CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
împotriva LUI! ADEVĂRU
)
Nu există lege
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Vulcan
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,5061 lei 1$ = 4,0417 lei 1₤ = 5,9108 lei
joi, 26 mai 2016 Anul IX n nr. 1946 n 12+4 pagini n Preţ: 1 leu
Mai mult bătaie de joc, decât ajutor
Locatarii imobilului nr.7/ 5 de pe strada Independenţei din Colonia de Jos a Vulcanului, căruia, zilele trecute, i-a căzut acoperişul, sunt nemulţumiţi de ajutorul material primit.
Grinzile sunt lungi
de şase metri şi ar fi trebuit să fie de şapte. Apoi, pe cineva de acolo l-a izbit asemănarea lor cu elementele de lemn montate, recent, pe marginea străzii Nicolae Titulescu. Numărul laţurilor de lemn lungi de doi metri primite este douăzeci. Or, necesarul ar fi de cel puţin încă o dată pe atât. Despre ţigle, nici vorbă. Ieri, la ora prânzului Mariana Vlad, chiriaşa locuinţei care aparţine de SC Pregoterm SA Vulcan, s-a dus
Ei se plâng
că, în urma vizitei celor două doamne de la primărie, muncitorul de la Pregoterm SA, trimis să evalueze ochiometric necesităţile de material, pentru refacerea acoperişului, şi-a bătut, practic, joc de ei. Elementele de lemn aduse nu ajung pentru tot acoperişul şi, în plus, sunt subdimensionate.
la primărie, încredinţată că primarul Gheorghe Ile nu o va lăsa de izbelişte. Gheorghe OLTEANU
2
LA ORDINEA ZILEI
Petroşani
135 de stâlpii de iluminat revopsiţi
După ce va trece febra alegerilor va fi momentul potrivit pentru acţiunea de curăţare şi revopsite a stâlpilor de iluminat metalici din Petroşani, pe care Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat Petroşani doreşte să o realizeze.
Stâlpii de iluminat public din Petroşani sunt încărcaţi de resturi de anunţuri, sau anunţuri mizere, lipite fără noimă de oricine consideră că aşa se face mica publicitate. Vor intra în reamenajare 135 de stâlpi. De acţiune se va ocupa o firmă din Braşov. Se vor demonta suporţii de flori, steaguri, şi coşuri de gunoi, apoi cei 135 de stâlpi vor fi curăţaţi. 45 de stâlpi au nevoie şi de curăţarea de rugină, prin frecare cu peria de sârmă, şpaclu de oţel sau soluţii decapante. Toţi vor fi vopsiţi cu vopsea 3 în 1, apoi se va trece la remontarea suporţilor de flori, steaguri şi coşuri de gunoi. Petele de grăsime vor fi şterse cu solvenţi, exclusiv petrol lampant şi benzină auto. Fiecare stâlp de iluminat are înălţimea de până la 10 m, deci firma care va POS-uri realiza această igienizare va avea nevoie de dotări adecvate. Pentru curăţarea stâlpilor se va plăti de către primărie puţin peste 20.500 lei. Alina PIPAN Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice achiziţionează servicii bancare de acceptare a plăţilor de impozite, taxe, contribuţii efectuate cu carduri de plată prin intermediul terminalelor POS, la ghişeele Trezoreriei Statului.
Pentru plata taxelor
În total, se vor instala 6 POSuri în judeţ, după cum urmează: 3 la Trezoreria Deva, 2 la Trezoreria Hunedoara, 2 la Trezoreria Petroşani, 2 la Trezoreria Brad, 2 la Trezoreria Haţeg, 2 la Trezoreria Orăştie. Pe parcursul ultimilor ani mulţi contribuabili şi-au manifestat
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie:
Alina PIPAN - 0766.678380
opţiunea achitării obligaţiilor către bugete prin intermediul cardului. Ţinând cont că la nivelul ţărilor europene se înregistrează o tendinţă continuă de limitare a încasărilor şi plăţilor în numerar, direcţia consideră că este necesar ca şi în cazul României să fie identificate mijloace alternative de plată, în care contribuabilii să aibă încredere, şi a căror aplicare să conducă la reducerea plăţilor în numerar. În acest sens, este necesară dotarea cu terminale de tip POS a ghişeelor existente la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului. Achiziţia se va realiza la nivelul Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, care va asigura acest serviciu pentru toate cele 4 judeţe aflate în subordine. Alina PIPAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com
Ştie Ile ce ştie:
Fă-te frate cu ministrul Dezvoltării până-ţi termini mandatul! Nu ştiu dacă intenţionat sau nu, dar, în primele lui cuvinte, Gheorghe Ile i-a făcut pe plac lui Laurenţiu Nistor, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD, care, de câte ori are ocazia, îl resuscitează politic pe penalul Victor Ponta. Dar, mai întâi,
nu mă lasă inima să trec peste gafa verbală pe care „Komunistor” a produs-o. „Sunt onorat să fiu la dumneavoastră la petrila” au fost primele cuvinte rostite de fostul tractorist în sala cinematografului din Vulcan. cuvinte care au generat nu doar rumoare şi ghionturi, ci şi râsete înfundate. că, deh, la un asemenea eveniment nu era să râzi cu gura până la urechi. ca la filmele cu Stan şi Bran.
Ca să-i cânte
în strună preşedintelui pesedist hunedorean, Gheorghe ile şi-a amintit şi el cu durere de
fostul premier trimis în judecată cu mai multe capete de acuzare. „De când ponta a plecat, a jelit primarul, am rămas orfani. Nu am mai primit nimic, aşa că trebuie să luăm înapoi hăţile!”. S-a văzut limpede că vorbele astea i-au mers până-n adâncul sufletului său roşu condamnatului cu suspendare liviu Dragnea. care, când a luat cuvântul, l-a umplut cu laude pe primarul Gheorghe ile. la fel cum cred că a făcut şi cu candidatul pSD din Sibiu, localitate în care s-a aflat în cursul zilei de miercuri.
Acum, cine a înţeles
şi-a dat seama că moroşanul din ile a procedat în mod isteţ după ce laurenţiu Nistor l-a tămâiat pe Dragnea c-a fost „cel mai bun ministru al
8
www.zvj.ro joi, 26 mai 2016
Dezvoltării”. Da, e adevărat, ştiu asta de la şedinţele de consiliu local la care particip lunar. Vulcanul a primit, în mod constant, sume de bani consistente de la ministerul condus pe atunci de liviu Dragnea. Bani cu care primarul din Vulcan a terminat de refăcut infrastructura în toate cartierele în care fusese programat.
Dar nu trebuie
uitat că, înainte cu ceva timp, acelaşi minister a finanţat construcţia telegondolei din pasul Vâlcan. iar blonda lui Băse, care era atunci la butoanele Dezvoltării, a vărsat bani grei în această construcţie pe care, tot ea, cu ocazia inaugurării, a promis că o va extinde cu al doilea tronson. or, după plecarea Elenei Udrea investiţia din pasul Vâlcan a fost dată uitării. De aceea, cred că aţi înţeles tâlcul, de ce îi dau dreptate lui ile şi de ce am zis aşa în titlu. Gheorghe OLTEANU
politică
3
4
SPoRT
Multe speranţe
Jiuliştii, la două turnee
Două echipe din Petroşani şi una din Hunedoara, campioane judeţene în competiţiile rezervate juniorilor B1, C şi D la, vor participa în perioada următoare la etapele zonale ale Campionatului Naţional de fotbal. Cu siguranţă, toate cele trei echipe visează la calificarea la etapa finală a competiţiei.
ACS Şcoala de Fotbal Jiul Petroşani, campioana judeţului Hunedoara la juniori D (copii născuţi în 2003-2004), va juca la turneul zonal de la Arad, programat de joi, 26 mai, până luni, 30 mai. Puştii din Valea Jiului vor juca în cadrul grupei preliminare cu Luceafărul Drobeta Turnu Severin, joi, de la 17:30, şi cu ACS Poli Timişoara, sâmbătă, 28 mai, de la 17:30, iar dacă vor ocupa locul I
după următorul program: vineri, 27 mai, de la ora 17:00, cu ACS Viitorul 2014 Anina, şi duminică, 29 mai, de la ora 17:00, cu CS Unirea Sânnicolau Mare. Campioana judeţeană a juniorilor C (copii născuţi în 2001-2002) este FC Hunedoara. Alb-albaştrii vor participa la turneul zonal care va avea loc la Arad, în perioada 2-6 iunie. Echipa de pe Cerna va susţine trei meciuri, după următorul program: joi, 2 iunie, de la ora 16:30, cu ACS UTA Bătrâna Doamna Arad; vineri, 3 iunie, de la ora 18:00 cu CS FC Electrica Timişoara; sâmbătă, 4 iunie, de la ora 18:00, cu CSŞ Caransebeş.
în grupă se vor califica în finala turneului. La turneul zonal al juniorilor B1 (copii născuţi în 1999-2000), fotbalul hunedorean va fi reprezentat de CSM Jiul Petroşani, lidera judeţeană Pentru juniorii Jiului, la această categorie. Competiţia va avea loc la Sânnicolau Mare, în judeţul Timiş, în perioada 27-29 Chiar dacă antrenorul Cosmin Kanduth a fost amendat şi mai. Alb-negrii vor juca suspendat, juniorii Jiului nu au mai făcut niciun pas greşit
Încă o victorie
şi şi-au mai trecut în cont încă o victorie.
Jiuliştii au bătut cu 3-0 pe Şoimul Băiţa, păstrându-şi avansul de 10 puncte faţă de cea de a doua echipă clasată Retezatul Haţeg. Doar 24 de goluri au fost marcate în etapa trecută, cel mai strâns rezultat înregistrându-se în partida Hercules Lupeni Minerul Uricani: 3-2. Rezultatele etapei: Retezatul Haţeg - AS Aurul Certej: 4-2; CSA Aurul Brad - CS Vulcan: 1-0; AS Hercules Lupeni - ACS Minerul Uricani: 3-2; CS Inter Petrila - Metalul Crişcior Brad: 3-0; „U” Petroşani - CNS Cetate II Deva: 3-0; Victoria Călan - AS Gloria Geoagiu: 3-0; AS Şoimul Băiţa - CSM Jiul Petroşani: 0-3.
Marian Nastasiei
A revenit la Ştiinţa
După un periplu de câteva luni pe la Poli Iaşi, formaţie ce joacă în Superligă, jucătorul Marian Nastasiei s-a întors la Ştiinţa Petroşani.
Nastasiei a ales să revină la Petroşani şi a fost om de bază în echipa de rugby în 7, care a devenit vicecampioană naţională universitară. Nastasiei s-a confruntat în ultima vreme cu probleme medicale, fiind nevoit să suporte câteva intervenţii chirurgicale la mână. Să sperăm că de această dată revenirea la echipa sa de suflet va fi una cu noroc pentru jucătorul din zona Moldovei. facebook.com/ziarulvaiijiului
Invitat la o acţiune a campioanei olimpice Constantina Diţă
Operaţia Irinei
Sportivii de la Clubul „San Montan” Petrila au fost invitaţi să participe în data de 23 iulie la Roşia Montana.
Operaţia fetiţei de trei anişori Irina Ioana Gyuka, care ar fi trebuit să aibă loc la Bucureşti, s-a amânat.
Clubul „San Montan”
Acolo marea campioană olimpică Constantina Diţă va da startul ediţiei cu numărul patru al maratonului dedicat drepturilor naturii. „Vă aştept să alergăm împreună la cel mai mare şi frumos concurs din Roşia Montană! Împreună vom învăţa ce înseamnă sănătate, curaj, ambiţie şi o natură curată!” este îndemnul Constantinei. Roşia Montană a devenit în ultimii ani un simbol al înţelegerii nevoii de protejare a naturii, acum cât încă se mai poate. Susţine şi tu drepturile naturii participând la Maratonul de la Roşia Montană!
Pentru AJF Hunedoara
Încă o palmă
Metalul Crişcior este cea de-a treia echipă care îşi anunţă retragerea din campionat. Neoficial motivul ar fi amenzile mari pe care forul judeţean le dă echipelor din acest eşalon. Este posibil ca numărul formaţiilor retrase să ajungă la cinci, dacă şi Aurul Certej şi Hercules Lupeni vor lua această decizie. Metalul Crişcior este cea de-a treia echipă din campionatul judeţean care îşi anunţă retragerea, după ce aceasta nu s-a prezentat la partida de campionat cu Inter Petrila. Cetate II Deva şi Gloria Geoagiu sunt alte două formaţii care s-au retras în acest sezon şi se pare că şirul abandonurilor nu se va opri aici. Pe lista cu posibile renunţări se mai află Aurul Certej şi Hercules Lupeni. „Şi acesta va fi doar începutul, pentru
8
www.zvj.ro joi, 26 mai 2016
că este inadmisibil să ni se pună pumnul în gură şi să nu ne lase să vorbim. Şi patronul meu, Nelu Haţegan, a spus că, dacă se va continua în acest ritm, va retrage echipa Hercules Lupeni din campionat. Unde s-a mai văzut ca noi să fim judecaţi de observatorii care au asistat la meci şi care au acordat note mari arbitrilor?! Este un semnal de alarmă tot ceea ce se întâmplă acum în fotbalul mic. Eu şi acum repet că nu voi plăti amenda de 450 de lei care mi-a fost dată pe nedrept. Voi fi vehement şi nu voi renunţa la principiile mele. Nimeni nu mă va opri să vorbesc şi să spun lucrurilor pe nume”, a declarat Dan Voicu, antrenorul lui Hercules. Tot mai multe echipe din judeţ îşi exprimă nemulţumirea faţă de numărul mare a amenzilor primite, dar şi de tratamentul diferenţiat de care se bucură unele cluburi. Cert este că e nevoie de o schimbare, altfel riscăm să se scufundăm şi la acest capitol unde fotbalul este la nivel amator şi plăcerea de a juca este înainte de orice.
A fost amânată
Irina a fost dusă pentru evaluare la un spital privat din Bucureşti, unde costurile erau prea mari. „Costurile erau prea mari pentru operaţia de la Bucureşti, iar medicul de acolo ne-a îndrumat spre un spital de stat din Cluj, unde cu o singură operaţie, în loc de trei operaţii, s-ar putea rezolva probleme fetiţei. Contul este deschis, iar cei care au posibilitatea pot să doneze în continuare”, a declarat preşedintele Clubului „San Montan” Petrila, Erika Santa. Clubul „San Montan” a organizat, chiar luna aceasta, un eveniment caritabil pentru Irina, în urma căruia s-au adunat 3.000 de euro. Contul RO67 BTRL RONC RT02 1458 6701 este deschis la Banca Transilvania pe numele Ozsvath Margareta (mama fetiţei). Pagini realizate de Loredana JUGLEA
SPORT
5
6
actUaLItatE
Vulcan
Eveniment religios inedit
În prima zi a lunii iunie vor fi aduse, pentru prima dată, la Vulcan moaştele Sfântului Nectarie. Iniţiativa acestei acţiuni îi aparţine preotului paroh Ionel Onuţ.
Pe primul loc în agenda lui Păducel
Locurile de joacă
În zilele acestea, ca în fiecare an înainte de vacanţa elevilor, angajaţii Primăriei Petrila fac, pe lângă celelalte lucrări ample de pe raza localităţii, lucrări de amenajare şi de reparaţii la locurile de joacă.
„De fiecare dată am dat dovadă de receptivitate la tot ceea ce înseamnă propuneri ale cetăţenilor din oraşul Petrila. Încă de la începutul anului am cuprins bani la Nu puţini sunt bugetul local şi am achiziţionat şi credincioşii care, aflând despre minunile înfăptuite de moaşanul acesta – şi fac această precitele Sf. Nectarie, au făcut drum la schitul din Hunedoara zare pentru că, după cum ştiţi, care-i poartă numele. La 1 iunie vulcănenii vor avea la ei în aţi şi scris acest lucru în ZVJ – oraş moaştele acestui sfânt. Ele vor sta, pe tot parcursul primobilier de joacă pentru copii din parcurile şi zonele special create mei zile a lunii viitoare şi al nopţii care-i va urma, la Biserica pentru joacă. Ortodoxă Vulcan 1 (lângă popicărie) cu hramul „Sf. Ierarh Nianul acesta, ca să se ştie de toată lumea, la propunerea mea şi cu colae”. voinţa consiliului local, am alocat 800 de milioane lei vechi în acest sens. cam în fiecare an suma a fost cam tot aceeaşi, pentru că oraşul e Părintele Ionel Onuţ destul de întins, iar parcurile sunt cele care dau viaţă acestuia şi aduc m-a rugat să amintesc că, tot în 1 iunie, de la ora 21.00 şi bucurie în mod special copiilor noştri şi nu le putem lăsa în paragină. până în dimineaţa zilei de 2 iunie, în biserica al cărei paroh Mobilierul de joacă achiziţionat anul acesta a fost deja montat în Parcul este un sobor de preoţi va oficia slujba de priveghere. Unul I.D. Sîrbu, pe terenul de joacă din parcul de la căprioara, în spatele dintre primii care şi-a anunţat prezenţa la acest important blocului 115 de pe Republicii, la blocul 29 din cartierul 8 Martie, la loeveniment religios este primarul Gheorghe Ile. El l-a înştiincurile de joacă din zona Brătianu. Pe lângă asta, am dat demult ordin ţat pe părintele paroh că, împreună cu colaboratorii lui clar de începere a lucrărilor de reparaţii la Parcul Colonie cimpa, în apropiaţi, vor sta în biserică de la începutul şi până la sfârşiparcul de la Remete. Mai avem o parte din mobilier în curtea primăriei, tul slujbei. care va completa, acolo unde e nevoie, mobilierul de la aceste locuri Gheorghe OLTEANU de joacă din tot oraşul. De asemenea, de peste o lună ne ocupăm de repararea şi vopsirea mobilierului existent în aceste locuri de joacă şi în parcuri. continuăm acest proces până la vacanţa elevilor, astfel încât toată vara copiii să se simtă cât mai bine în aceste zone speciale amenajate pentru ei, dar şi să fie în siguranţă atunci când se joacă. tot pentru copii, săptămâna trecută într-o şedinţă am aprobat o sumă de bani, prin care să sărbătorim cum se cuvine Ziua Internaţională a copiilor, din data de 1 Iunie, aşa cum facem an de an la Petrila”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. Corneliu BRAN
facebook.com/ziarulvaiijiului
şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
Mai am un singur dor
Mai am un singur dor În liniştea serii Să mă lăsaţi să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Şi codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiţi un pat Din tinere ramuri.
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest Alin Rus vă prezintă:
l 26 mai 2016 l
l 4 pagini l
ISSN 2068 - 3650
Mioriţa
Şi de-a fi să mor În câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Şi lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; nal de alarmă faţă de direcţia În dosul stânii, imprimată de industria funerară contemporană privind felul în Să-mi aud cânii. care corpul uman „trebuie tratat şi dispus după moarte”. Această industrie funerară a crescut în fiecare an de-a lungul întregului secol al XX-lea şi a devenit extrem de puternică în ultimele decenii, mai ales în ţările dezvoltate precum America, Canada, Japonia, dar tot mai mult şi în alte ţări, incluzând aici şi România. Având o putere economică tot mai mare, ea a reuşit să exploateze tot mai mult consumatorii şi să îşi impună propriile interese, profitând de sentimentele şi trăirile rudelor defuncţilor din buzunarele cărora a reuşit să stoarcă sume absolut exorbitante de bani. În general, oraşele mari şi metropolele din mai toate colţurile planetei oferă servicii funerare cu costuri imense pentru cetăţenii acelor regiuni. Astfel, în Statele Unite, îndeosebi în zonele sale urbane, costul mediu al unei înmormântări se ridică la 8.000-10.000 dolari, fără a include aici costurile închirierii sau cumpărării parcelei de pământ din cimitir, care adaugă la suma iniţială între 5.000-10.000 dolari. Puţin mai reduse sunt costurile unei incinerări, dar nici aici lucrurile nu stau cu mult mai bine, cheltuielile ajungând uşor la 4.000-5.000 dolari. În aceste sume nu sunt incluse pagubele produse mediului ambiant de către industria funerară, devenită unul dintre cei mai mari poluatori industriali ai zilelor noastre. Câteva dintre aceste efecte negative sunt poluarea apelor, a solului şi a aerului, a căror asanare este plătită din banii de taxe ai contribuabililor sau se reflectă în costuri suplimentare pentru fiecare persoană şi familie în parte datorate investiţiilor în medicamente precum şi alte cheltuieli medicale ca urmare a degradării sănătăţii generale a fiecărui individ. Conform unor studii realizate de organizaţia Greensprings Natural Cemetery Preserve, doar în Statele Unite într-un an de zile se deversează în sol şi în ape 3.130.763 litri de lichid de îmbălsămare, produs compus în special din formol, metanol, alcool izopropilic, glutaraldehidă şi alte substanţe chimice toxice şi destructive.
Eminescu, Mioriţa, Momârlanii şi Poluarea Globală
Aceste versuri scrise de Mihai Eminescu la finele anului 1883, au trezit mereu sentimente de melancolie şi reverii romantice în sufletul cititorilor. La fel, dorinţa de pe urmă a ciobanului din balada populară Mioriţa, întruchipată în două strofe de mare fineţe artistică şi literară, au atins şi ele întotdeauna corzile sensibile ale imaginaţiei poetice acelora care le-au lecturat. În aceeaşi linie, observarea mormintelor simple, uneori cu cruci mici de lemn din curţile momârlanilor au fost privite cu multă curiozitate şi uneori nedisimulată mirare de cei cu totul străini de acest obicei străvechi. Nota comună a celor trei perspective este aceea a unei înmormântări simple, lipsite de fast şi somptuozitate, aproape de cei dragi, în mijlocul naturii şi al elementelor primordiale ale cosmosului din care a apărut lumea şi viaţa. Este foarte probabil că puţini dintre cititorii „ultimului dor” Eminescian sau ai Mioriţei au privit vreodată aceste versuri dintr-o perspectivă pragmatică şi nu dintr-una pur metaforic-poetică. Mai mult decât atât, de-a lungul timpului au fost voci care au condamnat obiceiul momârlănesc simplu şi ancestral al îngropării mortului în grădină, la doi paşi de casă, ca fiind neigenic, înfricoşător sau chiar barbar. De aceea, puţini sunt aceia care au văzut în versurile din poezia Mai am un singur dor şi cele ale baladei Mioriţa germenii unei critici reale şi pragmatice a unui tip de înmormântare clasică, cu „sicriu bogat”, litri de formol îndesaţi în toate orificiile cadavrului, tone de beton, granit şi oţel investiţi în monumente funerare uneori impresionante, toate menite a păstra memoria defuncţilor în eternitate. Cimitirele actuale, mai ales cele din marile oraşe stau ca mărturii vii a acestui tip de viziune, puţin contestată astăzi nu numai în România ci în mai toate colţurile planetei. Ce este rău în toate acestea? ar putea întreba apărătorii şi promotorii fervenţi ai industriei funerare contemporane. Şi mai ales ce legătură există între aceste realităţi şi ideea de poluare globală prezentă în chiar titlul acestui articol? Pentru a răspunde la aceste întrebări vom pune pe tapet şi analiza o serie de date produse în ultima decadă de diverse asociaţii, ONG-uri, cercetători şi oameni de ştiinţă care au încercat să dea un răspuns acestor întrebări, şi mai ales să tragă un sem-
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului l Anul VI l Nr. 166 l
(continuare în paginile II-III-IV)
II
SPECIAL
Pe lângă această poluare agresivă şi viciantă la modul absolut, pământul cimitirelor din America înghite anual, sub formă de sicrie şi parte din materialul cavourilor, peste 30 milioane de tone de lemn de esenţă tare, în general lemn valoros provenit din pădurile tropicale şi, tot în general, tratat cu un amestec de substanţe chimice, pentru a-l face mai rezistent în timp. Astfel, sicriele şi cavourile laolaltă îngroapă în sol peste 104.272 de tone de oţel, peste 2.700 de tone de cupru şi bronz şi mai mult de 1.636.000 de tone de ciment şi granit. Toate aceste elemente îngropate în pământ se degradează în timp şi eliberează substanţe poluante pentru sol şi pânza freatică de apă. Nici în domeniul cremării lucrurile nu par să stea deloc mai bine. În cazul incinerării vorbim de un alt gen de poluare, care afectează cel mai mult atmosfera şi mai puţin pământul şi apele. Însă, în acest caz, substanţele eliberate sunt extrem de otrăvitoare, mai ales pentru că este vorba de mercur, plumb şi alte metale cu factor de poluare ridicat. La acestea se adaugă, bineînţeles, şi o cantitate apreciabilă de dioxid de carbon rezultat în urma arderii complete a unui cadavru. S-a descoperit că fiecare incinerare eliberează în atmosferă între 0.8 şi 5.9 grame de mercur provenite din incinerarea plombelor dentare. Această cantitate care pare insignifiantă la o primă vedere, este, de fapt, colosală dacă o privim dintr-o perspectivă holistică pe întreg ansamblul unei ţări sau continent. Doar în Statele Unite, o ţară pentru care avem date exacte la dispoziţie, numărul tuturor incinerărilor anuale eliberează în mediu între 450 şi 3530 kilograme de mercur. Din această cantitate, în jur de 75% ajunge în atmosferă, iar restul de 25% în pământ şi ape. Tot în cazul cremării vorbim şi de o cantitate uriaşă de energie, care poate fi gaz metan, petrol sau curent electric, necesar arderii complete a unui cadavru uman până la transformarea acestuia într-o cantitate de cenuşă care încape într-o urnă. Ei bine, s-a calculat că energia destinată arderii unui cadavru uman ar putea fi folosită de o maşină cu consum mediu pentru parcurgerea unei distanţe de 7.724 kilometri, pe când echivalentul energiei consumate pentru toate incinerările din America ar fi îndeajuns pentru ca o rachetă să străbată distanţa de la Pământ la Lună, dus-întors, de 83 de ori. Datele pentru România privitoare la înhumări şi incinerări sunt ceva mai sărace, dar cel puţin pentru zonele urbane lucrurile tind să urmeze din nefericire modelul american, prin folosirea frecventă a formolului şi alcoolului izopropilic pentru îmbălsămare, ambele considerate substanţe cancerigene din clasa I-a de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Datele legate de poluarea mediului, dar mai ales costurile ridicate ale serviciilor funerare, i-au determinat pe locuitorii ţărilor dezvoltate, precum Statele Unite, să caute alternative mai ieftine, şi dacă se poate, şi mai ecologice pentru dispunerea corpului uman după moarte. Un articol publicat de Katie Zezima în numărul din 20 iulie 2009 al celebrului cotidian The New York Times arată că tot mai mulţi americani optează pentru aşa-numitele home burrials – înmormântări acasă; de fapt, un fel de înmormântări în grădina casei, în stil momârlănesc. Costurile unei astfel de înhumări ajung nu la mai mult de $250, conform autoarei articolului. În acest caz nu este neglijat nici aspectul ecologic. În cele mai multe cazuri, cei care optează pentru o astfel de înmormântare aleg un sicriu simplu din lemn
joi, 26 mai 2016
de brad netratat cu substanţe chimice şi fără ornamente sau accesorii metalice, iar corpul nu mai este îmbălsămat prin inserarea de formol în corp şi înlăturarea organelor interne în timpul acestei operaţii. O altă alternativă care are un succes tot mai mare, mai ales în unele state de pe coasta de est, precum Massachusetts, sunt aşa numitele green burials – înmormântările ecologice. Câteva cimitire din acest stat american oferă astfel de servicii celor care le solicită. În cazul unei astfel de înmormântări, îmbălsămarea corpului şi utilizarea oricăror substanţe destinate prezervării sunt excluse. Excluse sunt şi utilizarea cimentului şi a altor materiale de construcţii pentru realizarea monumentelor funerare, cât şi a lemnului tratat chimic pentru producerea sicriului. Ca şi în cazul precedent, al înmormântării acasă (home burrial), pentru confecţionarea sicriului se foloseşte lemnul de brad netratat. În final, la căpătâiul defunctului se aşează doar o mică placă metalică cu numele acestuia. Însă, tehnologiile cu adevărat revoluţionare în acest domeniu sunt doar în fază incipientă. Un proiect ambiţios în acest sens a fost conceput de cercetătoarea Katrina Spade şi se intitulează Urban Death Project (ProiectulPentru Morţile din Spaţiul Urban). Intrând pe siteul de internet destinat proiectului aflăm încă din primele rânduri despre ce este vorba: „Proiectul Pentru Morţile Urbane utilizează procesul de transformare în compost a cadavrelor în condiţii optime şi într-o manieră gentilă, creând a alternativă ecologică şi semnificativă care vine în consonanţă cu grija persoanelor umane pentru rudele lor decedate”. Pe scurt şi la obiect, acest proiect a creat premisele unui centru urban în care trupurile decedaţilor sunt absorbite în proporţie de sută la sută în plante şi copaci la a căror dezvoltare şi hrănire ajută prin furnizarea substanţelor de care acestea au nevoie. Intrând pe website-ul proiectului se poate observa, pas cu pas, etapele prin care trece un cadavru, de la ceremonia funerară până la totală reîntoarcere a acestuia în ciclul naturii prin reintegrarea lui în substanţa solului şi a plantelor de pe suprafaţa acestuia: http://www.urbandeathproject.org/#home Tot în aceeaşi linie se încadrează şi proiectul unei alte cercetătoare din America: Jae Rhim Lee. Aceasta oferă o viziune ce pare desprinsă din lumea Science-Fictionului. Ca cercetător biolog, împreună cu o echipă de alţi cercetători, ea a creat în laborator o ciupercă care se hrăneşte cu substanţele provenite din corpul uman (păr şi unghii), dar şi din descompunerea cadavrelor. Mai mult decât atât, această ciupercă, numită ciuperca-infinit, este creată în aşa fel încât asigură reintegrarea substanţelor nocive din cadavrele umane în mediu natural într-o manieră nepoluantă şi, sută la sută, ecologică. Pentru cei care nu ştiu, în zilele noastre corpul uman, prin contactul cu diverse substanţe chimice, precum detergenţi, conservaţii din mâncăruri, noxe din atmosferă şi ape, etc., devine un fel de uzină care prelucrează otrăvuri. Din acestea parte sunt eliminate, însă altele rămân prizoniere în trupul uman până la moartea acestuia, când ele se reîntorc în natură, de cele mai multe ori într-o formă poluantă prin înhumările clasice sau prin incinerare. Ei bine, ciupercile create de cercetătoarea americană fac un serviciu extraordinar mediului înconjurător prin sintetizarea tuturor acestor otrăvuri şi toxine şi reintegrarea lor armonioasă în natură. Cei care doresc o
SPECIAL III
joi, 26 mai 2016
În comparaţie cu acestea, piatra funerară a lui Paul Revere unul din eroii Revoluţiei Americane, decedat în 1818 este de-a dreptul banală.
Odată cu secolul XX în cimitirele americane se remarcă o tendinţă pentru monumente funerare somptuoase.
În zonele urbane supraaglomerate, precum Hong Kong, cimitirele fac concurenţă clădirilor din jur prin cantitatea de cimen şi granit investită în monumente funerare. Aceasta pe lângă criza acută a găsirii unui loc de veci, fenomen prezent şi în marile oraşe ale României
Preţ mediu al unui sicriu în Statele Unite postat pe site-ul unei firme de profil
Soylent Green, un film considerat vizionar în 1973, depăşit ca idee şi concepţie despre moarte şi actul muririi de tehnologiile revoluţionare ale prezentului.
Costumul revoluţionar impregnat cu sporii ciupercilor-infinit care reciclează complet un cadavru uman prin reintegrarea sa în ciclul naturii în aproximativ două luni.
Îngroparea mortului în grădina din spatele casei, un obicei comun momârlanilor din Valea Jiului… Acum, practicat tot mai des şi în America.
IV SPECIAL
astfel de înmormântare pur ecologică pot deja comanda un costum impregnat cu sporii acestei ciuperci produse în laborator. Costumul, chiar dacă nu încă pe buzunarul tuturor românilor, poate fi deja achiziţionat prin internet la preţul de $1500: http://coeio.com/people-products/ Aşa cum se poate observa pe website livrarea se face între 14 şi 16 săptămâni, timp destinat producerii sporilor de ciuperci şi confecţionării costumului impregnat cu acestea. Însă, pentru funcţionarea adecvată a acestei invenţii trebuie ştiut că cadavrul va trebui îngropat nu la doi metri sub pământ, ci la maxim un metru. În felul acesta se permite atât ciupercilor, cât şi bacteriilor aerobe existente în sol să îşi facă lucrarea şi să redea mediului natural corpul defunctului în totalitate şi în mod ecologic. De fapt, toate alternativele unei înmormântări ecologice, enumerate mai sus, se bazează pe această recentă descoperire: bacteriile aerobe pot lucra şi reintegra cadavrul în ciclul naturii, în mod nepoluant, numai dacă corpul este îngropat la adâncimi mici. În cazul adâncimilor mari de doi metri sau mai mult, doar bacteriile anaerobe duc la degradarea corpului uman pe care îl transformă într-o supă poluantă impregnată cu chimicalele pe care corpul nu le-a putut procesa, la care se adaugă formol şi care împreună otrăvesc pânza de apă freatică şi solul în care sunt îngropate. Cel puţin ultimele două alternative de înmormântări ecologice par desprinse din lumea Science-Fictionului. Însă, trăim vremuri care au depăşit cu mult imaginaţia unor filme S.F. considerate la vremea lor vizionare. Spre exemplu, filmul Soylent Green, care a fost considerat „cel mai bun film S.F. al anului 1973” şi câştigător al premiilor Nebula, Saturn şi Hugo, pentru a enumera aici doar câteva, se bazează pe o idee şi un scenariu devenite deja anacronice. Foarte pe scurt, filmul prezintă povestea detectivului Frank Thorn (excelent jucat de Charlton Heston) şi a prietenului său, bătrânul Solomon Roth (portretizat de actorul Edward Robinson, aflat la ultima sa apariţie scenică), ca cetăţeni ai New Yorkului anului 2022. Oraşul, bântuit de boschetari şi cartiere insalubre, este sumbru portretizat ca fiind minat de corupţie, suprapopulare, sărăcie, poluare şi mai ales lipsă acută de resurse. Oamenii se hrăneau cu mâncare sintetică, iar străzile New Yorkeze erau scena unor revolte şi mişcări sociale de tot felul, suprimate cu dificultate de poliţie. În acest peisaj cuprins de marasm, detectivul Thorn intră pe urmele unei mari corporaţii care producea mâncare ieftină sub forma unor biscuiţi verzi care se pretindea a fi fost fabricaţi din plancton maritim. Detectivul intră întâmplător pe firele încâlcite ale funcţionării acestei corporaţii şi află crudul adevăr: corporaţia Soylent Green transforma cadavrele umane în biscuiţi soylent, pe care îi punea ulterior în vânzare. Cei care îşi donau benevol corpul acestei mari corporaţii erau supuşi unui proces de eutanasiere, în timpul căruia, în ultima ora de viaţă, persoana în cauză putea asculta muzica simfonică favorită şi vedea imagini cu Pământul de odinioară, dominat de o natură bucolică şi mirifică. Ajuns în sediul central al corporaţiei, detectivul Thorn soseşte prea târziu pentru a-şi salva bătrânul prieten, Sol Roth, ajuns şi el în faza finală a procesului de eutanasiere. Însă, reuşeşte să vadă odată cu acesta splendidele imagini cu Pământul din deceniile trecute pe care doar Solomon apucase să le vadă în copilărie şi i le povestise de zeci de ori prietenului său detectiv. Deşi nu-şi mai poate salva priete-
joi, 26 mai 2016
nul de la ireversibilul sfârşit, detectivul Thorn reuşeşte să fugă din fabrică şi, chiar grav rănit în urma unui schimb de focuri, reuşeşte să deconspire cetăţenilor din New York teribilul adevăr care se ascunde în spatele corporaţiei Soylent Green:Soylent Green is people! Biscuiţii Soylent sunt fabricaţi din cadavre umane! Încă de la început criticii filmului au atenţionat asupra unui aspect ilogic al întregii poveşti: într-un oraş suprapopulat şi dominat de o omenire decrepită, imorală, fără resurse şi perspective, cui i-ar mai fi păsat dacă o corporaţie ar fi produs biscuiţi verzi chiar şi fabricaţi din cadavre umane? Lăsând la o parte ideea canibalismului involuntar şi la eutanasiei idilice în schimbul „vânzării” propriului corp, vehiculate în filmul Soylent Green, dar ţinând seama de realităţile actuale, printre care suprapopularea planetei şi poluarea tot mai acută a mediului înconjurător, trebuie să observăm un fapt simplu. Orice idee care promovează asanarea planetei şi soluţii optime pentru înlăturarea poluării devine astăzi revoluţionară. Corporaţia Soylen Green, în condiţiile date, dacă ar putea oferi o alternativă viabilă înhumării şi cremării clasice, prin reciclarea ecologică a cadavrelor umane şi reîntoarcerea lor în mod natural în mediu ambiant, ar putea deveni vizionară. Asta în timp ce detectivul Thorn, deşi animat de cauze nobile, s-ar transforma în sclavul unei viziuni anacronice, un fel de prizonier al unor idei depăşite ale omenirii. Lăsând pentru un moment la o parte ficţiunea şi revenind la realităţile cotidiene, nu putem să facem abstracţie de faptul că în cazul ultimelor două proiecte prezentate, atât Urban Death Project (Proiectul Pentru Morţile din Spaţiul Urban) al Katrinei Spade cât şi cel al ciupercilor-infinit, conceput de Jae Rhim Lee, se pun o serie de întrebări legate de memoria defuncţilor. Cum va mai putea fi onorată memoria rudelor noastre, a celor dragi, dacă corpul lor a intrat definitiv în circuitul naturii? Unde îşi vor putea găsi un moment de reculegere şi aducere aminte cei rămaşi în viaţă? Şi unde îşi vor plânge morţii dacă nu în clasicele cimitire de la marginea oraşelor? Răspunsul la aceste întrebări este deja oferit de diverse site-uri de internet online, incluzând aici şi Facebook, care a început să răspundă acestor cerinţe tot mai actuale ale pieţei. Defunctul împreună cu anumite fotografii ale sale, incluzându-le aici pe cele din timpul ceremoniei funerare, îşi va găsi locul în spaţiul virtual, acolo unde prietenii şi rudele vor putea oricând să lase şi câte un mesaj în care să-şi exprime sentimentele de nostalgie, tristeţe şi dor după persoana defunctă. Este o nouă manieră virtuală de a ne exprima nişte sentimente, care până nu demult erau indisolubil legate de sfera cimitirului sau al urnei funerare. Întorcându-ne la Eminescu şi la poezia sa Mai Am Un Singur Dor, nu putem să nu remarcăm perspectiva vizionară şi în totală consonanţă cu realităţile actuale, îngemănată în versurile: Nu voi sicriu bogat,/ Ci-mi împletiţi un pat/ Din tinere ramuri. Această viziune pare a se apropia cel mai mult de variantele ecologice actuale, în care corpul uman este complet absorbit în elementele primordiale care formează baza unui proces neîntrerupt din cadrul ciclului naturii. Şi putem fi siguri că poetul nostru naţional, vizionar şi cu mintea deschisă în toate, pe patul confecţionat din tinere ramuri, în ultimele momente de viaţă ar fi îmbrăcat desigur şi costumul ciupercilor-infinit, dacă acesta ar fi fost la îndemână în vremea sa.
La Călan
Arc peste timp
Pentru cei pasionaţi de istoria hunedoreană, trebuie amintit faptul că în 25 mai 1869 începeau lucrările la primul furnal din Călan, aparţinând societăţii braşovene „Kronstadter Verein”, cea care punea bazele Uzinelor de Fier de la Călan în anul 1867, când prin Societatea Braşoveană de Mine şi Metalurgie cumpăra de la Sandor Bertha, căsătorită cu groful Adam Vas, un teren în parte mlăştinos, de circa 180 de iugăre, (aproape 104 hectare, provenit probabil din moşia Kalan), pentru construcţia Uzinelor de Fier Călan. Din dragoste de carte
„În 1868, era adus din Germania inginerul Otto Gmelin, pentru elaborarea planului general al uzinei. Ideea fondării uzinei este legată strâns de construirea de către statul ungar a căii ferate Simeria – Petroşani, (începută deja în 1867 - după unele surse chiar în 1865) şi de vecinătăţile propice industrializării: minele din Valea jiului, cele de la Teliuc – Ghelar, uzina de la Hunedoara. Întregul proiect era ceea ce în ziua de astăzi se numeşte „masterplan de dezvoltare”. Pentru ridicarea furnalelor (iniţial se doreau patru furnale), este angajat inginerul belgian jossef Massenez (P. Massanctz - după unele surse), de la uzina duisburgHochfeld, tot din Germania, care soseşte la Călan împreună cu o echipă de aproape 80 de oameni (belgieni, germani, maghiari, cehi, slovaci). Primul furnal de la Călan (de 82 mc) era dat în funcţiune în iarna lui 1871”, spun reprezentanţii Asociaţiei Călan 1387. În volumul său monografic din 1968, „Istoricul oraşului Călan şi a satelor aparţinătoare – monografie istorică”, regretatul profesor Ioan Ocolişan îl citează pe Sandor Vilmos, care într-o lucrare apărută în 1954 la Budapesta, menţionează mărturia localnicului Fr. Kerpely, care se plângea de faptul că „belgienii” lui Massanctz erau plătiţi de 3-4 ori mai bine decât băştinaşii, fapt care se regăsea în „pofta” de lucru a acestora de pe urmă. „Notele autorului maghiar, coroborate cu mărturiile urmaşilor vechilor călăneni, a celor din epocă, duc la concluzia că străinii aduşi la Pusztakalan erau specialişti cu înaltă calificare, unii dintre ei fiind aduşi de câţiva ani la Govâjdie unde lucrau la modificările furnalului de acolo, în timp ce localnicii erau folosiţi la muncile necalificate. Aşa a început siderurgia la Călan...”, precizează reprezentanţii Asociaţiei „Călan 1387”. Mihaela PETROŞAN
Istorie şi civilizaţie românească pentru studioşi
Astăzi, 26 mai 2016, are loc un eveniment mai aparte la Hunedoara, respectiv deschiderea unui spaţiu dedicat pentru studiul istorieişi civilizaţiei româneşti.
Astfel, de la ora 14.30, la Biblioteca Municipală Hunedoara, se va deschide un „Centru de documentare – istorie şi civilizaţie românească”. Publicaţii valoroase de istorie şi civilizaţie au fost donate bibliotecii hunedorene de către conf. univ.dr. Valentin Orga, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie-Universitatea BabeşBolyai din Cluj-Napoca. În cadrul bibliotecii a fost amenajat un spaţiu primitor unde se pot studia aceste cărţi de valoare. Mihaela PETROŞAN
8
www.zvj.ro joi, 26 mai 2016
dIN jUdeţ
7
8
politică
Atmosferă bună şi optimistă în PNL Petrila. Ioan Temneanu:
„Ei, pesediştii, n-au ce arăta, că n-au făcut nimic, au pus beţe-n roate, n-au venit la o grămadă de şedinţe...”
Doi dintre cei care fac parte din echipa PNL Petrila pentru alegerile din 5 iunie, Ioan Temneanu, actualmente consilier local, şi Constantin Ramaşcanu, fost viceprimar şi consilier local, susţin că echipa propusă pentru consiliul local este o „echipă de profesionişti, o echipă fără oportunişti şi o echipă în interiorul căreia cuvântul de ordine este continuarea proiectele începute şi să le finalizăm”.
Ioan Temneanu
crede că „există o atmosferă foarte bună în interiorul organizaţiei noastre, o atmosferă cum n-am mai întâlnit la alte formaţiuni politice”. „Este multă prietenie, respect şi apreciere între noi, lucru, cred eu, esenţial şi determinant pentru reuşita a ceea ce ne-am propus pentru următorii patru ani, pentru că suntem convinşi că cetăţenii ne vor acorda încredere pentru un nou mandat, iar primarul ilie păducel, susţinut de noi toţi, va obţine un nou mandat de primar, cu siguranţă”, mai spune ioan temneanu. De la echipa pNl petrila, prin vocile celor doi amintiţi mai sus şi a primarului ilie păducel, am aflat pentru cetăţenii petrileni, care vor merge la vot pe 5 iunie, care sunt câteva dintre obiectivele prioritare pentru următorii patru ani a liberalilor petrileni.
Deschiderea oraşului Petrila în plan turistic
ioan temneanu ne-a spus cum vede deschiderea oraşului petrila în plan turistic: „ideea ar fi să transformăm oraşul dintr-un fund de sac într-un oraş de tranzit. Ne-am propus în acest
facebook.com/ziarulvaiijiului
sens transformarea drumului petrila-Şureanu într-un drum asfaltat, modern, care să încânte orice turist care va ajunge să-şi petreacă zilele de vacanţă în domeniul schiabil Şureanu şi în împrejurimile petrilei. Nu e un vis, e o realitate, odată cu modernizarea drumului turismul poate căpăta alte valenţe”. „la fel, Valea Jiului ar căpăta o altă dimensiune din punct de vedere turistic şi economic dacă s-ar străpunge în vest şi drumul spre Herculane. Aceste două drumuri, de la est şi de la vest, pot ajuta mult localităţile petrila, Uricani sau lupeni şi, în general, toată Valea”, îl completează constantin Ramaşcanu pe colegul său.
Parteneriat cu investitorii locali pentru realizarea de locuri de muncă
Un al doilea obiectiv în viziunea lui ioan temneanu ar fi un parteneriat cu investitorii locali pentru realizarea de noi locuri de muncă. cum? „Simplu. investiţii noi sprijinite prin anumite facilităţi acordate de administraţia locală şi dezvoltarea investiţiilor actuale. Avem pregătit un program, care conţine un pachet de sprijin al investitorilor locali, care a fost acceptat pentru oferta pNl petrila la discuţiile cu investitorii locali”, susţine ioan temneanu. „cred că în această privinţă se pot face destule. investitorii care vor veni, alţii decât cei ce sunt acum, sunt şi ei o altă soluţie, totul va fi să-i atragem prin lucruri clare, realiste. Acest proces a început la petrila, primarul ilie păducel şi în actualul mandat a făcut o serie de propuneri unor investitori din alte zone. Rămâne să se continue acest lucru şi să se concretizeze
discuţiile”, completează constantin Ramaşcanu. pe de altă parte, consilierul local ioan temneanu a subliniat un alt deziderat al echipei pNl: „Atragerea şi convingerea a cel puţin doi investitori care să deschidă afaceri, în perioada celor patru ani de mandat următori, cu locuri de muncă stabile şi bine definite. Mai multe nu spun acum cum o să facem, tot planul, dar pot să vă spun doar că în acest sens avem un plan de acţiune al echipei noastre liberale şi avem deja şi câteva repere, ca să nu spun mai mult, şi să pară nu ştiu ce promisiuni sau poveşti. toate la timpul lor. Veţi vedea când va fi concret, vor vedea şi cetăţenii, vor fi investiţii noi şi durabile aduse în petrila de echipa liberală şi de viitorul primar ilie păducel.
Introducerea gazului metan în satele aparţinătoare - o prioritate
Aşa cum a susţinut în repetate rânduri şi primarul ilie păducel, şi ioan temneanu şi constantin Ramaşcanu cred că trebuie să se finalizeze şi procesul de introducere a gazului metan în petrila, vorbim de satele aparţinătoare cimpa, taia, Răscoala şi Jieţ. „După ce administraţia condusă de primarul ilie păducel
a reuşit să introducă - şi cu sprijinul Apa Serv să recunoaştem, că nu-i un secret şi nu putem omite treaba asta că n-ar fi corect – canalizarea, să repare şi să asfalteze drumurile, să creeze infrastructură şi în aceste sate aparţinătoare (extindere de iluminat, crearea de rigole, tomberoane pentru deşeuri şi contracte cu societatea de gospodărie, extindere de apă potabilă ş.a.), introducerea gazului metan va deveni o prioritate. cu acest lucru, cetăţenii din aceste sate nu vor avea cu nimic mai puţine condiţii decât cei de la oraş. iar toate acestea au fost făcute în mandatele primarului ilie păducel, lucru de care unii, azi, încălziţi cu campania electorală, uită sau se fac că uită”, mai spune ioan temneanu.
Parteneriat cu CJ Hunedoara pentru un parc industrial
cei doi liberali petrileni susţin că ideea propusă de Adrian David, preşedintele consiliului Judeţean, şi de primarul ilie păducel este una foarte bună, generatoare de noi locuri de muncă. ioan temneanu este de părere că „aceasta este una dintre oportunităţile de a se crea activităţi noi de producţie pe raza localităţii”. „Suntem convinşi că acest proiect va fi pus în practică după data de 5 iunie, adică atunci când atât preşedintele Adrian David, cât şi primarul ilie păducel vor obţine din nou mandate pe aceste funcţii. petrilenii ştiu că primarul actual şi echipa care-l susţine pentru alegerile locale sunt cei mai buni, cu realizări la vedere, şi nu cu vorbe ca aceia din pSD, care patru ani au încercat doar să-l şicaneze pe primar şi să întârzie proiectele iniţiate pentru localitate, în loc să facă cu adevărat administraţie. Asta au făcut în consiliul local pesediştii, patru ani, politică, nu administraţie. iar acum vin şi spun că din contră, ei s-au implicat, ei au făcut nu ştiu ce, ei... bla-bla-bla. Ba se mai laudă şi cu proiectele primarului. tupeu, nu glumă! Asta îi învaţă probabil la şcoala de partid...”, remarcă acid constantin Ramaşcanu.
„Săgeţi” liberale către „contestatarii locali pesedişti”
Spre finalul discuţiei, pentru că tot e campanie electorală, iar adversarii politici locali tri-
8
www.zvj.ro joi, 26 mai 2016
mit zilnic acuzaţii aiuristice către echipa pNl petrila şi către primarul ilie păducel, ioan temneanu şi constantin Ramaşcanu au clarificat câteva chestiuni. „campania electorală 2016 ne aduce în faţa electoratului din petrila cu realizări şi obiective, pe care vrem să le implementăm în echipă în oraşul nostru. Există în derulare programe de asfaltări drumuri, trotuare şi parcări, câteva lucrări importante de introducere a apei şi canalizării în zone, care n-au fost cuprinse în proiectul integrat derulat prin Apa Serv, programe ce vizează anvelopări de blocuri, construcţii de blocuri noi pentru tineri şi persoane defavorizate, precum şi pentru personalul medical – că tot avem un centru Medical Multifuncţional nou şi modern pe un proiect realizat în actualul mandat. Suntem echipa care am realizat în petrila ceea ce contracandidaţii noştri critică. Noi arătăm oricând ce am făcut pentru oraş din punct de vedere al administraţiei publice locale şi nu promitem decât ceea ce ştim că putem să facem, însă ei, pesediştii, n-au ce arăta, că n-au făcut nimic, au pus beţe-n roate, n-au venit la o grămadă de şedinţe... asta au făcut. culmea, avem parte de critici, nefondate, din partea unei echipe pSD în care există trei foşti viceprimari, Răscoleanu, Bobar şi Jurca. Aceştia, în perioadele cât au fost importanţi viceprimari, nu au avut nicio iniţiativă. pe la cimpa unii stăteau cu noroiul până-n genunchi şi le spuneau cetăţenilor de-acolo că nu se poate face, sau că au dus o maşină de piatră şi cu asta au avut realizări! legat de locurile de muncă, cât au fost viceprimari, sau în cazul lui curtean, administrator public, de ce nu au încercat să atragă investitori, să creeze locuri de muncă? De ce abia astăzi spun că o să facă dacă vin ei la conducerea primăriei? Numai primarul trebuia să facă, şi ei nu? Şi culmea, primarul s-a zbătut şi a creat locuri de muncă şi în actualul mandat şi în celelalte dinainte, în timp ce ei au dormit liniştit pe post şi s-au trezit cu vreo şase luni înainte de alegeri că ce mari zmei sunt şi ce-o să facă ei pentru cetăţeni. Asta e realitatea pe care trebuie s-o afle petrilenii, nu cea care o prezintă ei pe nu ştiu ce post de televiziune local!”, susţine, pe bună dreptate, consilierul local ioan temneanu.
constantin Ramaşcanu răspunde şi el deschis la atacurile contracandidaţilor: „cred că aceşti asociaţi, că altcumva nu le pot spune, doresc să aibă puterea cu orice preţ, pentru că ilie păducel le-a fost şef şi nu le-a permis să facă ilegalităţi. Sunt invidioşi pe realizările primarului păducel şi asta nu le dă pace şi somn liniştit. cred că au coşmaruri când se gândesc ce realizări are primarul în administraţie şi ce realizări pitice au ei. De ce nu vorbesc despre ei, despre realizările lor cât au fost viceprimari sau administratori publici? Vă spun eu, că n-au ce prezenta, în 5 minute s-ar închide subiectul. Aşa, preferă să atace suburban, să jignească, să facă scenarii, trăgând după ei şi oameni nevinovaţi sau de bună-credinţă, dar care nu se prind de aceste jocuri murdare ale lor. În fine, răspunsul îl vor da alegătorii din petrila pe 5 iunie. Dacă cineva crede că-i poate prosti pe petrileni, se înşeală. Aşa s-a întâmplat şi acum patru ani, la fel se încerca scoaterea în faţă a murdăriilor de către unii, după care, după vot, au plecat cu coada între picioare şi au ieşit din întuneric după vreo patru ani, când iar vor să câştige alegerile. cu astfel de murdării, lumea îi va taxa din nou, cetăţenii petrilei sunt inteligenţi şi ştiu cu cine au de-a face. iar când discutăm de petrila vorbim de primăria care a implementat cele mai multe proiecte din tot judeţul, lucru confirmat de Adrian David şi conducerea judeţeană liberală chiar la lansarea candidaţilor de acum aproape trei săptămâni din casa de cultură, în faţa unei săli arhipline”. A consemnat, Corneliu BRAN
politică
9
10
eDiliTAre
Primăria Vulcan se aprovizionează pentru lucrările planificate până anul viitor, în vară După 7 iunie către Primăria Vulcan vor fi furnizate o serie de materiale necesare în lucrările de amenajare.
Până la 8.000 de mc de nisip şi pietriş doreşte administraţia locală să achiziţioneze, semn că este de lucru la Vulcan. Acum, cine va fi primarul care se va ocupa imediat ce va primi mandatul de treabă, nu ştim, dar ştim că va avea cu ce. Achiziţia de nisip şi pietriş cu transportul la beneficiar se realizează prin licitaţie publică. Achiziţia se realizează pe 7 loturi astfel: nisip (sort 0-3) - 2000 mc; pietriş (sort 7-15) - 1000 mc; pietriş (sort 15-30) - 1000 mc; piatră concasată - 1000 mc; piatră roşie (7-15) - 1000 mc; piatră roşie (15-30) - 1000 mc; piatră roşie concasată - 1000 mc. Valoare estimată totală a achiziţiei nu este deloc mică, aproximativ 350.000 lei, exclusiv TVA. Dar suma pentru care se va semna contractul nu va fi achitată într-o tranşă, integral. Materialele ce vor fi achiziţionate se vor folosi pentru lucrări pe care autoritatea contractantă le va face prin compartimentele implicate în administrarea domeniului public şi privat al Primăriei Vulcan. Caracteristicile materialelor vor fi în conformitate cu standardele prevăzute de norme, în acest sens trebuind certificată conformitatea produselor. Produsele nu vor fi livrate toate deodată, ci pe parcursul anului 2016 şi parte din anul 2017 până la finalizarea acordului cadru. Cantităţile comandate vor fi pe parcursul acordului cadru semnat cu furnizorul şi vor fi influenţate de fondurile disponibile în bugetul local şi necesarul de lucrări realizate de administraţia locală în perioada următoare. Alina PIPAN
ANUNŢ
Primăria oraşului Petrila organizează licitaţie publică în data de 06.06.2016, ora 10:00
pentru Închirierea a două spaţii din cadrul fostului Spital de Boli Cronice Petrila, în suprafaţă de 15 mp, respectiv 34 mp, în vederea desfăşurării de activităţi din sfera sănătăţii. • Durata închirierii este de 5 (cinci) ani. • Preţul de pornire al licitaţiei este de 225 lei/an pentru “Fosta spălătorie de vase şi vestiarul grupului sanitar de la bucătăria Spitalului Petrila – parter”, în suprafaţă de 15 mp şi 510 lei/an pentru “Fosta magazie şi vestiarul grupului sanitar de la bucătăria Spitalului Petrila - parter, în suprafaţă de 34 mp, conform anexei nr.1 din HCL 88/2016. • Taxa de participare la licitaţie este de: 20 lei. • Garanţia de participare la licitaţie este de 112,5 lei pentru spaţiul în suprafaţă de 15 mp şi 255 lei pentru spaţiul în suprafaţă de 34 mp. • Costul caietului de sarcini este 10 lei, iar acesta este disponibil la sediul instituţiei. • Ofertele se depun până în data de 06 IUNIE 2016, ora 09:00 la sediul Primăriei oraşului Petrila. Informaţii suplimentare se pot solicita la sediul Primăriei Oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, la telefon/fax 0254.550760 sau 0254.550977, interior 218 sau pe adresa de mail: primaria.petrila2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
EXPERT INSOLVENŢĂ SPRL în calitate de lichidator judiciar al LASCĂR SERVICE COMPANY SRL PETROȘANI în faliment, in bankruptcy, en faillite
ANUNŢĂ VÂNZAREA PRIN LICITAȚIE PUBLICĂ A ACTIVELOR:
Showroom, atelier tinichigerie, boxă verificare, atelier P+1, parc auto, teren, compuse din: teren intravilan în suprafață de 284 mp, încris în CF 60490–Petrila, teren intravilan în suprafață de 5826 mp în acte și 5814 mp măsurată și 4 construcții industriale și edilitare în suprafață de 922 mp, 301 mp, 456 mp și 283 mp, înscrise în CF nr.60499-Petrila, teren intravilan în suprafață de 959 mp în acte și 961 mp măsurată, înscris în CF nr.60554-Petrila, teren intravilan în suprafață de 10031 mp în acte și 10119 măsurată, înscris în CF nr.60633-Petrila, amplasate în Petroșani, str. Dărănești, nr. 36. Vânzarea imobilelor se face în bloc. Prețul de pornire al licitației este de 1.997.100 lei, exclusiv TVA. Licitația va fi organizată la sediul lichidatorului judiciar în data de 21.06.2016, ora 13:00. Ofertanţii sunt obligaţi să se prezinte la sediul lichidatorului judiciar cu cel puţin 24 de ore înainte de data organizării licitaţiei, în vederea depunerii dosarului de participare la licitație. Caietului de sarcini poate fi achiziționat de la sediul lichidatorului judiciar. În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua în datele de 28.06.2016, 05.07.2016 și 12.07.2016, în aceleași condiții. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare sunt invitaţi să anunţe lichidatorul judiciar cu 48 de ore înainte de data licitaţiei. Informaţii suplimentare se pot obţine la: Tel: 0354.405.232 Fax: 0254.713.311 Mobil: 0726.785.348 Email: office@expertinsolventa.ro
ANUNŢ PUBLIC
mica publicitate
• SC FORTEX FOOD DISTRIBUTION SRL cu sediul în localitatea Petroşani, str. Griviţa Roşie, nr.36, jud. Hunedoara anunţă depunerea solicitării pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul RESTAURANT LA BELLE EPOQUE situat în localitatea Petroşani, str. Griviţa Roşie, nr.36, jud. Hunedoara. Informaţii se pot obţine la sediul APM Hunedoara, din Deva, str. A.Vlaicu, nr.25, de luni până vineri (orele 8:00-16:00). Eventualele sesizări şi reclamaţii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării anunţului.
PIERDERI
mica publicitate
• Pierdut certificat de înregistrare seria B nr. 1501351 eliberat la data de 02.10.2008 şi certificate constatatoare cu nr. 24023/13.05.2010 de la sediul social al firmei şi de la beneficiar, eliberate pentru SC AMICAL CONSTRUCT SRL, cu sediul în localitatea Petrila, strada Burdeşti, nr. 71, judeţul Hunedoara. Se declară nule. _________________________________________________ • Pierdut certificat constatator nr. 70148 din 23.12.2008 emis pentru firma EŞIU RODICA PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, cu sediul profesional în oraşul Uricani, str. Mailat, nr. 157A, jud. Hunedoara, înregistrată la ORC sub nr. F20/920/2005, având CUI 24896987. Se declară nul.
8
www.zvj.ro joi, 26 mai 2016
DECESE
Cu tristeţe în suflete, aducem un ultim omagiu celui care a fost Ing. TOMULESCU EMILIAN şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să îl odihnească! Cuscrul Emil Ariton cu întreaga familie
ANGAJĂRI
mica publicitate
• SC INSTANT INTERNATIONAL SRL Petroşani angajează vânzător pentru raion electrice, sanitare şi termice. Relaţii la telefon 0758.114042, 0254.47114. _________________________________________________
• SC EXOTIC WORLD TRAVEL angajează agent transporturi externe. CERINŢE: - constituie avantaj domiciliul în Petroşani - experienţă în utilizare PC - persoana prezentabilă, sociabilă şi dinamică, - studii medii/superioare, - persoană responsabilă cu excelente abilităţi de relaţionare/comunicare Trimite e-mail la rezervariexotictravel@yahoo.com cu CV-ul tău, sau contactează-ne la telefon 0723.260337. _________________________________________________ • Angajăm personal, bucătari, ospătari, muncitori necalificaţi, pentru hotel-restaurant în Eforie Nord. Telefon 0741.220787. _________________________________________________
• Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar, cunoştinţe limba engleză nivel minim. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana) _________________________________________________
• SC ELCOMPET SRL Petroşani angajează electricieni şi muncitori necalificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str. Avram Iancu, nr. 1 (în spatele Poliţiei). _________________________________________________
• SC ELECTROUTIL ALISER SRL organizează preselecţie pentru ocuparea următoarelor posturi: 10 electricieni; 5 dulgheri; 5 zidari; 5 lăcătuşi; 5 muncitori necalificaţi. CV-urile se depun la sediul societăţii din Aninoasa, str. Costeni, nr. 311 sau pe e-mail: electroutil@yahoo.com, telefon 0254.513325.
RESTRICȚII APĂ
mica publicitate
IMOBILIARE
mica publicitate
• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroșani anunță restricții în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 26 mai 2016, în orașul Lupeni, între orele 09:00-15:00. Zona afectată: Cartier Braia. Motivul restricţiei: remediere pierdere şi refacere alimentare cu apă grup case de pe str. Tudor Vladimirescu.
• Vând garsonieră, multiple îmbunătățiri, ocupabilă imediat, Petroșani, Unirii, preț 33.000 lei. Telefon 0723.276501.
PUBLICITATE
15
cMYK
12
cultură
În dulcele târg al Ieşilor,
Premieră teatrală a lui Butulescu
Valeriu Butulescu ne-a obişnuit cu meandrele sale literare. Recent aforismele sale au apărut la Vilnius (în lituaniană) şi la Beijing (în chineză). Aproape concomitent, teatrul său s-a jucat la Harghita („Pacea cu zmeii”) şi la Petroşani („Infinitul Brâncuşi”). Dar de pe internet aflăm despre o nouă premieră teatrală a dramaturgului din Petroşani. Şi nu oriunde, ci la Iaşi, în capitala culturală a Moldovei. Adică acolo unde recent, de sub teascurile Editurii „Performantica” a apărut romanul „umbra îngerului său”, de Aleksander Nawrocki, tradus din poloneză de acelaşi Butulescu. la Iaşi, în regia lui Andrei ciobanu, se pregăteşte spectacolul „Ţara lui Papură Vodă sau Poveste de aburit adulţii”, o excelentă adaptare a celei mai jucate dintre comediile scrise de Valeriu Butulescu: „Pacea cu zmeii”. trupa de la „corner Bar” este una neconvenţională, dar foarte ambiţioasă, când e vorba de umorul de bun gust. Ileana Ocneanu, Ionuţ Gânju şi Andrei ciobanu realizează un spectacol energic şi antrenant. Dar să dăm cuvântul regizorului Andrei ciobanu, care interpretează şi rolul principal: „Orice Ileană cosânzeană îşi doreşte un Făt Frumos, călare pe un cal alb, care
facebook.com/ziarulvaiijiului
să o salveze din turnul unde este închisă de Zmeul Zmeilor, să o ia şi să o ducă într-un castel de aur sau de argint sau măcar de bronz. Ea, o tânără cu ochii mari, cu talie de viespe, o zână frumoasă şi gingaşă; el, cel mai mare erou popular, curajos, voinic, puternic, cu o privire pătrunzătoare. Iar cei doi, cuplul perfect,
vor trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi. Asta se întâmplă doar în basme. Dar ce se întâmplă când anii au trecut? Ilenei i s-a îngroşat talia de viespe, el a căpătat o somptuoasă burtă, iar cuplul perfect nu mai locuieşte nici măcar în castelul de bronz, ci într-o garsonieră confort 2! celor doi le-au trecut aburii îndrăgostelii. Abia se mai suportă unul pe celălalt şi, în plus, sunt nevoiţi să trăiască de pe azi pe mâine în ţara lui Papură Vodă, unde lui Făt Frumos cei de la Împărăţie îi restructurează postul, Ileana e casnică, şi mai presus trebuie să şi plătească taxe la Primărie. Şi ca şi cum toate acestea nu ar fi de ajuns, cei doi sunt vizitaţi şi de Zmeul Zmeilor, ajuns între timp politician”. Piesa este o comedie acidă cu accente parodice, o satiră socialpolitică, dar mai ales un pamflet şi trebuie tratată ca atare. Orice asemănare cu persoane sau fapte reale este pur întâmplătoare. (ZVJ)