CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,5189 lei 1$ = 4,0559 lei 1₤ = 5,8444 lei
luni, 6 iunie 2016 Anul IX • nr. 1953 • 12 pagini • Preţ: 1 leu
Ar purta momârlanii cu mândrie un nume dat p 6-7 lor de barabe?
Câştigătorii alegerilor locale în Valea Jiului din 5 iunie 2016
395.997 de alegători au fost aşteptaţi ieri la vot în cele 524 de secţii de votare amenajate în judeţul nostru. Până la ora 21:00 s-a înregistrat o prezenţă la vot de 50,97%, respectiv 201.824 persoane, după cum urmează:
Municipiul PETROŞANI | Candidaţii la funcţia de PRIMAR Gerschner Francisc (ALDE)
Iacob-Ridzi Florin-Tiberiu (PNL) - câştigător
195.411 persoane pe listele permanente 4.896 persoane pe listele suplimentare 16 persoane pe listele complementare 1501 persoane au votat la urna specială (mobilă) Petrila - 47,8102% Petroşani - 39,3988% Aninoasa - 53,0928% Vulcan - 42,2645% Lupeni - 45,3760% Uricani - 42,7278% Băniţa - 76,4161% Baru - 71,6969%
Oraşul PETRILA | Candidaţii la funcţia de PRIMAR Andronache Mihai-Adrian (PMP) Benke Zoltan (ALDE) Cîmpean Emil-Cristian (PND) Iorga Gheorghiţă (PRM)
Jurca Vasile (PSD) - câştigător
Matei Ilie (PSRo) Păducel Ilie (PNL) Urdea Gheorghe-Bogdan (independent)
Municipiul LUPENI | Candidaţii la funcţia de PRIMAR Bărbulescu Ioan-Daniel (ALDE) Benedekfi David (UDMR) Brânduşe Aurică-Constantin (PNL) Clipicioiu Doru-Cosmin (PND) Dobrean Teofil (PSRo) Ivănuş Nicolae (Alianţa pentru Hunedoara) Napău-Stoica Radu-Călin (PRM) Petrar Adrian-Petru (independent) Resmeriţă Cornel-Cristian (PSD) La ora 01:00 după numărearea voturilor de la 17 secţii (din 18 secţii), Cristian Resmeriţă se afla pe locul I înaintea lui Constantin Brânduşe.
Oraşul URICANI | Candidaţii la funcţia de PRIMAR Niţă Dorina-Veronica (independent) Pleşcan Dorina (Alianţa pentru Hunedoara) Postolache Costel (PSD) Roşca Mihai-Radu (PND) Toma Ion (PSRo) Varadi Zoltan (PMP)
Băutu Ştefan (Alianţa pentru Hunedoara)
Buhăescu Dănuţ (PSD) - câştigător
Oraşul ANINOASA | Candidaţii la funcţia de PRIMAR Bălăeţ Dumitru (ALDE) Botgros Ilie (Alianţa pentru Hunedoara)
Dunca Nicolae (PSD) - câştigător Hăbian Viorel (PNL) Perţa Octavian (PSRo)
Municipiul VULCAN | Candidaţii la funcţia de PRIMAR Cîrstoiu Alina-Anamaria (PNL) Holban Vasile (PND)
Ile Gheorghe (PSD) - câştigător
Zaharia Constantin (PNL)
Comuna BĂNIŢA | Candidaţii la funcţia de PRIMAR Dumitresc Valeriu (PSD)
Marc Ioan (PNL) - câştigător
Comuna BARU | Candidaţii la funcţia de PRIMAR Bolesc Acxente-Vladimir (PSD) Buzatu Ingrid-Camelia (PMP)
Răducanu Daniel (PNL) - câştigător
Comuna PUI | Candidaţii la funcţia de PRIMAR Dan-Constantin Marinescu (independent) Stoica Angela (Alianţa pentru Hunedoara)
Filip Miron (ALDE) Gîrz Adrian-Petru (PMP) Groza Ion-Ilie (PSD)
Stoica Victor-Tiberiu (PNL) - câştigător
2 Anul acesta
DIVERSE Colecţionarii de insigne s-au întâlnit la Băile Felix
Al VIII-lea Congres Naţional de Insignografie şi cea de-a 42-a Expoziţie colectivă de insigne au devenit, spre regretul tuturor, deja istorie. Manifestarea a avut loc la Băile Felix în perioada 27-29 mai 2016, fiind găzduită integral de Hotelul „Padiş”. Organizatoarea evenimentului a fost firma SC ACCESORII PROD Oradea, condusă de ing. Silviu Dobraş, şi Asociaţia Colecţionarilor de Insigne din România, prin echipa coordonată de prof. Tiberiu Kelemen. La manifestare au participat 88 de colecţionari, dintr-un număr de 93 înscrişi iniţial. Cei câţiva colegi care nu au
putut participa din motive întemeiate au rămas cu părerea de rău a ratării unui eveniment deosebit. În cadrul expoziţiei colective au fost prezentate convenţional 10.960 insigne, prezentate pe 249 panouri aranjate, cu mici excepţii, în conformitate cu cerinţele regulamentului în vigoare. Numărul panourilor a fost limitat în ultimul moment la trei de persoană, pentru a nu exista probleme de spaţiu expoziţional. În cadrul congresului au fost acordate ultimele premii „Floarea de colţ”, de anul viitor premiul va fi înlocuit de un alt stimulent. A fost ţinut un moment de reculegere în memoria colegilor care ne-au părăsit. S-au efectuat numeroase schimburi de
insigne între colegi, toţi fiind mulţumiţi din acest punct de vedere. Festivitatea de recompensare a participanţilor – cu diplome şi medalii – a avut loc sâmbătă seara, fiind puţin devansată, deoarece foarte mulţi colegi aveau mijloace de transport duminică dimineaţa. În cadrul festivităţilor a fost făcut un anunţ aşteptat de toţi participanţii, de către domnul Vilică Munteanu: „Cel de-al IX-lea congres va avea loc în 2017 la Bacău”. Anunţul a fost întâmpinat de un ropot
Vulcan
de aplauze! Mulţumim SCACCESORII PROD Oradea, domnului inginer Silviu Dobraş, pentru organizarea deosebită, care a făcut din manifestare una de excepţie, foarte greu de egalat. Trebuie subliniat că a 42-a Expoziţie colectivă a avut parte de un moment „foarte dulce” (nerecomandat persoanelor cu glicemia ridicată) – sub forma unui tort uriaş cu logo-ul „Mulţi ani tot împreună şi la revedere sănătoşi în 2017 la Bacău”. Prof. Tiberiu KELEMEN
Tableta înapoi!
În urmă cu un an, de acum foştii consilieri locali vulcăneni au primit tablete. Pe bază de proces verbal, fireşte, în care era consemnat faptul că ele trebuie predate înapoi la terminarea mandatului.
La şedinţa de consiliu
local de la sfârşitul lunii mai, ultima în formula rezultată în urma alegerilor locale din 2012, consilierii locali au venit cu tableta însoţită de cutia în care au primit dispozitivul. Asta, desigur, cu gândul de a le preda. Au aflat, însă, că data de predare este 15 iunie. Aşa că, dacă unii şi-au zis că nu mai are rost să le ţină şi le-au dat înapoi, alţii au amânat operaţiunea până la termenul limită. A mai fost cineva care ar fi vrut să scape atunci de tabletă, numai că nu adusese şi ambalajul original al acesteia.
Dotarea cu tablete
a consilierilor locali a avut efectul scontat. Primăria Vulcan a făcut economie la hârtie şi la materialele necesare imprimării proiectelor de hotărâre. Au fost situaţii în care un dosar de şedinţă avea o grosime considerabilă, or, înmulţit cu nouăsprezece, tipărirea lor lua câteva topuri bune de coli de hârtie A4. Rămâne de văzut, iar asta se va vedea chiar astăzi, care dintre cei vechi vor fi fericiţii câştigători ai unui nou mandat la funcţia de consilier locali. Aceia, cu voia electoratului vulcănean, vor lucra cu aceeaşi tabletă. În cazul lor trebuie doar alt proces verbal de predare-primire.
)
Ziarul Vaii Jiului
Gheorghe OLTEANU
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
La Petrila
În zi de vot
Am dat o raită prin Petrila să vedem cum decurge procesul de votare, să luăm pulsul alegătorilor. La ora când citiţi aceste rânduri cei mai mulţi dintre dumneavoastră vor fi şi aflat rezultatul votului la Petrila, atât la funcţia de primar, cât şi la funcţia de consilier local. Păducel a votat pentru „dezvoltarea în continuare a localităţii”
L-am întâlnit pe primarul Petrilei, Ilie Păducel, tocmai în momentul în care se pregătea să meargă la vot. „Procesul de votare în oraşul Petrila decurge foarte bine, nu sunt probleme la nicio secţie de votare. Până la orele 13:00 s-au prezentat la vot aproape 25% din numărul alegătorilor de pe liste, în cifră absolută aceasta însemnând aproape 5.000 de suflete. Eu voi vota imediat la secţia de votare amenajată la liceul nostru, din apropierea primăriei, secţia de care eu şi familia mea aparţinem. Voi vota, aşa cum am spus-o şi în campania electorală, pentru dezvoltarea în continuare a localităţii, votez pentru un viitor mai bun pentru cetăţenii noştri şi să continuăm împreună ceea ce am început de foarte mulţi ani, să facem ce trebuie şi dacă se poate mai mult decât până acum, astfel încât comunitatea petrileană şi oraşul să urce noi trepte de dezvoltare, care să conteze atât pentru noi cât şi pentru Valea Jiului şi judeţul nostru”, a declarat pentru ZVJ, cu zece minute înainte de orele 14:00, primarul Ilie Păducel. Care, la orele 13:55, a intrat în secţia de vot.
Curtean vrea de azi „puterea la primărie”... Dar dacă o fi „puterea” asta, peste vreo, minim, patru ani, ce se face?
Un fapt de remarcat şi care demonstrează cum „taberele” partidelor la Petrila sunt numai ochi şi urechi faţă de „contracandidaţi” este că în momentul ce primarul intra la secţia de votare de la liceu să-şi exercite dreptul democratic de a vota a apărut Dorin Curtean, fostul administrator public al oraşului, aflat acum în tabăra adversă. Curtean era numai ochi şi urechi şi se prefăcea că stă de vorbă cu băieţii şi fetele de la o televiziune locală. Fireşte că după ce l-am întrebat ce face şi am dat mâna cu „candidatul”, întrebându-l ce face, Curtean n-a scăpat să-şi mai joace o dată rolul jalnic din „piesa de teatru” pe care a tot jucat-o în ultima perioadă: „Ce să fac, mă pregătesc să iau, chiar de mâine, puterea la primărie...”. Aflat în zonă pentru că a fost desemnat de partid să fie un observator al secţiei de votare de la liceu, profesorul Gheorghe Boantă, candidat din partea PNL Petrila la funcţia de consilier local, ne-a spus că nu sunt probleme deosebite: „Nici n-au fost şi nici n-o să fie, în toată Petrila, nu doar la această secţie, deoarece petrilenii noştri sunt oameni cumpătaţi, inteligenţi, care nu se complac în treburi de scandal în ziua votului, sau în cine ştie ce alte prostii pe care le auzim că se mai întâmplă prin unele localităţi din ţară. Am fost şi pe teren câteva ore. Linişte la toate secţiile, lumea merge liniştită la vot ştiind fiecare pe cine să voteze şi atât”.
Secţiile de vot din Jieţ şi Cimpa în top
Cele 20.613 suflete ale Petrilei cu drept de vot sunt împărţite pe listele de vot în 16 secţii de votare – aici intrând şi secţiile de vot din Cimpa şi Jieţ, înşiruite de la secţia 222 până la secţia 237, cea mai mare fiind secţia de vot de la casa de cultură cu 1.548 de nume înscrise pe listă, urmată de secţia de votare amenajată la Şcoala Gimnazială nr. 2, unde pe liste apar 1.506 cetăţeni. Cele mai puţine nume care apar pe listele de vot sunt la secţia din Jieţ, doar 567 de persoane cu drept de vot. Cu toate acestea, la Jieţ şi la
Vulcan
Deputatul european Iuliu Winkler, liderul Organizaţiei Judeţene Hunedoara a UDMR, a votat, în cadrul alegerilor locale de duminică, pentru reprezentarea comunităţii sale la nivel local şi judeţean şi pentru prosperitatea hunedorenilor. bele lucrate cu gust şi plăcute la vedere. Primele au fost puse în părculeţul din faţa Şcolii Gimnaziale nr. 4, iar instalarea lor a fost supravegheată chiar de Gheorghe Ile. Apariţia în peisaj a băncilor astea, montate de muncitorii de la Pregoterm, a fost bine văzută îndeosebi de către cetăţenii în vârstă. Care au apreciat-o infinit mai mult decât pe aceea de îngrădire a carosabilului cu acele inestetice bârne de lemn, prezente de la colegiu până la Complexul „Mercur”.
Gheorghe OLTEANU
8
www.zvj.ro luni, 6 iunie 2016
Fiind prezenţi la acea oră la secţia de vot de la liceu, am stat de vorbă la ieşirea de la urne cu câţiva cetăţeni. Pe care i-am întrebat simplu, ce au votat, schimbarea sau continuitatea în fruntea administraţiei locale. Viorel Tăian, însoţit de soţie şi de un alt membru al familiei, ne-a spus că „am votat să se îndrepte treburile, spre binele nostru, că a lor care au cam tot fost, ne-am cam săturat, începând de la nivel mare până la nivel mic”. „Votez continuitatea, asta e cea mai bună pentru Petrila şi pentru noi”, ne-a spus domnul Gheorghe Cacior de pe strada Mesteacănului. Doamna „Daniela de pe strada Lunca” ne-a spus: „E secret, nu vă spun! Dar, apropo de întrebare, ce să schimbăm? Minciunile spuse de unii că nu ştiu ce fac? Aşa pot şi eu din gură să zic că fac...”. În fine, domnul Vasile, tot de pe strada Mesteacănului, un pensionar, ne-a spus că: „Votul e secret, dar hai că vă zic, dar nu vă dau tot numele că nu vreau: am votat continuitatea. La fel şi soţia, băiatul şi nora, că ne place cum arată Petrila de la an la an, faţă de ce era înainte, când efectiv ne era ruşine să vină neamuri sau prieteni din alte părţi la noi acasă, toate străzile fiind pline de gropi şi noroaie, fără canalizare şi aşa mai departe...”. Corneliu BRAN
Pentru prosperitatea comunităţii sale
Ceva frumos s-a petrecut, săptămâna trecută, pe o mare porţiune a străzii Nicolae Titulescu din Vulcan. S-a înfăptuit o lucrare pe care o consemnez cu plăcere.
până în centrul vechi au fost montate bănci şi coşuri de gunoi. Am-
Mulţi au votat „continuitatea”...
Iuliu Winkler a votat
Un lucru bun
De la liceu şi
Cimpa duminică la prânz era înregistrată cea mai bună prezenţă, 40-45% la ambele secţii!
Deputatul european i-a îndemnat pe toţi membrii comunităţii maghiare să meargă la vot pentru că doar în acest fel pot să-şi asigure o reprezentare puternică la nivelul administraţiei locale şi judeţene. „Alegerile locale sunt foarte importante pentru o comunitate care doreşte să prospere pe pământul natal. Ca membru al comunităţii maghiare, o comunitate mică în judeţul Hunedoara, doresc ca fiul meu, nepoţii mei să-şi construiască un viitor aici. (...) Comunitatea maghiară din oraşul Hunedoara şi din judeţ a creat multe valori, ea fiind parte integrantă în viaţa municipiului şi a judeţului”, a declarat liderul UDMR Hunedoara. Iuliu Winkler a mai spus că a votat cu speranţă în viitor, pentru prosperitatea hunedorenilor şi pentru ca maghiarii din judeţul său să aibă posibilitatea de a participa activ la luarea deciziilor.
ACTUALITATE
3
4
SPORT
• Fotbal • Liga a IV-a • Fotbal • Liga a IV-a • Fotbal • Liga a IV-a •
Noua campioană a judeţului: Hercules Lupeni
Pentru prima dată de la înfiinţarea clubului, echipa din cel mai vestic municipiu al Văii Jiului a terminat sezonul pe primul loc. Va participa la barajul pentru promovarea în Liga a III-a, unde va da piept cu Ripensia Timişoara.
Visul antrenorului Voicu a devenit realitate. Şi aceasta pentru că echipa sa, Hercules Lupeni, a câştigat primul ei titlu de campioană judeţeană, după doar patru ani petrecuţi în Liga a IV-a. Lupenenii au făcut spectacol şi au trecut cu 8-0 de Victoria Călan, o formaţie mult prea emoţionată pentru un eveniment pe care jucătorii lui Hercules nu aveau cum să-l umbrească. De altfel acest sezon este bun de pus în ramă cu două formaţii din Vale pe podium. Pe locul secund s-a clasat Inter Petrila, iar pe locul al treilea - fostul lider Şoimul Băiţa. Universitatea Petroşani a încheiat frumos campionatul, cu o victorie fără drept de apel, 7-0, cu CS Vulcan. Şi Jiul şi-a trecut în cont o victorie frumoasă, 3-1, cu Metalul Crişcior, echipa
AS Metalul Crişcior Brad: L. Zontea – D. Negru (I. Vîrdea - min. 54), M. Lay (C. Dineş - min. 66), Al. Iga (S. Şerban min. 82), D. Chelbu, R. Costar (căp.), R. Mureşan, A. Mihăiescu, C. Roşca, S. Cor, E. Petrişor. Antrenor: Florin Gavrilă. A înscris: Răzvan Costar (min. 34). Arbitri: Andrei Fodor – Cristian Petrean şi Alin Saraol Deva). Observator: Remus Azamfirei (Vulcan).
AS Hercules Lupeni - ACS Victoria Călan: 8-0 (6-0)
AS Hercules Lupeni: Ad. Farcaş (Al. Kiorean - min. 52) – M. Ciorâia, Ad. Roşian, D. Savu, A. Firan, R. Ungurianu, M. Filip, Cr. Ciocîrlan (căp.), Al. Cojocaru (M. Pop - min. 53), Andrei Harangozo (I. Brânduşa - min. 53), I. Roşian (R. Moldovan - min. 50). Goluri: Andrei Firan (min. 13 şi min. 82), Ioan Roşian (min. 15, min. 21 şi min. 32), Marian Filip (min. 26), Andrei Harangozo (min. 38) şi Remus Moldovan (min. 76). Antrenor: Dan Voicu. ACS Victoria Călan: E. Şerban – D. Lungu, R. Miron, D. Păuna, Cr. Ioja, S. Stoicoi, F. Iacob (Gh. Rotaru - min. 58), C. Radu (căp.), S. Rîmbetea, Ad. Marinca, V. Kalanyos.
1. AS Hercules Lupeni 2. CS Inter Petrila 3. ACS Şoimul Băiţa 4. CSO Retezatul Haţeg 5. CSA Aurul Brad 6. AS Metalul Crişcior Brad 7. AS Aurul Certej 8. „U” Petroşani 9. CS Vulcan 10. AS Gloria Geoagiu 11. ACS Minerul Uricani 12. ACS Victoria Călan 13. CSM Jiul Petroşani 14. CNS Cetate II Deva
26 26 26 26 26 26 26 26 26 25 26 26 26 25
Clasament 19 19 18 15 16 12 10 11 7 7 5 6 5 1
CS Vulcan: L. Băncilă – S. Stîngă, C. Buduroi, A. Miclăuş, I. Radu, Gh. Bărcăceanu, A. Şilip, G. Rădulescu (căp.), Cr. Ionaşc (Al. Iordan - min. 63), I. Calotă, B. Andone. Antrenor: Tony Sedecaru. Arbitri: Valentin Gavrilă (Crişcior) – Cosmin Danciu (Deva) şi Sorin Corpadi (Lupeni). Observator: Cristian Florescu (Petroşani).
CSO Retezatul Haţeg - ACS Minerul Uricani: 9-2 (6-0)
CSO Retezatul Haţeg: R. Bobu (căp.) – B. Ştefan (D. Ispas - min. 32), R. Popa, D. Laslău (Al. Diaconescu - min. 46), M. Daj, M. Simoneac, V. Pîrvu, A. Crişan (D. Dăncescu - min. 46), N. Cărăvan (F. Pop - min. 46), D. Belei, N. Caia. Antrenor: Ioan Gavriluţi. Goluri: Dănuţ Belei (min. 5, min. 13, min. 20 şi min. 33), Nicolae Caia (min.
La CS Vulcan
5 3 5 6 2 4 8 4 9 2 7 3 2 0
2 4 3 5 8 10 8 11 10 16 14 17 19 24
70-20 88-21 87-28 75-30 57-34 35-43 51-45 52-47 32-40 29-61 34-63 26-59 28-78 12-107
62 60 59 51 50 40 38 37 30 23 22 21 17 3
43, min.44, min.66, min.69 şi min. 75). ACS Minerul Uricani: Tr. Cîmpean – Al. Nechita (A. Erdos - min.46), C. Irina, A. Boroghină, A. Anghelina, Fl. Suvac, A. Vajda (căp.), G. Trestian, P. Romanesc (V. Mihăilescu - min. 67), A. Dărăbană (M. Mitican - min. 56), R. Cismaşiu. Antrenor: Traian Cîmpean. Goluri: Florin Suvac (min. 50) şi Andrei Vajda (min. 77). Arbitri: Daniel Thirt (Călan) – Alexandru Peterliceanu (Călan) şi Andi Igna (Sântuhalm). Observator: Petru Spărios (Hunedoara).
Rezultate:
CSA Aurul Brad - AS Gloria Geoagiu: 3-0 Jiul Petroşani - Metalul Crişcior: 3-1 AS Hercules Lupeni - Victoria Călan: 8-0 Retezatul Haţeg - Minerul Uricani: 9-2 CS Inter Petrila - Cetate II Deva: 3-0 „U” Petroşani - CS Vulcan: 7-0 AS Şoimul Băiţa - AS Aurul Certej: 2-1.
Juniorii vin tare din spate
Scorul de 7-0 la care echipa CS Vulcan a ieşit înfrântă din meciul disputat sâmbătă cu Universitatea Petroşani nu reflectă întru totul adevărul a ceea ce s-a petrecut pe teren. Aceasta este opinia
care, în etapa trecută, a bătut fostul lider. Adversara lui Hercules la baraj va fi Ripensia Timişoara. 1.500 de lei este prima pe care fiecare jucător de la Lupeni o va primi pentru îndeplinirea acestui obiectiv pe care puţini mai credeau că va fi atins.
CSM Jiul Petroşani - AS Metalul Crişcior Brad: 3-1 (1-1)
CSM Jiul Petroşani: S. Mihalache – Al. Muraru, V. Mândruţ, C. Cora, Al. Nicu (C. Turdean - min. 81), H. Piera, A. Şerban (S. Muntean - min. 78), M. Avram, I. Stamate (S. Iordache - min. 46), Ov. Vişa (căp.), R. Jurado (A. Totor - min. 80). Antrenor: Sorin Ghiţan. Goluri: Marius Avram (min. 17) şi Andrei Şerban (min. 56 şi min. 76).
facebook.com/ziarulvaiijiului
Antrenor: Ioan Alexoi Arbitri: Sergiu Stanca (Orăştie) – Corado Cîrstoiu (Deva) şi Andrei Buda (Hunedoara). Observator: Sorin Ciotlăuş (Deva).
AS Universitatea Petroşani CS Vulcan: 7-0 (2-0)
AS Universitatea Petroşani: Fl. Negrea – L. Arcuşi, Ad. Puian (D. Voina - min. 71), M. Grigoraş, I. Bulimej, D. Raboj (căp.), I. Gavriluţi, D. Barbu (Cr. Plăcintă - min. 46), Ov. Popesc, V. Negrea, M. Tămăşiloni. Antrenor: Gabriel Niţu. Goluri: Ionuţ Bulimej (min.11), Marius Tămăşiloni (min. 20), Ionuţ Gavriluţi (min. 69 şi min. 71), Dan Voina (min. 73), Cristian Plăcintă (min. 80) şi Marius Grigoraş (min. 82).
lui Ghiţă Pantilimon, preşedintele secţiei de fotbal a clubului vulcănean, care are şi motivele lui în susţinerea acestui punct de vedere. Terenul de fotbal era plin de băltoace şi cu iarbă netunsă. În apărarea lor, gazdele au invocat motive meteorologice. A plouat prea mult şi n-a mai fost timp pentru operaţiunile de întreţinere.
Apoi, înfrângerea
Vulcanului ar fi fost cauzată de lipsa experimentatului portar Marius Cimporescu. Suferinţa cauzată în urma accidentului suferit la Uricani pare-se că s-a acutizat, aşa că omul a trebuit să urmeze un tratament medical. În plus, echipa CS Vulcan a fost lipsită de aportul unor jucători de valoare: Dacian Florea, Ilie Văduva, Bogdan Săvoiu, Radu Pantilimon, Robert Vass şi Andrei Pârvulescu. Dar au fost şi surprize plăcute. Neaşteptat de bine a jucat Vasile Mihai, pe care CS Vulcan l-a luat la seniori în meciul cu Bradul. Pentru Cătălin Buduroi partida cu Universitatea a constituit prima lui ieşire afară cu seniorii după ce a fost luat de la juniori. „A făcut spectacol băiatul ăsta!”, a precizat Ghiţă Pantilimon.
Meciul de sâmbătă
fiind ultimul din campionat, preşedintele secţiei de fotbal vulcănene le mulţumeşte, pentru colaborare, antrenorului principal Toni Sedecaru, secunzilor Ion Mugurel Radu şi Răzvan Maier. Desigur, nu l-a uitat pe Doru Mârşavă, antrenorul juniorilor, care, la Petroşani, i-au învins pe omologii lor cu scorul de 0-6. Aşadar, la CS Vulcan juniorii vin tare din spate! Gheorghe OLTEANU
CSM Jiul Petroşani,
Campioană la juniori
După ce anul trecut a reuşit un onorant loc III pe ţară, CSM Jiul Petroşani a câştigat pentru al doilea an consecutiv titlul de campioană judeţeană la juniori.
Jucătorii lui Cosmin Kanduth au terminat campionatul la pas, aceasta şi după retragerea devenilor din competiţie. 10 puncte au avut jiuliştii peste cea de-a doua clasată, Retezatul Haţeg. Pe locul al treilea s-a clasat Inter Petrila.
Rezultate ultima etapă:
CSA Aurul Brad - AS Gloria Geoagiu: 3-0 Jiul Petroşani -Metalul Crişcior Brad: 7-1 Hercules Lupeni - Victoria Călan: 10-1 Retezatul Haţeg - Minerul Uricani: 7-2 CS Inter Petrila - Cetate II Deva: 3-0 „U” Petroşani - CS Vulcan: 0-6 AS Şoimul Băiţa - AS Aurul Certej: 4-1
Lupte libere
Inter Petrila medalie de bronz
De la Campionatul Naţional de lupte libere de la Odorheiul Secuiesc, un cadet de la Inter Petrila s-a întors cu medalia de bronz.
Este vorba de Adrian Ozarchievici, un luptător de 16 ani, pregătit de antrenorul Marian Lukacs. „Este o medalie foarte importantă pentru noi, mai ales că este prima la această categorie de vârstă. Sperăm să mai aducem şi alte medalii de la următoarele concursuri. Pe această cale le mulţumim celor de Primăria Petrila pentru sprijinul acordat”, a declarat Marian Lukacs.
1. Jiul Petroşani 2. Retezatul Haţeg 3. CS Inter Petrila 4. CS Vulcan 5. CSA Aurul Brad 6. „U” Petroşani 7. Cetate II Deva 8. Gloria Geoagiu 9. Minerul Uricani 10. Victoria Călan 11. M. Crişcior Brad 12. Hercules Lupeni 13. ACS Şoimul Băiţa 14. AS Aurul Certej
26 26 26 26 26 26 25 25 26 26 26 26 26 26
Clasament 23 2 20 1 18 3 18 0 13 2 12 4 12 1 10 0 9 2 8 2 10 1 7 2 6 1 4 1
1 5 5 8 11 10 12 15 15 16 15 17 19 21
147-19 99-38 112-28 96-47 50-67 52-58 89-50 88-54 58-91 51-130 59-97 64-112 43-111 31-137
71 61 57 54 41 40 37 30 29 26 25 23 19 13
Echipa AS Metalul Crişcior Brad - 6 puncte penalizare. AS Gloria Geoagiu şi CNS Cetate Deva s-au retras din campionat şi au pierdut toate jocurile din retur cu 3-0.
Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul
8
www.zvj.ro luni, 6 iunie 2016
SPORT
5
6
CONTROVERSE
Ar purta momârlanii cu mândrie un nume dat lor de barabe? Momârlanii au fost întotdeauna mândri de numele lor. Reiese această mândrie din toate minciunile / strigăturile momârlănești: ”Momârlanu-i momârlan/ și la munte-i căpitan” sau ” „Io-s fecior de momârlan/ nu zgaibă de orăşean.” Cine cunoaște momârlanii știe că, de fapt, momârlanii au privit întotdeauna cu dispreț ”barabele”, niște venetici în lumea lor, clădită pe rânduieli străvechi (chiar și din una din minciunile / strigăturile de mai sus rezultă nu numai mândria de a fi momârlan, ci și disprețul față de barabe). După cele mai elementare cunoștințe de psihologie, în aceste condiții ar fi imposibil ca momârlanii să poarte cu mândrie un nume dat lor de barabe. În ceea ce privește numele de jian, acesta există, e adevărat, ca nume generic, mai larg, dat locuitorilor de pe Jiuri. Dar se numesc jieni și locuitorii din alte părți, pe lungul curs al Jiului, sau, prin transmutări de populații, chiar ceva mai depărtate. Astfel, de exemplu, privind localitatea Tg. Jiu, nu putem neglija faptul că: ”Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de Jiul, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân” (https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Jiu). Or, dacă orașul s-a numit Jiul, în mod evident locuitorii lui s-au numit jieni. Dar există și în alte părți localități cu denumirea legată de Jiu. Astfel, întâlnim: ”Jieni este un sat în comuna Șimnicu de Sus din județul Dolj, Oltenia, România” (https://ro.wikipedia.org/wiki/ Jieni, _Dolj), precum și: ”Jieni este un sat în comuna Rusănești, județul Olt, Oltenia, România” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jieni,_Olt). Cum altfel s-ar putea numi locuitorii unei localități care poartă numele Jieni, dacă nu exact jieni? Și exemplele pot continua. Echivocul termenului de jian este simțit chiar și de Dumitru Gălățan-Jieț, întrucât își întitulează, de exemplu, astfel două din cărțile sale relativ recente: „Petrecerile jienilor momârlani” şi „Graiul
facebook.com/ziarulvaiijiului
jienilor momârlani. Mic dicţionar”, ambele apărute la Editura Măiastra, Tg-Jiu, 2012. Dacă jieni ar fi numele adevărat, strămoșesc, al locuitorilor din Valea Jiului, de ce ar mai trebui adăugat și termenul momârlan? Referirea ar trebui să fie clară. Este astfel evident că numele adevărat, strămoșesc, de identificare, al momârlanilor era cel de momârlani, nu cel de jieni. Cităm ca pe o mărturie emoționantă câteva rânduri din cartea D-lui Dumitru Gălățan -Jieț, „Petrileni de vază”, Ed. Confluenţe 2010, pag. 21-22, din vremea când ezita care termen să-l folosească, cel de jian sau cel de momârlan, înainte de a-și rezolva, personal, problema, punându-i pe amândoi: „Era atunci când, dintr-un impuls al unor sfătuitori, am fost tentat să înlocuiesc în titlul unei cărţi, noţiunea de <<momârlan>> cu cea de <<jian>>. Ioan Dan Bălan a sărit ca ars şi mi-a pus în faţă, vehement, următoarele: Nea Mitule, dacă tatăl dumitale s-ar trezi din somnul cel veşnic şi dacă ar auzi că fecioru-său se prezintă ca <<jian din Jieţ>>în loc de <<momârlan din Jieţ>>, cum crezi că-i va cădea? În clipa aceea am luat hotărârea să folosesc în titlurile cărţilor mele (şi nu numai) termenul corect: momârlan”. Dacă un momârlan autentic, mai în vârstă, ar fi sărit ca ars dacă i s-ar fi spus jian și nu momârlan, așa cum rezultă din textul citat din cartea d-lui Gălățan, înseamnă oare că jian era denumirea veche, strămoșească, a locuitorilor din Valea Jiului? Nicidecum. Înseamnă că denumirea veche, strămoșească era cea de momârlan, denumire pe care o simțeau adevărată și pe care o iubeau. Pe care o purtau din neam în neam, din vechime. Iar termenul de jian coexistă, în vechime și azi, dar are un sens mai larg, se aplică tuturor locuitorilor de pe Jiuri, nu numai celor strict din Valea Jiului. Excelentul articol publicat recent de Dl. Dumitru Gălățan-Jieț în Ziarul Văii Jiului , suplimentul ”Şcoală & cultură pe Jiul de Est şi Jiul de Vest”, în 26.05.2016, Contribuţii la elucidarea originii termenilor de barabă şi momârlan (text în formă definitivă) aduce o argumentare bogată și închegată. Dar aceste argumentări înregistrează doar suprapuneri de conotații peste un nume deja existent. Căci acest articol are două limitări: 1. Se referă numai la o perioadă mai nouă din istoria comunității de momârlani, considerând că în vechime exista numai termenul de jian. Dar așa cum rezultă din textul citat chiar din cartea d-lui Gălățan, momârlanii cei vechi nu-și recunoșteau denumirea de jian ca specifică. Și e normal să fie așa. 2. Nu se referă la numele cu care momârlanii înșiși se identificau, chiar între jieni, căci am văzut că termenul de jian acoperea și acoperă o zonă mult mai largă decât Valea Jiului. Ci folosește numai un punct de ve-
dere exterior comunității de momârlani și anume cum i-au văzut și denumit străinii pe momârlani : maghiarii și în general cei din Imperiul austro-ungar și în special italienii. Or, nu trebuie să uităm că aceste raportări exterioare la comunitatea de momârlani aveau conotații peiorative. Astfel, prima variantă a fost explicarea termenului de momârlan ca provenind de la maghiarul maradvány, care înseamnă rămăşiţe. Şi atât. Nu de daci. S-a considerat că se subînţelege că e vorba de daci, de către cei care au înregistrat termenul. Dar, luând spre exemplificare un dicţionar, de exemplu dicţionarul publicat de Béla Kelemen în 1980 la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, Dicţionar român-maghiar / Román-magyar szótár, avându-l drept colaborator pe Lőrinc Szász, constatăm că se dă drept termen pentru rămăşiţă exact asta: maradvány (alături de alţi doi termeni, care nu ne interesează aici, dar care în niciun caz nu implică ideea de dac). Deci, este un termen peiorativ. Care, pentru organizarea imperială, putea prezenta, eventual, ideea că a rămas ceva ce trebuie asimilat. Nu-i respectau cei din autoritățile imperiale atât de mult pe localnici încât să accentueze la sfârșit de mileniu doi ideea originii lor dace. O altă variantă de explicare din exterior a termenului de momârlan, expusă inițial în presa locală a Văii Jiului de preotul Marcu Jura din Jieț și adoptată în recentul articol de Dumitru GălățanJieț, este cea care susţine că numele de momârlan a fost dat localnicilor de italienii veniţi la lucru în Valea Jiului, spre sfârşitul mileniului al doilea. Marcu Jura îşi întemeiază afirmaţiile pe declaraţiile lui Cic Petru, care a trăit între anii 1835 şi 1938 şi care în perioada tinereţii a lucrat cu italienii la mină. Mărturia lui Cic Petru, după cum se precizează în articol, ar fi fost făcută prin 1930. Deci destul de aproape de zilele de azi, dacă luăm în considerare îndelunga existenţă a momârlanilor pe aceste meleaguri de azi. Aflăm că termenul de momârlan le evoca acestor italieni (veniţi din zona Belano şi Udine să lucreze ca lemnari şi pietrari în Valea Jiului) termeni din dialectul lor care însemnau neînţărcaţi, băutori de lapte: „plecând de la aceşti termeni folosiţi de friulani şi udinezi – cum ar fi neînţărcat, băutor de lapte şi oameni ai munţilor asemănători cu cei din Friuli şi Udine – i-au numit apoi pe localnicii noştri momorlani. Un joc de cuvinte din care a reieşit un termen care sintetiza în dialectul lor toate cele trei termene (sic!) amintite mai înainte”, după cum scrie Corneliu Bran, în ZVJ, 30 ian.2012, pe baza celor afirmate de preotul Marcu Jura. Se mai afirmă în acest articol că, în timp, momârlanii şi-au însuşit acest termen. Dar cum ar putea momârlanii să se autodenumească cu mândrie cu un termen dat lor în batjocură de străini? Actualizând cercetările, Dumitru Gălățan-Jieț afirmă: ”Am pornit pe această pistă, dar nici în limba italiană, nici în dialectele în cauză nu există niciun termen care măcar de departe să fie oarecum, asemănător cu cel de momârlan pentru calităţile de mari băutori de lapte (neînţărcaţi etc.) puse în seama localnicilor”. Acest aspect însă, faptul că dicționarele nu înregistrează aceste conotații argotice poate, nici
nu prezintă prea multă importanță. Importantă este mărturia lui Cic Petru, care a trăit printre lucrătorii italieni și care depune mărturie că lucrătorii italieni foloseau termenul cu sens peiorativ. Și acest sens peiorativ a fost recepționat de localnici. Și chiar de străini, căci termenul de momârlan a devenit un termen ”de rușine”, fiind evitat atât oficial, cât și de referințele exterioare care se doreau mai respectuoase. Chiar Dumitru Gălățan-Jieț a trecut printr-o fază când, dorind să nu-i jignească, a vrut să ocolească termenul de momârlan, după cum singur mărturiește, în cartea din care deja am citat mai sus: „Era atunci când, dintr-un impuls al unor sfătuitori, am fost tentat să înlocuiesc în titlul unei cărţi, noţiunea de „momârlan” cu cea de „jian”. Faptul că termenul de momârlan a fost perceput în secolul XX ca având sens peiorativ este explicit subliniat de scriitorul Marian Boboc, citat de Corneliu Bran în articolul „Ziarul Văii Jiului porneşte lupta pentru reabilitarea semantică a cuvântului «momârlan»”, publicat în Ziarul Văii Jiului din 30 ianuarie 2012, pag. 6: „Pot să spun că atât am studiat fascinanta presă interbelică a Văii Jiului, că aproape o ştiu pe de rost. Cuvântul momârlan nu cred să apară de 3-4 ori în publicaţiile Văii Jiului dintre anii 1921-1947. În publicistica acelor vremi, Momârlanul este substituit de cuvinte mai generale, cum ar fi ţăran ori sătean. Cvasi-inexistenţa cuvântului momârlan în presa vremii, în genere o presă elegantă şi cu proprietatea termenilor, poate să demonstreze că substantivul momârlan avea în perioada interbelică o încărcătură semantică peiorativă. Probabil că din această cauză nici nu era folosit în publicaţiile timpului din Valea Jiului”. Datorită acestui punct de vedere exterior peiorativ, nu există referirea la momârlan ca membru al unei comunități, nici în „Dicţionarul explicativ al limbii române”, editat de Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Buc., 1996, în care, la pag. 647, găsim notat la două poziţii, ambele peiorative: „MOMÂRLAN1, momârlani. s.m. (Reg.) 1. om prost, necioplit, bădăran; 2. numele unui dans popular; 3. (În construcţia) De-a momârlanul = numele unui joc de copii.- Et. nec.” şi a doua poziţie: MOMÂRLAN2, momârlane, s.n. (Reg.) 1. Moviliţă de pământ făcută de râme. 2. Mănunchi de paie sau de zdrenţe care se pune ca semn de hotar sau ca sperietoare pe un teren cultivat. - Et. nec.” Este evident că aceste definiţii sunt date pe baza informaţiilor târzii culese despre această comunitate extrem de închisă şi de reticentă faţă de imixtiunile străine, (fapt care a făcut posibilă păstrarea aproape nealterată a tradiţiilor sale, unele de o frumuseţe greu de egalat). Informaţii culese din perioada adăugării conotaţiilor peiorative la numele de momârlan, culese de la distanţă, de la persoane străine de comunitate. Așa se explică faptul că nici nu există termen pentru a denumi momârlanul ca membru al comunităţii sale. Există doar un termen peiorativ general aplicabil, care nu e legat de niciun loc. Puteau momârlanii, o populaţie veche pe aceste meleaguri să-şi asume ca denumire un apelativ peiorativ, chiar jignitor, dat de străini? Mai mult, nu numai să şi-l asume, dar să fie chiar mândri de acest nume? Să-l cânte şi să-l folosească în strigăturile / minciunile lor ? Considerăm că este exclus. Este remarcabil faptul atestat de echipa Formulei AS - și transcris de Dumitru Gălățan-Jieț în articolul citat - că în zona Alpilor Dolomiți italieni, mai precis a muntelui MARMOLADA, există obiceiuri asemănătoare cu ale momârlanilor, (mai mult, că ”se presupune că ladinii sunt urmaşii păstorilor proveniţi dinspre Răsăritul Europei „mereu pe
8
www.zvj.ro luni, 6 iunie 2016
creste de munte, cu oile şi vitele lor, ajunşi până în Alpi”. Matei Florin, care a discutat cu etnologul ladin Caesare Poppi, ne redă următoarele afirmaţii ale acestuia: „Păstorii au venit de undeva din Est. Nu ştiu exact de unde. Posibil de undeva din sudul Dunării, din Balcani sau chiar din CARPAŢI (subl. n.). Când au venit, nimeni nu poate spune cu exactitate, poate la începutul Europei, poate la începutul lumii” și că, așa cum afirmă dl Dumitru-Gălățan-Jieț: este ”posibil ca fenomenul să se fi întâmplat în urma unor vechi şi foarte de demult transhumanţe, în urma cărora condiţiile prielnice să le fi permis acestor „păstori din Carpaţi” aşezarea pe acele meleaguri păstrându-şi tradiţiile, limba, portul şi obiceiurile „luate cu ei”. Dar acest fapt se referă la cu totul alte timpuri, este cu totul străin de apelativele peiorative aplicate localnicilor de lucrătorii italieni veniți la minele din Valea Jiului. Mai mult, avem aici o mărturie importantă că păstori posibil din Carpați, au ajuns în Alpii Dolomiți „mereu pe creste de munte, cu oile şi vitele lor”, ”poate la începutul Europei, poate la începutul lumii”. Posibil chiar momârlani, datorită obiceiurilor asemănătoare, a obiceiurilor duse cu ei, asemănări care au fost cercetate și dovedite. Poate și-au dus și numele, spre acel munte Marmolada. Un nume anterior apelativelor peiorative de la sfârșit de mileniu doi. Avem aici o mărturie importantă că ei circulau mult pe creste de munte. Pe astfel de creste de munte obișnuiau ei să ridice acele momârle (momâi, oameni de piatră), închinate Mumei Pământului, pentru ocrotire și pentru orientare. Și astfel ajungem, în privința termenului de momârlan, la ipoteza, bazată pe denumirea de momâie, coexistentă la momârlani cu cea de momârlă, şi anume că „sursa numelui poate fi foarte veche, preindo-europeană. Există cuvinte semitice precum arabul imam (vezi http://www. bartleby.com/ 61/roots/S11.html ), arabul amma “ a merge înainte, a conduce” akkadianul hammu (“cap al familiei”) sau umm (“mamă”). Se poate distinge, la aceste cuvinte oarecum asemănătoare, un sens de ”a conduce“ şi un sens de “mamă” . (...) Rostul “momâilor” de pe potecile Carpaţilor este tocmai cel de a orienta, de a conduce. Pe de altă parte, “moma” înseamnă în bulgară “fată, fecioară”. Cred că de acest sens sunt legate, aproape sigur, numele vârfurilor Moma şi Momuţa. (din Munţii Apuseni, n.n.)(...) Cred că aceste stânci personificau iniţial zeităţi feminine, poate o “Mamă a pământului” sau a munţilor (...). Poate că imaginea acestei Mume era redată prin “momâi” de-a lungul
potecilor din munţi. Rolul lor era – fireşte - de orientare, dar şi cultic. (...) După Sorin Paliga, “momâie” derivă din “momă” = mamă: “Derived from momă, also mumă, the indigenous form for ‘mother’, (…). “The root mom-, mum- ‘mother’ < Thr. ma:m- is parallel to mamă < Lat. mamma and maică < Slavic majka.” (“Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian”, 2006) ″(http://hroderic.wordpress.com/2009/03/30 /momai/, Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii). Vechiul nume al omului de piatră, termen preferat în general azi, era în zona momârlanilor, momârlă sau momâie. În ambele aceste variante avem rădăcina moma. În plus, se pare că forma uşor particularizată momârlă este întâlnită numai la momârlani. Considerăm că sunt suficiente argumente pentru a afirma că numele momârlanilor, numele cu care se identificau și se prezentau, din vremuri mult mai vechi decât dominația Imperiului austro-ungar sau decât venirea lucrătorilor la minele din Valea Jiului, deci numele lor adevărat și strămoșesc, nu numele cu care erau identificați de străini, provine de la Momârlele (Oamenii de Piatră, uneori purtând şi denumirea de Momâi) de pe munţii lor, momârlanii fiind locuitori din ţinuturile momârlelor. Momârle care în vechime au avut rol ritualic. Şi, în felul acesta, putem înţelege şi mândria locuitorilor din ţinuturile momârlelor de a se numi momârlani. Ei, care nu au aşteptat sfârşitul de mileniu doi, să vină nişte străini să le dea un nume. Ioan Dan Bălan și Elisabeta Bogățan
CONTROVERSE
7
8
SPIRITUALITATE
Iulian Selaje, preot Biserica „Sfânta Treime”:
„Dacă îi învăţăm de mici să se roage pentru cei ce i-au rănit, să facă ceva în sensul acesta şi să caute să ierte, cu adevărat vor deveni puternici”
Comunicarea non-violentă s-a aflat în atenţia Consiliului Consultativ al Tinerilor şi a primarului Tiberiu Iacob-Ridzi. Seminarul organizat pe această temă joi, 2 iunie, la primărie, a adunat în sală numeroşi reprezentanţi ai unor instituţii care se ocupă de educaţia copiilor, sau de problemele sociale ale acestora pe raza municipiului Petroşani. Printre aceştia s-a aflat şi preotul Iulian Selaje de la Biserica „Sfânta Treime”, din cadrul Protopopiatului Ortodox Petroşani. Astăzi vă prezentăm intervenţia sfinţiei sale. Cain şi Abel
„(...) Problema violenţei se pune de pe vremea lui Cain şi Abel, care după cum se ştie erau primii copii ai lui Adam şi ai Evei. Atunci, la un moment dat, Cain a decis să-l ucidă pe fratele săi, Abel, pentru că Dumnezeu l-a pus la o încercare şi a socotit să nu-i primească jertfa lui, ci pe a fratelui său. Lucrurile sunt foarte importante legate de acest eve-
niment, de acest episod biblic, pentru că de fiecare dată când violentăm pe cineva, verbal sau chiar prin agresiune fizică, de fapt, violenţa noastră este îndreptată asupra lui Dumnezeu. De ce? Simplu... Dumnezeu l-a făcut pe om, iar tu te revolţi, practic, împotriva Celui care l-a făcut pe cel care te-a supărat pe tine sau ţi se pare ţie că te-a supărat! E foarte important ce se întâmplă în episodul acesta. Cain a fost rănit în aşteptarea sa privind atenţia lui Dumnezeu, şi acest lucru l-a făcut să trăiască în întristare şi descurajare. Revolta faţă de nedreptatea care i se face – aşa crede el că i se face, mânie, resentiment şi dorinţă de răzbunare, asta simte Cain. La acest moment, a zis Dumnezeu către Cain: Pentru ce te-ai întristat şi pentru ce s-a posomorât faţa ta? Când faci bine nu îţi
este oare faţa senină, iar de nu faci bine păcatul bate la uşă şi caută să te târască, dar tu biruieşte-l! În acest moment Dumnezeu intervine pentru a-l ajuta pe Cain să crească. Dumnezeu l-a văzut pe om şi-l vede pe om când cade, când se miceşte de povara păcatului, El intervine de fiecare dată încercând să-l
facă pe om să treacă într-o nouă etapă duhovnicească prin chemarea de a-l conştientiza că jertfa este un răspuns la dragostea lui Dumnezeu şi nu un mijloc de procurare a dragostei lui Dumnezeu, că darul libertăţii nu este distrus de căderea părinţilor (în acest caz şi al tuturor oamenilor, că din ei ne tragem toţi, din Adam şi Eva) şi astfel omul poate să aleagă liber să rămână credincios iubirii şi dreptăţii lui Dumnezeu. Totodată Dumnezeu ne arată prin acest exemplu că nici darul omului peste sine şi peste lume nu s-a pierdut şi nu se pierde, ci doar s-a deteriorat prin cădere, ca urmare puterea sentimentelor şi resentimentelor, devenite oare şi sălbatice, în firea căzută, poate fi biruită prin ascultarea poruncii lui Dumnezeu. Slăbiciunea firii după cădere nu este materia păcatului (atunci libertatea omului ar fi fost desfiinţată), ci prilej de alegere a păcatului care bate la uşă ca urmare a libertăţii omului de a alege să nu facă bine! (...)”.
Iuţimea gândirii poate fi bună sau rea
„Să fii liber nu înseamnă să fii rob al patimilor tale! De fapt, patima aceasta, a violenţei, face de la Dumnezeu să avem în noi şi iuţimea. Aceasta, iuţimea, a sădit-o Dumnezeu în noi, iar mânia şi iuţimea la un loc pot fi canalizate: în bine sau în rău. Noi nu avem voie să ne mâniem pe nimeni şi nici să mâniem pe cineva. Putem să ne mâniem decât pe păcat şi pe diavol! Iar iuţimea de care vorbeam ne ajută în momentele de criză ale noastre să acţionăm corect, să facem ce trebuie, bunăoară să nu răspundem răului cu rău”.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Să nu răspundem răului cu rău
„În momentul în care răspundem răului cu rău, nu facem decât să amplificăm răul şi nicidecum să-l oprim! Mi-am adus aminte de cuvântul părintelui Sofronie de la Essex, care a trăit în Muntele Athos ca ucenic al Sfântului Sinoh Atonitul, tot mai cunoscut lumii pentru că a trăit în Anglia, la renumita mănăstire de lângă Londra, vizitată de foarte mulţi turişti din toată lumea. Părintele spunea că după cel de-Al Doilea Război Mondial, harul lui Dumnezeu s-a ridicat de la omenire tocmai din cauza fratricidului. Atunci, în acest război, s-a consemnat cel mai mare masacru din istoria umanităţii, în care fraţi cu fraţi s-au omorât, şi putem spune că s-au omorât între ei chiar fraţi de sânge, sau neam! Când noi ştim că avem această problemă, aceasta a violenţei, care vine din familie şi din educaţie, dar şi din trecutul civilizaţiei noastre, atunci trebuie să vedem cum încercăm să o anihilăm, dacă se poate să o distrugem”.
„Psihologia responsabilizării” copilului
„Întrebarea la care trebuie să răspundem ar fi cum putem să susţinem familia, astfel încât aceasta să aibă un ambient plăcut şi să trăiască în linişte şi în credinţa faţă de Dumnezeu acasă? Aş porni, în primul rând, să răspund printr-o întrebare venită dintr-o constatare nefericită: cum pot să nu fie părinţii violenţi, când ei, la rândul lor, au probleme în societatea în care trăiesc? Eu, la rândul meu, îmi pun problema la mod foarte serios în educaţia copiilor mei. Mă străduiesc şi vreau să găsesc soluţii, să văd cum e mai bine şi ce trebuie să fac pentru a-i educa pe copii în spirit paşnic şi de a le da acea linişte care să-i îndrepte de la gândurile violente, rele, la gândurile bune, paşnice, cu iubire faţă de aproapele şi de Dumnezeu. Ştiu, din ce am citit, că s-a ajuns la o concluzie şi în America: că psihologia responsabilizării este foarte importantă în această privinţă şi ar putea fi adusă tot mai des în discuţie de toată lumea. Cartea Mitul bolii psihice, a părintelui Filotei Faros (care a fost consilier psihoterapeut, absovent de teologie şi pshihologie), dă multe exemple de copii care au fost vindecaţi prin această pshihologie a responsabilizării. Există, de altfel, o scrisoare a copilului care se roagă de părinţi: să nu mă răsfăţaţi!; să nu-mi daţi toţi ce vreau când mă arunc pe jos şi vă impun să-mi cumpăraţi!; să faceţi tot ce vreau eu că sunt copilul vostru!... şi aşa mai departe, cum se întâmplă în multe familii din păcate, unde copiii sunt răsfăţaţi fără măsură şi ajung părinţii să facă tot ce doresc ei”.
deam şi ştiam că alţi copii mergeau şi în alte părţi decât în acel perimetru de joacă impus mie. Mergeau la scăldat, la bălţi, în multe locuri, dar eu nu aveam voie, şi, până la urmă, mi-am dat seama că părinţii mei mi-au pus un anumit gard imaginar tocmai pentru binele meu. Iar aici vă pot da un exemplu, chiar duminica trecută, nenea Mihai, cum îi spunem noi, Tăzlăuanu, de la biserica noastră a sărbătorit ziua de naştere pe care ar fi trebuit să şi-o ţină copilul său, care împlinea 29 de ani. Acum mulţi ani, copiii dumnealui au plecat de-acasă la scăldat, fără voia părinţilor şi unul dintre copii s-a înecat. Tragic...”.
Pornografia distruge mintea unui copil
„Copiii noştri, eu simt lucrul acesta, sunt foarte violentaţi şi de ceea ce văd pe televizor şi pe internet, cum bine a punctat şi domnul primar Iacob-Ridzi în cuvântul dumnealui. Eu sunt foarte împotrivă, dar nu pot să scot televizorul de-acasă din priză, mai scot ca-
Părinţii - responsabili şi fermi
„Părinţii au presiune foarte mare. Eu, ca părinte, m-am simţit presat de foarte multe ori... În primul rând, eşti un pic obligat să ţii pasul cu societatea. O familie care nu are posibilităţi materiale ca celelalte familii şi vrea, totuşi, să se integreze într-un anumit mediu, o poate face în aceste condiţii foarte greu, partea materială atârnând, din păcate, foarte mult. Copiii mei, ca şi ai dumneavoastră, desigur, cer ce văd la alţi copii, de aceea le este foarte greu să înţeleagă că eu nu pot să le dau. Le interzic anumite lucruri, fireşte, li se pare că e foarte greu, şi-mi reproşează sau se gândesc că de ce le interzic acele lucruri. Eu am stat în Colonia Cimpa şi ţin minte că părinţii mei nu mă lăsau să trec podul peste Jiu când eram copil. Doar mergeam peste Jiu la şcoală şi veneam apoi acasă. Atât. Acolo era perimetrul meu de joacă, până la pod, de-acolo nu aveam voie să trec. Îmi era greu să accept lucrul acesta pe-atunci, mai ales când ve-
8
www.zvj.ro luni, 6 iunie 2016
blul câteodată... calculatorul e parolat, e mai simplu cu el, dar cu tv-ul e mai greu... Cu toate acestea, ei, copii, pot să aibă telefoane, oricând pot să acceseze internetul, să vadă orice... Să ştiţi că mare parte a violenţei vine la tineri şi la copii, mai ales, din cauza pornografiei. Noi nu ne imaginăm poate ce înseamnă aceasta pentru un copil! Sunt cărţi scrise pe tema aceasta, nu insist acum. Dar, poate, femeile ar trebui să se revolte primele în privinţa pornografiei, pentru că violenţa care vine prima dată vine de la bărbaţi împotriva femeii (...)”.
Iertarea lui Dumnezeu
„Revenind la statutul meu de preot, pot să vă spun că atunci când vedem că nu putem să rezolvăm anumite lucruri şi vedem că ne depăşesc, ca şi în cazul educaţiei tinerilor, trebuie să cerem ajutorul Celui care este peste noi, adică lui Dumnezeu. În momentul în care ne punem la rugăciune, atunci cu adevărat putem să dobândim ceva, putem primi de la Dumnezeu ceea ce cerem. Mântuitorul Hristos este cel care a venit şi a revoluţionat, dacă pot spune aşa, sau mai bine-zis a recreat toată gândirea omenească. Ce a zis Mântuitorul, pe Cruce fiind: Părinte, iartă-le lor că nu ştiu ce fac! Şi a zis: Dacă în vechime s-a spus ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte, Eu vă zic vouă: Binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine pe cei ce vă urăsc pe voi, ca să fiţi fiii Tatălui vostru Cel din Cer. Am auzit un cuvânt care mi-a plăcut foarte mult, al Înaltului Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, care a suferit în închisoare greu, a făcut închisoare şi pe vremea legionarilor şi pe vremea comuniştilor, a prins săracul cum a fost mai rău. A zis un lucru foarte important: i-a fost foarte greu să-i ierte pe cei care l-au torturat – era un om foarte sensibil, cred că ştiţi că era şi poet, scriitor, şi îşi exprima frumos trăirile, sentimentele, credinţa. S-a dus la spovedanie la părintele Arsenie Papacioc, un mare duhovnic, şi el trecut prin închisori. Părintele Arsenie i-a zis atunci părintelui Bartolomeu, la un moment dat: Dar nu ţi-i greu să-i porţi în cârcă? În momentul în care îi ierţi îi dai jos din cârca ta! E foarte important să învăţăm lucrul acesta din această povaţă, noi, adulţii, pentru că copiii ne văd pe noi şi pot lua singuri exemplul nostru! Dacă copiii ne văd şi ne aud pe noi că ne comportăm sau vorbim urât de vecinii noştri, de prietenii noştri, de membrii din familie, sau ne văd şi simt că ne urâm noi între noi, la rândul lor şi ei vor face lucrurile acestea. Dar dacă îi învăţăm de mici să se roage pentru cei ce i-au rănit, să facă ceva în sensul acesta şi să caute să ierte, cu adevărat vor deveni puternici! (...)”. A consemnat, Corneliu BRAN
SPIRITUALITATE
9
10
din judeţ
Tismăneanu la Deva
100 de ani de la intrarea în Primul Război
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și Curtea Veche Publishing organizează în ziua de 9 iunie 2016, ora 17:00, în incinta Deva Mall, etajul patru, Salle d’Or, un Biblioteca Județeană „Ovid eveniment cultural de excepție: întâlnirea cu reputații poliDensusianu” Hunedoara-Deva organizează tologi, Marius Stan și Vladimir Tismăneanu. Vor fi lansate, cu în ziua de 9 iunie 2016, ora 13:30, la Casa acest prilej, volumele: Dosar Lenin. Vraja nihilismului și Dosar de Cultură „Drăgan Muntean”, Sala „Liviu Stalin. Genialissimul generalissim (ediția a doua), semnate Oros”, o manifestare cultural-educativă Marius Stan și Vladimir Tismăneanu, apărute la Curtea Veche desfășurată sub genericul „100 de ani de Publishing. la intrarea României în Războiul de reînAutorii sunt bine cunoscuți celor care urmăresc istoria comutregire a neamului”. Această maninismului în statele Europei de Est, prin studiile, articolele și festare, organizată în principal pentru elevii cărțile semnate. Așa cum aflăm din textul de prezentare a au- de la colegiile și liceele din Deva, face parte torilor, „Marius Stan este politolog și redactor șef al revistei din seria de manifestări dedicate împlinirii, History of Communism in Europe. în anul 2018, a unui secol de la Marea Unire Începând cu 2006 s a ocupat de studierea istoriei regimurilor de la 1918 și făurirea României Mari. Pentru comuniste. Este autorul multor articole aca-demice și lucrări istoria României, vara anului 1916 reprezintă colective asupra istoriei recente a României, precum și al un punct de cotitură, momentul în care a unor articole de presă culturală pe teme de istorie politică și fost luată o decizie crucială pentru viitorul intelectuală. Din 2014 este fotojurnalist la Radio Europa națiunii române. În acest an, în luna august, Liberă. Coautor, împreună cu Mihai Burcea și Mihail Bumbeș, se împlinesc o sută de ani de când România a al Dicționarului ofițerilor și angajaților civili ai Direcției decis ieșirea din neutralitate și intrarea în Generale a Penitenciarelor. Aparatul Central: 1948 1989, Iași, război de partea statelor Antantei – Franța, Polirom (vol. I/ 2009; vol. II/ 2011). Cea mai recentă carte Anglia, Italia, Rusia – pentru a-și împlini idepublicată: Adam Burakowski, Marius Stan, Kraj smutny pelen alul național. După doi ani de neutralitate, humoru. Dzieje Rumunii po 1989 roku/ O țară tristă plină de începută în august 1914, intrarea României umor. Istoria României după 1989, Varșovia, Editura TRIO, în război s-a hotărât la Consiliul de Coroană 2012”. din 14/27 august 1916, convocat de Regele Vladimir Tismăneanu este un reputat politolog, un nume de Ferdinand și ținut la Palatul Cotroceni. Anii referință în studierea regimului comunist din România, a cărui neutralității au fost ani de așteptare, ani de analiză aprofundată a făcut-o în numeroase articole, studii, tatonări, de activități diplomatice intense, comunicări și cărți. Din textul de prezentare a celor două ani de evaluare a situației conflictului care volume apăruse în Europa anului 1914. România a se poate afla că este „profesor de ştiințe politice la Universitatea Maryland, autorul a numeroase cărţi între care The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century (University of California Press, 2012, trad. rom. Humanitas, 2013), Despre comunism. Destinul unei religii politice, Arheologia terorii, Irepetabilul trecut, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Fantasmele salvării, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Democraţie şi memorie, Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel. Coeditor, împreună cu Dorin Dobrincu şi Cristian Vasile, al Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturiii comuniste din România (Humanitas, 2007). Coeditor, împreună cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History (Central European University Press, 2012). Coautor, împreună cu Mircea Mihăieş, al volumelor Vecinii lui Franz Kafka, Balul mascat, Încet, spre Europa, Schelete în dulap, Cortina de ceaţă şi O tranziţie mai lungă decât veacul. România după Ceauşescu. Editor, între 1998 şi 2004, al trimestrialului East European Politics and Societies (în prezent membru al Comitetului Editorial). În 2006 a fost preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România”. Autorii vor prezenta cele două cărți, vor Căsuţa Albastră angajează răspunde întrebărilor și comentariilor barman ospătar în condiţii participanților și vor oferi autografe.
foarte avantajoase.
Relaţii la telefon 0723.347852.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Ioan Sebastian BARA
așteptat momentul prielnic de intrare în război de partea unor aliați alături de care se putea realiza mai bine proiectul de țară, idealul unității naționale. Consiliul de Coroană din august 1916 a fost marcat de dezbateri dramatice între partizanii a trei curente: menținerea stării de neutralitate, angajarea în luptă de partea Puterilor Centrale (Austro-Ungaria și Germania) și, curentul care a prevalat, aderarea la Antanta, alături de Franța, Anglia, Italia și Rusia. În acel moment, s-a considerat că doar această din urmă opțiune este cea care poate aduce neîndoielnic realizarea unității naționale. Regele Ferdinand a luat hotărârea istorică de a se intra în război de partea statelor Antantei fără să asculte glasul sângelui care l-ar fi situat de partea Germaniei, învingându-se pe el însuși și ridicându-se, astfel, la înălțimea uriașă a momentului. A doua zi după istoricul Consiliu de Coroană, ostașii români au trecut Carpații și a început epopeea luptei de făurire a României Mari. Ca de obicei, la sfârșit, se vor adresa întrebări din tematica prezentării, răspunsurile corecte fiind răsplătite cu premii constând în diplome și cărți oferite de Biblioteca Județeană. Ioan Sebastian BARA
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Dacă tot ai un ban la dispoziţie, îl foloseşti cu cap într-o direcţie care va evolua foarte bine. Nu cheltuieşti şi, gata, s-au dus toţi banii, ci ceea ce decizi cu aceşti bani va genera venituri suplimentare în viitor.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Probleme cu banii zici? Nici vorbă, deci scoate din vocabular sau din gând cuvinte precum sărăcie, datorii, griji materiale. Învaţă să vezi în jur abundenţă şi cheam-o cu încredere şi în calea ta: o meriţi!
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Este o zi furtunoasă, cu multă agitaţie, cu replici tăioase, cu gesturi bruşte. Nici tu nu le agreezi la alţii, dar nici pe ale tale nu le poţi controla eficient.
LICITAȚII
mica publicitate
• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC AMARILDo ELECTRoNICS & CoMPUTERS SRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, în data de 17.06.2016, ora 12:00: - „Spaţiu comercial” situat în Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1A, în suprafaţă de 265,81 mp, la preţul de pornire de 140.130 lei; - „Teren intravilan”, situat în Petroşani, str. Şoimilor, în suprafaţă de 6580 mp, cu deschidere la stradă de cca 90 m.l., la preţul de pornire de 131.504 lei, exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10%. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Nu eşti în toane prea bune iar cei care îţi ţin companie toarnă şi ei gaz pe foc, cu riscul de a avea o zi ratată. Totul porneşte de la atitudinea negativistă şi pesimistă cu care îţi începi ziua.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Porneşti săptămâna oarecum cu stângul, cu o stare psihică negativă ce te copleşeşte pur şi simplu. Nu eşti în stare de nimic constructiv şi gata să-ţi accepţi înfrângerea fără luptă.
fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Nu te poţi impune în faţa celor mai tineri care ţi se opun cu încăpăţânare, uiţi că şi tu ai fost la fel la vârsta lor, deci mai bine ai fi tolerant şi nu ai lua afronturile lor ca pe ceva personal.
Balanţă (22 Sep - 22 oct)
ANUNŢ DE PARTICIPARE
UAT Municipiul Vulcan invită cultele religioase constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propunerile de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă pe anul 2016.
1.Denumirea autorităţii finanţatoare: Consiliul local Vulcan 2.Cod fiscal: 4375267 3.Adresa: B-dul Mihai Viteazu, nr.31, Vulcan, judeţul Hunedoara 4.Telefon: 0254570340 5.Fax: 0254571910 6.E-mail: primvulcan@yahoo.com 7.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor depuse de către cultele religioase pe anul 2016, este prevăzută de art. 6 din Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice 8.Buget alocat: 30.000 lei din bugetul local 9.Durata proiectelor: 6 luni 10.Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerilor de proiecte va fi postată pe site-ul www.e-vulcan.ro 11.Informaţii şi clarificări cu privire la documente: Informaţii suplimentare se pot obţine de la Biroul Proiecte, int. 227, 230 12.Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 08.07.2016 13.Adresa la care trebuie depuse propunerile de proiect: Bd. Mihai Viteazu, nr. 31, loc. Vulcan 14.Data, ora şi locul deschiderii propunerilor de proiect: 11.07.2016, ora 11, Sala nr.14 15.Evaluarea şi selecţia propunerilor de proiecte în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către Comisia de evaluare, în perioada 12.07.2016 – 13.07.2016 16.Data transmiterii anunţului de participare către MONITORUL OFICIAL R.A.: 13.05.2016
ANGAJĂRI
Emoţiile pot fi constructive, pentru că te apropii de un eveniment care generează o furtună de trăiri şi gânduri, pe care vei reuşi să le canalizezi într-un sens benefic ţie.
mica publicitate
SC BALADEI ThIRDwAy TRANSPoRT SRL selectează în vederea angajării şofERI CU CARNET C+E pentru TIR-uri frigorifice pe Comunitate. Interviuri în Tg. Jiu: marţi 14 iunie; Bucureşti: 15 şi 16 iunie. Se oferă condiţii excelente. obligatoriu documentaţia valabilă cel puţin 6 luni, fără antecedente penale şi rutiere. CV şi informaţii suplimentare la soferitir@trota.ro şi 0740.295418.
Scorpion (23 oct - 21 Noi)
Visezi frumos şi când vezi că visele tale încep să prindă contur din ce în ce mai bine, prinzi curaj să mergi şi mai departe! Tu crezi cu tărie în visele tale şi nu te vei lăsa până nu le duci la îndeplinire.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
• SC ELCOMPET SRL angajează electricieni şi muncitori necalificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str. Avram Iancu, nr 1 (în spatele poliţiei). ____________________________________________
Uneori, cele mai bune soluţii nu vin din direcţia cu care eşti obişnuit, ci din diverse alte unghiuri la care, înainte, nici nu te gândeai ca la o opţiune viabilă.
• Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar, cunoştinţe limba engleză nivel minim. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana)
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Eşti blocat într-un punct din care nimic nu mai mişcă, nimic nu mai înaintează. Nu te crampona de un banal hop, nu e nici primul, nici ultimul din planurile tale în desfăşurare.
VÂNZĂRI
mica publicitate
• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.
Vărsător (20 Ian - 18 feb)
Sentimentele îţi sunt împărtăşite cu aceeaşi intensitate de către partener, ceea ce îţi dă încredere în viitor. Este momentul unei schimbări favorabile în cuplu.
Peşti (19 feb - 20 Mar)
Azi eşti în centrul atenţiei unui grup mai amplu de persoane care te laudă sincer pentru un succes pentru care ai muncit serios. Ai ajuns la capătul unui efort şi culegi roadele.
hoRoSCoP
8
www.zvj.ro luni, 6 iunie 2016
PUBLICITATE
11
12
Vulcan
DIVERSE
Poveste cu final trist
Vineri dimineaţă, pe strada Nicolae Titulescu din Vulcan, un autoturism a dat peste un câine. Un ciobănesc alsacian de un an şi un pic. Şi ce-i cu asta? Nu e prima oară, vor spune unii. Da, aceştia or fi având
dreptatea lor, numai că, de data asta, pare-se că şoferul a intrat intenţionat în bietul animal care traversa. Spun asta cei care au fost de faţă şi care au strigat la el şi l-au blestemat pe individ. Un tânăr la volanul unui autoturism argintiu. Cu chiu cu vai, câinele s-a tras pe trotuar şi, cu privirea-i, implora ajutor.
Din fericire,
s-a găsit cineva care să-l ia de acolo. Doamna veterinar a constatat că avea rupt osul la piciorul drept din spate. Asta pe lângă alte răni pricinuite de impactul cu maşina pe care-l suferise. La examenul clinic la care a fost supus, căţelul a fost neaşteptat de docil. S-au mirat chiar şi doamnele asistente care l-au tratat. L-au oblojit la picior, i-au făcut antibiotic şi calmante, rămânând ca, după vindecarea rănii, să-i fie aplicat un bandaj ghipsat.
După care tot
binefăcătorul care l-a luat rănit din drum i-a găsit un loc sigur în care să stea până când ar fi urmat să-şi revină. Doar aici animăluţul, care, până atunci, era încă năuc, a băut apă şi a părut că începe să se liniştească. Din păcate, finalul acestei povestiri ilustrate cu patru fotografii este unul trist. Câinele a murit în dimineaţa zilei de sâmbătă.
Nu se ştie
şi nu cred că se va şti vreodată cine e individul care a dat peste el. Se ştie doar că, în zona aceea, peste drum de „Penny”, lângă trecerea de pietoni e un stâlp care atrage ca un magnet maşinile. Până acum nu am văzut să fi intrat în el un autoturism argintiu. Gheorghe OLTEANU
facebook.com/ziarulvaiijiului