CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Lucian Stanciu, vicepreşedintele FPTR, despre
Vulcan Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Li s-a înţepenit „şarpele”
Curs valutar: 1€ = 4,4671 lei 1$ = 3,9302 lei 1₤ = 5,5937 lei
marţi, 5 aprilie 2016 Anul IX • nr. 1911 • 8 + 4 pagini • Preţ: 1 leu
pagina
3
Turismul în Hunedoara, al doilea judeţ al României ca potenţial turistic
Lucian Stanciu, vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută luni, la Deva, că turismul hunedorean „este o chestie haotică, complet anapoda, fără o bază, fără nimic” şi că autorităţile locale nu fac nimic pentru a îndrepta lucrurile. Stanciu spune că, până acum, interesul şi lupta patronatelor din turism au fost mai mult axate pe litoral şi pe zona Bucureştiului unde, într-adevăr, la nivel guvernamental au existat câteva succese puternice în anii trecuţi „în primul rând, vorbim de reducerea TVA-ului la turism înainte de a se face celelalte reduceri de TVA”. „Încercăm să ne dezvoltăm şi în teritoriu, în sensul că vrem să atragem atenţia peste tot pe cât se poate autorităţilor locale că nu sunt singure şi nu pot face chiar numai ce doresc ele în turism. (…) Din păcate, la nivelul judeţului Hunedoara nu este constituită o uniune patronală a turismului. Vom face demersuri, vom încerca să constituim o uniune patronală, uniune pe care s-o pot iniţia eu, împreună cu alţi investitori din judeţul
numai că pot discuta, sunt chiar obligate să discute”, „Avem potenţial. Din păcate nu cred a declarat Lucian Stanciu. că doreşte cineva să-l exploateze”, Referitor la relaţia autorităţilor locale cu mediul de a declarat Lucian Stanciu. afaceri din turism, Lucian Stanciu a spus că „această relaţie este superbă, dar lipseşte cu desăvârşire. Nici la nivel de centru multicultural. Nu mi se pare deloc normal, mi judeţ, nici la nivel de Deva se pare o idee complet greşită. Din nou, partea turisnu a existat absolut niciotică din felia mare a economiei municipiului Deva va fi dată niciun fel de dialog lăsată pe mâna unor oameni care probabil n-au nicio vizavi de orice decizie tangenţă cu turismul. (…) Nu este normal ca această care a fost luată şi a decizie, spun eu majoră, să fie luată fără să fim conafectat în vreun fel sultaţi. Am făcut o scrisoare deschisă către Consiliul sau altul mediul de Local Deva şi către domnul primar Petru Mărginean. afaceri din turism. Ca federaţie a patronatelor din turismul românesc Nu cred că este vom cere Prefecturii să atace în contencios această normal acest lucru hotărâre de consiliu local. Dacă prefectul nu o va pentru că, deşi se face, probabil o vom ataca noi direct, pentru că avem pare că turismul în dreptul. Cred că pentru judeţul Hunedoara turismul judeţul Hunedoara este o şansă”. este văzut ca o comMihaela PETROŞAN ponentă economică foarte mică, aproape neglijabilă, judeţul Hunedoara şi cei care-l conduc ar trebui să ştie că la nivel de România este Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VIII Nr. 234 5 aprilie 2016 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului considerat al doilea judeţ ca potenţial turistic, după Constanţa. Ceea ce e senzaţional pentru Hunedoara”. Legat de trecerea turismului devean în subordinea Centrului Multicultural „Castrum” De la Sfântul cu monoclu Deva, recent înfiinla Preacucernicul ţat, şi care are în Nistor ot Şoimuş subordine şi Casa de Cultură, şi Cetatea Devei, şi Centrul de Până acum Prăvălia noastră a avut pe raftu- preşedintele PSD Hunedoara, s-a lăsat „tras” impresia că ziarul a fost editat special pentru rile sale doar istorii de pe Jiul de Est şi Jiul de într-o frescă a bisericii din Bejan, am încheiat a-l combate pe acest important industriaş informare şi promoVest. Începând cu această ediţie, vom mai acest documentar cu prezentarea biografiilor român. Serialele „Cum se uzurpează avutul asociaţiunilor miniere Breaza”, „20 milioane şi face, sporadic, aprovizionarea rafturilor şi cu celor doi „sfinţi”. vare turistică, Confruntarea din spaţiu mediatic are loc în Sfântul cu Monoclu” şi „societatea Mica şi statul istorii din judeţ. Dar să trecem la subiect… 1932 între publicaţiile „Horia” şi „Gazeta român”, avându-l în centrul dezvăluirilor pe Lucian Stanciu a deHunedoarei”. După atâta timp, am impresia că Gigurtu, ocupă ediţii întregi din „Horia”. învingător a ieşit… Gigurtu, din moment ce a suPolemica „Horia” – clarat: „Primăria pravieţuit în frescă. E drept, că doar de la brâu „Gazeta Hunedoarei” „Gazeta Hunedoarei” în sus… Deva şi Consiliul În 1932, anul polemicii cu „Horia”, „Gazeta După o cercetare a presei devene, l-am sunat Hunedoarei” ajunsese în anul XI de apariţie. Apă„Horia” pe un amic din Deva, rugându-l să afle dacă la Local au luat o decirea, săptămânal, în 4 pagini, la Deva, sub direcBrad există într-o biserică ortodoxă o frescă cu Subintitulat ziar politic-economic, „Horia” toratul lui I. Mihu, avându-l ca redactor pe I. Gigurtu şi a sa soaţă. După un timp, amicul îmi zie care pe mine mă răspunde, sugerându-mi să consult blogul lui iese, pentru prima dată, de sub tiparul Tipogra- Demea. Redacţia şi administraţia se aflau la nr. Florin Cazacu, primarul Bradului. Zis şi făcut: „La fiei „Decebal” la Deva, la 25 iunie 1932. Câteva 12, pe str. Regina Maria. Declarată „organ săptămânal independent, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Brad luni mai încolo schimbă tipografia cu „Patria”, nemulţumeşte pros-au desfăşurat în ultima perioadă lucrări de res- tot din Deva. Pe str. Şaguna nr. 6, se aflau re- cultural, social şi de informaţii”, „Gazeta taurare a picturii. Cu acest prilej în pronaosul bi- dacţia şi administraţia ziarului, şi mai mult ca Hunedoarei” a fost, cu excepţia anului 1923 când fund: înfiinţarea sericii a fost scoasă la iveală de sub un strat de sigur, în unele zile, îl puteam găsi chiar pe di- şi-a unit sigla cu „Solia dreptăţii” devenind ziar vopsea de culoare maro o frescă reprezentând rectorul ei, advocatul A. Filimon. Apărea sâm- politic (organ al Partidului Naţional Român), pe Centrului Multiculpe Ion Gigurtu alături de soţie şi alţi doi bărbaţi băta, în 4 pagini (ca majoritatea publicaţiilor din parcursul anilor de apariţie un vector important îmbrăcaţi în straie populare româneşti în calitate jud. Hunedoara). Cităm din articolul programa- al presei devene, după părerea noastră - cea mai tural Castrum. (...) de ctitori ai bisericii. Scoaterea la lumină a aces- tic: „Horia voieşte să fie organul de opinie pu- longevivă şi credibilă publicaţie de limbă română tei fresce după zeci şi zeci de ani este un gest fi- blică a românilor din acest judeţ. Invită din acest spaţiu hunedorean. Ce mă deranjează resc de restabilire a unui adevăr legat de istoria intelectualii români să dea concursul lor pentru atingerea scopului. Acest ziar dorim să fie cetit Sfântul cu monoclu locală”, scrie Florin Cazacu. este faptul că Şi ca să rămân în spiritul celor scrise de dl. de ţărănime, de orăşeni, de intelectuali, comercianţi, funcţionari şi toate asociaţiile. Cuvântul În ediţia din 13 septembrie 1932, publicaţia primar Cazacu, restabilirea adevărului istoric, vă propun un dosar de presă, din care rezultă mo- scris aci vom căuta să fie pe înţelesul tuturor”. „Horia” publică un text ironic, titrat Sfântul cu Centrul Naţional de Din 19 februarie 1933 sub „ziar politic econo„Monoclu”, sub formă de afiş-manifest: ravurile vremii în această chestiune a oportuni„Sfântul cu Monoclu tăţii/ moralităţii pictării în biserică a unor mic” apare o specificaţie importantă: „organ ofiInformare Turistică – În biserica nou zidită din Brad „mireni”, incisivitatea polemică a presei, dar şi cial al Frontului Plugarilor”, trecând, deci, în – în naia femeilor, câteva informaţii preţioase despre istoricul bise- ograda lui dr. Petru Groza. unica entitate din subordinea consiliului local În anul 1932 Ioan Gigurtu era prezent(at) în este recent pictat un sfânt, fără barbă, ricii brădene şi a Soc. Mica. Cum în zilele noasun sfânt care e încă viu, un sfânt cu tre, la nici 30 km de Brad, şi Laurenţiu Nistor, „Horia” cam cât/ ca Băsescu la Antena 3. Răsfoind colecţia acestui ziar politic-economic ai care are ceva legături cu turismul - a fost trecut în subordinea acestui nou înfiinţat Marian BOBOC
Hunedoara, în aşa fel încât pe viitor să nu se mai întâmple cum s-a întâmplat recent sau, de fapt, cum se întâmplă de multă vreme la nivel de judeţ. Autorităţile locale trebuie să ştie că au un partener cu care nu
2
LA ORDINEA ZILEI
Crucea Roşie şi Spitalul de Urgenţă Petroşani
„Cum să evităm problemele legate de diabet”
Crucea Roşie Petroşani şi Spitalul de Urgenţă Petroşani, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Petroşani, organizează miercuri, 6 aprilie, în Sala de Marmură a primăriei, între orele 13,0016,00 o acţiune legată de Ziua Mondială a Sănătăţii, intitulată „Cum să evităm problemele legate de diabet”. Cu această ocazie vor fi prezenţi din cadrul S.U.P. specialişti în domeniu, care vor răspunde, direct, întrebărilor venite dinspre asistenţă. Cu această oca-
zie, toţi cei prezenţi în sală vor avea ocazia să facă teste şi măsurători gratuite de glicemie, tensiune arterială şi greutate, primind totodată şi câteva recomandări pe această linie, în funcţie de rezultatele obţinute. „Să sperăm că acţiunea noastră va avea un impact pozitiv în rândurile cetăţenilor din Petroşani, ceea ce se va manifesta prin prezenţa la acţiune. Se ştie, diabetul este în continuare una dintre cele mai răspândite boli din România. De aceea este necesar ca, periodic, lumea să meargă la medic şi să-şi măsoare glicemia, precum şi să primească toate recomandările şi sfaturile de care au nevoie pentru a preîntâmpina sau ţine sub control această boală. O boală parşivă care mocneşte în organism, dar care La A.O.R. nedepistată sau neţinută sub control face în timp adevărate ravagii organismului uman. InPatru reprezentanţi din Valea Jiului - un secretar de stat şi trei primari de vităm pe această cale oraşe - reprezintă zona, la una dintre cele mai importante şedinţe ale cetăţenii Petroşaniului Asociaţiei Oraşelor din România (A.O.R.) de anul acesta. să ni se alăture la această expunere, Timp de trei zile, în intervalul 3-5 aprilie, la Phoenicia Grand Hotel din Capitală, în dumnealor primind insala de conferinţe, se desfăşoară o şedinţă lărgită a Asociaţiei Oraşelor din România. formaţii utile şi preDin Valea Jiului participă cei trei primari de oraşe: primarul Uricaniului, Dănuţ ţioase de la specialiştii Buhăescu, primarul Aninoasei, Nicolae Dunca, şi primarul Petrilei, Ilie Păducel. Luni, 4 aprilie, mult după prânz, lucrările şedinţei erau în toi, sala fiind plină de medicali prezenţi din primari din toate zonele ţării şi de reprezentanţi a mai multor ministere, dintre partea Spitalului de care amintim Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Urgenţă Petroşani. ToEconomiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Finanţelor todată, vor avea ocazia Publice, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei să testeze, în mod graSociale şi Persoanelor Vârstnice, după cum ne-a declarat primarul Nicolae Dunca. tuit, cum stau cu glice„Marţi, 5 aprilie, vor fi prezenţi printre alţii la discuţii şi premierul Cioloş, precum mia, tensiunea şi viceprim-ministrul Vasile Dâncu, care este şi ministrul Dezvoltării Regionale. arterială şi cu greutaAstăzi, la orele 15,00, din partea ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi tea corporală”, ne-a Persoanelor Vârstnice am înţeles că-l vom avea printre noi pe petroşeneanul declarat Felicia Vitan, nostru, secretarul de stat Gabriel Lungu, delegat la această şedinţă de doamna directorul Crucii Roşii, ministru Ana Costea. Temele discuţiilor sunt multiple şi foarte importante, cum ar filiala Petroşani. Corneliu BRAN fi, de exemplu, Codul Fiscal, Statutul primarului, Statutul funcţionarului public, ultimele reglementări şi legi ce aparţin de Ministerul Muncii, proiecte europene şi finanţări nerambursabile şi aşa mai departe. Mai pe seară, în cadrul şedinţei va fi desemnat de către conducerea A.O.R., pentru fiecare regiune de dezvoltare în parte, primarul anului. O să vedem atunci cine va fi desemnat primarul anului pe regiunea ADR Vest”, ne-a mai declarat primarul aninosean Dunca. Corneliu BRAN
Trei primari din Vale
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI VULCAN
Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor vă informează:
)
Ziarul Vaii Jiului
Conform prevederilor art. 18 alin.2 din Ordonanţa de Urgenţă nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.290/2005, cu 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de identitate. Menţionăm că actul de identitate se poate elibera şi pe bază de procură specială din străinătate, de la Ambasadă sau Consulat. Nerespectarea dispoziţiilor menţionate mai sus constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 40 la 80 lei. PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Tare m-am mirat,
Vulcan
ieri, când, ajuns în spatele blocului 30, i-am găsit pe băieţii de la Ape. Nu lucrând, ci în stand by. Încercarea lor de a destupa cu „şarpele”, colacul acela de sârmă, gura de canal eşuase cu brio. Ba, mai mult, „şarpele” rămăsese înţepenit în gaura neagră a canalului. Acum stăteau, ca să vină autospeciala de la Lupeni. L-am întrebat pe şeful lor dacă ştie de situaţia de la G3. Da, o ştie, dar ei, cei de la Ape, nu pot face nimic, fiindcă nu ţine de ei. Conform spuselor sale, apa ar ţâşni din pământ din fosta reţea de termoficare şi nicidecum din sistemul de canalizare.
Li s-a înţepenit „şarpele”
Mă văd nevoit să-i dau o veste nu prea bună doamnei Elena Pardos şi vecinilor dumneaei din blocul G3 de pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan. Cazul care m-a dus
la blocul mai sus numit a fost prezentat în ediţia de ieri a ziarului. Un comentariu la articol m-a făcut ca ieri să urc pe strada Platoului. Tot o doamnă, Ramona, după cum s-a semnat, vorbea tot ceva legat de canalizarea de lângă blocul în care locuieşte. Pe gura de canal ieşise un val de apă neagră şi urât mirositoare care se adunase într-o baltă. Mai zicea femeia că sunase la primărie, dar i s-a răspuns că, în weekend, nu-i cine să intervină.
Petroşeneni, fiţi pe fază:
Se apropie şi ziua când pavelele din centrul civic nu se vor mai clătina
Ţinând cont de vremea bună, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a dispus la începutul acestei săptămâni ca problema pavelelor din centrul civic, „cele care când calci pe ele se clatină”, să fie rezolvată în cel mai scurt timp de către angajaţii primăriei.
„Nu vorbim de foarte multe pavele şi nici de un fenomen ce apare numai la Petroşani. Din cauza schimbărilor de temperatură şi a îngheţului, în timp, apar şi astfel de probleme. Nu sunt însă unele de nerezolvat şi am ajuns la concluzia că cel mai bine din punct de vedere economic şi practic este să scoatem pavelele care se mişcă şi să le înlocuim cu altele. Mai exista şi soluţia cu o ceară specială, ce urma să fie dată între rosturi, dar e mai costisitoare şi ia şi timp mai mult. În următoarea perioadă vom rezolva această problemă, am spus-o şi în şedinţă, o spun şi acum. Acest lucru nu puteam să-l facem aziiarnă, de aceea am şi amânat, dar acum se poate şi vom remedia problema apărută”, a declarat luni, 4 aprilie, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi pentru ZVJ. În altă ordine de idei, tot cu această ocazie vor fi remontate şi bucăţile de piatră cubică care au ieşit din pavaj, în zona parcării din faţa Hotelului „Onix”. Primarul ne-a spus că piatra cubică n-a ieşit întâmplător din pavaj, din cele constatate problema a apărut din cauza unor autobuze şi maşini de tonaj mai mare care nu aveau ce să caute acolo: „Au intrat cu autobuze şi cu maşini de tonaj mai
8
www.zvj.ro marţi, 5 aprilie 2016
Şi cine trebuie să intervină?
care le au, repară tot ce este în interiorul imobilului. l-am întrebat. Omul a ridicat din umeri şi a răspuns, Ce se strică în afara lui este treaba societăţilor de sec, locatarii! profil. Or, dacă SC Termoficare Vulcan SA a apucat pe Hai, să fim mare, deşi e interzis, au făcut acolo încalea insolvenţei, locatarii din G3 trebuie să privească serioşi! toarceri şi alte manevre şi sigur că au provoresemnaţi cum mizeria le inundă subsolul blocului? Locatarii, cat aceste mici stricăciuni. Însă, ca şi în Deşteptarea, stimabililor, şi la treabă, nu doar la rupt conform cazul pavelelor, discutăm de o arie mică facturi şi chitanţe! obligaţiilor pe deteriorată şi de doar câteva pietre cubice Gheorghe OLTEANU ieşite din pavaj sau care se clatină. Se va remedia repede şi acolo. Celor de la poliţia locală le-am atras atenţia să fie foarte atenţi de-acum înainte, să supravegheze mai cu sediul în Petroșani, str. Independenței, nr.5, bine zona, astfel încât nicio maşină de tonaj angajează mai mare să nu mai intre vreodată economist pe-acolo”. în cadrul compartimentului contabilitate. Nu vrem să-l contrazicem pe edil, dar ţinând CV-urile vor fi depuse la secretariat sau transmise la cont că lucrarea e relativ nouă, probabil că un „merit” la aceste „clătinări” (care sunt nr. de fax 0254.545261 sau pe adresa de e-mail: numeroase, deloc puţine – n.r.) îl au nu doar office@visa-sa.com. Interviul va avea loc la sediu în temperatura sau maşinile de tonaj greu, ci şi data de 09.04.2016, începând cu ora 09:00. constructorul. Ne aducem aminte cum există drumuri de piatră cubică care au zeci/ sute de ani şi care rezistă binemerci şi acum. Probabil că şi constructorul ar trebui luat de mânecă şi pus la treabă, mai ales că, din câte ştim, lucrarea are şi o garanţie care n-a fost încă depăşită. Zicem şi noi... Nu dăm cu parul. Corneliu BRAN
SC VISA SA
Un obsedat – nederanjat de nimeni în parc
Şi parcul de lângă HP ar trebui să fie supravegheat de poliţia locală, nu doar pietrele cubice. Nu mai departe de vinerea aceasta, un obsedat sexual, mic la stat şi cam negricios la chip, a terorizat, binemersi, adolescentele aflate în parc, fără ca poliţia locală să fie la post. Am fost de partea poliţiştilor, când a fost dezbaterea cu atribuirea tichetelor de masă. Acum, aşteptăm şi reciprocitate: Poliţia Locală să-şi facă meseria şi astfel copiii să poată ieşi fără frică, măcar în centrul oraşului. Rugăm să nu bage iar la interval scuza aceea că „suntem puţini”, că-i bai… (ZVJ)
edilitare
3
Rugby
4
SPORT
Puşcaş s-a răzbunat pe Ştiinţa
După primele etape ale Grupei a II-a roşie din „Cupa României”, Ştiinţa Petroşani are două înfrângeri la rând şi ocupă ultimul loc. Petroşenenii au pierdut, sâmbătă, cu 27-31 meciul din deplasare cu CSUAV Arad, al doilea disputat în acest sezon. Studenţii sunt pe ultimul loc în clasament cu 0 (zero) puncte, dar au un joc mai puţin disputat. În Cupa României, în Seria Roşie, din care face parte şi echipa Ştiinţa Petroşani, lucrurile încep să se contureze. CSU AV Arad şi-a trecut în cont prima victorie, 31-27 în partida cu Ştiinţa, după un joc cu dese răsturnări de situaţie, studenţii din Valea Jiului conducând în trei rânduri pentru ca la final succesul să le revină elevilor lui Marian Grindei. Arădenii au marcat, conform superliga.ro, patru eseuri prin
Marian Grindei dublă, Ionuţ Ciocan şi Răzvan Borş care a concretizat şi o lovitură de pedeapsă, încercările fiind transformate de fostul jucător al Ştiinţei, Alexandru Puşcaş. Pentru Ştiinţa Petroşani s-a consemnat un eseu de penalizare, Daniel Ivan. Din faţa butului au mai punctat Florin Ţandea o transformare şi două penalităţi, respectiv Andrei Borz, două transformări. Stejarul Buzău continuă să fie liderul autoritar al Seriei Roşii, elevii lui Costică Merşoiu impunându-se cu 53-23 în faţa celor de la CS Mănăştur. În ciuda diferenţei de scor, clujenii au dat o replică
Petrilenii trec pe locul secund
Fără drept de apel a câştigat Inter Petrila partida de campionat cu Aurul Brad. Petrilenii au perforat de patru ori poarta aurarilor, revenind pe locul secund în clasament. De pe lista marcatorilor nu a lipsit antrenorul-jucător Adrian Câmpean. De reţinut: Alexandru Dumitru a reuşit o frumoasă dublă.
CS Inter Petrila - Aurul Brad: 4-0 (3-0)
CS Inter Petrila: V Rada – I. Torkoş (I. Florea - min. 56), L. Coste (I. Androne - min. 66), D. Alexandru, B. Matei, D. Horvath (R. Perşe - min. 37), Ad. Dolha (D. Zavracu - min. 80), Ad. Câmpean (căp.), Ad. Agapi, I. Kalai, A. Cozac. Antrenor: Aurel Moldovan.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Goluri: Ionuţ Torkoş (min. 16), Adrian Cîmpean (min. 20), Dumitru Alexandru (min. 27 şi min. 78). CSA Aurul Brad: Ov. Zmău (căp.) – M. Ilea, A. Gomoi, R. Filipaş, E. Benea (D. 1. ACS Şoimul Băiţa 2. CS Inter Petrila 3. Hercules Lupeni 4. M. Crişcior Brad 5. Retezatul Haţeg 6. AS Aurul Certej 7. CSA Aurul Brad 8. „U” Petroşani 9. Gloria Geoagiu 10. CS Vulcan 11. ACS Victoria Călan 12. Minerul Uricani 13. Jiul Petroşani 14. Cetate II Deva
bună, chiar dacă echipa trimisă în teren a fost alcătuită din jucători tineri în perspectiva partidelor din Divizia Naţională de Seniori. Programul următoarei etape: 9 aprilie, Stadion Sânicolau: CSU AV Arad - Stejarul Buzău; 9 aprilie, Stadion „Iuliu Haţieganu”: CS Mănăştur Ştiinţa Petroşani. Costea - min. 78), A. Rucăreanu, Al. Mihăiesc, R. Corinda, V. Miclean, I. Filipaş, A. Sorca. Antrenor: Alin Gomoi. Arbitri: Daniel Roman (Deva) – Marius Corui (Deva) şi Cosmin Danciu (Deva). Observator: Adrian Radu (Deva). 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
Clasament 13 12 11 10 9 7 9 7 7 4 4 3 2 1
4 2 4 3 4 7 1 2 2 7 1 2 1 0
0 3 2 4 4 3 7 8 8 6 12 12 14 16
64-17 63-15 41-16 27-21 44-17 47-30 30-27 31-32 29-37 21-26 16-40 21-48 13-49 15-87
43 38 37 33 31 28 28 23 23 19 13 11 7 3
l Fotbal l Liga a IV-a l Fotbal l Liga a IV-a l Fotbal l Liga a IV-a Hercules pierde teren
Înfrângerea suferită de Hercules Lupeni în etapa trecută a adus schimbări pe podium. Hercules şi Inter au făcut rocadă de locuri, după ce trupa lui Dan Voicu a pierdut, surprinzător, la Haţeg. La un moment dat, Hercules Lupeni se apropiase la trei puncte de liderul Şoimul Băiţa, dar trupa din Valea Jiului a călcat strâmb, iar eşecul coroborat cu victo-
A înscris: Dan Teslariu (min. 14). ACS Minerul Uricani: Tr. Cîmpean – Al. Nechita, L. Ştefănescu, C. Irina, A. Băroghină, D. Erdoş, A. Vajda (căp.), V. Mihăilescu (V. Scurtu - min. 67), R. Cişmaşiu, D. Scurtu, Fl. Suvac. Antrenor: Irina Cornel. Arbitri: Florin Anca – Cristian Petrean şi Alin Saraol (Deva). Observator: Aurelian Băleanu (Deva).
Cinci galbene şi o eliminare
Meciul de la Haţeg dintre echipa gazdă, Retezatul, şi Hercules Lupeni a fost unul aşa cum s-a anunţat. Aprig disputat, cu cinci cartonaşe galbene şi un cartonaş roşu, cel eliminat a fost portarul de la Lupeni: Adrian Farkaş. Cu toate că cei care au deschis primii scorul au fost cei de Lupeni, haţeganii au revenit în joc şi au întors scorul în favoarea lor, trimiţând-o pe Hercules pe locul al treilea în clasament, la şase puncte de lidera Şoimul Băiţa.
ria normală a liderei, cu Victoria Călan, a mărit din nou distanţa liderului în faţa urmăritoarelor. Pe locul secund a urcat Inter Petrila, care a trecut lejer de Aurul Brad, iar runda următoare anunţă un joc de zile mari. Hercules va întâlni pe teren propriu pe Inter Petrila, un meci care poate decide multe în ceea ce priveşte lupta pentru primul loc.
Au pierdut la limită
Minerul Uricani a fost învinsă la limită în deplasarea de la Metalul Crișcior şi continuă să se afle în subsolul clasamentului. Unicul gol al meciului a fost marcat în primele 15 minute ale primei reprize.
Metalul Crişcior Brad – Minerul Uricani: 1-0 (1–0) AS Metalul Crişcior Brad: Cr. Robciuc – D. Chelbu, D. Negru (F. Rotariu - min. 46), E. Petrişor, A. Mihăiescu (S. Cor - min. 90), D. Teslariu, Al. Almăşan (căp.), Al. Iga (M. Lupea - min. 73), R. Costar, M. Lay, C. Roşca. Antrenor: Florin Gavrilă.
Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul
8
www.zvj.ro marţi, 5 aprilie 2016
Retezatul Haţeg - Hercules Lupeni: 3–1 (1-1) CSO Retezatul Haţeg: A. Tonca – M. Daj (căp.), D. Laslău, N. Caia (R. Bana - min. 88), M. Simoneac, N. Cărăvan (B. Ştefan - min. 84), D. Ispas, C. Aiojoaiei, A. Crişan (R. Popa - min. 84), F. Pop (D. Dăncescu min. 75), V. Pîrvu. Antrenor: Ioan Gavriluţi.
Goluri: Nicolae Cărăvan (min. 33 şi 78), Nicolae Caia (min. 57). AS Hercules Lupeni: Ad. Farcaş – M. Ciorâia (I. Brânduşa - min. 55), Ad. Roşian (Al. Buţurcă - min. 29), D. Savu, A. Firan (R. Moldovan - min. 61), I. Roşian, I. Filip, Cr. Ciocârlan, R. Ungurianu, A. Harangozo, Darius Ursachi. Antrenor: Dan Voicu. A înscris: Andrei Harangozo (min. 20). Arbitri: Valentin Gavrilă (Crişcior) – Cătălin Jurgiu (Hunedoara) şi Roland Kelemen (Cristur). Observator: Vasile Capotescu (Hunedoara).
Surpriza Vulcan
Pornită cu 0 (zero) şanse în returul de campionat, CS Vulcan, o echipă măcinată de multe probleme, produce surpriză după surpriză. A remizat cu lidera, şi în etapa trecută a bătut Jiul în deplasare. Bravo jucătorilor vulcăneni şi noului antrenor Toni Sedecaru, una dintre emblemele Jiului, pentru mobilizare şi caracter puternic! CSM Jiul Petroşani – CS Vulcan: 0–1 (0–0) CSM Jiul Petroşani: R. Faur – T. Dumitrescu, D. Pavel (căp.), C. Turdean, D. Brebenel (F. Jurado - min. 46), R. Lucaci (D. Andriţoiu - min. 70), D. Stoica, A. Diaconu, A. Totor (Cl. Matraş - min. 70), Ov. Vişa, I. Stamate (R. Petrici - min. 61). Antrenor: Sorin Ghiţan. CS Vulcan: L. Băncilă – S. Stîngă, R. Pantilimon, G. Rădulescu, Cr. Ionaşc, B. Andone (I. Radu - min. 46), A. Miclăuş (căp.), ( I. Calotă min. 42), I. Văduva, Gh. Bărcăceanu, A. Pîrvulescu, B. Săvoiu. Antrenor: Toni Sedecaru. A înscris: Andrei Pîrvulescu (min. 53). Arbitri: Daniel Thirt (Călan) – Cosmin Obreja (Hunedoara) şi Alexandru Peterliceanu (Călan) Observator: Cristian Florescu (Petroşani).
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
sport
5
6
ACTUALITATE
Vulcan
Posibil ca, din „miniMax”, să fie transformat în „Aqua Land”
După toate probabilităţile, clădirea din Vulcan în care a funcţionat „miniMax Discount” va avea o altă destinaţie.
Nu se ştie exact
când, dar e clar că ea a intrat în colimatorul unui om de afaceri vulcănean. În prezent, acesta face toate demersurile necesare, pentru a obţine un împru-
mut bancar care să-i permită achiziţionarea clădirii. Care, momentan, îi aparţine tot concernului austriac care deţine acest lanţ de magazine.
Conform spuselor
lui Cătălin Ţugulea, cel care ar vrea să-l cumpere, imobilul ar putea deveni un modern aqua land, dotat cu toate necesare acestei între-
buinţări. Dacă va fi să fie aşa, înseamnă că proiectul acesta o va lua înaintea celui despre care primăria vulcăneană făcea caz în urmă cu un an-doi. Aqua land-ul despre care vorbea administraţia publică locală din Vulcan ar fi
facebook.com/ziarulvaiijiului
urmat să fie amplasat pe drumul care duce la Pasul Vâlcan. În apropierea locului în care a funcţionat vechea staţie de clorinare a apei şi la nici două sute de metri de ferma primarului Gheorghe Ile.
Zilele trecute,
o echipă de muncitori a demontat cele două aparate ale sistemul de producere şi ventilaţiei a aerului condiţionat am-
plasate pe peretele vestic al clădirii. Operaţiunea, am aflat ulterior, s-a făcut cu acordul societăţii comerciale sibiene care îl reprezintă pe austriac şi a fost efectuată pentru că s-au găsit clienţi pentru aceste aparate. Gheorghe OLTEANU
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Lucrurile cele mai bune se întâmplă chiar acum, deci nu te mai concentra neapărat nici la ce a fost, nici la ce va veni. Acest moment e cel care contează!
Taur (21 Apr - 21 Mai)
O problemă de sănătate îți cam strică planurile de azi. O pauză ți-ar fi benefică, în care să acorzi și tu mai multă atenției organismului
tău.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Veștile care sosesc de departe au un rol pozitiv asupra ta, de parcă ai afla că s-au rezolvat cu bine mai multe probleme care te-au îngrijorat în ultima perioadă și pentru care ar fi trebuit să te deplasezi personal la fața locului.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ca să scapi repede de o sarcină, deși nu ai niciun chef să te ocupi de ea, găsești cea mai ușoară scuză: spui că vei face tot ce poți!
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Lasă pesimismul, depresia și frica la o parte, pentru că ești în fața unei provocări la care tu faci față cu brio. Ceea ce te oprește pe moment e influența nefastă a celor din jur.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
La ce visezi tu în acest moment cel mai mult? La eliberare, nu-i așa? Indiferent în ce te simți tu acum blocat ca într-o capcană sau închis ca într-o colivie, e momentul să cauți o cale urgentă de ieșire de aici.
LICITAȚII
mica publicitate
• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC NOMENTANA SRL organizează licitaţie publică în data de 15.04.2016, ora 13:00, la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, pentru vânzarea următoarelor imobile: - Ansamblu imobiliar format din: Spaţii Depozitare și Administrative + Bază Agrement şi alte construcţii, situat în Vulcan, str. Preparaţiei, nr. 2, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 718.547 lei. - Casă cu anexe (teren + construcţii), situată în Dealul Babii, nr. 116, com. Baru, sat Petros, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 171.777,27 lei. - Spaţiu Depozitare, Spaţiu Administrativ, Casă, situat în Vulcan, str. N. Titulescu, nr. 13, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 65.466,8 lei. - Spaţiu comercial situat în Vulcan, str. Aleea Salcâmilor, nr.7, bl.N2, jud. Hunedoara, la preţul de pornire 39.301,3 lei. Preţurile mai sus menţionate nu includ TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de pornire. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744. ______________________________________________ • INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC NOMENTANA SRL Vulcan vinde, prin negociere directă, autoutilitară Iveco Eurocargo, HD-08-SWU, motorină, alb, 3908 cmc, 100 kW, 465.900 km, la preţul de pornire de 6.720 lei, exclusiv TVA. Ofertele pot fi formulate şi depuse la sediul lichidatorului din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2 sau pot fi transmise pe fax la nr. 0254.226006, până la data de 15.04.2016. Orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
LICITAȚII
mica publicitate
RESTRICȚII APĂ
mica publicitate
• INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC AMARILDO ELECTRONICS & COMPUTERS SRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, în data de 15.04.2016, ora 12:00: - „Spaţiu comercial” situat în Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1A, în suprafaţă de 265,81 mp, la preţul de pornire de 140.130 lei; - „Teren intravilan”, situat în Petroşani, str. Şoimilor, în suprafaţă de 6580 mp, cu deschidere la stradă de cca 90 m.l., la preţul de pornire de 131.504 lei, exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10%. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744. • SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru miercuri, 06.04.2016, în orașele: - Aninoasa, între orele 10:00-16:00. Zona afectată: tot orașul și toți utilizatorii branșați în aducțiunea Valea de Pești. Motivul restricției: oprirea stației de tratare Valea de Pești. - Vulcan, între orele 09:00-16.00. Zona afectată: utilizatorii branșați în aducțiunea Valea de Pești. Motivul restricției: oprirea stației de tratare Valea de Pești. - Lupeni, între orele 09:00-16:00. Zona afectată: Cartier Viitorului, Bărbăteni, Braia, str. Mierleasa și toți utilizatorii branșați în aducțiunea Valea de Pești. Motivul restricției: oprirea stației de tratare Valea de Pești. - Uricani, între orele 09:00-16:00. Zona afectată: Valea de Brazi și EM Uricani și toți utilizatorii branșați în aducțiunea Valea de Pești. Motivul restricției: oprirea stației de tratare Valea de Pești.
ANGAJĂRI
Adu-ți aminte ce frumos și ce bine ai depășit în trecut unele hopuri similare, și repetă rețeta de succes din acele vremuri. Nu e prima oară când treci prin astfel de momente și ai rezolvat totul cu brio.
mica publicitate
• SC Arex Impex SRL angajează barman, ospătar și vânzătoare ABC. Relații la sediul firmei din Petroșani, str. Gen.V. Milea nr.23. ______________________________________________
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
• Societate comercială din Timișoara angajează ingineri proiectanți în diferite specializări pentru lucru în Valea Jiului. Relații la telefon 0799.234389. ______________________________________________
Ești obligat să pui aici punct unei acțiuni care nu mai poate continua în același mod. Pauza oferită e perfectă pentru a te
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
• Societate comercială angajează ingineri constructori, energetic. Relații la telefon 0723.570.937. ______________________________________________
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
• Angajez dispecer pentru firmă taxi. Relaţii la telefon 0763.155871.
odihni.
• Depozit haine second hand angajează fete la sortat, cu sau fără experiență. Relații la 0736.090276 sau 0742.465224. ______________________________________________
Chiar dacă nu ești întotdeauna tratat așa cum se cuvine, ridică-te pentru drepturile tale. Nu te lăsa învins de alții cu mai mult tupeu sau cu mai multă putere.
• Angajăm personal: ospătar, barman, pizzar, bucătar și economist. Relații la telefon 0751.199100.
Dacă cel mai mare vis al tău, la ora actuală, este să cucerești inima cuiva, fă un pas în față și arată cine ești. Te va remarca într-o aură specială.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Ai impresia că toate belelele s-au adunat azi în calea ta și ai numai relații tensionate cu oricine. Problema nu pare să fie la tine, ci la cei din jurul tău. Te simți bine printre oameni, pentru că descoperi în jurul tău tot felul de personalități pe care le simți pe aceeași lungime de
HOROSCOP
mica publicitate
AUTO
mica publicitate
• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
undă.
VÂNZĂRI
8
www.zvj.ro marți, 5 aprilie 2016
• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătită-nerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2.100 euro. Telefon 0765.612101.
PUBLICITATE
7
8
La Vulcan
EDILITARE Asfaltarea se face sub ochii lui Ile
Ieri dimineaţă, primarul Gheorghe Ile a venit personal, ca să vadă cum se asfaltează porţiunea de drum de lângă gardul Grădiniţei cu Program Normal + Program Prelungit de pe strada Vasile Alecsandri din Vulcan. Bucata asta de teren
are povestea ei. În urmă cu ani şi ani aici era rigola de pe partea dreaptă - cum priveşti spre vârful Drăgoiu al munţilor Vâlcan - a acestei străzi. Cea mai lungă din Vulcan. Spuneam mai demult şi repet acum. Ea se întinde, în capătul de jos, de la secţia Enel, şi, în partea de sus, se opreşte pe munte. Undeva în preajma fostei vile a lui Krausz. Aflată acum în proprietatea unui om de afaceri vulcănean.
acoperirea rigolei. Operaţiunea s-a făcut cu cap. S-a săpat şi s-a introdus o conductă. După care s-a pus înapoi pământul, iar peste el macadam. Atunci am văzut şi eu ceea ce ştiam de copil. Şanţul mărginit de piatră de râu se
Din cauza şanţului,
la orele amiezii, îndeosebi, când copiii ies de la grădiniţă, strada era blocată de autoturisme. De aceea, în urmă cu un an şi ceva, primăria a dispus
prezenta de parcă ar fi fost făcut cu câteva zile în urmă, iar acum peste o sută de ani.
Acum, când
cu continuarea asfaltării străzii Vasile Alecsandri până în spatele blocul 3C1, s-a luat în calcul şi asfaltarea porţiunii amintite. Asta după ce, desigur, constructorii de la Drupo au montat şi bordurile aferente. O armată de muncitori era concentrată la această lucrare. Însuşi Gheorghe Ile a venit, ca să vadă cum se execută. Nu era singur. Lângă el se afla ing. Vasile Giurgiulescu, şeful Serviciului ADP, dar şi director tehnic al primăriei de când cu plecarea lui Nicolae Fara de pe funcţia aceasta. Tot cu Ile în gipan făcuse deplasarea şi ing. Marius Danci. Explicabilă prezenţa acestuia din urmă, din moment ce, în apropiere, pe Aleea Crizantemelor, echipe de la Pregoterm se apucaseră de plombat, cu asfalt rece, gropile şi spaţiile din jurul gurilor de canalizare.
Fără îndoială,
aşa cum şi-a dat seama mulţimea de oameni existentă la aceea oră în faţa grădiniţei. Gheorghe Ile nu s-a arătat în chip electoral. Deşi saluta în stânga şi-n dreapta, el părea mai mult preocupat de modul în care se desfăşoară operaţiunea de asfaltare. Ba, mai mult, la un moment dat, a pus mâna pe telefon şi a ordonat să vină un echipaj de poliţişti locali. Nu ca să-l salte pe careva, ci ca să supravegheze ca nu cumva să aibă loc vreun accident, Doamne, fereşte! Compactorul făcea ture-ture pe asfaltul proaspăt aşternut la nici doi metri de puştimea care ieşea pe poarta grădiniţei. Gheorghe OLTEANU
facebook.com/ziarulvaiijiului
Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 234 l 5 aprilie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului
De la Sfântul cu monoclu la Preacucernicul Nistor ot Şoimuş Până acum Prăvălia noastră a avut pe rafturile sale doar istorii de pe Jiul de Est şi Jiul de Vest. Începând cu această ediţie, vom mai face, sporadic, aprovizionarea rafturilor şi cu istorii din judeţ. Dar să trecem la subiect… Marian BOBOC
Polemica „Horia” – „Gazeta Hunedoarei”
După o cercetare a presei devene, l-am sunat pe un amic din Deva, rugându-l să afle dacă la Brad există într-o biserică ortodoxă o frescă cu Gigurtu şi a sa soaţă. După un timp, amicul îmi răspunde, sugerându-mi să consult blogul lui Florin Cazacu, primarul Bradului. Zis şi făcut: „La Biserica Adormirea Maicii Domnului din Brad s-au desfăşurat în ultima perioadă lucrări de restaurare a picturii. Cu acest prilej în pronaosul bisericii a fost scoasă la iveală de sub un strat de vopsea de culoare maro o frescă reprezentând pe Ion Gigurtu alături de soţie şi alţi doi bărbaţi îmbrăcaţi în straie populare româneşti în calitate de ctitori ai bisericii. Scoaterea la lumină a acestei fresce după zeci şi zeci de ani este un gest firesc de restabilire a unui adevăr legat de istoria locală”, scrie Florin Cazacu. Şi ca să rămân în spiritul celor scrise de dl. primar Cazacu, restabilirea adevărului istoric, vă propun un dosar de presă, din care rezultă moravurile vremii în această chestiune a oportunităţii/ moralităţii pictării în biserică a unor „mireni”, incisivitatea polemică a presei, dar şi câteva informaţii preţioase despre istoricul bisericii brădene şi a Soc. Mica. Cum în zilele noastre, la nici 30 km de Brad, şi Laurenţiu Nistor,
preşedintele PSD Hunedoara, s-a lăsat „tras” într-o frescă a bisericii din Bejan, am încheiat acest documentar cu prezentarea biografiilor celor doi „sfinţi”. Confruntarea din spaţiu mediatic are loc în 1932 între publicaţiile „Horia” şi „Gazeta Hunedoarei”. După atâta timp, am impresia că învingător a ieşit… Gigurtu, din moment ce a supravieţuit în frescă. E drept, că doar de la brâu în sus…
impresia că ziarul a fost editat special pentru a-l combate pe acest important industriaş român. Serialele „Cum se uzurpează avutul asociaţiunilor miniere Breaza”, „20 milioane şi Sfântul cu Monoclu” şi „societatea Mica şi statul român”, avându-l în centrul dezvăluirilor pe Gigurtu, ocupă ediţii întregi din „Horia”.
„Gazeta Hunedoarei”
În 1932, anul polemicii cu „Horia”, „Gazeta Hunedoarei” ajunsese în anul XI de apariţie. Apă„Horia” rea, săptămânal, în 4 pagini, la Deva, sub direcSubintitulat ziar politic-economic, „Horia” toratul lui I. Mihu, avându-l ca redactor pe I. iese, pentru prima dată, de sub tiparul Tipogra- Demea. Redacţia şi administraţia se aflau la nr. fiei „Decebal” la Deva, la 25 iunie 1932. Câteva 12, pe str. Regina Maria. Declarată „organ săptămânal independent, luni mai încolo schimbă tipografia cu „Patria”, cultural, social şi de informaţii”, „Gazeta tot din Deva. Pe str. Şaguna nr. 6, se aflau redacţia şi administraţia ziarului, şi mai mult ca Hunedoarei” a fost, cu excepţia anului 1923 când sigur, în unele zile, îl puteam găsi chiar pe di- şi-a unit sigla cu „Solia dreptăţii” devenind ziar rectorul ei, advocatul A. Filimon. Apărea sâm- politic (organ al Partidului Naţional Român), pe băta, în 4 pagini (ca majoritatea publicaţiilor din parcursul anilor de apariţie un vector important jud. Hunedoara). Cităm din articolul programa- al presei devene, după părerea noastră - cea mai tic: „Horia voieşte să fie organul de opinie pu- longevivă şi credibilă publicaţie de limbă română blică a românilor din acest judeţ. Invită din acest spaţiu hunedorean. intelectualii români să dea concursul lor pentru atingerea scopului. Acest ziar dorim să fie cetit Sfântul cu monoclu de ţărănime, de orăşeni, de intelectuali, comercianţi, funcţionari şi toate asociaţiile. Cuvântul În ediţia din 13 septembrie 1932, publicaţia scris aci vom căuta să fie pe înţelesul tuturor”. „Horia” publică un text ironic, titrat Sfântul cu Din 19 februarie 1933 sub „ziar politic econo- „Monoclu”, sub formă de afiş-manifest: mic” apare o specificaţie importantă: „organ ofi„Sfântul cu Monoclu cial al Frontului Plugarilor”, trecând, deci, în În biserica nou zidită din Brad ograda lui dr. Petru Groza. – în naia femeilor, În anul 1932 Ioan Gigurtu era prezent(at) în este recent pictat un sfânt, fără barbă, „Horia” cam cât/ ca Băsescu la Antena 3. Răsun sfânt care e încă viu, un sfânt cu foind colecţia acestui ziar politic-economic ai
II
PRăVăLIA CU ISTORII MONOCLU Lângă el e sfânta PARASCHEIVA
Vom arăta – SFÂNTULUI SINOD – această blasfemie, acest caz unic în biserica ortodoxă. Să nu greşească, aceştia nu sunt CTITORI – aceştia sunt sfinţi moderni, între sfinţii bisericii ortodoxe. Sfânt cu monoclu în naia femeilor. Duşmanii bisericii noastre râd şi ne batjocuresc. Pocăiţii perigrinează la Sfântul cu monoclu şi la Sfânta Parascheiva cea modernă.
Credincioşii sunt consternaţi.
Cerem curăţirea păreţilor profaniţi a bisericei ortodoxe din Brad. Cerem dispoziţii precise şi grabnice.
În halul acesta nu poate fi sfinţită o biserică ortodoxă.
Acest act arbitrar – făcut în dauna sentimentului religios. Fără ştirea autorităţilor bisericeşti trebuie sancţionat”.
În următoare ediţie, din 20 septembrie 1932, „Horia” revine mai incisiv asupra subiectului, îşi radicalizează discursul şi devoalează în acel stil pamfletar secretul lumeştilor… icoane - cine sunt cei imortalizaţi pentru eternitate în biserica cea nouă din Brad -, cerând autorităţilor ministeriale şi religioase grabnică intervenţie:
„SFÂNTUL CU MONOCLU
din biserica nou zidită şi nou pictată din Brad este un sfânt viu (…) sfânt fără barbă, sfânt cu pardesiu şi cu bocanci Iar lângă el este o prea CUVIOASĂ puţin decoltată, cu rochiţa scurtă şi ciorapi de mătase. Comitetul şi Sinodul parohial nu au avut cunoştinţă de această ne mai pomenită arătare în biserica creştină – în biserica ortodoxă – Am întrebat – cine este ACELA? Domnul cu monoclu – pictat în mărime naturală – care ţine în MÂNILE LUI biserica nouă zidită din Brad? Ni s-a spus că – Domnul – este Domnul Director General al Societăţii Mica Inginer I. GIGURTU La această Vedenie sinistră cu o răbdare dârză – supraomenească – ne-am înăbuşit re volta sufletească Batjocuriţi în sentimentele noastre cele mai sfinte – tăcem – aşteptăm şi rugăm autorităţile bisericeşti – să nu lase pângărită biserica strămoşească!! Cum să se închine Româncele zvelte şi dreptcredincioase născute în legea românească sfântului cu MONOCLU şi prea CUVIOASEI cu rochiţă scurtă? Rugăm pe Dl ministru al cultelor şi artelor – precum şi pe Domnii de la monumentele istorice –
marţi, 5 aprilie 2016
să binevoiască a lua act de minunata arătare de la Brad, din anul Domnului 1932 şi a dispune de urgenţă cele legale”.
„Fresca reprezentându-l pe Ion Gigurtu, soţia şi cei doi bărbaţi îmbrăcaţi in straie populare, a fost acoperită cu vopsea maro până la restaurarea picturii care a avut loc în perioada 2015-2016. Fresca nu a putut fi restaurată în totalitate deoarece partea de jos a acesteia a fost tencuită, refacerea ei fiind practic imposibilă. Împrejurările în care a fost acoperită această frescă nu se cunosc, dar, cu siguranţă, raţiuni de ordin politic au determinat acest gest”, scrie pe FB Florin Cazacu, primarul Bradului. Păcat de frescă, că a fost tencuită, scriem şi noi. Astfel am fost văduviţi de plăcerea de a admira eleganţa ţinutei domnului G. şi zvelteţea picioarelor doamnei G. „în rochiţa scurtă şi ciorapi de mătase”. Studiind partea de sus a frescei rezultă, totuşi, că presa în acele timpuri exagera (nu că în vremurile noastre ar fi altfel…) când scrie despre doamna G. că ar fi „puţin decoltată”. Dacă şi acesta poate fi numit decolteu… Sau să fi fost anonimul ziarist de la „Horia” un pic (mai mult) misogin?
Replica preotului paroh Virgil Perian
Cam de vreo două săptămâni a avut nevoie „Sfântul cu monoclu” ca să se replieze. În apărarea lui sare însuşi parohul ortodox din Brad, preotul Virgil Perian. La 30 septembrie 1932, „Gazeta Hunedoarei” publică „Un răspuns”, din care aflăm care a fost sprijinul concret dat de Gigurtu edificării bisericii: „În ziarul Horia din Deva în 2 numere consecutive se publică 2 articole jignitoare la adresa bisericii noastre ortodoxe din Brad, zidită acum din temelie şi care cu pictura ei în frescă întrece toate bisericile din judeţul nostru. Toţi vizitatorii de până acum ai acestei biserici, care în curând va fi dată destinaţiei, au admirat pictura ei. Dacă am reuşit, pe lângă mari greutăţi materiale, în vremurile acestea pline de tot felul de crize, să înălţăm lui Dumnezeu acest locaş măreţ de închinare în orăşelul nostru Brad, avem de-ai mulţumi în primul rând Domnului director general al Societăţii Mica, Ioan Gigurtu, care ca bun creştin ne-a ajutat de la începutul zidirii şi până la terminarea ei. Ne-a dat un ajutor de Lei 350.000 chiar la început, când greutăţile erau mai mari. Ne-a făcut iconoclastul bisericii frumos sculptat de sculptorul Busuioc de la Şcoala superioară de arte şi meserii din Bucureşti şi ne-a împodobit biserica cu o pictură frumoasă în frescă executată de pictorii D. Bâşcu şi C. Mihăiescu din Bucureşti, care singură a costat Lei 700.000. După atâtea fapte creştineşti, noi – credincioşii ortodocşi din Brad – cu drept cuvânt considerăm şi socotim pe Domnul Ioan Gigurtu de primul ctitor şi binefăcător al sfintei noastre biserici din Brad şi conform tradiţiei noastre bisericeşti i s-a zugrăvit portretul său şi al soţiei sale pe peretele de Nord, la intrare, între cele două turnuleţe, şi nu în sala femeilor, cum greşit se publică în ziarul Horia, şi va fi pomenit întotdeauna la sfintele slujbe din această biserică. Pe celălalt perete de vis-a-vis, tot la intrare, s-a zugrăvit portretul M.S. Regelui şi a Î.P.S. nostru Mitropolit al Ardealului, tot conform uzului acceptat în bisericile noastre ortodoxe. Cine vrea să se edifice mai bine, că ceea ce s-a făcut în biserica noastră, nu e nici minunată arătare, ci datină strămoşească, să citească Iconografia de Dr. E.M. Cristea, ac-
marţi, 5 aprilie 2016
tualul nostru Patriarh, în care la pagina 279-280 se explică rostul ctitorilor sau patronilor. Bisericile mai principale din Vechiul Regat aproape toate au fost zugrăvite la intrare, ba chiar şi în sala bisericii, ctitorii lor, care n-au fost întotdeauna numai domnitori, ci şi boieri sau comercianţi avuţi şi evlavioşi. Şi dacă în Ardeal de prezent cu greu găsim altfel de biserici cu ctitori zugrăviţi, cauza e sărăcia, căci nobilimea am pierdut-o în ultimele veacuri constrânşi fiind sau să-şi lepede limba şi legea ortodoxă, sau să-şi piardă averile şi să se refugieze. Dar că în trecut şi în Ardeal a fost aceeaşi tradiţie, nu trebuie să mergem mai departe de Brad decât 6 km, unde în biserica ortodoxă din Crîscior mai anii trecuţi s-a descoperit o pictură de pe la anul 1400, unde pe peretele din Vest e zugrăvit ctitorul Jupânul Bâlea, care ţine pe mâini, cu toată familia sa, sfânta biserică”.
„Horia” atacă din nou
Şi în 1932 presa era pătimaşă. Aşa se face că „Horia” publică un nou atac, „20 milioane şi Sfântul cu monoclu” răspuns la poziţia exprimată de preotul Virgil Perian în „Gazeta Hunedoarei”: „Gazeta Hunedoarei în nr. din 30 Septembrie 1932 încearcă să justifice sinistra vedenie din biserica ortodoxă din Brad – confirmând, ba completând şi explicând – scuzând lamentabil greşeala enormă, comisă fără ştirea celor în drept, în dauna bisericii ortodoxe şi a sentimentului religios. Nu putem pricepe ca să laşi ca timpurile grele de astăzi să fie caracterizate după vedenia cu monoclu, ridicată între sfinţi, pusă alături şi de Regele ţării. Directorul General al Societăţii, I. Gigurtu, nu-şi are locul în biserică – şi încă cu monoclu – în pardesiu şi cu bocanci, împreună cu soţia sa, pictată puţin decoltată şi cu rochiţă scurtă. În ce priveşte pe Î.P.S. Mitropolitul, de asemenea trebuie să fie întrebat, căci socotim, cunoscând pe Î.P.S. că nu ar fi permis să se facă ce s-a făcut, din motivul că marele archiereu Şaguna, nu a fost pictat prin bisericile zidite sub arhipăstorirea Sa, nici urmaşii lor, deci cu atât mai puţin ar fi permis acest lucru Î.P. Sa Dr. Nicolae Bălan. Toate îşi au explicaţia firească. S-au pictat M. Sa Regele şi M. Sa Mitropolitul ca să poată fi justificată pictarea Sfântului cu monoclu. În modul acesta voia să se aducă la tăcere pe cei ce, surprinşi, de nemaipomenita arătare în biserica ortodoxă. Regretăm că corporaţiunile bisericeşti nu au fost consultate înainte de a se face această greşeală. Regretăm că trebuie să ne ocupăm din nou de acest caz unic în biserica ortodoxă, de sfântul cu monoclul. Nu articolele din ziarul Horia au fost jignitoare pentru biserica ortodoxă din Brad, ci sentimentul românilor credincioşi şi fără monoclu a fost şi este jignit şi de priveliştea monoclului în biserică şi de arătarea acestei ticluite arătări.
PRăVăLIA CU ISTORII III
Să analizăm: Reuniunea femeilor ortodoxe din Brad, la un capital de 100.000 lei ce are, a dat bisericii un ajutor de 150.000 lei. Societatea anonimă minieră română Mica, cu un capital de 125 milioane lei şi cu un venit net scos din minele de la Brad numai în anul 1931 de 107 milioane lei, a dat un ajutor de 350.000 lei şi a pictat biserica cu 700.000 lei, după cum ne spune Gazeta Hunedoarei. Unde e proporţia? Deci, banii aceştia nu i-a dat Sf. Gigurtu, şi cu atât mai puţin doamna Anişoara Gigurtu, născută Bobora, din ai lor - ci banii sunt de la Societatea Mica -, şi nici de la Mica (aici chiar nu înţelegem, ba sunt de la Mica, ba nu sunt de la Mica – nr.), ci sunt din fondul înfiinţat de legea minieră, după cum se va vedea. Deci, nu încape îndoială că D-l. I. Gigurtu şi mai puţin D-na nu au avut nici titlul, nici dreptul de a fi pictaţi în biserica ortodoxă din Brad – şi încă cu monoclu – şi cu rochiţă scurtă. (…) Dl. şi d-na doar nu sunt patronii bisericii din comuna Brad, din istoricul Zărand. Noi nu avem aici biserici patronate. Cu atât mai puţin pot fi ctitori.
decât a dat Societatea Mica, dar în credinţa şi modestia lor nici în pridvor nu şi-au pus portretele, de cum să lase ca generaţiile viitoare ca la minune la monoclul din biserica ortodoxă din Brad. Românii mineri lucră pentru plată de aramă – şi scot mii de kilograme de aur – ca din acest obol să-şi facă D-l şi D-na Gigurtu pe nedrept piedestal – să ajungă până şi între sfinţi. Nu! Societatea Mica nu a făcut ce ar fi trebuit să facă pentru scopurile culturale din Zarand. Se confundă voit D-na şi Dl. Director General I. Gigurtu cu Soc. Mica şi Soc. Mica cu fondul înfiinţat de art. 43 al legii miniere din 1924 – ca art. 90 al legii miniere în vigoare şi cu regulamentul pentru aplicarea acestui articol. Art. 43 a legii minelor din 4 iulie 1924 zice: Intreprinderile miniere şi stabilimentele industriale sau metalurgice, în strânsă legătură cu exploatarea, sunt obligate să prevadă în statute şi să preveleze din beneficiul realizat anual o cotă parte spre a se institui un fond pentru instalaţiuni de folos general sau participări la beneficii în favoarea funcţionarilor şi lucrătorilor intreprinderii în vederea uşurării condiţiunilor de viaţă şi înălţării nivelului cultural. Cota prevelată din beneficiu pentru alimentarea regulată a acestui fond va reprezenta 15% din beneficiul anului respectiv. Deci, dovedit este că muncitorii au contribuit aici conform legii, şi nicidecum cei ridicaţi între sfinţi. Art. 90 din legea minieră în vigoare zice: Intreprinderile miniere şi stabilimentele industriale şi metalurgice, în strânsă legătură cu exploatarea, sunt obligate să preleveze un minimum de 5% din beneficiul net (…) pentru crearea unui fond destinat instituţiunilor de ordin social şi cultural în favoarea funcţionarilor şi lucrătorilor. Administrarea acestor fonduri se va face de către o Casă specială ce se va înfiinţa pe cale de regulament. În consecinţă, s-au sustras de la impozit milioane, care nu au ajuns la destinaţie. Cerem anchetă severă şi grabnică, să se constate ce s-a făcut cu milioanele – detrase şi de la acţionari, între care şi statul e acţionar cu 25.000 acţiuni ale Soc. Mica. (…) Să fim scuzaţi când stabilim adevărul adevărat. Articolele Sfântul cu monoclu din ziarul nostru nu au fost jignitoare la adresa bisericii noastre ortodoxe din Brad, ci jignitor şi revoltător este faptul nemaipomenit - că în tinda femeilor – şi nu în sala (…), după cum voit şi inexact înCtitori consideraţi în mod unilateral de cti- cearcă Gazeta Hunedoarei a atenua greşeala tori nu există. enormă, recunoscând chiar că avem dreptate, şi Aceştia nu au fost şi nu sunt ctitori. că locul D-nei şi D-lui Gigurtu nu poate fi în tinda E interesant cum răspunsul din Gazeta femeilor. Hunedoarei e de o impreciziune voită şi se lasă Desfidem pe oricine ar îndrăzni să afirme consă se creadă că 350.000 Lei, plus 700.000 Lei, ar trar realităţii, că Domnul cu monoclu şi doamna fi daţi de pretinsul ctitor cu monoclu şi de prea în rochiţă scurtă naia femeilor – ridicat între cuvioasa sa soţie, şi nu societatea Mica, mai bine sfinţi – fapt ce-l vom dovedi cu fotografiile care zis din fondul cultural. ne redau fidel această stranie arătătură. E greşită scuza – prin care se scuză credincioDin răspunsul dat de Gazeta Hunedoarei se şii modeşti şi adevăraţii binefăcători din Ardeal mai desprinde un fapt neuitat, şi anume: pentru care au dat în multe biserici mai mulţi bani, a putea justifica întrucâtva jignirea, au mai pic-
IV PRăVăLIA CU ISTORII
tat în faţa Sfântului cu monoclu şi pe M.S. Regele şi pe Î.P.S.S. Mitropolitul Ardealului. Nu şi-au dat seamă că este cel puţin o indelicateţe a uza de portretul M Sale fără prea înaltă încuviinţare, pe care desigur nu o căpătau. Pe anul 1926. Bilanţul pe anul 1927 – pag. 13. 15% - Fondului Particip. Personal şi Lucrat. la beneficii Instal. şi Inst. de Folos General (art. 43 din legea minelor). Lei – 3.396.261 bani – 63. Pe anul 1927. Bilanţul anului 1928 pag. 12. 15% - Fondului art. 43 Legea Minelor – Lei 2.378.957. Pe anul 1928. Bilanţul anului 1929. pag. 16. 12% pentru contribuţia necesară la crearea unui fond pentru instituţiunile de ordin social şi cultural, conf. art. 90 a Legii Miniere; iar restul se va distribui fondului de pensiuni a funcţionarilor şi tantieme pentru Consiliul de administraţie. Lei: 1.981.070. (…) Aceste fonduri vădit nu au fost predate destinaţiei, ci a fost şi de data aceasta încălcată legea în folosul d-lui Gigurtu , ca dir. gen. al Soc. Mica. Evident, că nu Dl. Gigurtu personal – nici Soc Mica, ca atare, au dat ajutorul bănesc, aceşti bani au ieşit din fondul articolului 43 şi art. 90 a Legii miniere. În urma acestora, cu atât mai puţin a putut fi pictat în Biserica Ortodoxă din Brad D-l Dir Gen al Soc. Mica Gigurtu şi încă cu monoclu. Dar dacă prin confuzia voită – pentru a-i satisface bolnăvicioasa vanitate s-a făcut, ne întrebăm, ne întrebăm ce caută acolo fosta D-şoară Bobora, actuala soţie a D-lui Director General. Ce are această Doamnă cu Soc. Mica, şi mai ales cu fondul cultural creat de legea minieră. Cercetând bilanţurile, am stabilit neîndoielnic, că aceste milioane nu au intrat în casa minieră înfiinţată prin regulamentul pentru aplicarea art. 90 din legea minelor. Nu au fost întrebuinţate aceste 20 milioane nici pentru aşezămintele de ordin social, nici cultural. Nu au fost vărsate aceste sume anual într-un fond ca să crească an de an, şi care, necondiţionat trebuia să fie, an de an, în bilanţ. Nu! Ci Fiscul, acţionarii şi instituţiile culturale au fost frustrate de beneficiul acestui fond – iar când Dl. Dir. Gen. Gigurtu maschează că, totuşi, a dat o părticică bisericii ortodoxe din Brad să-l ridice între sfinţi”. „Gazeta Hunedoarei” dă dovadă de înţelepciune şi cedează prima şi polemica încetează. Nu şi atacurile lansate de „Horia” la adresa lui Gigurtu…
Cine a fost Ion Gigurtu?
Din prefaţa volumului „Decimarea elitei politice, 1944-1964. Cazul Ion Gigurtu, fost prim ministru” de Stelian Neagoe (Ed. Institutului de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, 2008, Bucureşti), sugestiv intitulată „Un mare industriaş rătăcit în politică” reţinem: „Inginerul Ion Gigurtu s-a născut la 24 iunie 1886, în Turnu Severin. Fiul generalului Petre Gigurtu. Şcolile primară şi gimnazială la Turnu Severin. Liceul la Craiova. Studii universitare la Academia de Mine din Freiburg şi la Charlottenburg (Germania). Inginer de mine. A participat ca sublocotenent – ofiţer de legătură şi de informare la Comandamentul Corpului 1 armată – la campania din timpul celui de-al doilea război balcanic (1913). În calitate de locotenent, apoi de căpitan a luat parte la războiul de întregire a României (19161918). Inspector industrial pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (1912-1919). Fondator al Societăţii Române de Industrie şi Comerţ (SERIC), în octombrie 1919, al Societăţii Mica – unde a fost director general de la
marţi, 5 aprilie 2016
înfiinţare (primăvara anului 1921) şi până în octombrie 1944. Preşedinte al Societăţii Nitrogen şi al Băncii de Scont. Înscris în Partidul Poporului condus de generalul Alexandru Averescu, n-a luat parte la activitatea politică, deşi a fost ales deputat în legislatura 1926-1927. Membru al delegaţiei României la Conferinţa internaţională din Geneva (vara anului 1927). La 10 aprilie 1932 l-a urmat pe Octavian Goga, când acesta s-a rupt de Partidul Poporului, spre a-şi crea propria formaţiune politică – Partidul Naţional Agrar. Activitate publicistică pe teme economice, de politică internă şi externă. Fondator-proprietar al revistei Libertatea (1 ianuarie 1933 – 20 decembrie 1940). În iulie 1937 a fost nominalizat – din partea Ministerului Industriei şi Comerţului – ca specialist, în Consiliul Superior Economic. Guvernul de 44 de zile condus de Octavian Goga l-a avut titular în Ministerul Industriei şi Comerţului (28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938). Regele Carol al II-lea l-a reconfirmat membru în Consiliul Superior Economic (aprilie 1938). Apoi l-a desemnat ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor (24 noiembrie 1939 – 1 iunie 1940); ministru al Afacerilor Străine (1-28 iunie 1940); ministru secretar de Stat – în Guvernele de dictatură regală conduse de Gheorghe Tătărescu. Bunele relaţii economice ale marelui industriaş român, cu importanţi oameni de afaceri germani, l-au pus pe Suveran în situaţia de a-i încredinţa lui Ion Gigurtu conducerea Guvernului (4 iulie – 4 septembrie), în speranţa că în acest fel ar reuşi să schimbe orientarea politică a României – lăsată în izolare de către Paris şi Londra, pradă revizionismului imperialist resimţit acut la aproape toate fruntariile ţării. (…) În penitenciarul de la Sighet, ing. Gigurtu fusese ţinut aproape şase ani de zile, fără judecată, deci fără condamnare. De data aceasta a fost judecat într-un proces politic măsluit şi condamnat la 15 ani temniţă riguroasă. Recursul nu i-a fost aprobat. A fost lăsat să moară în cumplite suferinţe, avea 73 de ani când a încetat din viaţă, după chinuri fizice şi morale inumane”. La o asemenea biografie, cu bune, cu rele, oare Gigurtu merita să fie eternizat în Biserica Mare din Brad?
Cine este Laurenţiu Nistor?
Cum până la această oră niciun biograf nu s-a aplecat asupra lui Laurenţiu Nistor, fost primar de ţară, actual deputat PSD şi preşedinte al organizaţiei PSD Hunedoara, biografia sa poate fi reconstituită doar din presă:
?
Semnul de întrebare va să însemne cine dintre cei doi - unul răposat în puşcăriile comuniste, Gigurtu, celălalt în fruntea pesediştilor hunedoreni - merită cu adevărat să fie imortalizat ca „sfânt” într-o biserică ortodoxă. Doar dumneavoastră, cititorii, puteţi să răspundeţi, pe rând, la o întrebare…
Harta de aur a României
„Gigurtu a făcut cadou Regelui Carol II harta ţării în relief, totul numai şi numai în aur fin. Era epoca veselă, când Carol II se plimba, braţ la braţ, cu Lupeasca şi ţinea discursuri: - Nici o brazdă de pământ! Când i-a adus harta de aur masiv, prima întrebare a fost: - Cât cantăreşte? (Nu putea pronunţa pe â). Inginerul Gigurtu i-a făcut cadou şi un bust în aur al Măriei Sale. Măria Sa l-a numit prim-ministru! Au cedat teritorii, Carol II a fugit la Lisabona şi Gigurtu a ajuns la Jilava”. (Petre Pandrea, Turnul de ivoriu)