Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

împotriva LUI! ADEVĂRU

)

Nu există lege

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5114 lei 1$ = 4,0340 lei 1₤ = 5,8819 lei

miercuri, 25 mai 2016 Anul IX n nr. 1945 n 12+4 pagini n Preţ: 1 leu

A spus-o chiar Dragnea, munca deputatului Resmeriţă a dat roade:

La 7 iunie deputaţii PSD vor îndrepta ce a stricat PD-L

Dacă Roberta (atunci, domnişoara nurlie…) n-ar fi, nu s-ar povesti. Cum, la 20 septembrie 2010, printr-o fraudă golănească marca PD-L,

Camera Deputaţilor a adoptat Legea 263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Atunci s-a modificat stagiul complet de cotizare pentru cei care au lucrat în minerit, de la 20 de ani la 30 de ani. Cum nesimţirea şi ura faţă de popor a PD-L-iştilor sunt proverbiale, nu credem ca deputaţii portocalii să fi avut insomnii sau remuşcări de conştiinţă în urma votului numărat mincinos. Înţelepciunea populară ne lămureşte că dacă un nebun a aruncat un bolovan în lac, pentru a-l scoate este nevoie de mai mulţi oameni deştepţi. Unul dintre aceştia, dacă nu chiar primul, a fost deputatul Cristian Resmeriţă, un om care, zice el, nu noi, nu a minţit niciodată… Urmare a mii de cereri a celor afectaţi de cretina măsură PD-L-istă, cereri înregistrate la cabinetul său parlamentar, Cristian Resmeriţă şi-a suflecat mâinile şi a iniţiat două proiecte legislative şi numeroase acte normative pentru modificarea Legii pensiilor. Acest demers a fost respins cu un cinism feroce de fosta ministră PNL a muncii. La 10 mai 2016, proiectul de lege cu nr. 614/2015 prin care art. 56 din Legea 263/2010 alin 5 se modifică şi stagiul complet

pentru persoanele prevăzute la art. 30 alin (1) lit (a) aici fiind cuprinşi şi cei care au lucrat în minerit, va reveni la 20 de ani, a fost admis de Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor. Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a confirmat, chiar în timpul vizitei în Valea Jiului, tot efortul depus de deputatul PSD Cristian Resmeriţă în aceşti ani pentru îndreptarea acestei crase nedreptăţi. Cristian Resmeriţă are meritul, a recunoscut-o şi Dragnea ieri, de a fi convins grupul PSD din Camera Deputaţilor, de importanţa acestei legi pentru Valea Jiului. Grup care l-a sprijinit necondiţionat, preluându-i propunerea legislativă şi punând-o pe ordinea de zi din data de 7 iunie 2016 a Camerei Deputaţilor, aceasta fiind camera decizională. Dacă Divinitatea va lucra corespunzător şi la Cameră şi în rândul electoratului, Cristian Resmeriţă va putea avea marţi, 7 iunie, două bucurii, aceea de a fi ales primar al Lupeniului şi a doua - deputaţii să voteze modificarea Legii Muncii. Bineînţeles că ambele bucurii nu ar fi doar ale sale, ci ale întregii comunităţi. Sonia LIBERESCU

LA ORDINEA ZILEI

Petroşani

Aeroportul scoate capul din iarbă

Cartierul Aeroport din Petroşani este plin de spaţii verzi, unele superbe, benefice, altele inutile, care ar putea fi înlocuite cu infrastructură, capitol deficitar.

Reversul medaliei pentru spaţiul verde aflat la dispoziţia cetăţenilor îl reprezintă faptul că în

permanenţă trebuie amenajat. Şi când spunem în permanenţă, ne referim la faptul că o dată la două săptămâni, dacă nu se intervine, iarba trece bine de glezne. Administraţia locală nu reuşeşte să intervină chiar atât de prompt, de cele mai multe ori intră persoanele private şi iau iarba dintre blocuri, pe care o transformă în furaje pentru animale. În plus, când dă cerul ploaie, creşte iarba în Aeroport ca în poveşti. Dar zilele acestea intervenţia este una majoră. Aeroportul a intrat într-un proces amplu de toaletare a spaţiilor verzi. Muncitorii primăriei, vemegişti, alături de muncitori specializaţi, au tuns iarba, gardurile vii, au toaletat arborii. Primele spaţii toaletate au fost locu-

La şedinţa de îndată a CL Petroşani

rile de joacă pentru copii. Apoi s-a trecut la spaţiile din proximitatea blocurilor. Unele dintre aceste grădini sunt îngrijite de locatari, în permanenţă, altele nu. Intervenţia în timpul zilei a fost inspirată, pentru că se mai eliberează trotuarele de maşinile parcate şi pot fi transportate eficient resturile vegetale, care nu au fost puţine. S-au umplut câteva remorci. Treaba nu s-a terminat, este de lungă durată, pentru că, pe cât este de pavat centrul oraşului, pe atât este de verde Aeroportul. Acum nu ne dorim decât soare pentru ca oamenii să lucreze în voie, iar cetăţenii să se bucure de locurile bine amenajate.

Alina PIPAN

„documentele necesare derulării procedurii de licitaţie publică organizată în vederea atribuirii contractului privind delegarea gestiunii unor activităţi componente ale serviciului de salubrizare, respectiv: Colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare; operarea şi administrarea staţiei de transfer Petroşani; operarea şi administrarea staţiilor de sortare Vulcan şi Petroşani; transportul la distanţă al deşeurilor la facilităţile de tratare/ depozitare pentru zona 4 – Valea Jiului în judeţul Hunedoara”. Acest lucru va trebui făcut de toate consiliile locale din Valea Jiului, „cât mai repede”, după cum susţinea săptămâna trecută, în conferinţa de presă de la Petroşani, preşedintele consiliului judeţean, Adrian David, la care a participat şi primarul Petroşaniului. Asta ţinând cont că din 17 iulie deponeul de la Vulcan nu va mai funcţiona, iar până atunci trebuie pus pe picioare tot mecanismul legat de deponeul ecologic construit de consiliul judeţean printr-un proiect european în nordul judeţului. Dacă vă mai aduceţi aminte, atunci, primarul a promis că marţi, 24 mai, la Petroşani va avea loc o şedinţă special pentru acest punct, promisiune onorată după cum se vede. „Darea în folosinţă gratuită către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Hunedoara a spaţiului situat la parterul Policlinicii Stomatologice, în suprafaţă de 128 mp, pe o perioadă de 3 ani”, a fost cel de-al treilea proiect, care adoptat, cu voturi în unanimitate, a devenit hotărâre de consiliu local. În fine, cel de-al patrulea proiect, introdus suplimentar pe ordinea de zi, a vizat schimburi de locuinţe sociale, toate aprobate de consilieri. Corneliu BRAN

Au fost votate 4 proiecte de hotărâri

Ieri, la şedinţa de îndată a Consiliului Local Petroşani, consilierii au votat patru proiecte, dintre care unul, legat de deşeuri şi deponeul de la Bârcea Mare, foarte important nu doar pentru municipiu ci şi pentru consiliul judeţean.

)

Ziarul Vaii Jiului

Fiind vorba de o şedinţă de îndată a consiliului local şi probabil penultima din acest mandat (va mai exista din câte se pare o şedinţă extraordinară, care se va încheia într-un cadru festiv, de despărţire), pentru prima dată după multă vreme în sala de şedinţe a Primăriei municipiului Petroşani n-au participat la lucrările şedinţei şase consilieri locali. Cu toate acestea, preşedintele de şedinţă Valeriu Butulescu a putut să deruleze ordinea de zi, care a vizat patru proiecte, declarând şedinţa „statutară”, în condiţiile în care în sală existau două treimi la procesul de vot din numărul total de consilieri. Primul punct a vizat un proiect legat de aprobarea indicatorilor tehnico-economici actualizaţi şi a finanţării de la bugetul local a categoriilor de cheltuieli care nu se finanţează de la bugetul de stat prin PNDL, programul care are în componenţă obiectivul de investiţii „Reabilitarea vechii clădiri a Şcolii Gimnaziale nr. 2 şi transformarea acesteia în grădiniţă cu program normal”. O dată aprobat acest proiect, va aduce cu sine o nouă grădiniţă în Petroşani, un spaţiu destinat exclusiv prichindeilor din cartierul respectiv, de care era mare nevoie. La punctul doi consilierii au aprobat Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:

Alina PIPAN - 0766.678380

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Corneliu BRAN - 0766.728688 Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Loredana JUGLEA - 0763.673727 Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA loredanajuglea@yahoo.com DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839 alinapipan@yahoo.com

Colonia de Jos a Vulcanului

Primarul Ile le-a promis ajutor romilor cărora li s-a prăbuşit acoperişul casei Un incident care s-ar fi putut solda cu urmări grave, inclusiv cu pierderi de vieţi omeneşti, s-a petrecut, în seara zilei de luni, 23 mai, în Colonia de Jos a municipiului Vulcan. La numărul 7

de pe strada Independenţei este o casă, un pavilion, de fapt, în care locuiesc cinci

familii. Douăzeci de suflete, dacă-i socotim şi pe adulţi, şi pe copii, îşi duc zilele sub acoperişul care dă să cadă al acestei clădiri, în care ei locuiesc cu chirie. Luni seara, o parte a acoperişului casei, cel din latura nordică chiar s-a prăbuşit.

S-au înşelat, însă.

S-a prăbuşit acoperişul

peste camerele în care locuieşte Mariana Vlad, împreună cu cei patru copii ai ei. Noroc că nimeni nu era înăuntru la ora şase după amiaza, când s-a întâmplat asta. S-a auzit un zgomot specific lemnului putred atunci când se crapă de la sine, după care o

Pentru anveloparea blocurilor din Uricani

Alte 7 documentaţii în lucru Vreo doi ani l-am tot auzit pe primarul Dănuţ Buhăescu, că nu vrea să se bage în afaceri cu statul când vine vorba de anvelopare.

A văzut cum au mers anvelopările la Petrila şi Petroşani, şi i s-a tăiat elanul, din cauza decontărilor întârziate a banilor de la bugetul central şi a colectărilor tardive ale locatarilor. Dar când a aflat de posibilitatea realizării acestor lucrări cu fonduri europene, parcă s-a activat în dumnealui un buton secret. La finele anului trecut a dat în lucru documentaţiile tehnice pentru 15 blocuri care au nevoie urgentă de reabilitare a

www.zvj.ro miercuri, 25 mai 2016

parte a acoperişului a căzut. Ieri, bărbaţii din pavilion, sunt mai toţi neamuri, au început să cureţe şi să dea jos tot ce era distrus. Având în vedere o experienţă mai veche, de acum circa 12-13 ani, când a ars o casă din apropiere, şi-au zis că nici acum nu vor primi ajutor de la primărie.

faţadelor. În Cartierul Sterminos există deja studiile de fezabilitate pentru blocurile 1, 2, 3, 4 de pe Aleea Trandafirilor, pentru blocurile 4, 11 şi 13 de pe strada 1 Mai, pentru blocurile 9, 24, 26, 28 de pe strada Republicii, şi pentru blocurile 1, 7, 9 şi 11 de pe strada 1 Decembrie. La începutul anului spunea că mai are pe lista de priorităţi alte 11 blocuri. Zilele acestea a dat în lucru şi documentaţiile pentru blocurile 2 şi 4 de pe strada Revoluţiei, dar şi pentru bl. 6, 8, 10, 12 şi 18 de pe strada Sterminos. Deci, alte 7 documentaţii

Chiar când eram acolo, şi-au făcut apariţia două doamne funcţionare la Primăria Vulcan. Irina Magdalena Pavel, consilier pe problemele romilor, şi Dana Atodiresei, de la Serviciul de Asistenţă Socială. Femeile au venit, trimise expres de către primarul Gheorghe Ile, ca să evalueze pagubele şi ca să-i asigure pe cei de acolo că vor primi material lemnos pentru reconstrucţia porţiunii de acoperiş afectate. Gheorghe OLTEANU vor fi pregătite pentru atragerea de fonduri, mai precis se realizează documentaţiile economice AE (audit energetic) , ET (elaborarea expertizei tehnice), şi DALI(documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie). Elaborarea documentaţiei tehnice va fi realizată tot de firma care va realiza şi documentaţia de regenerare urbană. Pentru a pregăti documentaţiile de care are nevoie în vederea asigurării finanţării Primăria Uricani a scos din bugetul local 53.000 lei. Documentaţiile sunt deja în curs de realizare. Alina PIPAN

EDILITARE

SPORt

Tir cu arcul

Pumnii strânşi pentru ai noştri

În aceste zile la Londra se află în plină desfăşurare Campionatul European la tir cu arcul.

La acest eveniment participă şi arcaşii de la

SCM Deva Minerul Aninoasa, Răzvan Marcu şi Luminiţa Boroş, însoţiţi de antrenorul lor, Viorel Hăbian. Un rezultat bun pentru ai noştri înseamnă un pas tot mai aproape pentru ei la Jocurile Olimpice, care vor avea loc în acest an la Rio. Să le ţinem pumnii!

Fotbal. Cupa României

Tragere la sorţi

Miercuri, 25 mai, de la ora 12:00, la sediul AJF Hunedoara are loc tragerea la sorţi a jocurilor din semifinalele Cupei României ediţia judeţeană 2015 / 2016. Echipele calificate în această fază sunt: CS Comunal Ilia, CSO Retezatul Haţeg, CS Inter Petrila şi ACS Şoimul Băiţa. Sunt invitaţi delegaţii echipelor participante. Jocurile se vor desfăşura pe teren neutru în data de 1 iunie 2016.

Cine va ﬁ laureata?

Au mai rămas doar două etape din Liga a IV-a, la fotbal.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Răspunsul la singura întrebare - care va fi echipa ce va reprezenta judeţul nostru în barajul pentru promovare în Liga a III-a? se lasă aşteptat. Asta pentru că lupta în trei continuă de la distanţă. Şoimul Băiţa, Hercules Lupeni şi Inter Petrila au obţinut victorii în etapa trecută. Băiţa şi Lupeniul se află la egalitate de puncte, iar Petrila este la doar două puncte. După calcul hârtiei, echipa cu cele mai uşoare partide pe care le mai are de disputat este Şoimul Băiţa, iar aceasta este în opinia majorităţii viitoarea campioană a judeţului nostru.

Gimnastică aerobică

La CSŞ Petroşani - noi steluţe

Cluburile hunedorene au acumulat cele mai multe puncte pe baza medaliilor câştigate la ediţia a XIX-a a competiţiei de gimnastică aerobică „Cupa Cetăţii”, desfăşurată la Deva.

CNS „Cetate” (129 de puncte) şi CSŞ Petroşani (117 puncte) au avut un total de 246 puncte, devansând cluburile din judeţul Constanţa, care au agonisit 207 puncte prin performanţele obţinute de CS Farul Constanţa (141,8) şi CSŞ Nr. 1 Constanţa (65,2). CSŞ Petroşani a aliniat la startul evenimentului de la Deva, sub coordonarea antrenoarelor

Elena Becze şi Luminiţa Tomescu, 13 sportivi, care au participat la 15 probe, reuşind să cucerească zece trofee. Prin performanţele reuşite de Noemi Klauszman, Vlăduţ Popa, Eric Deli, Andra Dănilă, Amalia Badea, Daniel Anton, Andreea Şotângă, Alexandra Popa, Denis Gion, Georgiana Chelaru, Adina Istrate şi Darius Branda, clubul din Valea Jiului a acumulat 117 puncte şi s-a clasat pe locul al treilea în ierarhia pe echipe. Cu 27 de sportivi în 21 de probe.

Daria Vişănescu

Despre Campionatul European feminin

Maestra FIDE Daria Vişănescu, legitimată la Clubul de şah Deva, a declarat că este o reuşită impresionantă pentru România găzduirea Campionatului European Individual feminin de şah, întrucât li se oferă şansa tinerelor jucătoare de a participa la o competiţie de top.

Cea mai importantă competiţie de şah a anului în ţara noastră, Campionatul European individual feminin, va începe pe 27 mai, la Mamaia, reunind cele mai valoroase jucătoare ale continentului. „Este, fără îndoială, o reuşită impresionantă a ţării noastre faptul că va găzdui o competiţie de o asemenea anvergură. Şi nu trebuie privit acest eveniment ca pe unul la ordinea zilei, pentru că nu este uşoară organizarea unui astfel de turneu, dar trebuie văzut ca un impuls în organizarea şi mai multor turnee de acest gen, pentru că avem jucători cu potenţial, dintre care mulţi foarte tineri”, a spus Daria. Şahista, originară din Petrila, a precizat că pentru tinerele jucătoare din ţara noastră competiţia de la Mamaia reprezintă o oportunitate de a juca la un turneu de top cu costuri reduse. „Campionatele Europene reprezintă o ocazie pentru jucătoarele din România de a participa la o competiţie deosebită, în condiţii mult mai accesibile, pentru că se joacă acasă. Mai ales junioarele la început de drum pot avea parte de o experienţă frumoasă, dacă nu ca participante, măcar în calitate de observatori. Eu cred că pentru cele care îşi doresc să participe va însemna o mobilizare totală, pentru că nu în fiecare an se organizează CE de senioare în România”, a afirmat jucătoarea legitimată la Clubul de Şah Deva.

www.zvj.ro miercuri, 25 mai 2016

Rugby

Cupa României la 70 de sezoane

Ştiinţa Petroşani se află pe lista echipelor cu cele mai multe trofee cucerite în competiţia Cupa României.

Cupa Românei a ajuns la cea de-a 70-a ediţie, un trofeu pe al cărui soclu şi-au trecut numele de-a lungul anilor 20 de echipe, 12 provenind din Capitală, respectiv 8 reprezentante ale provinciei, printre care şi Ştiinţa Petroşani. Cele mai multe titluri în această competiţie le deţine Steaua Bucureşti. În anul 1978 s-a consemnat prima finală între o reprezentantă a Capitalei şi una a provinciei, între Steaua Bucureşti şi Universitatea Timişoara. A fost un început urmat în următoarele ediţii de Ştiinţa Baia Mare, Ştiinţa Petroşani, Rulmentul Bârlad şi Contactoare Buzău, practic provincial dominând competiţia până în 1990. La începutul anilor 90 tradiţia fost continuată de Farul Constanţa, Ştiinţa Petroşani şi Foresta Sibiu. Ştiinţa Petroşani a câştigat 3 cupe, în: 1983, 1991, 1993. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPoRT

Sportiv vulcănean,

DIN JuDEţ

Premiat de către Consiliul Judeţean Hunedoara Luni, 23.05.2016, sportivul Cosmin Pîrva, component al AS FUJIN CS Vulcan, a fost premiat de către domnul Adrian David, preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru rezultatele obţinute la Campionatul Mondial de Kempo, respectiv două medalii de aur şi două medalii de argint!

Sportivul fiind plecat la Braşov, unde susţine etapa specială a Bacalaureatului, premiul în bani şi diploma au fost primite de către mama sportivului, care a fost foarte emoţionată. „Îi mulţumim Consiliului Judeţean Hunedoara, domnului Adrian David, pentru premiere. Aceasta reprezintă faptul cum sunt apreciaţi sportivii de valoare la judeţ, spre deosebire de primarul şi Consiliul Local Vulcan, care nu sunt decât nişte oameni care se opun promovării valorilor din oraşul nostru!”, a declarat Florin Mârza, antrenorul sportivului.

facebook.com/ziarulvaiijiului

De la CJ Hunedoara

Diplome de excelenţă şi premii în bani pentru elevi de top din judeţ

În ultima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara din acest mandat, consilierii judeţeni au decis acordarea unor diplome de excelenţă, însoţite de premii în bani, elevilor hunedoreni cu rezultate deosebite.

Astfel, conform deciziei consilierilor judeţeni, s-au acordat diplome de excelenţă şi câte un premiu în cuantum de 1.000 de lei, elevilor Cosmin Gabriel Pîrva, Anca Sălăgean, Nicolae-Andrei Spunei şi Adelina-Raluca Suciu. Cosmin Gabriel Pîrva este component al Clubului Sportiv Fujin Vulcan, născut la 27 aprilie 1997 în municipiul Lupeni, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Lupeni. În cadrul celui de-al XIII-lea Campionat Mondial de Kempo, desfăşurat la Bucureşti în perioada 20-22 aprilie 2016, a obţinut următoarele rezultate pentru echipa României: Aur - proba Knockdown (Seniori - 60 kg), Aur - proba Full Kempo (Tineret - 65 kg), Argint - proba Knockdown (Tineret - 65 kg), Argint - proba Submission (Tineret - 65 kg). Anca Sălăgean este născută la 13 decembrie 1997 la Deva. În prezent este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Decebal”. În cursul acestui an a obţinut locul 1 la Olimpiada Naţională de Limba Engleză, secţiunea B. Alte rezultate notabile din cariera sa de elev: locul 1 la Olimpiada Judeţeană de Limba Engleză, secţiunea B, în anii 2014, 2015 şi 2016, participare la Olimpiadele Naţionale de Limba Engleză, secţiunea B, în anii 2014 şi 2015. Nicolae-Andrei Spunei s-a născut la 6 decembrie 1997 în oraşul Haţeg. În prezent este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva. În cursul acestui an a obţinut Premiul 1 la Olimpiada Naţională lnterdisciplinară „Ştiinţele Pământului”, precum şi calificarea în lotul extins al României pentru Olimpiada Internaţională de Biologie. Adelina-Raluca Suciu s-a născut la 16 octombrie 1998 în oraşul Haţeg. În prezent este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani. În cursul acestui an a obţinut Premiul 1 la Olimpiada de Limbi Romanice (limba italiană) - etapa naţională. De asemenea, a ocupat locul 1 la etapa judeţeană a Olimpiadei de Limbi Romanice (limba italiană). Mihaela PETROŞAN

Sătui de damful de alcool al lui Bobar,

Pe lângă miile de români, şi rromii şi maghiarii votează Păducel. Bravo!

Vă prezentăm două comunicate ale principalelor formaţiuni ale minorităţilor naţionale din Petrila, cea maghiară şi cea rromă, care confirmă ceea ce Ziarul Văii Jiului susţine demult, anume faptul că petrilenii – fie ei români, rromi, maghiari şi de alte naţionalităţi – s-au săturat să tragă în piept damful de alcool al lui Bobar, să înghită la nesfârşit minciunile gogonate ale PSD-ului şi ale debililor aliaţi de ocazie ş.a.m.d. Dacă mai adăugăm şi lacătele puse de Bobar peste Mina Petrila, avem tabloul complet al sictirului petrilean. Se ştie că, în faţa primejdiilor, o comunitate se reglează singură. Aşa şi brava comunitate petrileană a reacţionat. Simţind pericolul jigodismului, demagogiei, minciunii, amatorismului, populismului deşănţat, tipic PSD, petrilenii se unesc în jurul primarului lor, Ilie Păducel. Suntem siguri că de ieri, de când şi rromii şi maghiarii s-au declarat public de partea bună a luptei electorale, adică a lui Păducel, PSD-ul şi candidatul său, al cărui nume ne scapă, au în ceput să devină amintire… (ZVJ)

www.zvj.ro miercuri, 25 mai 2016

În atenţia membrilor Partida Romilor „Pro Europa” filiala Petrila-Lonea şi a comunităţii romilor din oraşul Petrila

Ţinând cont de buna colaborare pe care am avut-o de-a lungul anilor şi până în prezent, de sprijinul reciproc în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor comunităţii locale în toate domeniile de activitate, organizaţia locală partida Romilor „pro Europa” filiala petrila-lonea prin preşedinte Aranyasz Andrei - oto, în calitate de preşedinte al organizaţiei noastre, susţine candidatul ilie păducel (pNl petrila) la funcţia de primar al oraşului petrila şi propunerile partidului Naţional liberal petrila pentru consiliul local petrila la alegerile locale din 5 iunie 2016.

În atenţia membrilor UDMR Petrila şi a comunităţii maghiare din oraşul Petrila

Ţinând cont de buna colaborare pe care am avut-o de-a lungul anilor şi până în prezent, de sprijinul reciproc în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor comunităţii locale în toate domeniile de activitate, organizaţia locală UDMR petrila prin preşedinte Marton Jozsef csaba, în calitate de preşedinte al organizaţiei noastre, susţine candidatul ilie păducel (pNl petrila) la funcţia de primar al oraşului petrila, la alegerile locale din 5 iunie 2016.

politică

La Vulcan

Ile l-a primit corespunzător pe şeful lui cel mare de la Bucureşti

Pregătirile pentru primirea lui Liviu Dragnea au început în seara zilei de luni. Atunci când locatarii blocului 3A1 care au ferestre la bulevard auzeau, venind de afară, zgomote specifice de cioca-boca. În scuarul din

faţa rondului cu flori a fost ridicată o scenă din lemn, acoperită cu mochetă verde şi împodobită, la stânga şi la dreapta, cu ghivece mari cu flori. Fuseseră montate staţiile de amplificare ale primăriei şi însuşi primarul Gheorghe ile, vizibil emoţionat de momentele sublime pe care urma să le trăiască, umbla ca argintul viu, ici-colo, dând ultimele dispoziţii.

Pe facebook

postacii pSD din Vulcan au indicat ora 9.30 ca fiind cea la care urma să apară preşedintele partidului lor. Aşa că mulţi membri ai organizaţiei pesediste vulcănene, dar şi simpatizanţi, se înfiinţaseră, în zona cinematografului, încă înainte de zece. Gheorghe ile s-a cam enervat un pic când cineva i-a zis că pregătirile acestea de primire a lui Dragnea seamănă cu cele de pe vremea lui ceauşescu. Dar, aşa de repede precum s-a enervat, la fel de repede i-a şi trecut.

Numai că, între timp,

a intervenit ceva neprevăzut din punct de vedere meteorologic. A început să picure. o doamnă care venise taman din petrila zicea că la ei ploua în toată regula. În acest caz, ile a apelat la varianta „B”. i-a îndrumat pe toţi cei prezenţi să intre în sala cinematografului „luceafărul”. A cărei scenă fusese pregătită şi ea, din timp, ca, în caz de ceva, ca să fie călcată de înaltele oaspete şi de însoţitorii lui.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Liderul suprem al PSD

a apărut la ora 10.35. Era însoţit de primarii Gheorghe Ile, Cornel Resmeriţă, de deputaţii PSD Cristian Resmeriţă, Laurenţiu Nistor, Natalia Intotero, Savin Marica şi de fostul prefect Sorin Vasilescu (de tristă amintire pentru Valea Jiului – n.r.). Cei din sală i-au primit cu ropote de aplauze. După intonarea Imnului PSD, au început cuvântările. toate cu iz electoral, fireşte. Evenimentul s-a încheiat după aproximativ trei sferturi de oră. Liviu Dragnea a fost asaltat de către cei care voiau să-i strângă mâna. Femeile au ţinut neapărat să se fotografieze cu el.

Nu mă îndoiesc

că primarul Gheorghe Ile ar fi vrut să-l mai reţină la Vulcan. Este posibil ca, pe undeva, să fi făcut al doilea set de pregătiri nece-

sare. Numai că teleormăneanul şi ai lui sau urcat grăbiţi în microbuz. Foarte grăbit s-a arătat a fi şi şoferul autovehiculului. Acesta a dat în marşarier şi, în loc s-o ia spre „Unic”, ca să întoarcă, regulamentar, pe la sensul giratoriu, a luato, cu tupeu, cam treizecipatruzeci de metri, pe sensul invers de mers. Am rămas uimit. M-am întrebat, în mintea mea, cam ce manevre ar fi în stare să facă omul dacă cei din încărcătura lui ar veni la guvernare? Gheorghe OLTEANU

La CJ Hunedoara

Concluzie de ﬁnal de mandat

Principala concluzie cu care actualul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Adrian David, a încheiat ultima şedinţă a acestui for din mandatul 20122016 ar fi implementarea transparenţei în actul de decizie.

Astfel, David a spus, cu ocazia ultimei şedinţe ordinare a CJ Hunedoara: „Consiliul Judeţean Hunedoara a emis, în actualul mandat, 1.007 hotărâri, iar activitatea instituţiei poate fi caracterizată de transparenţă la finalul acestei perioade”. El mai spune că interesele de partid ar fi fost lăsate deoparte. „Cea mai mare provocare a mea, ca preşedinte, a fost restabilirea imaginii Consiliului Judeţean, vizibil afectată de evenimentele din iarna lui 2014 (când fostul preşedinte a fost înlocuit din funcţie din cauza unui dosar penal - n.r.). Cred că pot să spun că am reuşit prin muncă, seriozitate, sinceritate, să redau încrederea Consiliului Judeţean în faţa hunedorenilor. Cred că astăzi, atunci când vorbim de CJ Hunedoara, avem pe buze un singur cuvânt: transparenţă. Sper ca în viitoarea legislatură să fie alături de (cuvântul - n.r.) transparenţă şi performanţă. Încă lucrăm la armonizarea acestor două deziderate ale noastre”, a declarat Adrian David, cel care candidează la alegerile locale din 5 iunie, ocupând primul loc pe lista PNL pentru Consiliul Judeţean. Mihaela PETROŞAN

Scena de la Vulcan,

Comandată de PSD

Scena - iar nu eşafodul, cum l-au numit unii - ridicată în apropierea Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan, pe care ar fi urmat să-şi etaleze condamnarea Liviu Dragnea, a fost ridicată de către muncitori de la SC Pregoterm Vulcan SA. Precizarea mi-a făcut-o,

telefonic, undeva în jurul orei 14:00 a zilei de ieri, însuşi domnul ing. Marius Danci, directorul societăţii. Există comandă scrisă din partea PSD Vulcan, mi-a spus dumnealui, şi modalitatea de plată. Iată, aşadar, cum cineva care a conversat deja cu procurorii de la DNA se asigură şi suflă şi pe lemn, înainte de a se apuca să lucreze cu el. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro miercuri, 25 mai 2016

PoLItICă

David s-a ţinut de cuvânt:

DIN JUDEţ

Drumul spre Sarmizegetusa Regia este gata

Tehnic, în cadrul proiectului au fost refăcute şapte poduri, dintre care două sunt noi. De asemenea, pe parcursul drumului au fost realizate 12 parcări cu 160 de Modernizarea drumului dintre Costeşti şi Sarmizegetusa Regia a înlocuri de parcare, iar patru ceput în luna august 2015 şi a costat 18,2 milioane lei, fonduri dintre acestea permit acceobţinute în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2007-2013. sul autocarelor. Ultima parcare, spre cetatea dacică, este şi cea mai mare şi a La Hunedoara fost realizată peste cursul de apă al râului Valea Albă. În fapt, drumul pleacă din localitatea Costeşti şi străbate un traseu în lungime de 19 kilometri, până la circa 850 de metri de al premiului Palme d’Or pentru În perioada 27-29 mai, prin copoarta de intrare în cetate. Ultima porţiune va trebui străbătută scurt metraj la Cannes în 2004 laborarea dintre organizatorii pe jos de către turişti, care vor urca astfel porţiunea rămasă pe (cu filmul Trafic) şi premiat la FFE şi partenerii acestora - Priun drum pavat cu dale de andezit. numeroase alte festivaluri de măria municipiului Hunedoara, „Accesul rămâne exclusiv pietonal pe ultimii 850 de metri. Vrem, Castelul Corvinilor şi Facultatea film. La Gala de deschidere a mai întâi, să vedem mai exact care va fi afluxul de turişti pentru Festivalului vor fi prezenţi şi acde Inginerie din Hunedoara a putea estima mai bine care va fi, pe viitor, cea mai bună soluţie torii Oana Tudor şi Radu RomaFestivalul Filmului European se pentru accesul spre monument. Oricum, ne aşteptăm la o niuc, doi dintre protagoniştii întoarce la Hunedoara. creştere exponenţială a numărului de vizitatori, fapt care va implica şi o redimensionare a bugetului alocat serviciului din cadrul „Luna mai a acestui an Consiliului Judeţean care se ocupă cu administrarea monua început cu un evenimentelor istorice”, a declarat Adrian David, preşedintele CJ ment european, Târgul Hunedoara. European al Castelelor Mihaela PETROŞAN şi se încheie cu alt eveniment de dimensiuni europene, Festivalul Filmului European, după ce anul acesta Hunedoara a fost reprezentată în premieră la Forumul Cultural European de la Bruxelles. Prin organi- filmului, care vor participa după proiecţie la o sesiune Q&A. zarea şi participarea la astfel de evenimente, oraşul nostru devine În total, ediţia hunedoreană a o prezenţă tot mai importantă pe Festivalului Filmului European înseamnă proiecţia a zece filme harta culturală europeană, ceea europene, cel mai mare număr ce înseamnă foarte mult pentru de filme proiectate în cadrul unei hunedoreni”, a declarat Viorel ediţii locale a FFE. Proiecţiile, Arion, primarul municipiului Hucare reprezintă o perspectivă nedoara. asupra diversităţii producţiei ciMaratonul filmelor europene de nematografice europene, vor la Hunedoara debutează în seara avea loc pe parcursul a trei zile zilei de 27 mai, de la 21.30, în la Castelul Corvinilor şi în Aula curtea interioară a Castelului Facultăţii de Inginerie. Intrarea Corvinilor, cu proiecţia filmului este gratuită, în limita locurilor Dincolo de calea ferată (Româdisponibile. La Gala de deschinia, 2016). Filmul regizat de Cădere, intrarea se face pe bază de tălin Mitulescu a avut premiera naţională în urmă cu doar o lună. invitaţii. Cătălin Mitulescu este câştigător Mihaela PETROŞAN Turiştii care doresc să viziteze situl arheologic Sarmizegetusa Regia pot ajunge până la un kilometru de zidurile fostei capitale a Daciei cu maşina, pe drum asfaltat şi marcat. Investiţia a fost inaugurată oficial luni după-amiază în prezenţa autorităţilor judeţene şi locale.

Festivalul Filmului European

De douăzeci de ani, în luna mai, Europa ne invită la film, de ziua ei, şi tot ea ne face daruri; filme de tot felul, împachetate cu grijă de Festivalul Filmului European. Ediţia din 2016, care a început joi, 5 mai 2016, este cea mai generoasă de până acum: un număr impresionant de filme, 85, proiecţii în nu mai puţin de 8 săli în Bucureşti, şi cel mai mare număr de ediţii locale, 5 (Târgu Mureş, Baia Mare, Cluj-Napoca, Timişoara şi Hunedoara).

facebook.com/ziarulvaiijiului

DECESE

Familia anunţă cu adâncă durere trecerea la cele veşnice a celui care a fost Ing. LĂSAT IOAN (83 de ani) Trupul neînsufleţit al defunctului se află depus la Capela „Bobocul”, iar înmormântarea va avea loc joi, 26 mai 2016, la orele 13:00. Dumnezeu să-l odihnească!

ANGAJĂRI

mica publicitate

• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, posesori atestat profesional și card tahograf, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos. Telefon 0729.272272.

VÂNZĂRI

mica publicitate

• Vând stupi în Petroşani. Relaţii la telefon 0753.043428. _________________________________________________ • Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

• Vila Alpin Straja angajează ospătari, cameriste, ajutori bucătari şi asistent manager. Condiţii: experienţă minim 2 ani. Relaţii la telefon 0722.520616, 0723.596059. _________________________________________________ • SC EXOTIC WORLD TRAVEL angajează agent transporturi externe. CERINŢE: - constituie avantaj domiciliul în Petroşani - experienţă în utilizare PC - persoana prezentabilă, sociabilă şi dinamică, - studii medii/superioare, - persoană responsabilă cu excelente abilităţi de relaţionare/comunicare Trimite e-mail la rezervariexotictravel@yahoo.com cu CV-ul tău, sau contactează-ne la telefon 0723.260337. _________________________________________________ • Angajăm personal, bucătari, ospătari, muncitori necalificaţi, pentru hotel-restaurant în Eforie Nord. Telefon 0741.220787. _________________________________________________

• Cabana Groapa Seacă angajează în condiţii avantajoase ospătar, cunoştinţe limba engleză nivel minim. Oferim cazare şi masă. Relaţii la telefon 0766.337077 (Loredana) _________________________________________________

• SC ELCOMPET SRL Petroşani angajează electricieni şi muncitori necalificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str. Avram Iancu, nr. 1 (în spatele Poliţiei). _________________________________________________

• SC ELECTROUTIL ALISER SRL organizează preselecţie pentru ocuparea următoarelor posturi: 10 electricieni; 5 dulgheri; 5 zidari; 5 lăcătuşi; 5 muncitori necalificaţi. CV-urile se depun la sediul societăţii din Aninoasa, str. Costeni, nr. 311 sau pe e-mail: electroutil@yahoo.com, telefon 0254.513325.

PIERDERI

mica publicitate

• Pierdut carnet de student, eliberat de Universitatea din Petroşani - Facultatea de Mine, pe numele Zamfir Loriana. Se declară nul.

IMOBILIARE

mica publicitate

• Vând garsonieră, multiple îmbunătățiri, ocupabilă imediat, Petroșani, Unirii, preț 33.000 lei. Telefon 0723.276501.

www.zvj.ro miercuri, 25 mai 2016

PUBLICITATE

CMYK

VREMEA Meteo

Codul galben nu-l sperie pe Corici

Ploile căzute zilele acestea nu afectează foarte tare nivelul râurilor şi pârâurilor din Valea Jiului.

„Avem doar Cod Galben de Precipitaţii, nu şi atenţionare hidrologică cum e pe la alţii. Cum trei zile n-am avut parte de cine ştie ce precipitaţii, acum nu e o problemă mare dacă mai plouă, prognoza pentru zona noastră transmisă de colegii de la Administraţia Naţională Meteorologică (ANM) din Bucureşti fiind de 20-25 l/mp. Atenţionarea de cod galben pentru noi este până azi (nota red. – 24 mai) la orele 21,00 (dacă cumva nu se mai prelungeşte, până la această oră neprimind nimic în acest sens). Ca să vă dau un exemplu de ce rău stă treaba prin alte locuri, în Moldova, în anumite zone sunt prognozate cantităţi de apă căzute de 50-70 l/mp, iar multe judeţe au Cod Galben de atenţionare hidrologică, cum ar fi pârâurile din bazinul hidrografic al Maramureşului, sau a judeţelor SatuMare, Cluj, Sălaj. Pe Olt există cod galben pe linie hidrologică pentru judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Argeş şi Olt, în timp ce pe râurile Suceviţa, Moldova şi Bistriţa există atenţionări pentru judeţele Suceava, Harghita, Neamţ şi Bacău. La noi, Jiul de Vest şi Jiul de Est se prezintă cu nivel în scădere a apei. Asta până la ploaia de azi de la prânz, de unde n-avem încă valorile, dar din ceea ce ştiu n-au fost probleme în nicio zonă din cauza ploilor torenţiale căzute”, a declarat pentru ZVJ, dr.ing. Sorin Corici, şeful SHI Petroşani din cadrul Apelor Române Jiu-Craiova. Corneliu BRAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 236 l 25 mai 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

Prefaţa la „Ecouri din Aninoasa” (vol. I) de Marian Boboc

Farmecul patriarhal al Aninoasei interbelice Participând la câteva lansări ale unor cărţi-document despre istoria Văii Jiului ale lui Marian Boboc, mi-a încolţit în minte ideea unei cărţi despre Aninoasa, adresată nu unui cerc restrâns de specialişti, ci tuturor iubitorilor de istorie, dar mai ales elevilor aninoseni. După o astfel de lansare, l-am abordat pe Marian Boboc, lansându-i această provocare. A spus că o carte despre istoria Aninoasei reprezintă, într-adevăr, o provocare inedită pentru documentaristul care este. A ridicat mănuşa şi… s-a apucat de lucru. Sporadic, mă informa asupra demersurilor sale, comentând cu entuziasm un document sau altul scos la lumină din colbul arhivelor. Ca intelectual al locului, am cunoştinţă că despre istoria Aninoasei ştim relativ puţine. De aceea aceste goluri ale istoriei locale trebuie umplute. Asta şi face Marian Boboc. În acest prim volum intitulat „Ecouri din Aninoasa”, după titlul unei rubrici din ziarul „Avântul”, Marian Boboc a adunat, cu destulă trudă, din biblioteci şi arhive, documente neştiute sau puţin cunoscute despre Aninoasa noastră. A descoperit cine sunt autorii primei monografii a localităţii şi şcolii din Aninoasa, l-a urmărit, în acelaşi stil „detectivistic”, pe Mihai Bogza (exemplar dascăl de colonie minieră, reconfigurându-i biografia prin prezenţa acestuia în „cetate”), a intrat cu curaj în Castelul Maderspach (aici a dat de un fioros complot), a extras din cărţi rare lucruri neştiute despre mina Aninoasa, s-a bucurat alături de elevii aninoseni la prima lor excursie în ţară, s-a revoltat contra jandarmilor dintr-o poveste bizară de iarnă. Ca şi în celelalte 25 de volume-document ale sale, Marian Boboc lasă documentele să vorbească, intervenind doar atunci când e cazul cu lămuriri pertinente. De aceea, cartea are un farmec aparte. Este impresionant efortul pe care Marian Boboc l-a făcut în capitolul „Vederi din presă/ Aninoasa interbelică”, cercetând filă cu filă toată presa interbelică, care a apărut în Valea Jiului, decupând din aceasta orice referinţă, cât de mică, despre Aninoasa. Astfel, prin faţa ochi-

„Vederi” din presă

Aninoasa interbelică 1920

Faţă de alte zone din judeţul Hunedoara, Valea Jiului a avut şansa la puţin timp, 2-3 ani, de la înfăptuirea Marii Unirii din 1918, unei prese de limbă română care a apărut cu relativă regularitate. O presă în care şi Aninoasa a fost reflectată. Din păcate, nu cât am fi dorit noi. Din fericire, în presă au ajuns

lor noştri defilează vizite de episcopi, mitropoliţi, prefecţi, miniştri într-o Aninoasă patriarhală, dar destul de nervoasă, când şi când auzul ne este mângâiat de muzica seratelor de altădată. Spectacolul interbelic al Aninoasei şi Iscroniului, care atunci erau separate administrativ, rulează incitant pe ecranul presei într-un film în care spectatorii nu mănâncă seminţe sau pop-corn, ci, frumos îmbrăcaţi, nu se mai lasă ieşiţi din vraja filmului. Mărturisesc că am terminat de citit dactilograma acestui prim volum din „Ecouri din Aninoasa” şi că deja îl aştept cu mult interes pe al doilea. Sper din toată inima ca această carte să ajungă în mâinile cât mai multor elevi din Aninoasa, iar lectura ei să dezvolte în fiecare patriotismul local, adică mândria de a fi aninosean.

Un aninosean… Adrian DAVID, Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara

suficiente „Ecouri din Aninoasa” (chiar aşa s-a intitulat o rubrică, preluat ca titlu la acest volum), cât să creionăm un portret al Aninoasei, cu tuşe luminoase sau mai întunecate. Redăm în acest capitol tot ce a apărut în publicaţiile de limba română din Valea Jiului (note, ştiri, comentarii, interviuri ş.a.) între 1921 - 1939. Începem preumblarea noastră prin presă cu o excepţie de la zona noastră: „Minerul”. Organ al Uniunii Muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat, care reunea sindicatele social-democrate, numite şi „roşii”, ale minerilor şi topitorilor, „Minerul” avea redacţia şi administraţia la Cluj (Str. Memorandumului No. 21). În nr.1/ 1 februarie 1920, citim o primă ştire despre o adunare în-

tâmplată în 1919: „Grupa Aninoasa a ţinut darea de seamă la 28 Dec. 1919. Prezidează tov. Gheorghe Mogoş din Vulcan, din partea centralei sunt de faţă tov. Sârb şi Buciumean. Notarul adunării e ales tov. Kovács Jakab. Ordinea de zi e darea de seamă a grupei; darea de seamă de la congres (primul congres extraordinar al Uniunii muncitorilor mineri şi topitori, desfăşurat la Sibiu în zilele de 7, 8 şi 9 decembrie 1919 - n.a.); alegerea noului comitet. Tov. Mogoş, ca preşedinte al Uniunii, deschide adunarea şi salută tov. din Aninoasa, atrăgându-le atenţia ce fel de comitet aleg. Trebuie aleşi oameni întregi să ducă lupta mai departe, nu cumva să înceapă lucrul de acolo Marian BOBOC (continuare în paginile II-III-IV)

Cea mai recentă apariţie editorială a lui Marian Boboc, „Ecouri din Aninoasa”, va fi lansată astăzi, 25 mai, de la orele 15, la Căminul Cultural din Aninoasa.

SPECIAL

de unde l-a început comitetul de acum, cu opt luni înainte. Şi trebuie să continue mai departe munca începută de el. Tov. Sârb face darea de seamă despre dezbaterile congresului şi hotărârile aduse de acolo; adunarea ia la cunoştinţă hotărârile relative la ridicarea cotizaţiunilor cu unanimitate de voturi. Tov. Buciumean face atent adunarea că dacă şi nu realeg vechiul comitet în întregime, dar o parte din ei, totuşi, trebuie realeşi pentru ca să poată depune o muncă cu folos şi continuă. Darea de seamă o face tov. Kovács Jakab şi tov. Buciuman. Rapoartele se iau la cunoştinţă fără discuţie. Se alege noul comitet. Ca preşedinte e ales Ioan Macavei al X; subpreşedinţi: Markoş Mihály şi Kovács Jakab; notari: Ioan Mărian, Kiss Sándor; cassieri: Ianc Nicolae, Szackács Frigyes; controlori: Nicolae Morari; Bank Sándor. Membri în comitet: Popa Macavei, Krakovszki István, Krakovszki János, Ioan Colda, Simion Bolonduţ, Kurta Gergely, Ianc Alexandru, Osvát Gyula, Sîn Nicolae, Sic Gheorghe, Simion Cocsonie”. Dat fiind faptul că primul număr din „Minerul” a apărut în 1919, este posibil ca şi în alte ediţii din 1919 să fi apărut vreo ştire/ informaţie despre Aninoasa, însă în cercetarea noastră nu am găsit colecţia „Minerul” pe 1919, ci doar din 1920.

1921

„Graiul muncitorimei” este primul ziar care a apărut în Valea Jiului, la Petroşani, în limba română, în primăvara anului 1921. Apariţia lui se datorează tot sindicatelor. Subintitulat „foaia Centrului Sindicatelor Naţionale din Transilvania şi Banat” (aşa numitele sindicate „galbene”), „Graiul muncitorimei” ne oferă primele ştiri direct de la sursă. Deşi la început a fost tipărit săptămânal, din cauza

miercuri, 25 mai 2016

problemelor financiare, „Graiul” a apărut, din păcate, cu multe intermitenţe până în 1925, când îşi încetează apariţia. Cele mai multe articole erau scrise chiar de sindicalişti. Primele materiale publicistice pe care le reproducem au apărut în ediţia nr. 5/ 15 mai 1921 a „Graiului muncitorimei”. Prima notă prezintă un caz social: „De la fratele Simeon Dărămuş primim o plângere, din care vedem încă odată cum sunt trataţi muncitorii străini. Anume, plecând el din satul său cu bani luaţi împrumut, a venit să capete lucru în Jiu. S-a prezintat d-lui inspector Jánossy, care nu a voit să-l primească decât ca ziler. Bietul om ce era să facă? Banii i s-au sfârşit pe drum, familia grea - şi-a găsit o locuinţă lângă gara din Bărbătenii de jos (Iscroni) şi s-a apucat de lucru, mergând pe jos câte 3-4 km. Locuinţă a cerut degeaba, dar măcar cărbuni de foc a voit să capete. După ce a umblat de la Ana la Caiafa, vreau să zic de la d. Jánossy la d. Winklehner, şi înapoi, s-a văzut tot cu mâna goală şi cu casa rece. Poate să aibă dreptate şi d-lor, fiindcă s-au naţionalizat minele. Tu, Române, din salarul de 18-20 Lei plăteşte locuinţă şi cumpără cărbuni şi plăteşte spital şi altele. Sau nu?”. A doua notă prezintă un scurt episod din lupta sindicatului naţional român (S.N.R.) de la Mina Aninoasa, „galben”, cu sindicatul social-democrat, internaţionalist, „roşu”: „Filiala noastră a afişat, în numele comitetului, un aviz, pus pe tabla de la mină, prin care provocau pe toţi membrii S.N.R., care nu şi-au achitat taxa de trei luni, să o plătească. Asemenea şi pe cei puţini, care neştiind ce fac (dar câţiva şi-au dat seama şi s-au întors), au trecut la roşii, să-şi împlinească datoria, aducându-ne toţi cartea de membru. Rău voitorii Ţării noaptea au murdărit placatul. Scrisoarea e scrisoare, dar vitele de sălbatici trebuia să vadă, că era acolo şi un lucru sfânt. Ori pentru aceea au făcut-o?”. Din „Graiul muncitorimei” nr. 6/ 22 mai 1921 reţinem o faptă, dacă nu scandaloasă, cu siguranţă deloc patriotică, a primarului Aninoasei: „(…) Ne uimeşte, însă, îndrăzneala şefului de magazină (la alimente), care nu voieşte să cunoască iscălitura românească. Dar şi mai mult este de neînţeles purtarea primarului, care e Român (…). Dânsul a zis că are drapel naţional, dar numai ca să-l fâlfâie la stânca din Dealul Piscu. Aşa am ajuns, ca un primar să declare că steagul nostru nu e potrivit decât pentru fiarele sălbatice ale codrilor? Sfânta jertfă de sânge românească pentru tricolor să poată fi batjocorită şi astăzi? Credem că la chestiunea aceasta va avea un cuvânt şi d. prim-pretor Amos Gligor, moţ şi d-lui ca şi noi. La 26 iunie 1921, corespondentul din Aninoasa al „Graiului muncitorimei” trage un semnal de alarmă asupra scumpetei încălţămintelor: „Aninoasa. În timp ce în celelalte părţi ale judeţului nostru, ieftinirea traiului a scăzut simţitor, la noi, din contră, se ob-

servă o urcare treptată a preţurilor, nu numai a celor de pe piaţă, dar cât şi acelora de la Societate. Aşa în timp ce la Petroşani poţi cumpăra o pereche de bocanci cu 180-200 lei, la noi cu aceşti bani nu-ţi poţi repara chiar în atelierele Societăţii bocancii rupţi. Nu mai vorbim de celelalte articole de primă necesitate care cresc pe zi ce trece. Nu credem că direcţiunea Societăţii să ştie şi să tolereze o astfel de exploatare în domeniul lumii muncitoreşti. De aceea, aducem la cunoştinţa celor în drept pentru a lua măsurile cuvenite înlăturând pe cei care caută să se îmbogăţească pe spinarea bieţilor muncitori”. Despre sfârşitul de an al şcolii primare din Aninoasa aflăm la 3 iulie 1921: „Examenele de finea anului la şcoala primară de stat s-au ţinut la 24 iunie, cu un rezultat foarte frumos. Le creştea inima celor de faţă auzind micuţii copilaşi dând răspunsuri frumoase din toate studiile şi recitând poezii naţionale. Laudă d-lui director Gliga, care a condus cu multă hărnicie şi pricepere această şcoală. Direcţiunea minelor a dat pentru premii elevilor mai buni trei rânduri de haine, S.N.R - 100 lei, preotul unit din Vulcan - 10 lei”. Şi în 1921, ca şi în 2016, o publicaţie, fie ea sindicală, era greu de întreţinut. De aceea, uneori/ deseori se apela la mărinimia cititorilor (în cazul de faţă, membrii SNR), care, sensibilizaţi, donau fiecare după… buzunarul său. La o asemenea acţiunea de subscriere au participat şi aninosenii. Cărora, la 24 iulie 1921, „Graiul muncitorimei” le aduce „Mulţămită publică”: „Comitetul filialei Aninoasa aduce viile lor mulţumiri tuturor acelora care au subscris - după puterile lui - la fondul ziarului nostru. S-a colectat în total suma de Lei 442, care sumă a fost adăugată la fondul de rezervă al ziarului. Dl. I. Şmider 100 Lei, Dl. A. Huserl, Dl. G. Simion, Dl. Ianc Moise - 50 Lei; Dl. N. Moldovan -, Dl. I. Jeger, Dl. I. Dumitraş, Dl. P. Vasi - 20 Lei; Dl. N. Jurca Ioan, Dl. P. Ani - 15 Lei; Dl. I. Catinţa - 12 Lei, Dl. N. Drăgoiu, Dl. I. Crăciunu, Dl. I. Miclea, Dl. I. Danciu - 10 Lei, Dl. D. Marc, Dl. D. Morar, Dl. G. Morar, Dl. N. Jurca, Dl. N.J. Cantor, Dl. P. Achim - 5 Lei”.A

1922

Din 1922 şi până în 1928 apare la Petroşani „Gazeta Jiului”. La 12 martie 1922, „Gazeta Jiului” consemnează cu entuziasm un eveniment de pe tărâmul vieţii religioase: „Înfiinţarea parohiei ortodoxe în Aninoasa. În ziua de 10 martie cor. păr. Protopop al Haţegului, d-l Cornel Popescu, a fost în filia parohială Aninoasa, unde a stabilit coalele A şi B pentru a deschide concurs de preot în nou înfiinţata parohie. Ne bucurăm, că vom avea nu peste mult un nou tovarăş de luptă cultural într-un punct atât de primejdios”. Sub titlu „Bărbăteni - Iscroni” este publicat la 26 martie 1922 un interesant şi reuşit eveniment al ASTREI, cu o impresionantă

miercuri, 25 mai 2016

desfăşurare de forţe locale, dar şi cu oaspeţi de la Petroşani: „Serbare culturală. Duminică, în 19 martie c. s-a ţinut o serbare culturală, organizată de direcţiunea liceului de stat din Petroşani, sub egida Asociaţiuniii (ASTRA - n.a.). Serbarea a avut loc lângă biserica din Iscroni la ora 10 ½. Fruntaşii comunei, popor numeros şi elevii şcolii primare au aşteptat pe oaspeţi. După sosire, corul liceului, condus de dl. profesor U. Boga, intonează Imnul Regal, care e ascultat cu adevărată evlavie de săteni. Dl. profesor Ioanoviciu ţine apoi câteva cuvinte de deschidere. Aminteşte munca (sic!) culturală a Asociaţiunii în trecutul greu şi nu tocmai depărtat. Aceeaşi Asociaţiune vine şi astăzi să le dea sătenilor poveţe şi mângîiere. S-au recitat şi două poezii, Patria Română şi Ţara mea de către elevii I. Corpadia, cl. III, şi E. Călin, cl. I. Recitările au fost bune. A urmat apoi conferinţa profesorului I. Niciu despre Necurăţenie şi urmările ei. Domnia sa spune că viaţa copiilor noştri este neîngrijită. Mai cu seamă curăţenia lasă mult de dorit. Casele sătenilor de pe aici nu sunt podite. Din această cauză se nasc o mulţime de boale periculoase. Ferestrele nu sunt mobile. Aerul din casă nu se poate schimba, astfel şi bolile atacă pe săteni mai cu seamă iarna când stau mult în casă. Pe urmă casele nu se curăţă, aşa cum ar trebui. Le spune sătenilor să-şi podească toţi casele, să facă ferestre mobile, să se poată aeriza casa. Să se spele cât mai des pe trup, să-şi taie şi părul mare, ca să înconjoare multe. Boale şi neajunsuri. Vorbeşte apoi despre curăţenia sufletului povăţuind pe săteni să ajute pe văduve şi orfani, căci aşa cere legea noastră creştinească. Încheie spunând că România Mare are lipsă de oameni sănătoşi la trup şi la suflet, ca să poată fi şi fericită, aşa cum au visat-o cei care s-au jertfit pentru ea. Pe lângă cântările de mai sus s-au mai cântat Pe al nostru steag şi Trăiască România Mare, care au plăcut mult. De încheiere, părintele I. Traian mulţumeşte oaspeţilor în cuvinte înflăcărate pentru cele câteva momente de înălţare sufletească şi-i roagă să vină cât mai des în mijlocul poporului dornic de lumină. După acestea, elevii conduşi de dl. director al liceului au vizitat cimitirul militar din loc. Aici corul elevilor a cântat sub conducerea d-lui U. Boga cântecul Pui de lei în amintirea eroilor jertfiţi pentru patrie. A urmat o masă comună pentru elevi. Doamna Lucreţia Traian a împărţit prăjituri excursioniştilor, iar d-şoara Livia Traian - flori. La ora 1 profesorii şi elevii s-au întors la Petroşani cu trăsurile şi căruţele date de dl. inspector general I. Iancu, pentru care direcţiunea liceului îi aduce mulţumită şi pe această cale”. Din motive asupra cărora nu e locul aici să zăbovim, cu siguranţă momentul artistic pus în scenă de intelectualii locului - Bărbăteni-Iscroni - nu ar mai putea fi repetat în zilele noastre: „Petrecerea. Din lăudabila iniţiativă a preotului Ion Traian şi a profesorului Vasile Niţiar s-a aranjat în ziua de 5 februarie o petrecere poporală împreunată cu reprezentanţii teatrale. Programul bine ales şi variat a fost interpretat pe de-a întregul de către diletanţi dintre săteni. Puncte mai însemnate ale programului au fost piesele comice Două surde şi Sticla din urmă, care au stârnit mult haz şi veselie în mijlocul publicului. Au mai fost şi două recitări frumos spuse. Dintre cei care au luat parte la executarea programului, amintim pe: Ana Serb, Giza Farkas, Floare Saucă, apoi sătenii: D. Helj, D. Sas, D. Simtea. A. Mojoatcă, O. Helj, I. Pădure, D. Niţiar, I. Helj, P. Niţiar şi G. Soi, primar. Venitul curat în suma de 200 Lei a fost dăruit bisericii greco-catolice din loc”. Redacţia Gazeta Jiului nu putea să rămână insensibilă la acest gest, felicitându-i pe cei implicaţi: „Din partea-ne aducem laude atât iniţiatorilor care îşi înţeleg aşa de frumos datoria ce o au în mijlocul poporului, cât şi sătenilor care le-au dat tot sprijinul şi rugăm să mai aranjeze astfel de manifestaţii în comună”. La Alba-Iulia la mijlocul lunii octombrie 1922 sunt încoronaţi ca regi ai României Mari Regele Maria şi Regele Ferdinand. Peste o săptămână, la 22 octombrie, printre primăriile care au trimis „Telegrame cu prilejul încoronării” „Gazeta Jiului” consemnează şi comunele Livezeni şi Iscroni, „în care îşi exprimă bucuria nemărginită pentru marele act şi doresc ani îndelungaţi de domnie glorioasă Suveranilor Auguşti”. Un muncitor anonim la Mina Aninoasa trimite, la 29 octom-

SPECIAL III

brie 1922, redacţiei „o cerere dreaptă” către Direcţiunea minelor Petroşani: „După cum sunt informat, societatea Petroşani, afară de Vulcan şi Petroşeni, mai are un număr considerabil de muncitori şi în colonia Aninoasa, unde, cu siguranţă, se vor afla şi analfabeţi, ba şi de aceia vor fi care ar dori cu plăcere să-şi completeze puţinele cunoştinţe de carte. Cu toate acestea, nici în trecut, nici acum, nu se pomeneşte măcar de înfiinţarea altor feluri de cursuri. Sunt oare minerii din Aninoasa fiii vitregi ai societăţii, de nimeni nu se interesează de luminarea lor? Că s-ar face aceasta din punct de vedere al economizării, e greu de susţinut. Când zi de zi avem fapte concrete, cât jertfeşte Societatea pentru orice scop de binefacere şi în special pentru scopuri culturale”. Ţinând cont că redacţia Gazetei Jiului era formată din intelectuali (preoţi ortodocşi şi greco-catolici, profesori, învăţători), aceasta sprijină „cererea muncitorilor dornici de lumină şi suntem siguri că direcţiunea societăţii Petroşani va satisface această cerere justă”. Ca un preambul la o înaltă vizitaţiune canonică la Aninoasa are loc sfinţirea pietrei fundamentale a bisericii greco-catolică: „Duminică, în 5 Noiembrie s-a săvârşit actul sfinţirii pietrei fundamentale la noua biserică gr. cat. din Aninoasa. Prin aceasta s-a pus temelia unui nou aşezământ cultural în Valea Jiului. Bucuria noastră cu atât e mai mare întrucât vedem dorinţa de mai mulţi ani a credincioşilor de acolo. Neavând biserică, serviciul divin se ţinea într-o sală a şcolii. Serviciul s-a început cu sfinţirea apei prin D-nii Nicolae Zugravu, protopop canonic, Dr. Romul Mioc, Olimpiu Suciu şi Ioan Traian. După stropirea cu apă a fundamentului şi după cetirea, subscrierea şi aşezarea actului comemorativ, părintele canonic Nicolae Zugrav a ţinut o vorbire frumoasă şi edificatoare despre rostul şi rolul bisericii întru creşterea neamurilor pe teren religios, moral şi naţional, scoţând în relief hărnicia şi dragostea credincioşilor gr. cat., care, deşi puţini la număr, - prin zelul şi stăruinţa părintelui Ioan Traian, au putut înfiinţa în scurt timp un fond considerabil pentru ridicarea noului locaş dumnezeiesc. De la societatea Petroşani a participat dl. director Timoc, reprezentând, totodată, pe d. director general Winklehner, iar din partea erariului d. inspector general I. Iancu, d. director I. Ianosy, ca şef de uzină, şi alţi mulţi distinşi oaspeţi. Cu această ocaziune, se aduce profundă recunoştinţă şi mulţumită on. Societăţii Petroşani, care cu adevărată dragoste a îmbrăţişat cauza edificării menţionate şi ne-a pus la dispoziţie un ajutor de 60.000 Lei”. Între 17-22 noiembrie 1922 P.S.S. Dr. A. Nicolaescu, Episcopul greco-catolic al Lugojului, efectuează o vizitaţiune canonică în Valea Jiului, de la est la vest: Petrila-Lonea (18 noiembrie), Vulcan (18 noiembrie), Petroşani (19 noiembrie), Lupeni (19 noiembrie), Coroieşti (20 noiembrie şi 21 noiembrie - sfinţirea bisericii noi) şi Aninoasa (22 noiembrie). Dacă în Petroşani şi în alte localităţi din Valea Jiului, cârciumile sunt închise în zilele de duminică şi de sărbătoare, nu la fel se întâmplă şi „în Aninoasa - care şi în alte privinţe e un cuib suspect - mult timp încă, după apariţia acestui ordin de oprelişte, cârciumarii în toate

IV SPECIAL

miercuri, 25 mai 2016

duminecile şi sărbătorile îşi deschideau larg uşile, înaintea celor uşor de sedus vânzând otrava, neconturbaţi de nimeni. După ce a sosit ordinul, n-a trecut mult şi birtul numit Casinou a crezut că a fost destul cu opreliştea, şi şi-a zis: că în Aninoasa nimeni nu se interesează, deci poate face ce vrea. Zis şi făcut. În 19 Noemvrie (Duminică) p.m., cu porţile aproape luate din ţâţâni, Casinoul din Aninoasa îşi aştepta consumatorii a tot soiul de băuturi, şi nu peste mult, gemea de public. Înşirat pe lângă mese încărcate cu sticle de bere, de unde n-a lipsit nici vinul fiert. Credem că cei chemaţi vor înţelege şi vor lua măsuri”. Însetaţi aninosenii, în zilele de prohibiţie, din moment ce pentru a ajunge la bere şi vinul fiert smulg uşile din ţâţâni… La 17 decembrie apare ultimul articol din anul 1922 referitor la Aninoasa. Revoltat de faptul că elevii şcolii primare fac şmotru împreună cu… directorul, redactorul Gazetei Jiului deplânge lipsa personalului de serviciu şi trage un perdaf conducerii şi patronului şcolii, directorul şi societatea minieră: „Întâmplarea m-a dus în ziua de 23 Nov. a.c., pe lângă şcoala primară română din Aninoasa a Societăţii Petroşani, şi trecând în mai multe rânduri pe-acolo, mi s-a oferit fericita sau trista ocaziune - nu ştiu cum să o numesc - să văd pe directorul şcolii înconjurat de elevi, măturând ţevile sobelor de la sălile de învăţământ. Nu ştiu, a făcut-o aceasta din exces de zel dl. director, sau acest fapt dovedeşte nepăsarea şefului de uzină şi a primarului, care pare-mi-se tratează foarte maşter şcolile şi corpul didactic, şi în special şcoala şi corpul didactic românesc. E ruşinos şi trist, că acolo unde atâta lucru de nimic se face, plătindu-se scump, unde şi cel din urmă suboficiant (care abia îşi scrie numele) îşi face trebşoarele cu muncitorii - zileri, plătiţi de Societate - ne mai amintind şi de alte afaceri ce se săvârşesc pe acolo, şcoala, să nu aibă personal de serviciu, căci doar şcoala trebuie să fie un local, unde e absolut necesar să fie o curăţenie exemplară. Halal de aşa şcoală! Dar sălile de învăţământ, în ce zile le mături, d-le director?”.

1923

La colecţia anului 1922 (dacă există pe undeva) nu am avut acces, aşa că sar la „Graiul muncitorimei” din 1923. Din nr. 1-2/ 1 Mai 1923 reţin o ştire demn de reţinut (şi de aplicat şi în zilele noastre), anume că adunarea generală a Centrului Sindicatelor Naţionale Române Petroşani, întrunită la 17 aprilie, a hotărât: „scoaterea ziarului Graiului muncitorimei cu începere de la 1 Maiu a.c. Ziarul, la început, va apare de două ori pe lună şi mai târziu în fiecare săptămână. Spre a se crea fondurile necesare tipăriturii ziarului delegaţii filialelor (delegatul SNR Aninoasa - Nicolae Bulca) se obligă a vărsa 80% din averea filialelor”. Ediţia nr. 5-6/ 1 iunie 1923 tratează pe un ton polemic, otrăvit, încă un episod din războiul sindical „galben”-„roşu” (naţional-internaţionalist) desfăşurat la Aninoasa: „Eram pe deplin convinşi despre dragostea tovărăşească existentă între diferitele naţionalităţi, federate sub culoarea roşie din România. Şi ca să fim definitiv întăriţi în credinţa noastră, ei ne-au dovedit, clar şi precis, ba mai mult, ce şi cât se putea aştepta. Un caz interesant - şi bun exemplu - e cel de la Aninoasa, unde ungurii au început să huiduiască pe tovarăşii lor Români, ambele părţi formau parte din organizaţia (pestriţă la intestine). Românii, văzând cum stau afacerile, au dat fuga la fraţii lor Români, cerândule să-i scoată din belea. Românul, fire bună (…), a mers să-şi scape fratele rătăcit. Românii din organizaţia roşie au trecut pe urmă în masă, în organizaţia Sindicatului Naţional Român. (…)”. Prima ştire din „Gazeta Jiului”, „Şcolare”, din anul 1923 despre Aninoasa apare la 4 martie: „Corpul didactic de la şcoala primară a societăţii, secţia română din Aninoasa, a aranjat o producţiune tea-

trală împreunată cu cântări şi jocuri naţionnle, în ziua de 18 februarie, cu scopul de a înfiinţa un fond şcolar. S-a predat Paiele satului, piesă morală într-un act”. Piesa a avut oareşce succes, din moment ce mai mulţi domni au suprasolvit (adică, donat), fiecare după cât l-a lăsat buzunarul: Iosif Schmider - 60 lei, Motora - 20 lei, N. Oprişa şi Pocol, Popa Simion şi Cadici N. - câte 10 lei. La înfiinţarea vrunei instituţiuni culturale, intelectualii vremii jubilează. Şi bucuria reprezenta o formă de manifestare a patriotismului local şi… românismului. Aşa a fost şi cu inaugurarea filialei ASTRA la Aninoasa, vestită în „Gazeta…” la 11 martie 1923: „Am înfiinţat şi noi agentura Astrei, şi aceasta o strigăm cu mândrie! Ni s-a asociat şi Iscroniul şi avem la început abia 42 de membri. Lumea noastră, însă, este dedată ca din câteva zile să facă ani”. Chestiunea înfiinţării ASTRA la Aninoasa este dezvoltată la 1 iulie 1923: „ASTRA. Războiul mondial a predispus sufletele omeneşti la multe patimi, dar şi spre porniri bune. Sufletul poporului a devenit scrutător pe teren religios, cultural şi social. Acest îndemn intern se manifestează mai clar în părţile noastre în Valea Jiului. Greşelile şi căile greşite, pe care apucă muncitorii noştri inconştienţi şi seduşi, sunt un rezultat al zbuciumului sufletesc pe aceste trei teme. Datoria celor chemaţi este să alimenteze acest suflet setos de cunoştinţe. Dovadă a acestei sete sufleteşti este cazul din localitatea noastră minieră Aninoasa, unde prin bunăvoinţă şi dragostea de a răspândi cultura în masele poporului a D-lui inspector general I. Iancu, s-a înfiinţat agentura Astrei, donându-se vreo 55 de broşuri de frumoasă lectură. Din partea Jiului Cultural (celebră tipografie şi librărie petroşeneană, conduse de Teodor Munteanu - n.a.) s-au donat cărţi în valoare de 500 lei pentru augmentarea acestei mici biblioteci, pentru care frumos dar i se aduce mulţămită şi pe această cale. Îndată s-au înscris ca membri ai acestei Agenturi aproape 50 muncitori, fără osebire de etate, pentru a putea ajunge la cetirea unei ori altei cărţi, care nu numai să le producă cea mai folositoare distracţie în timpul liber, ci ca să-şi potolească setea de cunoştinţe, însuşindu-şi învăţături pentru viaţă. Dacă asemenea Jiului Cultural, care şi-a deschis punga nu numai pentru Aninoasa, ci şi pentru alte localităţi, ar face şi altele, ba toate băncile şi institutele noastre, care realizează frumoase câştiguri, nu s-ar invidia de nime interesele mari ce le încasează, ci, din contră, ar avea sprijinul mai intensiv al tuturor. Dă-i lectură bună poporului şi vei forma sufletul său spre ce e bun numai, fără a avea apoi teamă de porniri periculoase societăţii omeneşti şi Statului”. Emoţionantă pledoarie pentru cultură, pentru puterea formatoare a lecturii, pentru generozitatea unei instituţii, Jiul Cultural. Cum întrebarea a ieşit deja, nu-i punem oprelişti: oare când se citea mai mult: atunci sau în zilele noastre?! Din sferele înalte ale culturii să trecem la lucruri mai pământeşti: o logodnă sfârşită cu un scandal sângeros mixt, ca-n filme: „În noaptea de 22 spre 23 l.c. (iulie 1923 - n.a.) la locuinţa minerului Pop Ion lui Dumitru din Aninoasa se serba logodna unei rudenii a sale. Invitaţii şi-au petrecut bine până la dimineaţa pe la oarele 9, când voiau să plece toţi acasă. Dar cu urcarea soarelui pe bolta cerească se vede că s-a urcat şi alcoholul în capul oaspeţilor, care din nimic s-au apucat la ceartă şi apoi la păruială, amestecându-se şi femeile. Soţia lui Moisi Vasilie, ca să apere pe soţul ei de Danciu Petru a apucat securea adusă de femeia Boja Maria şi a lovit în cap pe Danciu Petru din Ohaba de sub peatră, care a căzut jos în nesimţire, fiind transportat îndată la spital cu puţine speranţe de scăpare. Numita femeie încă a primit 2 lovituri cu cuţitul în spate. Lui Berinde Petru i-au rupt braţul stâng. Sunt vreo 7 răniţi. Cei vinovaţi au fost escortaţi la parchet”. Aprige (şi rezistente…) neveste de miner! (va urma)