CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
împotriva LUI! ADEVĂRU
)
Nu există lege
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,5039 lei 1$ = 4,0452 lei 1₤ = 5,9021 lei
marţi, 31 mai 2016 Anul IX n nr. 1949 n 12+4 pagini n Preţ: 1 leu
Laurenţiu Nistor vinde la greu „Ziarul Văii Jiului” Nici pâinea caldă nu s-a vândut, ieri, la Vulcan, aşa cum a trecut „Ziarul Văii Jiului”. Cineva pe care chioşcarul de la poştă l-a recunoscut ca fiind de la PSD a cumpărat toate ZVJ-urile pe care difuzorul le lăsase în dimineaţa zilei de luni, 30 mai.
Împărtăşesc şi eu
opinia directorului cotidianului. Aceea că exemplarele au fost cumpărate, pentru a le fi împărţite pesediştilor şi simpatizanţilor PSD. Posibil ca ideea să-i fi venit lui Laurenţiu Nistor, pretendent la jilţul Consiliului Judeţean Hunedoara, ale cărui mânării ordinare sunt dezvăluite pe o întreagă pagină a cotidianului.
Dar,
fiindcă numărul de exemplare lăsat în Vulcan şi achiziţionat en gros nu ar fi fost nicidecum îndeajuns, pentru cei cărora ar fi urmat să le fie împărţite, difuzorii de presă au solicitat, imediat după aceea, un nou stoc de ziare. Iar comanda le-a fost onorată. Aşadar, cu gândul că, aşa cum este de părere şi directorul Cătălin Docea, după ce-şi vor fi însuşit cele scrise membrii PSD îi vor da o lecţie lui Laurenţiu Nistor, mai mult ca sigur că vânzarea ZVJ-ului va merge şnur şi în zilele următoare. Mai ales că sunt încă destule de spus despre acest social-democrat milionar care, din poziţia în care s-a aflat, a falimentat CEH-ul. Gheorghe OLTEANU
2
LA ORDINEA ZILEI
Pentru că ultimele lucrări nu au fost finalizate,
Şi vara aceasta se va lucra la drumul spre Straja
În anul 2014 drumul spre Straja intra în modernizare. Lucrările de modernizare a străzii Calea Brăii erau aşteptate cu mult interes, mai ales de cabanierii din Straja. Ele s-au derulat, şi acum, dacă urci spre Straja, ai spune că drumul este bun, lucrările finalizate. Dar nu este aşa. Au mai rămas o serie de lucrări, pentru ca drumul să arate conform proiectului iniţial. Restul de lucrări de realizat se estimează a costa aproximativ 863.000 lei. În prima parte a lucrărilor s-a investit mult în lărgirea porţiunilor de drum îngust, realizarea sistemului de rigole, pentru preluarea apelor meteorice. Conform proiectului, drumul spre Straja este drum de clasă tehnică V, cu intensitate de trafic redusă, carosabil de 5,50 m, două benzi de circulaţie. Lucrările de asigurare a şanţurilor de colectare a apelor şi cele de legătură cu intersecţiile au impus decaparea asfaltului iniţial şi realizarea unor intervenţii elaborate. Sectoarele lucrate în zona lărgirii părţii carosabile au impus turnarea a 30 cm de fundaţie de balast, 20 cm de piatră spartă, turnarea unui strat de 6 cm anrobat bituminos, un altul de 6 cm de beton, apoi un alt strat de 4 cm beton. Carosabilul finalizat va trebuie să fie modernizat prin turnarea unui strat bituminos de 5 cm, pozare cu geotextil l- 1 metru la rostul de îmbrăcăminte existentă, strat de legătură de 6 cm, şi un strat de uzură de 4 cm. De asemenea, acesta va trebui să fie corect marcat şi semnalizat. Cel mai probabil în cursul lunii iulie se va realiza continuarea lucrărilor. Constructorul s-ar putea să fie altul, dar va fi stabilit cu certitudine la mijlocul lunii iunie. Alina PIPAN
)
Ziarul Vaii Jiului
Petroşani
O poartă metalică a căzut peste un copil
Duminică seara, în jurul orei 21, un copil de 5 ani, care se juca pe stradă, a avut parte de un accident nefericit.
Neastâmpărat și curios, băiatul s-a urcat pe o poartă ce îngrădea un teren al unei societăți comerciale. Doar că poarta, fiind șubredă, a căzut peste el. Martorii au sunat rapid la 112 și un echipaj medical a ajuns în Colonie, alături de unul al poliției. În timp ce paramedicii l-au transportat pe copil la Spitalul de Urgență Petroșani, unde a și rămas internat peste noapte, polițiștii au investigat situația. Minorul, în vârstă de 5 ani, din Petroșani, se juca nesupravegheat pe un teren îngrădit, aparţinând unei societăţi comerciale. S-a urcat pe o poartă metalică sprijinită de un zid, care a căzut peste el şi l-a accidentat. Poliţiştii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul, în funcție de probatoriul administrat urmând a fi dispuse măsuri legale. Alina PIPAN
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie:
Alina PIPAN - 0766.678380
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com
8
www.zvj.ro marﾅ｣i, 31 mai 2016
dezvﾄネuiri
3
Vulcan
4
ACtuALitAte
Când trebuie să-i fie dat primarului ce-i al primarului Acum nicio lună, m-am întâlnit, în oraş, cu cetăţeanul pe care l-am fotografiat, alături de măgarul său, pe strada Căprioara din Vulcan, atunci când aceasta începuse să fie reparată. Omul a fost
fericit că m-a întâlnit. taman atunci înainte cu o zi sau două se trecuse la asfaltarea drumului, iar dumnealui nu înţelegea de ce muncitorii nu-i pun asfalt şi pe bucăţica de teren dintre drum şi curtea sa. Cunosc problema. În asemenea situaţii nu-i îndupleci nicidecum nici pe asfaltatori şi nici pe inginerul care-i cu ei. Nu ne dă voie proiectul, repetă ei cu încăpăţânare, deşi omul mai că le cade în genunchi.
Ieri,
dând o raită pe Căprioarei, am văzut că problema s-a rezolvat. Palma aceea de pământ din faţa porţii casei sale era asfaltată. La fel era şi la celelalte gospodării. Dovadă că vorbele lui Gheorghe ile, la care omul mergea întins în dimineaţa în care ne-am întâlnit, s-au auzit unde trebuia. Bucuroşi de modul în care arată acum strada lor sunt şi ceilalţi locuitori ai ei. Dănuţ Blaga, proprietarul Hanului “Căprioara”, crede că, de acum încolo, vor fi mai mulţi muşteriii care-i vor călca pragul şi-i vor cere mâncare, băutură şi găzduire peste noapte.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Pe un singur aspect
s-a mai ciondănit el cu alţii. Anume că, după cum susţine el cu tărie, meritul reparării şi asfaltării străzii este al lui Adrian Nicolae David, preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara. iar nicidecum al primarului Gheorghe ile. Aici, cunoscând cum stă chestiunea, l-am contrazis un pic. Da, am O ştire dulce: argumentat cu blândeţe în glas, drumul fiind judeţean este al CJH. Aşa că era firesc ca instituţia în cauză să-l fi modernizat. Dar o mică parte din banii necesari au venit şi de la bugetul local vulcănean. Apoi, nu trebuie uitat că ile a fost cel care le-a pus picioru-n prag ălora de la Deva. Ori îl asfaltaţi, ori nu mai urcă nicio maşină cu gunoi la groapă! Aşa că, dacă e să-i dăm primarului ce-i al primarului, hai să procedăm ca atare! Gheorghe OLTEANU
Liberala Sirop a trecut la PSD Lupeni
După ce, la sfârşitul săptămânii trecute, preşedinta Organizaţiei de Tineret PNL Lupeni a renunţat la candidatura pentru Consiliul Local Lupeni şi s-a alăturat lui Cristian Resmeriţă şi puternicei echipe PSD Lupeni, încă un membru PNL Lupeni va lupta împreună cu aceştia pentru victoria în alegerile locale din iunie.
Domnişoara Andreea Sirop, căci despre ea e vorba, a renunţat şi ea la candidatura pentru Consiliul Local Lupeni din partea PNL Lupeni şi îi va acorda un vot de încredere pentru Primăria Lupeniului profesorului Cristian Resmeriţă. Andreea Sirop este încrezătoare în programul politic al acestuia pentru viitorul Lupeniului, prin acest gest dovedeşte că-i pasă cu adevărat de Lupeni. Referitor la acest eveniment politic local, Cristian Resmeriţă, preşedintele PSD Lupeni, a declarat: „Mă bucur că PSD Lupeni a primit în rândurile lui un nou membru. Forţa unei echipe este cu atât mai mare cu cât este mai numeroasă, valoarea ei sporind cu experienţa fiecărui membru. Şi Andreea poate fi un membru exponenţial pentru PSD Lupeni”. Sonia LIBERESCU
Nu toţi petrilenii sunt ca pesedistul Bobar
Un petrilean a donat un cărucior unui om bolnav
În inspecţiile sale pe teren la obiectivele aflate în lucru, edilul petrilean Ilie Păducel stă în permanenţă de vorbă cu oamenii. Nu puţini sunt cei care îşi spun problemele sau necazurile, primarul încercând întotdeauna să găsească răspunsuri. Într-o astfel de inspecţie a aflat primarul ilie Păducel de un caz special din Valea cimpii, căruia un cetăţean al Petrilei i-a donat unui om suferind un scaun cu rotile, pentru ca acesta să se poată deplasa şi să nu stea prizonier în propria-i casă. „Nici măcar în curte nu puteam să mă plimb. sunt bolnav şi îi mulţumesc primarului şi domnului care a venit la mine cu căruciorul, împreună cu consilierul Burdea şi cu dumneavoastră”, ne-a spus sâmbătă fericit cimpeanul. acesta are grave probleme locomotorii şi nu se poate deplasa fără un scaun cu rotile şi fără însoţitor. Este o persoană matură şi locuieşte într-o căsuţă momârlănească. ion Nicolae, căci despre
8
www.zvj.ro marţi, 31 mai 2016
dumnealui este vorba, de pe strada Valea cimpii de la nr. 38, s-a ridicat cu greu şi ne-a întâmpinat în pragul uşii. „Bună ziua, v-am adus căruciorul de care mama dumneavoastră a vorbit ieri cu primarul”, i-a spus binefăcătorul. „Mulţumesc frumos, mare nevoie aveam de el! să vă dea Dumnezeu sănătate. intraţi că sunt singur, mama e plecată, nu stă mult, aşteptaţi până vine. Haideţi în casă!”. cam acestea au fost singurele cuvinte spuse de domnul Nicolae. După circa cinci minute am
părăsit curtea, spre bucuria căţelului, care obosise săracul de atâta lătrat, legat fiind într-un lanţ gros. După reîntoarcerea din Valea cimpii, l-am rugat pe primarul Păducel să ne spună câteva cuvinte: „Prea multe n-am ce să spun, că mereu ajutăm cum putem dacă e posibil. am aflat întâmplător de acest caz, de la o doamnă în vârstă care are băiatul bolnav, cu handicap grav. am mers acolo mai mult pentru altceva, să văd cum
merge lucrarea la drumul de pe Valea cimpii, unde pietruim, în vederea pregătirilor de asfaltare a drumului, aşa cum am făcut şi în cimpa şi la alte drumuri pe care le-am asfaltat anul trecut sau anul acesta. am dat sfoară-n oraş şi i-am găsit omului în 24 de ore un cărucior la cineva, petrileanul spunându-mi că i-l face cadou cimpeanului. Şi uite aşa, dar din dar se face Rai, astfel că, cu ajutorul consilierului Burdea, i-am dus cetăţeanului căruciorul acasă. sper să-i fie de folos. Mă bucur că am putut să-l ajutăm şi Dumnezeu să-i dea sănătate”. la fel zicem şi noi şi ne bucurăm că la Petrila se mai găsesc oameni de omenie care-şi ajută aproapele fără să aştepte „recompense”. Corneliu BRAN
social
5
6
ActuAlitAte
Nu vă bateţi joc de bieţii oameni şi
Faceţi-le casa ca lumea!
Materialele pe care locatarul casei din Colonia de Jos a Vulcanului le-a primit pentru repararea acoperişului casei sale sunt insuficiente. Practic,
grinzile şi laţurile primite au ajuns doar pentru punerea la punct a doar o jumătate din acoperişul care a
căzut de la sine. ieri dimineaţă am văzut asta cu ochii mei. Partea de acoperiş dinspre preparaţie avea deja şi ţigla montată pe ea, pe când partea sa vestică era tot praf.
Aşadar,
dat fiind faptul că este vorba despre o locuinţă din fondul locativ de stat, se impune fără discuţii ca proprietarul ei, consiliul local, prin Sc
facebook.com/ziarulvaiijiului
Pregoterm, societatea care administrează acest fel de locuinţe, să purceadă la refacerea şi consolidarea întregului imobil. Nu o spun, nicidecum, ca pe o ameninţare, ci ca pe un avertisment. De data asta nimeni nu a fost prins sub dărâmături. Doamne, fereşte, să se întâmple ceva mai grav! Atunci nu mai ştiu cine şi pe unde-şi va scoate cămaşa. Gheorghe OLTEANU
Acestea nu sunt locuri de parcare! De curând, odată cu campania de trasare a marcajelor carosabile, în Petroşani au apărut marcaje pe care, recunoaştem, nu le-am mai văzut pe străzile din oraş de mult timp, atât de mult încât unii nu ştiu exact ce semnifică.
Pe aceste marcaje haşurate, dinaintea trecerilor de pietoni, nu este permisă parcarea, pentru a permite o asigurare eficientă a şoferilor şi acordarea priorităţii pentru pietoni, în timp util, fără incidente în trafic. Din nefericire, chiar şi cu o semnalizare corectă, şoferii tratează zonele de protecţie ca fiind parcări. Acestea nu sunt parcări! Parcarea, staţionarea autovehiculelor pe perimetrul haşurat este interzisă şi se pedepseşte cu amendă. Aşadar, chiar dacă este greu să găsiţi o parcare, exact acolo unde vreţi, cât mai aproape de destinaţia dorită, nu uitaţi că siguranţa şoferilor, a pietonilor, deci a aproapelui nostru, este maximizată în trafic doar respectând regulile de circulaţie. Alina PIPAN
După peste 40 de ani,
Baraj transversal pe Pârâul Catanelor
Apele Române, prin SHI Petroşani, reconstruiesc stăvilarele de beton de pe pârâul Catanelor (între timp degradate), un afluent important al lacului de la Valea de Peşti din zona de vest a Văii Jiului În aceste zile, ionel Brătuianu, şeful formaţiei de lucru de la barajul Valea de Peşti, lucrează împreună cu oamenii din subordine la o lucrare mai amplă. aceasta
Petroşani
Parada prietenilor necuvântători
Câinele tău se plictiseşte acasă singur? Vino cu el, să vă distraţi împreună, în Parcul Central „Carol Schreter”, pe 1 iunie 2016, începând cu ora 11:00, la „Parada prietenilor necuvântători”.
este situată deasupra barajului, pe un curs de apă adiacent, care se varsă în baraj, pârâul Catanelor fiind unul dintre cei câţiva afluenţi mai mari ai lacului artificial. la ora la care am ajuns acolo, se lucra în condiţii meteo optime, după atâtea ploi vremea fiind prielnică lucrărilor de şantier de acolo. Între două indicaţii date oamenilor şi după un schimb de informaţii cu şeful SHi Petroşani, ionel Brătuianu ne-a spus: „Refacem un baraj transversal pe pârâul (torentul) Catanelor. acest mic baraj pe care-l facem aici este folosit pentru anumite măsurători hidrologice, e vorba de debitul solid - debitul care tranzitează acest torent în baraj - şi pentru reţinerea aluviunilor”. Sorin Corici, mai marele apelor Române din Valea Jiului, l-a completat de subalternul său: „Ce nu v-a spus ionel este că acest stăvilar pe care-l reconstruim aici are şi rolul de a rupe panta aceasta pe care o vedeţi. Fiind un pârâu de munte, un torent mai degrabă i-aş zice, albia pe unde se scurge apa în lac este foarte abruptă, iar la o ploaie mai serioasă apa, dacă n-are aceste stăvilare (baraje) transversale pe care le construim, aduce aluviuni în lac, ceea ce nu e deloc recomandat. Este o lucrare amplă. lucrarea o facem din fondurile apelor Române şi avem mobilizată aici o echipă de cinci oameni
până se termină. De reţinut faptul că, de
peste 40 de ani, aici n-a mai fost făcut nimic. asta ne-a făcut ca, înainte de lucrare, să facem noi acest drum improvizat, pe care să putem aduce materialele. la final, vom aduce zona la starea iniţială”. Corneliu BRAN
Promitem că va fi distractiv. Vor fi găsiţi şi premiaţi: cel mai mic câine şi cel mai mare câine. Ce trebuie să ştii: - Prietenul tău patruped trebuie să fie vaccinat, iar când vii cu el în parc, trebuie să ai la tine carnetul lui de sănătate. - Dacă eşti copil şi ai sub 12 ani, trebuie să fii însoţit de unul dintre părinţi sau de un adult. - Dacă ştii că prietenul tău patruped este mai agresiv, îl vei aduce în parc cu botniţă. Eveniment organizat de Primăria municipiului Petroşani.
8
www.zvj.ro marţi, 31 mai 2016
aCtualitatE
7
8
sport
• Fotbal • Liga a IV-a • Fotbal • Liga a IV-a • Fotbal •
Hercules Lupeni şi Inter au preluat frâiele
În penultima etapă, au apărut câteva surprize de proporţii. Înfrângerea Şoimului, coroborată cu victoria lui Hercules, au dus la schimbare de lider. Hercules este noua lideră. Doar 90 de minute o mai despart de o participare la barajul pentru promovarea în Liga a III-a. Inter petrila a urcat pe locul secund, iar Şoimul Băiţa a coborât pe locul al treilea. Şi toate astea, cu o etapă înainte de finiş.
I-au zdrobit
După ce a trecut în deplasare cu scorul de 4-0 de Aurul Certej, Inter petrila a trecut pe locul al doilea în clasament. Din nou pe lista marcatorilor petrileni s-a aflat numele consacratului jucător Iosif Kalai, cel care, alături de Adi Câmpeanu, au adus un suflu nou acestei echipe revelaţie în acest sezon competiţional Aurul Certej – Inter Petrila: 0–4 (0–2) AS Aurul Certej: Ad. Beldean – B. Ciobanu, V. sav, p. Isac, I. Istrate, Fl. Cibian (căp.), L. salamon (tr. Varga - min. 79), r. Bobelică, C. Ungur (C. Demian - min. 82), E. Lăcătuş, D. rusu (Z. Bloj - min. 66). Antrenor: Constantin Gabriel. CS Inter Petrila: V. Gîmbuţă (V. rada - min. 85) – D. Alexandru, D. Horvath, Ad. Duma (B. Keseg - min. 66), I. Androne, r. perşe (D. Zavracu - min. 78), Ad. Agapi, Ad. Cîmpean (căp.), B. Matei, Ad. Dolha (I. Florea - min. 71), I. Kalai. Antrenor: Aurel Moldovan.
Goluri: Adrian Duma (min. 7), Iosif Kalai (min. 8), Bogdan Matei (min. 77) şi Daniel Zavracu (min. 90+2). Antrenor: Moldovan Aurel. Arbitri: Emanuel Băiconi (Boiţa) – Cosmin Danciu (Deva) şi Marius Danciu (Deva). Observator: remus Azamfirei (Vulcan).
Noua lideră a campionatului
După cum aţi citit în cronica colegului olteanu, Hercules Lupeni s-a impus cu 20 la Vulcan, devenind noua lideră în Liga a IV-a la fotbal. După ce Băiţa a condus aproape de la un capăt la altul, jucătorii lui Dan Voicu au dat lovitura atunci când nimeni nu se mai aştepta. Asta şi din cauza faptului că Băiţa s-a încurcat singură în faţa unei echipe, Metalul Criscior, care a demonstrat că fotbalul curat se poate juca şi la acest nivel. CS Vulcan – AS Hercules Lupeni: 0–2 (0–2) CS Vulcan: M. Cimporescu – s. stîngă, r. pantilimon, I. radu, Gh. Bărcăceanu, A. Şilip, G. rădulescu (căp.), Cr. Ionaşc, r. Vas (Al. Iordan - min. 69), I. Calotă, I. Văduva (B. Andone - min. 46). Antrenor: tony sedecaru. AS Hercules Lupeni: Ad. Farcaş – M. Ciorâia (căp.), Ad. roşian, D. savu, A. Firan (B. Brânduşa - min. 66), r. Ungurianu, M. Filip, Al. Cojocaru, r. Moldovan (M. pop - min. 73), Andrei Harangozo (I. Bertea - min. 82), I. roşian. Antrenor: Dan Voicu. Goluri: Andrei Harangozo (min. 38) şi Ioan roşian (min. 13).
Arbitri: Alexandru Bălan (Deva) – Cristian petrean (Deva) şi Alin saraol (Deva). Observator: Călin orbonaş (Deva)
Surpriză la Uricani
Doar un rezultat de egalitate a reuşit Universitatea petroşani pe terenul celor de la Uricani. scorul de 3-3 a convenit mai mult echipei gazdă care pornea cu şansa a doua în acest meci. Mai mult decât atât, la pauză uricănenii au condus cu scorul de 1-0, iar oaspeţii au egalat în chiar ultimul minut de joc. ACS Minerul Uricani - AS Universitatea Petroşani: 3–3 (1–0) ACS Minerul Uricani: tr. Cîmpean – Al. Nechita, C. Irina, A. Boroghină, A. Anghelina, Fl. suvac (A. Erdos - min. 85), A. Vajda (căp.), L. Ştefănescu, p. romanesc, A. Dărăbană (M. Mitican - min. 63), r. Cismaşiu. Antrenor: traian Cîmpean. Goluri: raul Cismaşiu (min. 40 şi min. 62) şi Florin suvac (min. 84). AS Universitatea Petroşani: L. Şanta – L. Arcuşi, s. Colţişor, Ad. puian (M. Grigoraş min. 46), I. Bulimej (căp.), D. raboj, D. Barbu (D. Voina - min. 70), ov. popesc, r. Andrei, V. Negrea, M. tămăşiloni. Antrenor: Gabriel Niţu. Goluri: Marius Grigoraş (min. 60), ovidiu popesc (min. 86) şi Marius tămăşiloni (min. 90). Arbitri: petru Voica (Deva) – Andrei Fodor (Deva) şi Andrei Buda (Hunedoara). Observator: Ciotlăuş sorin (Deva).
Rezultatele etapei:
As Aurul Certej - Cs Inter petrila: 0-4; Cs Vulcan - As Hercules Lupeni: 0-2; CNs Cetate II Deva - retezatul Haţeg: 0-3; As Gloria Geoagiu - CsM Jiul petroşani: 0-3; Metalul Crişcior Brad - As Şoimul Băiţa: 2-1; Victoria Călan - CsA Aurul Brad: 1-4; ACs Minerul Uricani – „U” petroşani: 3-3 facebook.com/ziarulvaiijiului
Karate. Cupa Saishin
Cinci medalii
Sportivii de la CSM Jiul Petroşani au fost prezenţi la Râmnicu Vâlcea, unde s-a desfăşurat cea de-a XVII-a ediţie a Cupei „Saishin”.
Clubul din Petroşani, coordonat de Radu Polifronie şi Alina Tinca, a participat cu 11 sportivi, majoritatea fiind la început de participare competiţională. Aceştia s-au întors cu cinci medalii astfel: Anisia Stancioiu - locul I; Anneliese Cebuc - locul III; Dacian Ghetiu - locul III; Sebastian Tătăruşanu - locul III; Gabriel Cioi - locul III.
Fotbal. Liga a III-a Ca la noi la nimenea
FC Hunedoara va câştiga cu scorul de 3-0, la masa verde, meciul de pe teren propriu cu Minerul Motru, din ultima etapă a campionatului. Partida a fost întreruptă de arbitru în minutul 10, deoarece oltenii s-au prezentat la joc în efectiv redus (opt jucători), iar arbitrul a fost nevoit să oprească jocul în urma „accidentării” unuia dintre jucători. „Fotbalul românesc continuă să mă surprindă neplăcut. Ceea ce astăzi trebuia să fie un spectacol fotbalistic, care sa încânte publicul hunedorean, s-a transformat într-o situaţie de prost gust. Minerul Motru s-a prezentat la Hunedoara doar pentru a nu fi exclusă din campionat, altfel fiind la a doua neprezentare. Negăsind înţelegerea dorită de conducerea lor şi temându-se de un scor fluviu, oltenii au decis să trimită în teren doar 7 jucători de câmp. După ce hunedorenii au deschis scorul, unul dintre ei s-a accidentat, arbitrul fiind nevoit să fluiere sfârşitul jocului în minutul 10. Gazdele au efectuat toate cheltuielile ca pentru un meci obişnuit, arbitraj, observatori, servicii medicale şi de ambulanţă, paza şi protecţie, dar nu au putut oferi spectacol suporterilor. FC Hunedoara va câştiga meciul la masa verde cu 3-0 şi va termina sezonul pe locul 5, cu o poziţie înaintea conjudeţenei, CNS Cetate Deva”, a notat pe contul personal de Facebook, Alin Barna, preşedintele FC Hunedoara.
Cetăţean de onoare al Uricani:
Alin Panaite
Gala K1 ce avut loc la Sala Sporturilor din Uricani a avut mai multe momente emoţionante, printre care şi decernarea unor titluri onorifice.
Astfel, antrenorii Alin Panaite şi Alin Boroghină şi fostul fotbalist de Divizia A, Marcel Buşiu, au fost desemnaţi cetăţeni de onoare ai oraşului Uricani pentru performanţele obţinute de-a lungul timpului. „ A fost un eveniment emoţionant pentru mine, în care am fost desemnat cetăţean de onoare al oraşului Uricani! Mulţumesc domnului primar Dănuţ Buhăescu şi viceprimarului Corneliu Braia, Adrianei Buhăescu şi Consiliului Local Uricani, pentru susţinerea şi implicarea în activităţile sportive”, a scris pe contul său de socializare Alin Panaite, antrenor de K1. De menţionat faptul că la gala de la Uricani au luat parte 30 de cluburi din ţară şi peste 1.000 de spectatori. Sportivii de la Milenium Fighet Uricani, pregătiţi de Alin Boroghină s-au remarcat şi de această dată: Alexandru Blaga, Octavian Murgeanu, Cătălin Humă şi Andrei Hangiuţă. Pagini realizate de Loredana JUGLEA
Mândru de echipa lui
Cealaltă echipă din judeţ, CNS Cetate Deva a terminat la egalitate, scor 2-2, partida de acasă cu CSM Lugoj, ultima a campionatului 2015-2016. Cu această a doua remiză acasă în ultimele trei etape, CNS „Cetate” a încheiat campionatul pe locul al şaselea, o poziţie peste obiectivul fixat la promovarea în Liga a III-a. Antrenorul Marius Sîrbu s-a declarat mândru de performanţa realizată de deveni. „Dincolo de acest ultim joc al campionatului, eu sunt mândru de ceea ce am realizat la CNS Cetate în ultimii doi ani. În precedenta ediţie de campionat am reuşit promovarea, iar în acest sezon ne-am adaptat din mers şi am reuşit să devenim o echipă competitivă. Suntem unica echipă din serie care a pierdut un singur meci în retur, iar locul şase e mult peste ceea ce ne-am propus”, a afirmat antreornul Marius Sîrbu.
8
www.zvj.ro marţi, 31 mai 2016
SPORT
9
10
administraţie locală
Parcă ar fi fost condusă de beţivul de Bobar…
Pesediştii şi-au bătut joc de petrileni şi în ultima şedinţă a consiliului local! Ruşine!
Ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local Petrila, care se dorea a fi oarecum una festivă, una de „rămas bun” (probabil de aceea a fost şi programată în sala de şedinţe de la etajul primăriei, şi nu la casa de cultură), s-a derulat aşa cum s-au derulat cam de vreun an încoace toate şedinţele. „Maşina de vot” a pesediştilor respingând, în dispreţul cetăţenilor, cu deja „celebrul” scor de 9-7, patru din cele nouă proiecte de pe ordinea de zi!
Victorie, proiectul a trecut! Sau, nu?
Un al cincilea proiect, iniţiat de viceprimarul social-democrat, care se referea la „stabilirea amplasamentului a două staţionare pentru transportul în regim de maxi-taxi”, la căprioara şi în zona pieţei, lângă magazinul „Penny market”, nu se mai ştie dacă a trecut sau nu (!), pesediştii susţinând că „a trecut”, în timp ce primarul ilie Păducel, citând legea, susţine că proiectul avea nevoie de 13 voturi ca să treacă, deci de două-treimi. rămâne de văzut şi concluzia juristului toma Vărgatu şi, eventual, a juriştilor de la prefectură. n-ar trebui să fie tocmeală când vorbim de lege, de aceea nu se ştie exact de ce pesediştii explodau de fericire, susţinând că marele proiect, unic în europa şi pe terra chiar, iniţiat de atotştiutorul de legi, viceprimarul (care a iniţiat în general un proiect la şase şedinţe în primii trei ani şi cam unul-două pe şedinţă în ultimele luni, în general mici proiecte, scrise pe brânci la repezeală, fără cine ştie ce mare impact pentru cetăţeni, dar care să arate că „vicele are iniţiativă şi viziune în administraţie”. Ha! Ha! Ha!).
Proiecte respinse... Trei fără vreo motivaţie prea clară…
cele patru proiecte respinse, fără mari motivaţii pe linie de administraţie, mai degrabă pe bază de „avem şi noi orgoliul nostru politic şi vrem să vă demonstrăm că nu le lăsăm să treacă”. Pesediştii beţivului de Bobar au respins ieri pentru a patra oară proiectul care vizează „aprobarea demersurilor pentru achiziţionarea serviciilor de evaluare şi expertiză tehnică la obiectivul fostei Fabrici de mobilă, de pe strada digului, nr. 1”. cum primarul a fost acuzat de pesedişti că nu „dă drumul la iniţiativa lui Jurca cu halele de producţie, pentru ca să atragem investitori”, deşi acest proiect cu fabrica de mobilă chiar asta vizează – creearea de capacităţi de producţie într-un loc gata construit, acest proiect a fost considerat „în plus”. rămâne să vedem ce se va întâmpla după 5 iunie, fie cu acest proiect, fie cu celebrele de-acum „hale jurco-ţurcaşuniene”. respins a fost şi proiectul 1, care viza plata cotizaţiei către asociaţia oraşelor din românia, unde Petrila este membră şi de unde, nu de puţine ori, primarul ilie Păducel s-a întors cu „tolba” plină pentru oraş după discuţiile purtate acolo, la şedinţe, cu diverşi miniştrii sau chiar prim-miniştrii (cum a fost, de exemplu, cazul când Păducel s-a întors cu fondurile aprobate pentru construirea blocului din strada Prundului după o discuţie cu ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei Publice). cei 12.614 lei vor fi plătiţi probabil altădată, dar rămâne sentimentul că unii de prin consiliul local sunt, de fapt, invidioşi pe primar cu treaba asta, aici ne mai existând nici măcar niciun fel de argument pentru votul împotrivă dat a treia
facebook.com/ziarulvaiijiului
oară la acest proiect! acoperişul centrului de asistenţă socială rămâne din nou nereparat, din moment ce tot pentru a treia oară a fost respins proiectul care viza aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru reparaţiile acestui obiectiv public. cum într-o anumită parte a clădirii, când plouă, se stă cu ligheanul, de bun ce este jumătate din acoperiş, cum motivează în permanenţă consilierul ţurcaş, aceasta arătând de fapt şi o lipsă de respect faţă de funcţionarele de-acolo – puse la punct „că-s cu Păducel, na aşa le trebuie...”, dar şi faţă de cetăţenii cu probleme sociale care trec pragul instituţiei. Pe „specialistul” în acoperişuri, care din ochi, de la distanţă, direct de pe stradă calculează rata de degradare a materialelor unui acoperiş, după cum spunea la una din şedinţe că a văzut şi a analizat – viceprimarul dându-i dreptate atunci, e vorba de consilierul ţurcaş, ar trebui ca funcţionarele acestui serviciu public să-l cheme să le ţină umbrela când plouă, mai ales în această primăvară capricioasă. nu-i târziu să-l cheme şi după 5 iunie, poate îl ajută cu schimbul şi alţii dintre cei care au votat... În fine, proiectul de la punctul 7, ce viza o asociere în participaţiune a consiliului local cu firma s.c. espogala srl simeria, a căzut şi el la vot. Înainte de asta, primarul Păducel, în calitate de iniţiator, a explicat consilierilor că acest proiect vizează exploatarea şi valorificarea haldei de steril de pe dealul maleii de căre această firmă, beneficiul consiliului local şi al oraşului fiind 10% din valoarea materialului excavat. Zgura roşie formată din acel cărbune ars, poate fi folosită la terenuri de sport. de aici şi interesul acestei firme din simeria. numai că mai bine să rămână halda acolo, decât să se voteze acest proiect, „beneficiul” fiind considerat de unii consilieri prea mic! Şlagărul e ca de atâtea ori: mai vedem, mai analizăm sau ce atâta grabă...
Au mai şi aprobat vreo câteva...
dintre proiectele aprobate, în afară de două proiecte legate de contracte de concesiune pe suprafeţe mici de teren, au mai trecut proiectul nr. 5, „mandatarea reprezentantului oraşului Petrila în aGa la adi „apa Valea Jiului” pentru a propune „modificarea şi completarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pentru Valea Jiului, precum şi proiectul nr. 6, care a vizat trecerea unor imobile din domeniul public în domeniul privat, identificate într-o anexă ataşată la proiect. cam puţin pentru o şedinţă, fie ea şi ultima. Practic, nu se motivează nici măcar diurna de şedinţă pentru unii. iar cetăţenii... ei, ce-i cu ei? Vorba aceea: „la vot şi ciocul mic, că acum noi suntem la putere”. oare?
Final cu consilieri fericiţi, savurând şampania de „rămas-bun” din păhărele de plastic
Finalul a fost unul în care primarul ilie Păducel a înmânat titlul de cetăţean de onoare al Petrilei” lui Petrică Birău. după acest moment, primarul s-a ridicat, a mulţumit consiliului local pentru cei patru ani (de chin am zice, ultimul an mai ales, dar primarul a dorit să fie politicos până la final), urându-le consilierilor în stilul caracteristic: „dumnezeu să vă ajute şi să vă aibă în grijă”.
cam aşa s-a încheiat ultima şedinţă, o parte din consilieri servind şampania din paharele de plastic pregătite din timp (!), alţii, în frunte cu primarul preferând să plece. Poate respectivii nu ştiau, dar după şedinţă câţiva funcţionari din primărie se amuzau în şoaptă de paharele de plastic, unul dintre ei susţinând, mai în glumă, mai în serios, că, conform bătrânilor, „beutul vinului din pahărele de plastic (nota red: sticla e mai scumpă, iar cristalul o adevărată gaură-n buget pe la Petrila se pare) aduce mare ghinion celui care bea!”. oare aşa să fie? Vom vedea duminică.
Corneliu BRAN
CASA DE INSOLVENȚĂ HUNEDOARA SPRL în calitate de lichidator judiciar al MONTAN CONS SRL în faliment, in bankruptcy, en faillite
ANUNȚĂ VÂNZAREA INDIVIDUALĂ PRIN LICITAȚIE PUBLICĂ A URMĂTOARELOR ACTIVE:
1. CASĂ DE VACANȚĂ compusă din: parter cu hol, casa scării, bucătărie, living, baie, centrală termică; etaj I: cu hol, 6 camere, casa scării, grup sanitar; mansardă: cu hol, 6 camere, casa scării, grup sanitar, înscrisă în CF nr. 2151-Lupeni, situată în Lupeni, Masiv Straja, Trup II, Parcela nr. 32, Jud. Hunedoara. Prețul de pornire al licitației este de 758.500 lei, exclusiv TVA. 2. AUTOBASCULANTĂ MAN TGA 41.440, având nr. de înmatriculare HD-18-BRT, an fabricație 2007, cilindree 10518, putere max. 324, motorină, nr. axe 4. Prețul de pornire al licitației este de 197.790 lei, exclusiv TVA. 3. AUTOBASCULANTĂ MAN LE 18.280, având nr. de înmatriculare HD-15-BRT, an fabricație 2005, cilindree 6871, putere max. 206, motorină, nr. axe 2. Prețul de pornire al licitației este de 117.230 lei, exclusiv TVA. 4. FINISOR ASFALT, tip SP 50, motorină. Prețul de pornire al licitației este de 840 lei, exclusiv TVA. 5. HIDRODEBAVURATOR, tip Cornet Mercury, acționat electric, tensiune 380V. Prețul de pornire al licitației este de 1.920 lei, exclusiv TVA. 6. SCHELĂ METALICĂ FIXĂ de tip Ringers. Prețul de pornire al licitației este de 23.450 lei, exclusiv TVA. Licitația va fi organizată la sediul lichidatorului judiciar din Hunedoara, Str. George Enescu, nr. 16, bl. 16, parter, Jud. Hunedoara, în data de 21.06.2016, orele 13:00 . Persoanele interesate de achiziționarea activului prezentat mai sus sunt obligate să se prezinte la sediul lichidatorului judiciar cu 24 de ore înainte de data licitației pentru achitarea garanției de participare la licitație în cuantum de 10% din prețul de pornire a licitației, să achiziționeze caietul de sarcini și să depună documentele solicitate de lichidatorul judiciar. În caz de neadjudecare licitația se va relua în datele de 28.06.2016, 05.07.2016 și 12.07.2016. Contact: Tel: 0354.880378, 0735.000724, e-mail: office@insolventa-corvinia.ro.
8
www.zvj.ro marţi, 31 mai 2016
ANGAJĂRI
mica publicitate
• Vila Alpin Straja angajează ospătari, cameriste, ajutori bucătari şi asistent manager. Condiţii: experienţă minim 2 ani. Relaţii la telefon 0722.520616, 0723.596059. _________________________________________________ • SC INSTANT INTERNATIONAL SRL Petroşani angajează vânzător pentru raion electrice, sanitare şi termice. Relaţii la telefon 0758.114042, 0254.547114. _________________________________________________
• Angajăm personal, bucătari, ospătari, muncitori necalificaţi, pentru hotel-restaurant în Eforie Nord. Telefon 0741.220787. _________________________________________________
• Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar, cunoştinţe limba engleză nivel minim. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana) _________________________________________________
• SC ELECTROUTIL ALISER SRL organizează preselecţie pentru ocuparea următoarelor posturi: 10 electricieni; 5 dulgheri; 5 zidari; 5 lăcătuşi; 5 muncitori necalificaţi. CV-urile se depun la sediul societăţii din Aninoasa, str. Costeni, nr. 311 sau pe e-mail: electroutil@yahoo.com, telefon 0254.513325.
PIERDERI
mica publicitate
• Pierdut Certificat constatator nr. 40944 din 10.11.2011 emis pentru SC CORODA STAR SRL, cu sediul în Uricani, str. Aleea Brazilor, bl.3A, sc.3, ap.27, jud. Hunedoara, înregistrată la ORC sub nr. J20/1102/2011, având CUI 29331312. Se declară nul.
PUBLICITATE
11
CMYK
12
CuLTuRă Carte de Butulescu, în China…
La Beijing, una din cele mai respectabile edituri din China (CTPH), specializată în traduceri din literatura universală, într-un tiraj ameţitor, scoate curând de sub tipar o carte cuprinzând colecţia celor mai frumoase aforisme semnate de Valeriu Butulescu în ultimele trei decenii. Cele peste o mie de aforisme au fost traduse în limba chineză de scriitoarea Chen Xiao Ying. În prefaţă, scri-
facebook.com/ziarulvaiijiului
itorul din Petroşani este prezentat ca… dramaturg valoros, dar şi drept unul dintre cei mai importanţi autori de proză ultrascurtă ai momentului. Au fost selectate aforismele poetice. Dar şi cele cu un sarcasm necruţător, cu umor princiar. Editura va organiza o lansare în această vară, cu ocazia Târgului de Carte de la Beijing, în colaborare cu Institutul Cultural Român, eveniment la care scriitorul Valeriu Butulescu a fost de pe acum invitat. Vom reveni cu amănunte de pe Marele Zid. (ZVJ)
Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 237 l 31 mai 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului
Din volumul “Ecouri din Aninoasa”. „Vederi” din presă
Aninoasa interbelică
Unul dintre evenimentele interbelice foarte importante pentru Valea Jiului ortodoxă s-a petrecut în septembrie 1923. I.P.S. Sa Mitropolitul Ardealului Dr. Nicolae Bălan ajunge la Petroşani într-o zi de joi, 13 septembrie, orele 16, iar la Aninoasa, peste două zile. Mitropolitul este întâmpinat cum se cuvine. Ion Duma, preot şi redactor, îi urează cu supuşenie, smerenie, dar şi entuziasm pe prima pagină „Bine aţi venit!”: „Mitropolitul Ardealului a sosit în mijlocul nostru. Ca într-un uriaş cazan în care clocoteşte amestecul feluritelor elemente, se frământă în sufletele credincioşilor sentimentele de credinţă, de nădejde şi de larg avânt biruitor menit înfrăţirii ce izbândeşte din dragostea curată. (…). Vreme îndelungată, o parte, azi cea mai mare parte a Românilor creştini din Valea Jiului, nu a avut prilej să îşi salute şi să se smerească în faţa Stăpânului lor sufletesc. Dureroase împrejurări l-au oprit pe părinte să-şi cerceteze fiii, şi împrejurări fatale în tragicul lor au împiedicat pe fii să poată venera, măcar de la distanţă, pe Părintele lor. Un vis greu, cu nebănuit de repezi urcuşuri, astăzi s-a destrămat. (…) Sufletul Jiului pulsează ca niciodată, şi strigă din stâncă în stâncă: La mulţi ani, Stăpâne!”. Nu ştiu dacă (şi de câte ori) în Aninoasa au mai călcat vreodată atâtea v.i.p.-uri ca în ziua de 15 septembrie 1923. Motivul acestui desant - „Inaugurarea noului edificiu şcolar în Aninoasa” - şi desfăşurarea ostilităţilor sunt relatate pe larg, în deplină cunoştinţă de cauză, de Florian Gliga, învăţătorul şi directorul şcolii inaugurate: „În ziua de 15 septembrie a.c. a avut loc în colonia Aninoasa, solemnitatea inaugurării noului local de şcoală. La această ceremonie au asistat, pe lângă Î.P.S.Sa Metr. Ardealului şi suita sa valoroasă sosită din Sibiu, Dl. Mârzescu, ministrul muncii, Dl. Valaori, Secr. Gen., în calitate de reprezentant al Min. Instr. publice, Dl. Ştefănescu - Dir. Băncii Româneşti, Dl. Deputat Chirculescu, Dl. Deputat Gh. Tătărescu, Dl. Dr. Beu, Sibiu, Dl. N. Teodorescu, Dir. Gen. al Soc. Petroşani, Dl. I. Winklehner, dir. gen. a soc. Petroşani. Dl. Dr. Hasnaş Senator, Dl. Golescu, D-nii Dir. de mină Bălănescu, Bujoiu şi Dimitriu şi alte notabilităţi a căror nume ne scapă. Au mai luat parte autorităţile civile şi militare din plasă, în frunte cu harnicul administrator al plăşii Dl. Dr. G. Drăgan, şi Comand. Comp. de jandarmi, Dl. căpitan Stroescu, apoi autorităţile locale, în frunte cu Dl. şef al uzinei Aninoasa, Dl. Dir. de mină Jánussy, care are un merit de netăgăduit la ridicarea acestui edificiu, Corpul ingineresc, Corpul didactic, Preoţimea dif. Conf. din localitate, administraţia locală în frunte cu dl. primar Moldvai, care este un stâlp vrednic al şcolii. N-au lipsit de la această manifestare culturală diferitele grupări muncitoreşti, care, prin prezenţa lor, au dat un aspect cu adevărat sărbătoresc înălţătoarei serbări. După banchet, care s-a terminat la ora 10 p.m., frumoasa cunună de oaspeţi a plecat, în frunte cu Î.P.S. Sa, spre pomposul edificiu şcolar, unde la intrare i-a întâmpinat învăţătoarea d-şoara Silvia Lascu, cu o frumoasă cuvântare, predându-i Î.P.S. Sale un buchet de flori, în numele elevilor din şcoală, apoi în numele corpului didactic a reuşit o cuvântare directorul şcolii, Florian Gliga, bineventând pe iluştrii oaspeţi, exprimând Soc. Petroşani adânca gratitudine a corp. Did. Pentru noul local destinat culturii. A vorbit apoi inimosul Dir. Gen. a Soc. Petroşani, Dl. N. Teodorescu, mulţumind înalţilor oaspeţi sosiţi la inaugurarea acestei şcoli, arătând marea însemnătate a muncii ce se desfăşoară în
acest institut, socotind în relief, că (sic!) cultura adevărată e aceea care se face pe bază naţională. Dovedind prin adânca sa înţelepciune că nici o muncă nu poate fi prea mare, când e vorba de asigurarea neamului nostru, Dl. Secretar Gen. Valaori, în calitate de reprezentant al D-lui Ministru al Instrucţiunii Publice, în cuvântarea sa, lungă şi înflăcărată, a subliniat munca grea a învăţătorilor, făcând apel în mod elocvent la răspunderea grea ce o au aceşti zilieri ai naţiunii înaintea lui Dumnezeu şi a omenirii; îi îndeamnă în termeni pătrunzători a-şi îndeplini cu conştiinciozitate apostolatul lor, căci numai prin colaborarea stăruitoare şi conştientă a acestor factori de viaţă ai poporului nostru, putem spera să vedem odată ginta noastră ocupând locul ce i se cuvine, în urma originii sale nobile. După terminarea cuvântărilor, întreg convoiul a trecut într-o sală frumos decorată a şcolii, unde s-a oficiat serviciul religios, la sfârşitul căruia Î.P.S.Sa a rostit o cuvântare înălţătoare, revelând însemnătatea bisericii şi munca de mare valoare săvârşită de slujitorii acestor două altare, care se completează unul pe altul. Marian BOBOC (continuare în paginile II-III-IV)
II
SPECIAL
După ce s-a săvârşit şi actul sfinţirii localului, îndeplinit de Î.P.S. Sa dl. Mitropolit, înalţii oaspeţi se pregăteau de ducă, în timp ce Dl. Dir. Gen. a Soc. Petroşani N. Teodorescu, în cuvinte înălţătoare, predă destinaţiunii acest locaş, încredinţându-l bunei conduceri a directorului şcolar, punându-i la inimă sentimentul naţional în care trebuie să se crească elevii acestei şcoli, făcându-l atent că, prin exemplul său, trebuie să dovedească, că este adevărat santinelă a neamului românesc. În urmă, dl. Secr. Gen. Valauri, ca adevărat părinte, strânge dreapta directorului şcolii, în timp ce, prin cuvinte elogioase, îl îndeamnă a fi apostol adevărat al culturii româneşti şi a neamului din care face parte. După aceasta, înalţii oaspeţi au fost fotografiaţi în faţa noului edificiu şcolar. Plecând, au dus cu sine cele mai frumoase suvenire, încântaţi de pregătirile ce s-au făcut în onoarea lor”. După cum se poate observa, obiceiul personalităţilor de a se călca pe bombeuri la tăieri de panglici nu datează de azi, ci de ieri… Însă, la Aninoasa s-au călcat cu folos pentru comunitatea şcolară. Mitropolitul va mai reveni, în 1929, în Aninoasa. Florian Gliga, învăţătorul şi directorul şcolii din Aninoasa, nu a lăsat prea mult la dospit îndemnul de „a fi apostol adevărat al culturii româneşti şi a neamului din care face parte”, făcut de Valauri, secretarul general al Ministerului Instrucţiunii. Gliga îşi ia în serios rolul de apostol de Aninoasa al alfabetizării, şi la 14 octombrie lansează un apel (redactat la 5 octombrie) către Direcţiunea Generală a Minelor Petroşani, din care am reţinut: „(…) Apelez, deci la inima şi mintea înţelegătoare a falnicilor conducători ai soc. miniere Petroşani - care, după cum au dovedit şi în trecut, nu cunosc margini când e vorba de a jertfi pentru scopuri cultural - să se îndure a permite şi dispune, ca precum în Petroşani şi Vulcan de ani de zile au înfiinţat şi susţin şcoli de analfabeţi şi cursuri complementare - să se introducă tot asemenea şi la Aninoasa aceste cursuri pentru muncitorii dornici de lumină, lăsând să dispară întunericul nostru analfabetic, având în schimb recunoştinţa eternă a bunilor muncitori ce-i aveţi sub înţeleapta D-Voastră oblăduire”. Vă mai amintiţi de muncitorul anonim la Mina Aninoasa care a trimis, la 29 octombrie 1922, redacţiei „o cerere dreaptă” către Direcţiunea minelor Petroşani în care ridică exact, dar exact aceeaşi problemă ca directorul Gliga: alfabetizarea muncitorilor? Să fi îmbrăcat atunci directorul şcolii din Aninoasa salopeta muncitorului de la mină care scrie „o cerere dreaptă”? Şi sfinţirea bisericii greco-catolice din Bărbătenii de jos, săvârşită de Sfinţii Mihail şi Gavril (8 noiembrie), este consemnată cu căldură în „Gazeta…” (probabil de Virgil Pop, preot greco-catolic la Lonea şi redactor la Gazeta Jiului): „În şirul lung, ce s-a alcătuit în toamna acestui an în jurul praznicilor împreunate cu sfinţiri de biserici renovate, nu se poate trece fără a se pomeni şi despre binecuvântarea bisericii din Bărbătenii de jos, săvârşită în ziua de Sf. Arhangheli. Dis de dimineaţă, cete de ţărani mânecau din toate părţile către frumoasa bisericuţă aşezată între şosea şi calea ferată, unde cereau să fie mărturisiţi, ca să poată fi împărtăşiţi cu Sfânta Taină a Cuminecăturii în ziua acestui praznic. După săvârşirea binecuvântării s-a celebrat Sf. Liturghie cu trei preoţi şi un diacon. După cetirea Evangheliei d. canonic-protopop al Jiului, N. Zugrav, cu arta-i cunoscută, adresează bunurilor ţărani o foarte frumoasă şi potrivită vorbire, lăudându-i atât pe ei, cât şi pe preotul I. Traian, pentru jertfa şi zelul arătat prin zugrăvirea bisericuţei lor. Îndeamnă, că ascultând poveţele îngerilor buni, să nu înceteze a se năzui spre o şi mai mare desăvârşire. Toţi cei de faţă - păr. Suciu, I. David din Vulcan, d. Baciu din Lupeni, teologul V. Berinde s-au depărtat cu mângâierea că au asistat şi au conlucrat la un lucru pe cât de plăcut lui Dumnezeu, aşa de folositor oamenilor”.
marţi, 31 mai 2016
1924
În anul 1924 Aninoasa nu a prea fost răsfăţată de presa locală. Abia de a apărut de vreo 2-3 ori, şi atunci sporadic. Excepţie face nr. 6/ 10 februarie 1924, când „Gazeta Jiului” alocă un spaţiu generos unui eveniment important pentru comunitatea greco-catolică din Aninoasa: „Sfinţirea clopotelor şi bisericii din Aninoasa”: „Duminică, în 27 ianuarie, a fost sfinţirea clopotelor şi a bisericii gr. cat. din localitate. Sfinţirea a făcut-o părintele canonic Zugrav asistat de d-nii protopop Suciu şi preotul Traian. Biserica a fost arhiplină de cucernicii credincioşi maramurăşeni, de poporeni din Iscroni şi comunele vecine. Societatea Petroşani a reprezentat-o d. subdirector general Bujoiu din Bucureşti. Au luat parte şi preoţii comunei de alte confesiuni, precum şi toţi oficianţii şi suboficianţii, în frunte cu şeful lor, dl. director Jánossy. Clopotele sunt trei la număr, dau un sunet puternic şi armonios. Ele, sfinţindu-se, sunt închinate sfinţilor Ioan (hramul bisericii), Nicolae (în onoarea părintelui canonic) şi Varvara (patronul minei). După sfinţirea clopotelor a urmat sfinţirea bisericii, care, deşi nu este terminată în interiorul ei, s-a făcut cu scopul de a preda-o menirii ei adevărate, rămânând ca după ce se va umplea şi golul ce se mai resimte, să primească şi sfinţirea Arhiereului. Predica ocazională, atât de înflăcărată a părintelui canonic despre tălmăcirea cuvintelor biserică şi clopot, precum şi lauda adusă pentru jertfa atât de măreaţă făcută de o mână de credincioşi, îndemnul de a face întotdeauna asemenea jertfe pentru asigurarea celei mai scumpe răsplată, mântuirea sufletului, a stors lacrămi de bucurie din ochii credincioşilor. A mulţumit apoi în cuvinte călduroase tuturor factorilor care au contribuit cu sprijinul material sau moral la realizarea acestui praznic atât de frumos şi la o zi de înălţare sufletească. La banchetul dat de comitetul bisericii au fost invitaţi toţi intelectualii din loc şi străinii, care au participat la serviciul divin. În toastele ce s-au ţinut, s-a accentuat şi de această dată mărinimozitatea societăţii Petroşani şi s-au adus urări de bine d-lui subdirector general Bujoiu pentru interesul ce-l dovedeşte acestei instituţiuni cultural morale şi pentru bucuria ce a făcut credincioşilor de a-i onora cu prezenţa Dsale şi acum în gerul atât de înaintat al iernii. Se adresează cuvinte pline de recunoştinţă credincioşilor, care şi-au dat totul atingerii scopului atât de sublim. Se felicită părintele Traian, sărbătoritul zilei, că poate să păstorească o turmă atât de conştientă de datorinţele ei pământeşti. Se aduc ovaţii d-lui Jánossy, cui îi revine în mare parte meritul în realizarea dorinţelor credincioşilor, şi având în vedere
marţi, 31 mai 2016
că numai oamenii pătrunşi de sentimentul religios vor fi şi muncitorii cei mai devotaţi, a sprijinit întotdeauna cu mult zel acţiunea factorilor competenţi. În sfârşit se subliniază ca merite nepieritoare pe paginile istoriei acestei biserici munca neprihănită a harnicului primcurator dl. Rogojan, în al cărui suflet demult era plăsmuită ideea, însă din pricina timpurilor vitrege abis acum s-a putut executa. Laudă i se cuvine, că partea Leului este a dânsului prin câştigarea pentru cauză a tuturor credincioşilor şi alte îndatoriri, care le-a îndeplinit cu atâta însufleţire. Răsplată să aibă din cer. Ne bucurăm, că sub stăpânirea românească, aceasta e a doua instituţiune în Aninoasa, pentru nobilarea sufletului şi creşterea caracterelor, de care avem atâta lipsă”. Biserica nu va aştepta mult până la sfinţirea ei de către arhiereu ei. La 22 iunie 1924 este anunţată vizitaţiunea canonică a P.S. Sale Episcop Dr. Alexandru Niculescu pe care acesta o va efectua între 30 iunie - 14 iulie în Protopopiatul Jiu. Din relatarea „Vizitaţiunea Canonică a P.S. Sale Nicolescu al Lugojului” reţinem cele referitoare la prezenţa înaltului prelat la Aninoasa: „Oprit în Bărbătenii de jos, P.S. Sa a mers la Aninoasa, unde a sfinţit noua biserica clădită din daniile credincioşilor şi cu sprijinul soc. min. Petroşani. La serviciul divin au cântat corul minerilor uniţi şi corul elevilor uniţi din Petroşani, conduse de către părintele R. Miocu. Sfinţirea a avut loc Duminică, în 6 Iulie. După serviciul divin a urmat recepţia. După recepţie, un banchet dat de soc. Petroşani. După aceea, P.S.Sa a făcut mai multe vizite la fruntaşii din comunei Aninoasa şi la credincioşi. Ţinem să accentuăm aici vrednicia păr. I. Traian şi a curatorului I. Rogojan, care cu sprijinul celorlalţi credincioşi şi ai societăţii miniere au ridicat o nouă podoabă în comuna Aninoasa. În ziua următoare a fost sfinţită biserica restaurată din Iscroni tot cu sprijinul soc. min. Petroşani”. În decembrie aflăm ultima referire din anul 1924, e drept frugală, despre Aninoasa, anume că Cercul Cultural Vulcan s-a reorganizat, încadrându-se în el şi comunele
Iscroni, Aninoasa şi Coroeşteni, fiind ales preşedinte Romul Leheni.
SPECIAL III
1925
În anul următor, 1925, presa locală e la fel de zgârcită cu Aninoasa ca în 1924. De-abia la 15 martie 1925, „Gazeta Jiului” consemnează o şedinţă culturală a învăţătorilor, din păcate îndoliată: „Cercul cultural Vulcan şi-a ţinut a treia şedinţă culturală Duminică la 8 Martie a.c. în Aninoasa. Se promitea să fie o manifestaţie frumoasă culturală, dacă Dumnezeu n-ar fi voit să cheme la sine pe copilul bunului păstor sufletesc Şinca, preot ort. român din Aninoasa. Înainte de masă, d-şoara Otilia Andron a ţinut o lecţie practică cu cl. III despre pronumele personale. Lecţia practică a fost predată observându-se toate treptele formale. După critica ce a urmat, lecţia practica s-a declarat de foarte bine succeasă. A criticat dl. Florian Gligor, director, dl. Augustin Pop Bociat, dl. dr. Romul Leheni şi dl. înv. Ion Gh. Ioan. Dl. înv. Augustin Pop Bociat a ţinut o frumoasă şi instructivă conferinţă pentru corpul didactic, despre învăţământul religiunii în şcoalele primare. După masă s-a ţinut şezătoarea culturală pentru public. Vorbirea de deschidere a rostit-o dl. preşedinte al cercului cultural, Romul Leheni, arătând prin cuvinte entuziaste rolul cercurilor culturale. Dl. dir. Florian Gliga a ţinut o frumoasă şi instructivă conferinţă despre însemnătatea învăţăturii, îndemnând publicul asistent, să-şi trimită copiii la şcoală. Elevii şcolii primare din Aninoasa, sub conducerea d-lui înv. Ion Gh. Ion, au executat mai multe cântări patriotice. Sau recitat poezii. Vorbirea de închidere a rostit-o dl. dir. Florian Gliga, exprimându-şi regretul că n-au participat la această şezătoare decât foarte puţini oameni. S-a fixat şezătoarea culturală a Cercului cultural la Coroeşteni pe 5 Aprilie a.c. Cu regret am constatat absenţa învăţătorilor de la secţia maghiară, afară de dl. Ioan Barabas şi Francisc Klinko”. Într-o scrisoare deschisă, titrată de
redacţia „Gazeta Jiului” „O doleanţă. De-ale împroprietăririi” şi publicată la 24 mai 1925, comitetul şcolar din Iscroni ridică o problemă serioasă generată de lipsa localului pentru şcoală în Iscroni: „Onorată redacţie/ Parohia greco-catolică Iscroni a avut şcoală confesională. Mai târziu s-a înfiinţat cea de stat. Edificiu propriu zis n-avea nici una, nici alta, ci închiriase local de la familia Maderspach, iar statul plătea învăţătorii. Averea şcolii confesionale a trecut în proprietatea bisericii după contopirea celor două şcoli. Dar să revenim. Comuna nu are local de şcoală, ci din 1922 ţine în chirie o casă de la familia Maderspach. Dorind comitetul şcolar să edifice un local corespunzător şi fiindcă n-avea nici terenul necesar, s-a cerut împroprietărirea şcolii prin reformă şi conform reformei agrare. Aşa, Comisia de ocol din Petroşani, cu decisul No. 14/ 1922 a expropriat în favorul şcolii şi din averea familiei amintite - ca intravilan şcolar - un teritoriu de 1.300 st. pătraţi. Această hotărâre a fost aprobată de comisia judeţeană prin No. 409/ 1923, iar de comitetul agrar cu
IV SPECIAL
hotărârea No. 168/ 1924. În baza acestor 3 hotărâri aduse de către 3 foruri legale, agronomul regional a venit în comună în ziua de 25 Aprilie 1925 şi a împroprietărit şcoala. Totodată, s-a constatat că, cu hotărârile aduse, de mai sus, suprafaţa amintită s-a expropriat definitiv şi executoriu şi s-a şi transcris în cartea fonduară pe numele şcolii de stat. Consorţiul Bozici et. Comp., cumpărând domeniul Maderspach, încearcă tot posibilul să schimbe această situaţie definitivă, şi încă cum: să schimbe el teritoriul expropriat pentru şcoală cu teritoriul casei care serveşte acum de şcoală, dar fără edificiu, căci astfel cer interesele consorţiului amintit, căruia de şcoală şi de progres cultural nu-l prea doare capul. Dar să observăm mai bine şurubăria dumnealor. Casa care serveşte acum de şcoală nu corespunde pentru acest scop. Consorţiul forţează schimbul de terenuri numai de aceea să poată valoriza cât mai bine această casă, cerând un preţ cât se pare de mare şi silind comuna ca-n lipsă de alt fond să jertfească pentru buzunarele d-lor suma câştigată cu mare trudă spre a zidi o biserică, deci fondul bisericii. Şi iată cum, oameni fără inimă şi fără Dumnezeu voiesc să împiedice edificarea bisericii. Căci suma de 200.000 lei votată de comună, s-a votat pentru biserică, şi nu pentru şcoală. Şi acum să vedeţi. Spre marea noastră uimire, la 11 Mai c. sosesc în comună d-nii: Oroveanu, consilier agricol, Anastasiu, revizor şcolar, ca reprezentant al Ministrului Instrucţiunii ca să delibereze chestiunea schimbului?! Însuşi dl. revizor şcolar, care avea datorinţa morală să apere cauza şcoalei, menţinerea teritoriului cu care şcoala a fost împroprietărită, propune şi susţine schimbul, iar dl. consilier agricol, agitându-se că s-a comis o greşeală cu exproprierea făcută, a declarat că va propune celor în drept schimbul dorit de consorţiu. Ş-acum judece lumea ce este mai presus, interesul şcolii şi al statului, ori interesul numitului consorţiu, care voieşte să ne lipsească de un teritoriu foarte potrivit pentru un edificiu şcolar - care, cu toate acestea, îl vom edifica la timpul său, dar nu din averea bisericii, din alte mijloace, de care vom dispune. O hotărâre definitivă adusă de comitetul agrar s-ar putea schimba aşa de uşor la dorinţa unui străin de neamul nostru? Da, înţelegem, şcoala şi statul pot suferi oricând, dar interesul personal niciodată. Primiţi asigurarea stimei noastre, Comitetul şcolar din Iscroni”. Văzând părtinitoarea atitudine a revizorului şcolar în această chestiune, care a pactizat tocmai cu adversarul, se poate spune că acţiunea se petrece în zilele noastre. Deh, anii trec, moravurile rămân… Cu o lună înainte, săptămână de săptămână, este anunţat un adevărat eveniment pentru comuna Aninoasa: desfăşurarea adunării generale ASTRA. „Gazeta Jiului” publică următoarea convocare, semnată I. Iancu (directorul despărţământului Jiu al ASTRA) şi I. Niciu (secretar): „Domnii membri fundatori pe viaţă, activi şi ajutători ai despărţământului Jiu al Asociaţiunii se convoacă pe această cale la adunarea generală anuală ce se va ţine în ziua de 1 Noiembrie c., ora 3 d.a. în localul Casinoului soc. miniere Petroşani din Aninoasa. Din gara Bărbăteni vor sta la dispoziţia d-nilor membri trăsurile soc. Petroşani. După şedinţă vor urma producţiunea şcoalei din Aninoasa şi o masă comună. Ordinea de zi: 1. Deschiderea adunării şi raportul preşedintelui; 2. Raportul secretarului; 3. Raportul casierului; 4. Raportul bibliotecarului; 5. Raportul controlorului; 6. Alegerea noului comitet al despărţământului; 7. Eventuale propuneri”. În sfârşit, soseşte şi mult aşteptata zi de 1 noiembrie. Din fericire pentru posteritate, cele întâmplate sunt consemnate cu entuziasm, minuţiozitate şi profesionalism în 4 ediţii ale „Gazetei Jiului”. Dincolo de importanţa pentru istoria culturală a Aninoasei, relatarea are însemnătate şi pentru tipicul desfăşurării unei şedinţe ASTRA în Valea Jiului: „La Aninoasa a fost, Dumineca trecută, un praznic cultural. Nu e numai o apropiere îndrăzneaţă de vorba ceea ce spunem, ci faptul însuşi. S-a ţinut acolo adunarea cer-
marţi, 31 mai 2016
cuală a despărţământului nostru, şi câteva ore ne-am ridicat cu toţii deasupra atmosferei comune de certuri interminabile. Au fost acolo preoţi, învăţători şi alţi intelectuali de dincoace şi de dincolo de Carpaţi, uniţi şi neuniţi ca confesiune, dar uniţi cu toţii în dorinţa de a căuta drumurile cele mai bune spre ridicarea românimii din această regiune, unde atâta este de făcut. Şi în această atmosferă de strămoşească frăţie s-au adus hotărâri care, fără îndoială, vor schimba în bine multe din cele de azi. Dar să vedem momentele mai însemnate ale acestei serbări. Sosirea oaspeţilor. Începând de la ora 2, până la ora 4, trăsuri după trăsuri grăbeau de la mica gară a Bărbătenilor spre cătunul Aninoasa, ascuns între dealurile acoperite cu arini. Şoseaua, în ciuda gropilor făcute de ultimul potop, este pretutindeni bună, reparată. Ici-colo, mormane de nisip, surpături de dealuri mai păstrează amintirea acelor ore de pustiire. Dar nu peste mult apar şi casele modestei colonii miniere. Câteva biserici, o şcoală mare, de asemenea un Casinou modern şi un trotuar îţi dau ceva din impresia unui mic orăşel industrial. Rând pe rând, sosesc oaspeţii de la Petroşani, de la Lupeni, de la Lonea şi de la Vulcan. Primirea lor se face în localul Casinoului soc. Petroşani, împodobit frumos, ca atenţie deosebită pentru serbarea ce avea să se desfăşoare acolo. Gazdele casei, d-na şi d-l Jánossy, director minier, se întrec în amabilitatea şi curtoazia cu care ne primesc. Şedinţa festivă. La ora 4 şedinţa se deschide. Sunt de faţă membrii comitetului, prezidenţii cercurilor culturale, reprezentanţii autorităţilor, ai Societăţii Petroşani, intelectuali şi popor numeros. Sala de cinematograf a Casinoului se dovedeşte neîncăpătoare. Îndeosebi, se observă mulţi muncitori, români maramurăşeni, aduşi de dorul de a vedea ceva frumos şi de a auzi sfaturi bune. Dl. I. Iancu, directorul despărţământului, salută pe cei prezenţi, arată însemnătatea adunărilor Astrei şi a operei îndeplinite de dânsa în anul trecut. Se citesc, apoi, raportul secretarului, cassierului, bibliotecarului asupra activităţii din anul trecut. Dl. preşedinte numeşte o comisiune compusă din d-nii: I. Epure şi V. Taloescu, contabili, să controleze gestiunea cassierului. Comisiunea, aflând în ordine gestiunea, propune adunării să se dea descărcarea cuvenită cassierului. Urmează raportul preşedintelui asupra activităţii Asociaţiunii a despărţământului Jiu, precum şi schiţarea programului de muncă pentru viitor, care raport, pentru însemnătatea problemelor noi ce se pun, îl publicăm în altă parte a ziarului nostru, în întregime. (va urma)