonia LIBERESCU nelor de masă ce se cuvin salvatorilor montani, asigurarea echipamentelor de intervenţie şi cheltuielilor pentru Ştiri funcţionarea mijloacelor de transport de intervenţie. Am încredere deplină în domnul primar în ceea ce priveşte susţinerea activităţii de salvare montană, absolut necesară într-o staţiune turistică.

De la Salvamont Petroşani

Primarul Cristian Resmeriţă

„Ca administraţie locală responsabilă şi preocupată de staţiunea Straja, vom face tot posibilul ca Serviciul Public Salvamont Lupeni să funcţioneze

„Nu avem afectate prea multe trasee şi nici indicatoare, mai ales că anul trecut şi celălalt dinainte am tot pus indicatoare noi şi am revizuit marea majoritate a traseelor montane din Parâng şi câteva din Şureanu. Dar trebuie să refacem anul acesta vreo trei trasee din Şureanu, unul ar fi în zona Auşelu, celelalte două în alte zone de creastă de-acolo. Avem în vedere montarea de noi indicatoare, de refacerea unora şi de eliberarea traseului, acolo unde natura a acţionat cum ştie ea. Rugăm pe această cale turiştii să meargă doar în zonele unde există traseu semnalizat şi de unde îi putem recupera mai uşor în caz de accidente sau rătăciri. Fireşte, nu mai trebuie să spun că ei trebuie să fie echipaţi de munte atunci când pornesc la drum, cu toate cele necesare la ei. Nu trebuie uitat că de-acum înainte, odată cu căldurile mai mari, începe şi sezonul viperelor, care stau la soare şi care trebuie lăsate în pace. O dată văzute, trebuie ocolite, dacă se poate. De aceea, grijă şi la încălţăminte, nu se ştie când, undeva pe traseu, calci fără să vezi sau să-ţi dai seama pe un astfel de şarpe veninos, care, atunci, fireşte că reacţionează”, ne-a declarat Mitu Bârlida, şeful Salvamont Petroşani. Corneliu BRAN Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

După o perioadă de respiro, care ţine de trecerea de la anotimpul rece la cel cald şi de câteva concedii binemeritate, salvamontiştii petroşeneni încep în forţă din nou activitatea de refacere a traseelor.

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ieri, dacă nu astăzi, la Timişoara

Este aşteptată venirea pe lume a celui care-l va moşteni pe Gheorghe Ile Omul nu ia nimic

cu el când părăseşte lumea aceasta, ţine să ne amintească preotul ori de câte ori glăsuieşte lângă lumânarea care arde la căpătâiul celui dus din astă lume. Şi bogatul, şi săracul se duc la fel. Omul pleacă doar cu ce-i pe el şi fără să ia ceva din ce-a agonisit pe acest pământ. Dar te duci cu inima împăcată când ştii că, bogat fiind, tot ce ai agonisit îi rămâne cuiva drag ţie. Şi, din punctul acesta de vedere, primarul Gheorghe Ile este liniştit.

După ce fiul său

Alexandru i-a dăruit două nepoţele - Sofia de cinci ani şi Tiana de patru ani -, nora Raluca este pe cale să aducă pe lume un băieţel. Naşterea, am aflat de la Benone Ianc, cuscrul lui Ile, era aşteptată în cursul zilei de joi la o clinică din Timişoara. Ieri, la ora la care scriam, aproape de două după-amiaza, nu

ştiam dacă fericitul eveniment a avut deja loc. Dacă nu, atunci e de aşteptat ca micuţul să vină pe lume în cursul zilei de astăzi.

Cel care va duce mai departe

numele de familie Ile va purta un prenume românesc sută la sută. I se va zice Ion. Iar alegerea pare-se că a fost făcută de surioara lui mai mare. Cu toate că Dumnezeu l-a binecuvântat şi cu un nepot, Ile nu l-a ajuns pe cuscrul său Benone Ianc. Acesta se laudă că le are, pe lângă micuţul aşteptat să apară, ca nepoate, şi pe cele două fete ale ginerelui Şoni, dar şi pe David, nepotul pe care i l-a dăruit fiul său Gusti. Aşadar, patru la număr. „Dar nu contează asta, zice Benone, să-i ţină Dumnezeu pe toţi, să fie sănătoşi şi noi să ne bucurăm de ei!”. Gheorghe OLTEANU

Într-o râpă din Muncelu Dobrăii

Un petrilean şi-a pus ştreangul de gât

O ştire despre o tragedie am aflat-o de la decanul de vârstă al salvamontiştilor petroşeneni, Mitu Bârlida.

Acesta ne-a informat că pe parcursul zilei de miercuri a fost găsit trupul neînsufleţit al unui bărbat de

COMUNICAT DE PRESĂ

„Deva citeşte!”

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, în parteneriat cu Primăria Municipiului Deva, iniţiază o campanie amplă de atragere spre lectură a comunităţii locale, campanie ce se va desfăşura sub deviza „Deva citeşte!”.

www.zvj.ro vineri, 8 iulie 2016

Zilele acestea

Se va şti numele celui care va conduce PNL Vulcan

În organizaţia vulcăneană a Partidului Naţional Liberal nu a fost încă desemnată persoana care să ocupe funcţia de preşedinte interimar.

După demisia

doamnei Alina Anamaria Cîrstoiu din funcţia de preşedinte PNL Vulcan, locul i-a fost luat de către Nicolae Petroi, care, alături de Daniela Boţoroga, Orban Sandor şi Eugenia Bărbiţă, este unul dintre vicepreşedinţii organizaţiei. Alegerea, despre care unii zic c-ar fi o autonumire, a fost făcută în sânul organizaţiei, dar, deocamdată, nu are girul, adică binecuvântarea, mai marilor liberali de la judeţ.

Şi, ca peste

tot pe unde se face politică, alegerea cu care unii nu au fost de acord a dat naştere la discuţii. Tocmai de aceea este de aşteptat ca astăzi, vineri, 8 iulie, Comitetul Judeţean Executiv al PNL Hunedoara să-l desemneze oficial pe cel care va ocupa funcţia de preşedinte interimar până la alegerile programate să aibă loc în 2017. Gheorghe OLTEANU

29 de ani de pe strada Tăii din Petrila, căsătorit şi cu un copil. „Încă de duminică seara cei de la ISU l-au dat în căutare pe petrilean, un bărbat de 29 de ani pe nume Ilie Dănuţ M. Care după o ceartă, din câte am înţeles, a plecat de-acasă şi nu s-a mai întors. A fost găsit spânzurat tocmai într-o râpă abruptă, undeva în Muncelu Dobrăii. Am fost solicitaţi şi noi, salvamontiştii, să ajutăm la scoaterea bietului om de-acolo. Păcat, foarte păcat, era tânăr, avea un copil din câte am aflat...”. Din surse ale poliţiei care investighează acest caz, am aflat că înainte de actul sinucigaş persoana în cauză folosise alcool. Corneliu BRAN Scopul nostru este acela de a aduce cărţile cât mai aproape de potenţialii cititori, de toate vârstele şi profesiile, care iubesc lectura. Vom amplasa, în acest sens, în curând, un număr de trei mici biblioteci în aer liber, rafturi cu un design elegant, aşezate în trei puncte diferite, puncte de recreere bine cunoscute de către locuitorii Devei: Parcul Cetăţii, Piaţa Arras şi Parcul Bejan. Cărţile vor putea fi împrumutate, gratuit, de oricine doreşte să le citească pe loc sau să le ducă acasă, urmând a fi restituite. Cititorii sunt rugaţi doar să aibă grijă de cartea luată de pe raft şi, după citirea ei, s-o aşeze înapoi sau să aducă o altă carte în locul celei citite. În opinia noastră, această campanie va contribui la creşterea interesului faţă de carte şi lectură, mai ales în cazul persoanelor pentru care achiziţionarea unei cărţi noi reprezintă un efort financiar. Sperăm că această campanie va atrage către lectură un număr mare de locuitori ai municipiului Deva cărora, în acest fel, li se oferă şi un prilej de petrecere cu folos a timpului liber. Manager, Ioan Sebastian Bara Viceprimar, Cosmin Răzvan Mareş

ACTUALITATE

Aceasta e întrebare:

Cu gunoiul sub preş sau peste preş?

Ieri, la Deva primarii Văii Jiului au analizat cu cei de la consiliul judeţean care ar fi soluţiile pentru depozitarea temporară a gunoiului menajer din localităţile noastre, până ce noul deponeul ecologic va avea un operator de transport validat

La Horezu sau la Petroşani?

Dunca unde ar fi această groapă de gunoi? „Nu pot să spun deoarece primarul Vulcanului mi-a spus că o ţine secretă”... Probabil ca să nu se mai înghesuie şi alţii! Totuşi, unde-i solidaritatea primarilor din Vale de care se tot vorbeşte?

Primarul Iacob-Ridzi - rezervat

Întrebat dacă ar fi de acord cu această groapă de gunoi, pe timp de un an, primarul Petroşaniului, aflat în drum spre Deva, ne-a declarat că încă nu ştie ce să spună în legătură cu acest subiect: „Până nu văd ce se discută, ce se propune şi ce argumente există din toate părţile, nu pot să declar nimic oficial. După şedinţă vom sta de vorbă şi voi da un răspuns şi pentru presă. Deocamdată există mai multe soluţii în discuţie, există şi varianta ca perioada de contestaţii după licitaţie să fie mai scurtă... Vedem”. Rămâne de văzut cum se va soluţiona această cu adevărat problemă pentru primăriile din Valea Jiului. Corneliu BRAN

Una dintre variante de care se discută ar fi să se transporte gunoiul menajer tocmai la Horezu, în judeţul Vâlcea, „unde am fi primiţi, deoarece varianta Tg-Jiu a căzut deoarece pe noi nu ne primesc”, după cum susţine Dunca. A doua variantă ar fi Petroşani, undeva pe fostul perimetru al Minei Dâlja! „Există şi această variantă, La Castelului Corvinilor ca timp de un an de zile toate primăriile din Vale, cu excepţia Vulcanului – primarul Ile găsind se pare o altă soluţie, o locaţie unde doar Vulcanul îşi va putea Sâmbătă, 9 iulie, începând cu ora duce gunoiul menajer şi Aninoasa, 16.00, în curtea exterioară a Casteluprimind propunerea şi noi de la dumlui Corvinilor din Hunedoara va avea nealui – să ducă gunoiul pe un loc unde loc un eveniment spectaculos: PROFI era pe vremuri Mina Dâlja. Ştiu cu Transylvania BMW 8 Tour 2016. siguranţă că deja cei la Garda de Mediu ar fi fost să vadă zona şi să vadă dacă se În cadrul evenimentului, 12 modele respectă condiţiile impuse de legislaţie BMW clasice, BMW 850, seria 8/ E31, în vederea depozitării temporare a rare şi de colecţie vor putea fi admigunoiului menajer şi că inspectorii ar fi rate în curtea exterioară a Castelului spus că exită premize să nu fie probCorvinilor. leme în acest sens. Condiţia ar fi însă ca De menţionat că în cadrul evenimenaceastă groapă de gunoi temporară să tului „Transylvania BMW E 31 8 Tour” fie închisă după un an şi ecologizată de cei de la consiliul judeţean pe cheltuială va putea fi admirat, în premieră în Hunedoara, super-modelul BMW i8. proprie. Rămâne să vedem ce discuţii au BMW sărbătoreşte 100 de ani de loc azi şi poate, cine ştie, mai apare existenţă şi, la evenimentul de la vreo variantă”, ne-a spus înaintea Hunedoara, va participa şi Helmut şedinţei Dunca, primarul Aninoasei. Bannert, campion al Cehoslovaciei şi Fiindcă ne-a sărit în cap „varianta lui Ile Yugoslaviei în anii ‘80, campion Cupa de la Vulcan”, l-am întrebat pe Nicolae

PROFI Transylvania BMW 8 Tour 2016

facebook.com/ziarulvaiijiului

Alpina 1987. Klub E31 Polska, prezent la eveniment, este un club înfiinţat în 2006 iar comunitatea poloneză a proprietarilor de BMW seria 8 are o altă grupare separată pe forumurile proprietarilor de BMW. Prima întâlnire reală a avut loc în august 2007. Şapte maşini au ajuns la mi-

nunatele lacuri din regiunea Mazuri (lacurile Mazuriene). În 2009, în timpul întâlnirii de la Poznan, au hotărât să facă un alt forum nou şi separat dedicat exclusiv seriei BMW 8. Clubul polonez E31 BMW este unul din cele mai mari ale comunităţii iubitorilor de BMW din lume, cunoscut şi asociat cu cluburi şi organizaţii internaţionale, un grup mare de prieteni uniţi împreună de o pasiune comună - să conducă cel mai bun BMW făcut vreodată, uriaşul şi puternicul BMW E31.

Mihaela PETROŞAN

Festivalul Dinozaurilor - ediţia 2016

În perioada 22-24 iulie, pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului – Geoparc Internaţional UNESCO, administrat de Universitatea din Bucureşti, va avea loc ediţia a doua a Festivalului Dinozaurilor. Trei zile în care turiştii şi localnicii sunt invitaţi să participe la evenimente adresate tuturor categoriilor de vârstă.

Festivalul va debuta vineri, 22 iulie, începând cu ora 10:00, în Parcul Copiilor din oraşul Haţeg, cu ateliere de creaţie destinate celor mici, care vor fi îndrumaţi şi ajutaţi să îşi exprime creativitatea de voluntarii pentru Geoparc. În aceeaşi zi, de la ora 19:00, la Căminul Cultural din Sântămăria Orlea, trupa de teatru „Anonimii Comedianţi” va revărsa asupra publicului „Ulciorul cu umor”. Ziua de sâmbătă, 23 iulie, debutează cu un eveniment oferit tot copiilor. La Căminul Cultural din satul Cârneşti, comuna Toteşti, trupa „Anonimii Comedianţi” susţine piesa de teatru „Micul Prinţ”, într-o interpretare inedită utilizând tehnica teatrului de umbre. Seara este rezervată muzicii folk. Începând cu ora 19:00, Cetatea Mălăieşti din comuna Sălaşu de Sus va asigura decorul menit să îi ajute pe spectatori să intre în atmosfera de poveste creată de vocile calde ale interpreţilor Dana Florian, Felicia Popescu, Dan Manciulea, Nicu Zotta, Florin Camen şi Leontin Florea. Duminică, 24 iulie, festivalul îşi propune să se încheie în aceeaşi cheie de bună dispoziţie. La Centrul de Agrement din comuna General Berthelot, începând cu ora 15:00, se desfăşoară Ziua Talentelor. Fiecare dintre localităţile de pe teritoriul Geoparcului este invitată să îşi etaleze produse locale în cadrul unei expoziţii de produse tradiţionale cu vânzare. După o plimbare printre standuri, participanţii pot lua parte la ateliere de creativitate pentru copii, ateliere de

www.zvj.ro vineri, 8 iulie 2016

Pentru angajatorii de elevi şi studenţi:

înfrumuseţare tradiţională destinată fetelor şi femeilor şi concursuri în care orice bărbat îşi poate etala talentul la: tras de frânghie, cărat roaba, alergat cu nevasta în spate şi concursul de băut bere. Un spectacol de muzică populară va marca finalul celei de-a doua ediţii a festivalului. Festivalul Dinozaurilor se înscrie în linia eveni-

mentelor organizate de Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului administrat de Universitatea din Bucureşti, care încurajează şi promovează educaţia, arta, cultura şi sportul. Totodată, evenimentul îşi propune să asigure cadrul pentru implicarea cât mai multor comunităţi locale în activităţi menite să promoveze şi să dezvolte Ţara Haţegului. Şi acesta nu este singurul eveniment al verii în Geoparc. „Ambasadori pentru Geoparc”, „Educaţie în Geoparc cu Andi Andezit” şi „Banca de Ecoinvestiţii în Educaţie” sunt trei proiecte educaţionale majore, adresate atât voluntarilor pentru Geoparc, cât şi turiştilor care doresc să ia parte la activităţi, care sunt derulate în baza finanţărilor obţinute din partea Fundaţiei pentru Parteneriat şi Mol România. Mihaela PETROŞAN

Stimulente ﬁnanciare

Conform datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, angajatorii pot beneficia de un stimulent financiar lunar, în valoare de 250 de lei, acordat din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare elev şi student încadrat în muncă.

Angajarea elevilor şi studenţilor se poate realiza pe perioada vacanţelor, iar stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă. Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii. Beneficiază de stimulentul financiar lunar prevăzut mai sus angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi în baza: unui contract individual de muncă pe durată determinată, egală sau mai mică decât durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parţial; unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanţei. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat cu durata timpului de muncă de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână se consideră încheiat cu normă întreagă. Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor şi studenţilor. Suma reprezentând stimulentul financiar se deduce de către angajator din contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajator, pe care acesta este obligat, conform legii, să o vireze lunar în contul bugetului asigurărilor pentru şomaj. Nu beneficiază de stimulentul financiar: angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi anterior datei de începere a vacanţei stabilite potrivit legii, pentru elevii şi studenţii respectivi; angajatorii care au beneficiat, pentru elevii şi studenţii respectivi, de stimulentul financiar prevăzut în lege pentru o perioada de 60 de zile lucrătoare în cursul anului calendaristic. Angajatorii interesaţi se pot adresa pentru informaţii suplimentare la sediul AJOFM Hunedoara din Deva. Mihaela PETROŞAN

din judeţ

administraţie

HOTĂRÂREA nr. 68/ 2016

privind aprobarea unei sume de bani pentru organizarea şi desfăşurarea Zilelor Municipiului Lupeni - 2016

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu 13 voturi „PENTRU” și 5 „ABȚINERI”

Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Analizând Proiectul de hotărâre nr. 69/ 1 iulie 2016 inițiat de domnul Cornel Cristian Resmeriță, Primar al Municipiului Lupeni, și Expunerea de motive nr. 7276/ 1 iulie 2016; Ținând cont de avizul Comisiei nr. 1 pentru Activităţi Economico – financiare, Agricultură, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului şi Urbanism, Protecţia Mediului şi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învăţământ, sănătate, familie, activităţi social-culturale, culte şi al Comisiei nr. 4 Comisia juridică şi de disciplină, muncă şi protecţie socială, protecţie copii; În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) lit. „h”, „i” și „k” din Legea nr. 273/ 2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și completările ulterioare; În temeiul art. 36 alin. (2) lit. „d”, alin. 6 lit. „a” pct. 4, 5, 6 şi 45 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Art. 1 – În vederea organizării şi desfăşurării Zilelor Municipiului Lupeni în perioada 22-24 iulie 2016 se alocă din bugetul local capitolul 67.02. „Cultură, recreere şi religie” subcapitolul 67.02.50 – Alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei, articolul 20.30, alineatul 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii, suma de 100.000 lei. Art. 2 – (1) Comisia de organizare a manifestării – Zilele Municipiului Lupeni este următoarea: Iacob Viorel Mesaroș - Președinte; Lucian-Marius Resmeriță - Membru;Ioan Lucian Năsălean - Membru; Marcel Daniel Rad Membru; David Benedekfi / Membru; (2) Comisia desemnată va aproba programul manifestărilor și locația de desfășurare a acestora. (3) Decontul cheltuielilor se va realiza în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizarea manifestărilor prin grija președitelui Comisiei desemnate. Art. 3 – Hotărârea poate fi atacată conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Art. 4 – Prezenta hotărâre se va comunica Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate fiind adusă la îndeplinire de către Comisia desemnată şi Direcţia Economică iar la cunoştinţă publică prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 1 iulie 2016 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Ing. MIHAI BASARAB Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

HOTĂRÂREA nr. 71/ 2016

privind aprobarea desemnării reprezentanţilor Consiliului Local al Municipiului Lupeni în Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ din Municipiul Lupeni

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi

Consiliul Local al Municipiului Lupeni Analizând Proiectul de hotărâre nr. 72/ 1 iulie 2016 inițiat de domnul Cornel Cristian Resmeriță, Primar al Municipiului Lupeni, și Expunerea de motive nr. 7279/ 1 iulie 2016 care propune desemnarea reprezentanților Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliul de Administrație al unităţilor de învăţământ din Municipiul Lupeni; Ţinând cont de prevederile art. 96 alin. (2) lit. „b” și „c” din Legea educaţiei naţionale nr. 1/ 2011, cu modificările și completările ulterioare aduse prin art. I pct. 21 din O.U.G. nr. 49/ 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative şi în conformitate cu prevederile Ordinului MEC nr. 5619/ 11 noiembrie 2010 privind modificarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.925/ 2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi

facebook.com/ziarulvaiijiului

HOTĂRÂREA nr. 70/ 2016

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 67 / 2010 privind aprobarea transferului managementului asistenţei medicale al Spitalului Municipal Lupeni, de la Ministerul Sănătăţii la Consiliul Local al Municipiului Lupeni

Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi

Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Analizând Proiectul de hotărâre nr. 71/1 iulie 2016 inițiat de domnul Cornel Cristian Resmeriță, Primar al Municipiului Lupeni, și Expunerea de motive nr. 7278/1 iulie 2016 prin care propune modificarea și completarea horărârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 67/2010 pentru desemnarea reprezentanților Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipiului Lupeni; Ţinând cont de prevederile art. 186 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările și completările ulterioare aduse prin art. I pct. 31 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 48/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii în vederea descentralizării; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “d”, alin. (6) pct. 1, alin. (9) precum şi art.45 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările sale ulterioare,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Art. I – Se aprobă modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 67/ 2010 privind aprobarea transferului managementului asistenţei medicale al Spitalului Municipal Lupeni, de la Ministerul Sănătăţii la Consiliul Local al Municipiului Lupeni, în sensul modificării prevederilor art. 4, după cum urmează: “Art. 4 – Numeşte reprezentanţii Consiliului Local al Municipiului Lupeni în Consiliul de administraţie al Spitalului Municipal Lupeni, membrii titulari şi membrii supleanţi după cum urmează: Membrii titulari: - Ec. Maria Ivăniși; - Ec. Andreea Claudia Vlad; Membrii supleanţi: - Ec. Minodora Mureșan; - Ec. Daciana Larisa Bîrsan; Art. II – Celelalte prevederi ale Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 67/2010 privind aprobarea transferului managementului asistenţei medicale al Spitalului Municipal Lupeni, de la Ministerul Sănătăţii la Consiliul Local al Municipiului Lupeni, rămân neschimbate. Art. III – Pe data prezentei se abrogă Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 30/2014 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 67/2010 privind aprobarea transferului managementului asistenţei medicale al Spitalului Municipal Lupeni, de la Ministerul Sănătăţii la Consiliul Local al Municipiului Lupeni. Art. IV – Hotărârea poate fi atacată conform prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Art. V – Hotărârea se va comunica Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara fiind adusă la îndeplinire de către reprezentanţii desemnaţi şi Spitalul Municipal Lupeni iar la cunoştinţă publică prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 1 iulie 2016 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Ing. MIHAI BASARAB

funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “d”, alin. (6) pct. 1, alin. (9) precum şi art.45 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările sale ulterioare,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Art. 1 Se aprobă desemnarea reprezentanţilor Consiliului Local al Municipiului Lupeni în Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ din Municipiul Lupeni conform anexei nr. 1 la hotărâre. Art. 2 Pe data constituirii consiliilor de administraţie conform prevederilor prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 92/ 2015 privind desemnarea reprezentanţilor Consiliului Local al Municipiului Lupeni în Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ din Municipiul Lupeni. Art. 3 Hotărârea poate fi atacată conform prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Art. 4 Hotărârea se va comunica Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara fiind adusă la îndeplinire de către reprezentanţii desemnaţi şi Conducerile Unităţilor de Învăţământ de pe raza Municipiului Lupeni iar la cunoştinţă publică prin grija Secretarului Municipiului Lupeni.

CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 71/ 2016

privind aprobarea desemnării reprezentanţilor Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ din Municipiul Lupeni

1. Reprezentanții desemnați în Consiliul de Administraţie al Liceului Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni: 1. Lucian Marius Resmeriță; 2. Radu Călin Napău Stoica; 3. Cristian Popescu; 2. Reprezentanții desemnați în Consiliul de Administraţie al Liceului Tehnologic Lupeni: 1. Ștefan Păscuț; 2. Marcel Daniel Rad; 3. David Benedekfi; 3. Reprezentanții desemnați în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale nr. 3 1. Rodica Cîmpean; 2. Sorin Adrian Corpadi; 4. Reprezentantul desemnat în Consiliul de Administraţie la Grădiniţa PN+PS „Lumea Copiilor” Lupeni 1. Ioan Lucian Năsălean. Lupeni, 1 iulie 2016 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢ Ing. MIHAI BASARAB

CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI

vineri, 8 iulie 2016

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Cu profundă recunoștință, dorim să mulțumim din suflet tuturor celor care ne-au fost alături în aceste momente pline de durere și întristare, care au marcat trecerea la cele veșnice a dragului nostru HoDoŞ HoRAŢIU GABRIEL Familia Hodoş

Tratează lucrurile mărunte care te stresează în acest moment cu un dram de umor şi lejeritate. S-ar putea să fie mai simple decât crezi, deci ignoră-le, pe cât posibil.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

ANGAJĂRI

Uneori, simţi că eşti nevoit să mai renunţi la unele vise, dar nu să le ştergi complet din minte, totuşi! Oricum, nu spune imposibil! E posibil, dar nu acum…

• Firma de instalaţii în construcţii SC PALD Engineering SRL cu sediul în Timişoara angajează: - Instalator reţele hidroedilitare apă-canal; - Instalator termico-sanitare; - Lăcătuş; - Muncitor necalificat. Contact: 0757.711434

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ziua e perfectă pentru a pleca la drum! Călătoria în sine are un rol benefic pentru tine, de parcă ţi se revelează, pe parcurs sau la destinaţie, un mare adevăr.

• Societate angajează MUNCITOR NECALIFICAT. Pentru mai multe informaţii vă aşteptăm la sediul nostru situat în Petrila, Strada Taia, Nr. 8. ____________________________________________

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Primeşti o veste cu tentă oficială pe care te poţi baza în proiectele tale profesionale de viitor. E ca şi cum ai primi o certificare, o garanţie scrisă sau un document de necontestat ce va sta la temelia ascensiunii tale în carieră.

• Firmă din Petrila angajează persoană pentru contabilitate primară, din Petrila sau Petroşani. Relaţii la telefon 0766.647727. ____________________________________________

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Uneori e mai bine să te laşi purtat în derivă pe un ocean în furtună decât să încerci să vâsleşti cu orice preţ. Ştii cum se spune: cel mai deştept cedează.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Un proiect ce evolua extrem de repede, aproape mult prea repede pentru puterea ta de acceptare, pare să se liniştească din senin.

Balanţă (22 Sep - 22 oct)

FELICITĂRI

• Firmă de instalaţii electrice angajează electricieni calificaţi. Salariu motivant. Cazare şi diurnă. Telefon 0721.301219, 0766.466049. ____________________________________________

• Societate comercială angajează manager, gestionar, femeie curăţenie, în domeniul restaurant. Relaţii la telefon 0751.199100. ____________________________________________ • Angajez familie pentru administrare pensiune în Câmpu lui Neag, permis conducere. Telefon 0766.509169, 0745.305050. ____________________________________________ • SC ELCOMPET SRL angajează electricieni şi muncitori necalificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str. Avram Iancu, nr. 1 (în spatele poliţiei). ____________________________________________

• Vila Alpin Straja angajează ospătari, cameriste, ajutori bucătari, cu sau fără experienţă, şi asistent manager cu experienţă minim 2 ani. Relaţii la telefon 0722.520616, 0723.596059. ____________________________________________

Scorpion (23 oct - 21 Noi)

Pentru a avea o zi eficientă, alege cu grijă anturajul în care lucrezi astăzi, pentru că nu eşti în cea mai bună formă emoţională şi absorbi imediat energiile negative din jur.

• Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar, cunoştinţe limba engleză nivel minim. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana)

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

• Firmă de transport cu acţionariat german angajează şoferi profesionişti, categoria C+E, posesori atestat profesional şi cartelă tahograf, experienţă minim 2 ani, pentru comunitate. Plata la zi. Telefon 0729.272272.

Planurile la care te gândeşti cu multă pasiune prind viaţă sub ochii tăi, pentru că eşti un creator prin excelenţă. Continuă să clădeşti ceea ce consideri a fi important pentru tine la ora actuală.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

SERVICII

Bugetul s-a stabilizat şi e pe un teren mult mai bun. Banii au un rol important în reuşita planurilor acestei zile.

mica publicitate

• Transport rutier intern marfă cu dubiţă de 3,5 tone. Relaţii la telefon 0799.316372.

VÂNZĂRI

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

Să nu te miri că nu-ţi găseşti locul printre oamenii care te înconjoară astăzi, dar trebuie să vă priviţi unii pe alţii cu îngăduinţă. Acceptaţi-vă aşa cum sunteţi: fiecare cu ciudăţeniile şi nebuniile lui!

PIERDERI

mica publicitate

• Pierdut certificat de înregistrare şi certificate constatatoare de autorizare ale societăţii comerciale GEO&CĂTĂ SRL, cu sediul în Petroşani, str. Unirii, bl.17, ap.12, jud. Hunedoara, înregistrată la ORC sub nr. J20/420/2008, având CUI 23429630. Se declară nule.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

HoRoSCoP

mica publicitate

Colectivul firmei Domokos Cash urează domnului administrator Gabi Domokos un sincer şi călduros LA MULŢI ANI!, multă sănătate, fericire şi împliniri alături de cei dragi, cu ocazia aniversării zilei de naştere - 10 iulie.

Munceşti mult, cu plăcere şi cu spor, pentru că roadele eforturilor tale se văd şi sunt apreciate de cei cărora le dedici. Şefii te laudă, clienţii sunt mulţumiţi.

Înveţi toată viaţa, nu te opri la cât ai învăţat deja! Eşti într-un proces de transformare spirituală, şi ceea ce afli acum va deveni un fundament profund de principii noi pentru tine.

mica publicitate

www.zvj.ro vineri, 8 iulie 2016

PUBLICITATE

UMOR ÎN HA... MAJOR

Am fost la Cluj-Napoca

Festivalul Naţional „Eterna Epigramă”

Chiar dacă am ratat primele douăzeci de ediţii ale Festivalului Naţional „Eterna Epigramă”, pentru că, pe vremea aceea, nici nu bănuiam că mă voi apuca de scris, sunt bucuroasă că, în ultimii şapte ani, am participat ca invitată şi, uneori, ca premiantă, la acest regal de epigramă.

Şi această ediţie (a XXVII-a), desfăşurată în perioada 24-26 iunie, s-a remarcat prin epigrame bune, lansări de carte, descinderi în locuri necunoscute şi, bineînţeles, un spectacol de gală, de toată frumuseţea. Pentru toate acestea, meritul este, în primul rând, al epigramiştilor clujeni, membri ai Asociaţiei „Satiricon” (preşedinte - Eugen Albu), dar şi al instituţiilor partenere: Consiliul Local şi Primăria Cluj-Napoca, Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, Uniunea Epigramiştilor din România. Venit tocmai din Israel, special pentru acest eveniment, domnul Petre Cioclu ne-a prezentat noul volum – o culegere de epigrame traduse în 16 limbi –, a cărui lansare a avut loc în prima zi a festivalului. Sfidând anii, 88 la număr, a reuşit să finalizeze acest proiect ingenios, spre bucuria noastră, a celor care am fost cuprinşi în volum. Domnul George Corbu, preşedintele U.E.R., a prezentat volumul, iar confraţii prezenţi au venit cu replici amicale:

Previziune

Maestru-i CIOCLU, ca atare, În seria ce-adună vrafuri, Antologia următoare Va fi, normal, de epitafuri. (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Critică

E volumul slab, de bună seamă, Nu doresc deloc să-l iau în mână: Nu găseşti tradusă-o epigramă Din moldovenească în română. (Ion Diviza – Chişinău)

După un popas la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, unde erau expuse o parte din trofeele obţinute de scriitorul Cornel Udrea, am pornit în excursie. Ospitalitatea clujenilor îmi era cunoscută de la ediţiile anterioare, când am fost primiţi de primarul comunei Viişoara şi de părintele Dejeu, din Bucea. De această dată, gazda noastră a fost domnul Gheorghe Căpuşan, iubitor de tradiţie şi de frumos, care a realizat la „Poarta de su’ Feleac” nu numai un fascinant muzeu etnografic, dar şi un adevărat colţ de rai. Am admirat trovanţii de Feleac, am vizitat bisericuţa din lemn, am mâncat bucate tradiţionale şi am probat câteva costume populare.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Epigramişti în vizită la Muzeul Etnografic

Tare mult s-a bucurat Azi, când bunul Dumnezeu, La ce are, i-a mai dat Multe piese de muzeu. (Gavril Neciu – Cluj-Napoca)

La sosirea epigramiştilor la Poarta de su’ Feleac Mă-ntreb, pierzându-mi din elan, Ce simte domnul Căpuşan Văzând la POARTA lui, la uşe, Aproape-o sută de căpuşe! (Petru-Ioan Gârda)

Festivitatea de premiere a avut loc la Casa de Cultură a Studenţilor, moderator fiind maestrul Cornel Udrea. Timp de trei ore, umorul a fost la el acasă, asigurat de recitalul epigramiştilor, dar şi de filmul prezentat de caricaturistul Costel Pătrăşcan. Confraţii Ion Diviza şi Petru-Ioan Gârda au susţinut un duel epigramatic, lecturând fragmente din volumul „Luaţi-l de pe mine că-l… UMOR!”. Despre acest duel, despre premianţi şi epigramele premiate, în ediţiile viitoare... Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 238 l 8 iulie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

Un thriller de epocă

Complotul uriaş de la Castelul Maderspach din Iscroni Când spui Maderspach, spui descoperirea şi exploatarea cărbunelui în Valea Jiului, spui „Pomul cu lalele”, spui Castelul din Iscroni (care a supravieţuit, cât de cât, până în zilele noastre, fiind identificat de unele minţi înfierbântate cu Castelul din Carpaţi, fermecătoarea ficţiune a lui Jules Vernes), spui… complotul. Cum care complot? Marele complot din 1921. Cu ajutorul presei şi al documentelor, din negura acelor vremi am scos la lumină un thriller de epocă, una dintre primele poveşti de siguranţă naţională desfăşurată în Valea Jiului, la Iscroni. (Marian BOBOC) În 1921, anul „turnării” thrillerului, în Valea Jiului nu apărea decât o singură publicaţie, „Graiul Muncitorimei”. Suficient, pentru a ne fi de folos în această poveste. La 15 mai 1921, „Graiul…” titrează „Complotul din Valea Jiului”, dedicându-i acestui subiect o pagină întreagă: „Un mare complot (conjuraţiune) contra Statului şi a Românilor s-a descoperit la noi, în Valea Jiului. Ştiam că ungurii din România Mare ne sunt tot aşa de duşmani, ca şi cei rămaşi în Ungaria, că-

reia astăzi ar fi trebuit să i se spună Maghiaria. Ştiam că comploturile din Cluj, Oradea Mare, Timişoara şi alte părţi se întind până la noi. Vedeam nelămurit în întrunirile de seară din Restaurantul gării şi, mai în urmă, la noul birt Bristol, că pluteşte peste noi o primejdie. Şi mai presus de toate, ştim că organizaţia maghiară contra noastră este atât de desăvârşită, încât sunt desemnaţi până şi oamenii care ar urma să puşte pe cutare sau cutare dintre români. Totuşi, ce s-a descoperit zilele acestea la noi - ne-a uimit. Mai în jos dăm, cât se poate fără a stingheri cursul cercetărilor, ştirile de până acum. Observăm că chestia încă nu e isprăvită, şi vom mai aduce în numărul următor noutăţi de care nici nu visam. Cine conduce cercetările? După ce au avut la îndemână datele sigure, au plecat şi au sosit la Petroşani joi seara, 5 mai, D-nii: Ştefan Cepescu - procuror la Curtea de apel din Cluj, Constantin Ghiţeanu - primul procuror din Deva, Vasile Gheorghiu - şeful brigăzii mobile de siguranţă din Cluj, Vasile Alexandrescu - şeful servi-

ciului Siguranţei din Deva, cu un număr de agenţi (detectivi) şi informatori. Informându-se bine, sâmbătă spre duminică noaptea (7 spre 8) Mai, au purces la arestările care se dovediseră de lipsă.

Arestaţii Iată şi numele păcătoşilor: 1. Ion Maderspach din Iscroni; 2. Dr. Armin Riebel, avocat; 3. Dominic Varga, preot reformat; 4. Bela Veress, preot unitar; 5. Antoniu Dravucz, inginer şi inspector al atelierelor mecanice de la Societatea minieră Petroşani; 6. Ştefan Barcsay; 7. Stolzenberg, fost căpitan de jandarmi, azi în slujba Casei Cercuale; 8. şi 9. Fraţii Oscar şi Beri Martina din Băniţa; 10. Dr. Maximilian Deutsch; 11. şi 12. Fraţii Moisi şi Balint Szabo, mineri; 13. D-na Maderspach, mama fraţilor rău vestiţi din Iscroni; 14. Soţia lui Petru Ghidro, care e arestat în Sibiu; 15. A reuşit să fugă, şi până acum să nu fie prins căpetenia complotiştilor, viteazul care se lăuda cu omorârea atâtor români, Victor Maderspach de la Iscroni; 16. A fost luat sub pază armată şi directorul

PRăVăLIA CU ISTORII

general al Societăţii Petroşani, Ioan Winklehner şi familia. Dânsul, lipsind din Petroşani, a putut fi pus la îndemâna autorităţilor abia Duminică seara.

Cum s-a început? După ce au căutat şi au început să-i aresteze pe cei din Petroşani, domnii de la Cluj au văzut că unii dintre blăstămaţii înşiraţi mai sus nu sunt acasă nici pe la miezul nopţii, iar familiile lor nu voiesc să spună unde se găsesc. Punând pază armată la casele vinovaţilor şi despărţindu-i pe unii de alţii, d. Gheorghiu a luat patru agenţi şi a plecat cu automobilul la Iscroni. În drum au ajuns pe avocatul Dr. Riebel, care grăbea pe jos la fraţii Maderspach. L-au luat în automobil. Ajungând la vreun km de casa Maderspachilor, d. Gheorghiu, cu doi agenţi, au pornit-o pe jos, după ce au încredinţat pe Riebel celorlalţi doi agenţi. În palat, lumină mare. Şeful a rămas la poartă, iar agenţii au intrat. În casă erau fraţii Maderspach şi inginerul Dravucz. Agenţii s-au dat drept spioni unguri, care aduc ordine de la Horthy. Îndată a ieşit Victor Maderspach şi a tras zăvorul la poartă, a stins lămpile în 3 camere şi le-a încuiat, după ce le-a scos clanţa pe dinafară. Pe urmă au început poveştile. Planurile complotiştilor Nu se puteau înţelege bine dacă să înceapă războiul pentru recucerirea Ardealului. Victor spune că arme, muniţie şi material de explozie are de ajuns, dar oamenii lui nu sunt încă destul de preparaţi. Dravucz era de părere că dinamita dă prea multe greutăţi pentru a o transporta la tuneluri, şi ar fi bine dacă ar face rost de ecrazită sau fulmicoton. Asupra unui punct se înţelegeau de minune: că în clipa de semnal a lui Horthy tunelurile trebuiau date în aer şi răscoala începută şi în Valea Jiului, omorându-se căpeteniile noastre.

Lupta În vremea aceasta, d. Gheorghiu văzând că trec cele 15 minute, în care trebuiau să fie arestaţi cei din casă, a sărit gardul de fier şi s-a apropiat. De intrat nu putea să intre fiind scoase clanţele uşilor. Dar şi agenţii au văzut că a trecut vremea, şi unul dintre ei, Ant. Lersch, a ieşit şi i-a şoptit prin broasca cheii că ce e în casă. Cât a fost dânsul afară, Victor a întrebat ceva de la celălalt agent, Aurel Mândruţ, şi după ce s-a întors şi Lersch, a întrebat acelaşi lucru. Răspunsurile lor nu s-au potrivit întru toate. Atunci Mândruţ, scoţând revolverul şi ţintindu-l asupra lor, le-a zis: În numele legii sunteţi arestaţi! Ca fulgerul a sărit Victor asupra lui Mândruţ, şi cu puterea lui de animal a prins mâna cu revolverul, iar cu cealaltă a reuşit să-l sugrume. Ion Maderspach s-a repezit asupra lui Lersch şi luptau împreună. După câteva secunde, Mândruţ reuşeşte să descarce revolverul, nimerind pe Ion într-o parte a corpului, care nu se poate scrie şi pe care i-a strivit-o. Dar glontele a trecut şi prin piciorul lui Lersch. Văzând Victor că vânjoşia lui Mândruţ e mare, a scos o sticluţă în formă de ac, plină cu o otravă foarte puternică, şi i-a înfipt-o lui Mândruţ în picior, golindu-i cuprinsul. Norocul a fost că otrava nu a ajuns toată în picior, deoarece în cursul luptei s-a mai vărsat şi pe pantaloni. Cu toate acestea, în curând s-a simţit puterea otrăvii: picioarele au început să amorţească. Atunci Victor, cu o lovitură groaznică în frunte, a crezut că a sfârşit cu agentul, şi i-a zis: Acum mori, vălăhuţule! Mândruţ i-a răspuns: Nu face nimic Casa ţi-e înconjurată de soldaţi. D. Gheorghiu, auzind de afară strigătele şi apoi detunătura armei, a căutat să dea ajutor. Aproape nu a găsit decât un moşneag fără putere, şi a alergat la automobil. Cu cea mai mare repeziciune a luat forţă armată, dar bandiţii pieriseră. Victor Maderspach încă nici acum nu este prins. Fratele său Ion a fost prins la baronul Ehrenberg, la gura Surducului. Iar inginerul Dravucz, după câteva zile, a căutat să se ascundă la şeful de atelier Keller, de la care a şi fost dus pe mâna justiţiei.

Cercetările Fiind sfârşite arestările, au început percheziţiile. Pe lângă domnii arătaţi mai sus, au luat parte la cercetări d-nii: Dr. Nic. Olariu, ca judecător de instrucţie; Iuliu Deacu, poliţaiul Petroşaniului, şi Tudorache, şeful Siguranţei din Petroşani. Până la închiderea numărului nostru, toate formalităţile sunt împlinite. Vinovăţia celor arestaţi este dovedită, dar nu voim să publicăm toate amă-

vineri, 8 iulie 2016

nuntele, până la încheierea deplină a cercetărilor.

Ce s-a găsit? Nu credem că trecem peste marginile pe care voim să le ţinem, când mai dăm următoarele. S-au aflat mari cantităţi de dinamită şi fitiluri, otrăvuri în trei forme (de injectat, înţepat, de omorât prin aburire şi pastile ca aspirina - sic! - ) şi muniţie. Documente încă s-au aflat, ca şi scrisori arse.

De unde se conduce mişcarea? Sufletul mişcărilor complotiste din Jiu şi organizatorul lor este fostul preot militar din Petroşani, Carol Kiss. El le născoceşte, el trimite paralele şi parola. În urma legăturilor, pe care le-a avut în 1918 cu muncitorimea şi cu secretarul ei de atunci, Csiszér, mai găseşte şi azi oameni cărora le adresează porunci hortyste. Aşa au ajuns să fie arestaţi ca vinovaţi şi muncitori, care fac parte din sindicatul internaţional. Sau pe aceştia îi prostesc domnii de pe aici? Vorba unora dintre ei: „Până acum domnii scoteau din foc castanele cu mâinile noastre. Acum să dea şi ei de dracu!”. Românii care plâng Am ajuns să vedem şi această - cum să-i zicem -, să ni se ierte vorba, această ruşine: domni şi doamne de român (?), cu ochii în lacrimi şi plângând de soarta celor arestaţi sau păziţi. Să auzim cuvinte de băgarea mâinii în foc, pentru nevinovăţia cutăruia şi alte lucruri urâte. Doamne şi-i mai rabzi? xxx În ultimul moment aflăm că directorul general Winklehner a fost pus în deplină libertate, după ce i s-a făcut percheziţia şi i s-a luat declaraţiile”. Chiar dacă acţiunea Siguranţei române desfăşurată la Iscroni, cu momentele ei de tragicomic eroism, a fost un semi-eşec, cel mai important complotist, capul conspiraţiei, Victor Maderspach, reuşind să fugă, ziarul s-a vândut bine. Întreaga ediţie a „Graiului Muncitorimei” a fost epuizată („Numărul 5 al ziarului nostru s-a vândut în trei zile, până la ultimul exemplar, aşa încât multe cereri n-au mai putut fi împlinite” – consemnează cu mândrie profesională redactorul în ediţia nr. 6) şi, bănuim, citită cu sufletul la gură, şi apoi viu discutată prin cafenelele şi bodegile Văii Jiului. Complotul de la Iscroni prilejuieşte un alt „complot”, acela al românilor oneşti. Care este vestit mai în glumă, mai în serios în nr. 6 din „Graiul Muncitorimei”: „Un nou complot este pe cale să urzească în Valea Jiului, pe cât ne vesteşte un harnic muncitor care scrie şi la Graiul Muncitorimei. Ar fi vorba de complotul Românilor cinstiţi, care nici nu s-au îmbogăţit de pe azi pe mâine, nici nu au legături şi consfătuiri tainice cu nime, ci vorbesc răspicat şi lucrează la suprafaţa pământului şi la lumina soarelui, necăjind ca şi minerii în sânul înecăcios al minelor. Scopul complotului este după mersul vremii. Văzând aceşti oameni, că au început căldurile verii şi că cei îngrăşaţi fără osteneală lungă s-ar putea topi într-o bună zi, au socotit să-i mântuiască de primejdia aceasta, să-i păstreze. Între armele cu care vor căuta să-şi înfăptuiască gândul ascuns şi nepatriotic este - sarea”. „Graiul muncitorimei” nr. 6/ 22 continuă povestea complotului: „Plecarea la Cluj După mărturisirile făcute aici şi după dovezile aflate cu prilejul percheziţiilor (cercetărilor la locuinţele arestaţilor), judecătorul în drept a dat or-

vineri, 8 iulie 2016

dinul de arest preventiv (înaintea celui ce se aduce la judecată). Astfel, marţi dimineaţa toţi cei arătaţi de noi ca închişi au luat, sub pază bună, drumul Clujului. Vai, cum cunosc şi au sfinţit acest drum atâţia români nevinovaţi (între ei, şi primarul Petroşaniului, d. Petre Iacob), şi acum îl murdăresc cei ce vor să fie călăii noştri”.

S-a spânzurat o femeie Din şirul lor a lipsit numai soţia lui Petru Ghidró, una dintre cele mai preţioase între complotişti. Ea făcea legătura între bărbatul ei şi nemernicii de aici. La ea s-a aflat şi otrava. Care era menită pentru uciderea agenţilor noştri şi a paznicilor de la Sibiu, de la închisoarea soţului ei. Când a văzut în serviciul românesc pe agentul pe care-l credea ungur şi care ştie tot ce au făcut arestaţii, s-a spânzurat cu vălul ce-l purta pe cap şi cu cele două batiste de la dânsa, lăsând în temniţă un copil de 11 luni şi acasă alţi vreo patru. Câte ar fi ştiut ca să spună şi cât a fost de vinovată, o arată fapta aceasta, că nu i-a fost milă de copil ca de păcatele ei. De dragul patriei maghiare vechi şi-a mai încărcat sufletul încă cu unul. Inginerul Dravucz a recunoscut că s-a aflat în seara arestării sale la Maderspach pentru a omorî pe agenţii noştri, pe care voia să-i mai ispitească odată, că sunt cu adevărat de-ai lui Horthy, sau nu? Se vede că-i bănuia, cam târziu.

Victor Maderspach încă nu este arestat nici astăzi. Se ştie că el a fost şeful complotului. De altfel, trecutul său îi poruncea să facă aceasta. Iată ce scria profesorul din Deva A. Mănciulescu în România Liberă despre domnul Victor: DV. ştiţi (domnule ministru al Ardealului dr. Petru Groza) de românii împuşcaţi şi spânzuraţi ca vitele de către Maderspach (…), cel care a căpătat în timpul războiului, pentru că întocmindu-şi o ceată de călăreţi, după retragerea trupelor româneşti, goneau satele şi oriunde (…) românească, trăgeau ca la iepuri (…). În aceeaşi relatare mai sunt luaţi în colimator preotul unitarian şi, mai ales, cel calvin: „Obrăznicia lui Veress, preotul calvin, a fost însă fără margini. Cum îl escortau soldaţii, a văzut un grup de muncitori români, cu care se cunoştea, stând pe margini. După ce îşi scoate pălăria se întoarce către ei şi zice, printre baionete: Şi nu se găseşte dintre voi nimenea, ca să-mi ia apărarea?”. Acuzaţi că găzduiesc întâlniri conspiraţioniste la adresa statului, patronii cârciumilor din gară şi „Bristol” dezmint categoric grava acuză: „în restaurantele noastre nu s-au întrunit niciodată numai chiar muşterii unguri, ci au convenit cei mai aleşi membri ai societăţii române şi maghiare din localitate. Niciodată nu au fost discuţii politice în localurile noastre”. Ediţia din 29 mai a „Graiului…” nu aduce multe noutăţi asupra complotului de la Iscroni. Totuşi, reţinem pentru farmecul ei vetust conspirativ, o întâlnire dintre „popii unguri”, care a avut loc pe Dealul Calvariei, zis şi Dealul Pomilor, din Petroşani: „Interesant este că unul dintre preoţii arestaţi (se zice că ar fi Varga) a fost chemat de unul dintre agenţi pe Dealul Pomilor (Calvaria), ca să se înţeleagă şi ca să-i mai spună ceva de pe la Budapesta. Părintele şi-a luat taşca cu actele şi a plecat la întâlnire. Când s-a apropiat de agent, acesta i-a spus

PRăVăLIA CU ISTORII III

parola: Peatră pe peatră (ungureşte, bineînţeles). Preotul a răspuns: Asta-i veche, spune-mi-o pa aia nouă!. Agentul abia după două zile a aflat parola nouă de la Budapesta, dar părintele a tulit-o, băgând de seamă c-a ajuns în cursă, însă prea târziu”. La 4 septembrie, „Graiul muncitorimei” revine asupra subiectului cu articolul „Şovinismul Maghiar. Tot în chestiunea complotului - noi amănunte - grenade şi carabine”, din care cităm câteva chestiuni mai interesante: „(…) Din momentul transportării celor arestaţi la Cluj, cercetările au urmat în toată asprimea. După o gigantică activitate de mai bine de 4 luni depusă de Siguranţa Petroşani, s-a reuşit a se aresta zilele trecute, conform informaţiilor culese, indivizii Albert Domby, Ion Muscă, Ianos Minik, Alexe Marisca, Adam Duday, Hatine Laioş, Boţa Dumitru şi Minich Andraş, care din propriile lor declaraţii, se reliefează în mod vădit legăturile de complicitate cu cei arestaţi în luna mai. După arestare a urmat o percheziţie straşnică, dând la iveală 50 de grenade cu fitiluri şi 4 carabine.

Ce declară arestaţii Din spusele arestaţilor reiese că ei făceau parte în complicitate cu alţii din garda roşie, al cărei preşedinte era Albert Domby. Întrebaţi care este provienitatea (sic!) grenadelor, au răspuns că sunt rămase din timpul retragerii germanilor. Individul Minich Andraş declară că din ordinul preşedintelui a adunat aceste grenade, împărţindu-le apoi celor care nu avem arme, iar restul de 40 prevăzute cu fituluri, au fost puse în pământ, ca la un eventual atac să servească drept dinamită. Declară că scopul era ca în momentul când armatele lui Horty vor trece Tisa, să provoace o revoluţie în interiorul Ţării, pentru a împiedica şi întârzia transportul trupelor române pe front”. Spre diferenţă de celelalte relatări despre complot care erau anonime, aceasta este semnată de Gh. Al. Davidescu. Care iscăleşte şi următorul articol, publicat la 10 septembrie: „(…) În timp ce la Sibiu şi Cluj, au început dezbaterile, întru judecarea comploturilor descoperite la Arad şi Oradea Mare, în Valea Jiului se continuă aproape zilnic noi descoperiri tendenţioase primejdioase siguranţei naţionale. Din ziua când cei arestaţi au fost trimişi la Cluj şi până astăzi brigada noastră de siguranţă nu a încetat o clipă de a urmări şi pe mai departe firul acestui complot misterios, care şi astăzi are multe rădăcini răspândite în marea masă a muncitorilor şi intelectualilor unguri. Acum şase zile, subcomisarul Tudorache de la brigada de siguranţă Petroşani, fiind în cercetarea unor indivizi, ce păreau a avea legături cu arestaţii, în comuna Vulcan, a descoperit graţie sensibilităţii spiritului său poliţienesc ce-i caracterizează fiinţa, două sticle de mărimi potrivite, având ca conţinut o otravă puternică. Muncitorul Filip Jozsef, proprietarul acestor sticle, a fost arestat, care, la rândul său, după aplicarea timbrului asistenţei sociale - conform prescriptelor siguranţei – a declarat şi pe ceilalţi tovarăşi, cu care era în legături de distrugere. Imediat au fost arestaţi mai mulţi indivizi, la care după o muncă titanică de convingeri, s-au găsit şi mai multe carabine în funcţiune. După arestare s-a purces la interogatoriul indivizilor. Lucrătorul Filip Jozsef, fiind întrebat asupra provenienţei otrăvii, a declarat următoarele: În toamna anului 1920, muncitorul Ghidro Peter, fiind în plină propagandă în comuna Vulcan, a ţinut mai multe convorbiri intime cu prietenii săi. La una din

aceste şedinţe, am fost invitat şi eu, unde după ce cu mâna pe piept, am depus jurământul de fidelitate scopurilor lor vrăjmaşe, mi s-au dat aceste două sticluţe cu otravă (stricnină). Declară că avea ordinul că în momentul când banda intelectuală din Petroşani, printre care citează cu plăcere pe d-nii Winklehner şi Maderspach, va începe acţiunea sa stabilită, el, ajutat de tovarăşii săi, să omoare, otrăvind apa, pe toţi românii aflători în Vulcan, accentuând asupra persoanei preotului Rusan. Prin astfel de mijloace cred ungurii că va putea domni liniştea şi bună învoiala cu noi? Ei trebuie să ştie şi să înţeleagă, că cele hotărâte şi stipulate de la Traianon trebuie respectate, fără cea mai mică urmă de şovăire. Căci sub harta Europei stă scris cu litere de aur: România Mare, astfel înfăptuită cu jertfele a 800.000 de ostaşi, nici cea mai puternică ţară din lume nu o va putea fărâmiţa. Cercetările continuă la toată bravura legilor în vigoare, de către neobositul subcomisar Tudorache. Cei arestaţi au fost înaintaţi cu acte în regulă la parchetul Cluj”. La 30 aprilie 1922, ghinionistul agent al Siguranţei statului, Aurel Mândruţ, cel care s-a înfruntat cu Maderspach, sucombă otrăvit, devenind, cred, prima victimă a serviciilor secrete în Valea Jiului. Sub titlul, „O victimă a datoriei”, „Gazeta Jiului” preia la 30 aprilie 1921, un articol din „Patria”, ziar ce apărea la Cluj: „În anul trecut, siguranţa generală a Statului din Ardeal a descoperit un mare complot maghiar în Valea Jiului, care avea de scop să distrugă podurile, căile ferate, minele etc. din acea regiune. Cu ocaziunea arestării, complotiştii au dat o luptă aprigă cu poliţiştii care i-au surprins. Şeful complotiştilor, Victor Maderspach, a înfipt atunci o fiolă cu otravă în piciorul agentului de siguranţă Aurel Mândruţ, reuşind să scape. După şapte zile de chinuri în clinică, în care timp, cu toate sforţările medicilor, starea s-a agravat, agentul Mândruţ a fost transportat acasă. În ajunul sărbătorilor, dl. Eugen Bianu, inspectorul general al siguranţei din Transilvania, a fost la domiciliul agentului Aurel Mândruţ, însoţit de dl. poliţai Diaconescu, şi a decorat pe brava victimă a datoriei cu Serviciul credincios, cl. II. În faţa familiei compusă din doi fraţi, soră şi soţie, dl. dr. Eugen Bianu a arătat meritele şi bravura acestui umil slujbaş al Statului, arătându-l ca un exemplu viu al sacrificiului de sine în împlinirea datoriei. D-sa i-a acordat şi un ajutor bănesc. Criminalul se află la Budapesta, unde este sărbătorit. Procesul celorlalţi complotişti va fi judecat de corpul 7 de armată la Sibiu”. Redacţia petroşeneană a „Gazetei…” comentează articolul clujean: „Ştirea de sus ne-a mişcat adânc, aflând că agentul A. Mândruţ, care s-a purtat atât de eroic, zace încă tot pe pat în stare şi mai agravată. Prin descoperirea complotului, la care demascare a contribuit acest agent cu atâta însufleţire şi conştient de datorie, s-a adus mare serviciu întregii ţări, dar îndeosebi acestei regiuni, expusă la prăbuşirea sigură. Recunoştinţa noastră nu o putem manifesta în alt chip, decât adresânduse d-lui inspector general al Siguranţei: Dr. Eugen Bianu, atrăgându-i atenţia că Maderspach Victor, şeful complotiştilor, are avere imensă şi astăzi în Valea Jiului, păduri, case, păşuni etc. Credem că din această avere s-ar putea confisca o mică părticică - cale legală - spre a răsplăti familiei jertfa adusă, pe altarul datorinţei, de sărmanul agent Mândruţ. În veci nu va putea Maderspach scuza apărării de viaţă, căci a atentat el însuşi la siguranţa

IV PRăVăLIA CU ISTORII

Statului român, şi agentul era în acele clipe reprezentantul Statului. Sacrificiul de viaţă, aşa zicând, nu poate fi recompensat numai cu decoraţia glorioasă. În acest caz este modalitatea ca familia victimei să nu rămână pe drumuri, există fondurile criminalului. Credem că dl. inspector general Bianu va fi şi esopera această confiscare, spre a putea recompensa pe deplin subalternul său, căzut victimă datoriei”. La 4 mai 1923, „Gazeta Jiului” consemnează: „Procesul Maderspach. Curtea marţială din Sibiu a reluat în 19 l.c. procesul numitului grup Maderspach, acuzat de trădare de Patrie, spionagiu şi ascundere de arme. Dintre 22 de martori s-au prezentat abia 14, deci preşedintele i-a pedepsit pe cei absenţi cu câte 200 lei. Nici acuzaţii nu au fost prezenţi cu toţii, aşa că procesul s-a amânat pentru o dată care nu s-a fixat. Ion Maderspach şi dr. Arminiu Riebel rămân şi pe mai departe în temniţă, să nu vadă ei, din când în când, stafia răposatului Aurel Mândruţ?”. Lotul „Maderspach”, trimis în instanţă, este compus din 26 de persoane învinuite de diferite fapte grave la adresa Statului Român: Maderspach Victor (pentru complot contra Siguranţei Statului şi tentativă de asasinat); Gayer v. Ehrenberg Maria (pentru crimă contra Siguranţei Statului); Gayer v. Ehrenberg Julius (pentru crimă contra Siguranţei Statului); Gayer v. Ehrenberg Beno (pentru crimă contra Siguranţei Statului); Maderspach Janos (pentru crimă contra Siguranţei Statului); Dr. Riebel Armin (pentru crimă contra Siguranţei Statului); Dravucz Antal (pentru crimă contra Siguranţei Statului); Umberto Martin (complicitate la crimă contra Siguranţei Statului); Florea Emil (complicitate la crimă contra Siguranţei Statului); Forea Iosif (complicitate la crimă contra Siguranţei Statului); Horvath Miklos (complicitate la crimă contra Siguranţei Statului); Maderspach Victor Roza (complicitate la crimă contra Siguranţei Statului); Weress Bela (complicitate la crimă contra Siguranţei Statului); Nagy Istvan (complicitate la crimă contra Siguranţei Statului); Gidro Peter (complot contra Siguranţei Statului); Szabo Balint (complot contra Siguranţei Statului); Szabo Mozes (complot contra Siguranţei Statului); Martina Oskar (complot contra Siguranţei Statului); Dr. Deutsch Maximilian (complot contra Siguranţei Statului); Stolzenberg Wilhelm (complot contra Siguranţei Statului); Gálfy Lórincz (complicitate la complot contra Siguranţei Statului); Szigmond Andraş (complicitate la complot contra Siguranţei Statului);

vineri, 8 iulie 2016

Deutsch Mihai (complicitate la complot contra Siguranţei Statului); Barcsay Martoná (complicitate la complot contra Siguranţei Statului); Barcsay Istvan (complicitate la complot contra Siguranţei Statului); Domokos Varga (complicitate la complot contra Siguranţei Statului); Pentru constatarea faptelor imputate s-au deschis, în 1921, 17 dosare. Din 26 de acuzaţi au fost judecaţi 9, achitaţi 10 şi condamnaţi 7. Închizându-se dosarele, nu au mai fost judecaţi: Gayer v. Ehrenberg Maria Gayer v. Ehrenberg Julius, Gayer v. Ehrenberg Beno, Martina Oskar, Dr. Deutsch Maximilian, Stolzenberg Wilhelm, Szigmond Andraş, Barcsay Martoná şi Barcsay Istvan. Au fost judecaţi şi achitaţi: Maderspach Janos, Dr. Riebel Armin, Umberto Martin, Florea Emil, Maderspach Victor Roza, Weress Bela, Szabo Balint, Szabo Mozes, Gálfy Lórincz şi Domokos Varga. Au fost condamnaţi în contumacie: Maderspach Victor, Dravucz Antal, Forea Iosif, Horvath Miklos, Nagy Istvan, Gidro Peter şi Deutsch Mihai. La 10 ani de la complot, „Avântul”, nr. 9/ 1 mai 1932, publică un articol acid, „Visul lui Madesrspach”: „În ziarul Magyarszag din Buda-Pest, d-l grof Victor Maderspach, fostul satrap de la Iscroni din Valea Jiului, publică Visul său de Paşti, în care spune că peste doi ani, exact, d-sa va intra în posesia averii ce a părăsit-o în grabă cândva (pentru simplu atentat la Siguranţa Statului român - n.a.), iar stăpânirea ungurească se va întinde atunci până la Tg. Jiu, graniţa urmând a trece prin grădina Berăriei La Berbec. Că d-l Maderspach, pe care unii domni, binevoitori Siguranţei noastre, îl dădea ca trăind la Instambul, visează astăzi la Buda-Pest, nu e de mirare: cui e foame, doar codrii visează. Şi apoi, aşa sunt Ungurii care se deşteaptă, imediat îşi scriu visele. Dar vorba este ce o să viseze de acum înainte nenea Bozici, stăpânul de astăzi al averii d-lui Maderspach? Şi nici măcar nu i se dă d-lui Maderspach un termen mai scurt de visare: doi ani în cap, socotit de la 27 martie a.c. înainte. În colecţia Pinath, pe lângă Visul Maicii Domnului, Alexandru Machedon şi Calendarul Paştilor pentru 2000, mai există şi altă cărţulie, zisă Explicaţia Viselor. O recomand călduros d-lui Victor Maderspach, convins că cu ajutorul ei va afla cum că în vila d-sale de lângă calea ferată funcţionează astăzi Notariatul Cercual Iscroni, în casele din Parc locuieşte dl. dr. Török; în castelul propriu zis îşi dă rendez vous-uri bulfreiţele şi şobolanii; filagoria a ridicat-o d-l Ilyeş, ducând-o în grădina de vară de pe malul Jiului, unde şi noi am petrecut cândva şi încă bine. Iar graniţa României Mari şi acum şi peste doi ani, şi în vecii vecilor, va fi cu mult mai aproape de Buda Pest, decât se află averea de la Iscroni a grofului asasin”. Aceasta ar fi varianta pe scurt a poveştii complotului, care, la vremea respectivă, a fost în centrul opiniei publice. Desigur, subiectul ar merita dezvoltat într-un volum aparte şi, de ce nu, într-un scenariu de film…