Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4672 lei 1$ = 3,9619 lei 1₤ = 5,7107 lei

marţi, 22 martie 2016 Anul IX • nr. 1901 • 8 + 4 pagini • Preţ: 1 leu

Ex-primarul Botgros, la vremea scadenţei

Dosarul penal în care a fost trimis în judecată pentru delapidare, aflat pe rolul în atenţia judecătorilor de la Petroşani, nu este singura problemă a fostului primar al oraşului Aninoasa, Ilie Botgros. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Petroșani în data de 14.04.2015, Enel Distribuție Banat S.A. a chemat în judecată pe pârâții Botgros Ilie și Uniunea Social Populară

(USP) Aninoasa, pentru obligarea acestora la plata sumei de 667,91 lei, reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 12B6001049 din 21.05.2012 şi a cheltuielilor de judecată. La data de 14.05.2012, Enel Distribuție Banat S.A. a încheiat cu Botgros şi USP Aninoasa contractul nr. 1119/2012, pentru utilizarea temporară a stâlpilor liniilor electrice de distribuție de joasă tensiune în comun cu panourile și mijloacele de reclamă publicitară, durata contractului fiind de o lună. Deşi Enel Distribuție Banat a emis factura fiscală nr. 12B6001049 din 21.05.2012, în valoare totală de 667,91 lei, Botgros nu a achitat-o.În temeiul contractului, Enel Distribuție Banat S.A. a pus la

dispoziție un număr de 8 stâlpi în zona localității Aninoasa, unde Botgros a montat 4 bannere. Deși citat de instanţă cu mențiunea “la interogatoriu”, Botgros nu s-a prezentat. A depus însă la dosarul cauzei un înscris prin care a arătat că recunoaște debitul în sumă de 667,91 lei și este de acord cu plata lui. De asemenea, nu a invocat vreo cauză independentă de voința sa, care să-l fi determinat să nu-și îndeplinească obligația contractuală privind plata la termenul stipulat a chiriei. Pe cale de consecinţă, prin Hotărârea nr. 3.107 din 11 noiembrie 2015, instanţa a admis cererea Enel şi i-a obligat pe Ilie Botgros şi USP Aninoasa la plata sumei de 667,91 lei, reprezentând contravaloarea facturii neachitate, şi a sumei de 51 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată, achitată de Enel cu chitanţa nr. TMXWM 7811/21.04.2015. Reamintim că sub sigla USP (acronimul Uniunii Social-Populare) s-au ascuns la alegerile locale din 2012 PDL, UNPR şi PNŢCD. Cătălin DOCEA

Cu cine veţi vota la alegerile pentru Consiliul Judeţean Hunedoara? PNL

46.46%

Nu voi vota

13.72%

PSD

22.57%

ALDE

6.64%

Alianţa pentru Hunedoara

5.31%

Nu ştiu / Nu răspund

2.65%

Un alt candidat/O altă formaţiune politică: 2.65%

(sondaj disponibil online pe zvj.ro)

Şi acţiunea de ieri a confirmat zicala

Cine bea apă de la Apa Serv nu mai pleacă din Vale

Citiţi în „Prăvălia cu istorii”, mărturii de la exploziile de la Mina Vulcan:

Adrian Cotea (fost şef de grupă salvatori): „Când flăcările acelea vin spre tine zici că vezi infernul!” xxx Dr.ing. Constantin Lupu (25 de ani salvator-specialist): „În ziua de 22 martie, conducerea C.C.S.M. putea să nu intre în mină dacă noi, salvatoriispecialişti, eram lăsaţi să ne facem meseria pe 21martie” xxx George Lascăr (fost salvator minier): „Mi-am pus mâinile pe ochii iar suflul a dat cu mine de toţi pereţii”

pagina

LA ORDINEA ZILEI

Primarul Păducel

Instaurează pe ﬁecare stradă ori fundac „Luna Curăţeniei”

Curăţenia de primăvară este şi anul acesta cuvântul de ordine al primarului localităţii Petrila. Şi dacă unii intitulează şi organizează „Săptămâna curăţeniei”, la Petrila primarul şi administraţia locală trec de săptămână şi ajung la „Luna curăţeniei”.

Deci o lună, începând de azi, în care Petrila trebuie să-şi schimbe faţa total din punct de vedere al curăţeniei oraşului, al amenajărilor spaţiilor verzi şi al toaletării şi igienizării copacilor, dar şi a spaţiilor unde se află containerele, ori a albiilor de ape curgătoare. Folosindu-se din plin vopsea şi var, strângându-se mizeriile şi vegetaţia uscată, plantându-se pomi, flori şi gazon proaspăt acolo unde trebuie, acoperindu-se găurile de pe alei şi reparându-se mobilierul stradal şi locurile de joacă pentru copii, Petrila va fi mai luminoasă. „M-am gândit, ca în fiecare primăvară, că în oraşul Petrila este necesar şi util ca-n în acest anotimp să avem o lună săptămână dedicată curăţeniei şi amenajărilor, astfel încât să ne fie mai mare dragul, ca într-o mare casă, să ne bucurăm de localitatea noastră. De aceea, perioada 22 martie-22 aprilie vreau s-o dedicăm acestui aspect, sau dacă vreţi s-o denumim, o putem şi face: Luna Curăţeniei. La această acţiune ne-am propus să antrenăm, în primul rând, întreg aparatul primăriei, poliţia locală, dar şi asociaţiile de proprietari de pe raza localităţii, instituţiile de învăţământ şi

)

Ziarul Vaii Jiului

cetăţenii care doresc să participe alături de acţiunile noastre. Referitor la şcoli, după cum se ştie în oraşul nostru

fiecare şcoală are arondat câteun parc sau părculeţ, de care, din când în când copiii şi cadrele didactice se ocupă, vorbesc de mici acţiuni de curăţenie sau toaletare, ori de mici amenajări sau plantări de flori şi copăcei. Ei bine, consider că acum e momentul ca tinerii noştri să se implice mai activ, fapt care, pe lângă educaţie, dă şi o oarecare responsabilitate. Sunt convins că tânărul care a făcut o mică activitate de curăţenie într-un loc, se gândeşte pe viitor de două ori când e tentat să arunce pe jos o hârtie. La fel şi copilul care a plantat un pomuleţ, sau o floare, se va gândi de trei ori atunci când va fi tentat să rupă o floare dintr-un loc public, sau să îndoaie nişte rămurele. Ca lucrări mai importante pe care noi le vom susţine din punctul de vedere al administraţiei, în această lună, împreună cu asociaţiile de proprietari şi toţi cei implicaţi, inclusiv firma de gospodărie lo-

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

cală Edil Urban, avem în vedere următoarele: toaletarea tuturor pomilor din oraş, văruirea tulpinilor acestora şi plantarea a cel puţin 200 de pomi ornamentali noi, amenajarea tuturor parcurilor din localitate şi plantări de florii, repararea mobilierului stradal peste tot unde e cazul, reamenajarea locurilor de joacă pentru copii şi repararea mobilierului sau a jocurilor destinate acestora, plus o completare la obiectele sau jocurile existente, repararea şi vopsirea unde este cazul a semnelor de circulaţie, repararea şi completarea coşurilor de gunoi stradale, curăţarea de vegetaţie uscată şi mizerie a albiilor apelor curgătoare de pe raza localităţii. Pe aleile care nu sunt introduse în programul de asfaltare sau de plombare a asfaltului uzat sau pe uliţele care nu intră anul acesta în programul de asfaltare vom turna în perioada imediat următoare piatră sau

Şi pe Aviatorilor…

plombe de piatră (în special în zona Moliviş dar şi în alte zone). La punctele de colectare a gunoiului menajer vom efectua o amplă deratizare, lucru pe care noi de foarte mulţi ani îl facem. Acestea sunt doar câteva din preocupările noastre privind această lună a curăţeniei şi sunt convins că la capătul acestei perioade, Petrila va fi pregătită să primească Lumina de Sfintele Paşti. Sunt convins că cetăţenii noştri ne vor sprijini în aceste demersuri, iar pe această cale n-am vrut decât să-i informez. De altfel, începând de mâine vom afişa această informaţie şi la scările blocurilor, iar, tot de marţi vom fi prezenţi, atât eu, cât şi colegii mei, zilnic, câteva ore pe zi, pe teren, alături de oameni. Nu e ceva special. Eu aşa am procedat an de an şi cred că aşa e cel mai bine”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. Corneliu BRAN

Se lucră de zor

Nu sunt tocmai temperaturi de primăvară, dar calendaristic am păşit în acest anotimp, au început şi lucrările trecute în calendarul primăriei pentru această primăvară.

Asfaltări, toaletări de arbori, curăţarea spaţiilor verzi. Şi, pe la noi, vă spun drept, sunt doi vreo doi cu mapa, restul cu sapa, uneltele, lopeţile, autospecialele, la muncă. Cei cu mapa sunt primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi Daniel Vişan, director DPADPP din cadrul Primăriei Petroşani, care inspectează de zor lucrările aflate în plină desfăşurare în Aeroport, unde se fac acum toaletări de arbori, dar şi în partea de nord a oraşului, unde se asfaltează. „Lucrăm pe mai multe fronturi. Este bine pentru că avem cu ce şi avem cu cine. Am încheiat lucrarea de asfaltare la blocurile 25 - 27 de pe strada Aviatorilor. Continuăm astăzi cu lucrarea de pe Constructorul, strada din spatele CEC-ului. A fost o zi bună de lucru. Deşi se anunţa o prognoză mai puţin favorabilă în zilele următoare, sper ca vremea să ne lase totuşi să evoluam cu această lucrare, pentru că nu este ultima în această primăvară”, a menţionat primarul. În cazul în care aveţi nevoie de intervenţia muncitorilor din primărie pentru a curăţa spaţiul verde, a toaleta arbori sau a debarasa de gunoi o porţiune din domeniul public, este bine să depuneţi o sesizare la Primăria Petroşani, pentru a fi trecut pe lista lucrărilor în teren, care se programează în funcţie de fondurile şi oamenii disponibili. Alina PIPAN

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Big Brother veghează, dar nu sancţionează

conţopişti de la primărie şi o gaşcă de meseriaşi, pentru a se confrunta cu un… pensionar… Poliţia Rutieră stă la drumul mare, şi acolo sunt infracţiuni multe, şi schimbă punctele de control periodic. Însă, în cazul în care aţi rămas blocat în trafic, oriunde, din cauza unui alt vehicul, puteţi solicita intervenţia poliţiei la 112, care implicit se va lăsa şi cu o sancţiune pentru cel care a blocat traficul intenţionat.

Dacă nu eşti prins în fapt, poţi să parchezi ca un bou oriunde

De nenumărate ori în alveola care secţionează bulevardul pietonal din centrul Petroşaniului sunt parcate, „pentru doar 5 minute” - vorba vine, şi câte trei maşini pe sens deodată. Bineînţeles, dacă are drum pe-acolo vreo autoutilitară nu poate să treacă, de nicio culoare. Până acum n-a rămas blocată acolo o autoutilitară de intervenţie ISU, dar nu este timpul pierdut.

Fără amenzi pe baza postărilor

Oamenii cu bun-simţ reacţionează, fac poze, pun pe Facebook, măcar să-i facă de cacao pe cei care parchează iresponsabil, dacă nu pot face altceva. Mulţi se întreabă, ne-am întrebat şi noi, la ce e bun sistemul de supraveghere din centru dacă nu sunt amendaţi şoferii în baza imaginilor. Am primit

Vulcan

Decedat descoperit ca urmare a sesizării vecinilor Autospeciale ale pompierilor, poliţişti şi un procuror au descins, duminică după amiază, în faţa blocului nr.64 de pe strada Romană din Vulcan.

Este blocul în care,

nu demult, a fost jefuit apartamentului unui cunoscut om de afaceri. Numai că,

Chestiunea parcărilor supermarketurilor

răspunsul de la şeful Poliţiei Locale Petroşani, Dorel Neag. Pe scurt, dacă nu este prins în fapt, şoferul nu poate fi sancţionat. Nu se pot da amenzi în baza fotografiilor transmise online, sau a constatărilor altor participanţi la trafic. Bine, bine, dar poate fi prins în fapt dacă l-ai depistat pe camere, şi apari în teren, la momentul oportun, să-i aplici amenda, vine răspunsul nostru. Însă Poliţia Locală susţine că are oameni puţini. În teren, însă, realitatea e alta… De exemplu, săptămâna trecută, la blocul 3, de pe Avram Iancu, s-a deplasat o gaşcă de poliţişti locali, o gaşcă de

Cât priveşte intervenţia în perimetrul parcărilor supermarketurilor, acolo unde teoretic codul rutier face excepţie, avem o veste bună. Poliţia Locală în colaborare cu Primăria Petroşani a avut un dialog cu managerii supermarketurilor şi au stabilit următoarele lucruri. În primul rând, toate supermarketurile trebuie să aibă locuri de parcare dedicate persoanelor cu dizabilităţi, iar cele care nu aveau până acum trebuie să le marcheze corespunzător. În plus, dacă firmele de pază nu se descurcă în acel perimetru cu şoferii indisciplinaţi, pot să apeleze la Poliţia Locală. Dar, din nou, aceştia nu pot să intervină, indiferent de numărul solicitărilor, pentru că au resurse limitate. Alina PIPAN

de data aceasta, mobilizarea de forţe ale mai multor organe ale statului a survenit în urma unui apel telefonic la „112”.

intre la bănuieli atunci când, din apartamentul acestuia, a început să iasă un miros deranjant. Bănuiala lor s-a adeverit după ce pompierii au pus la pământ uşa de la intrare.

Înăuntru

Câţiva locatari

a fost găsit corpul neînsufleţit al bărbatului de 65 de ani, intrat deja în descompunere. Acesta a fost luat şi dus, în vederea efectuării autopsiei care să elucideze cauza morţii. Gheorghe OLTEANU

din scara a II-a a blocului au sesizat faptul că nu-l mai văzuseră cam de multişor pe un vecin al lor, care locuieşte singur. În plus, oamenii au început să

În judeţul Hunedoara:

108 persoane cu Sindromul „Down”

prin Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă De la an la an, vocile persoanelor cu sindrom Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara, InDown şi a celor care trăiesc şi muncesc alături spectoratul Şcolar Judeţean, Colegiul Medicilor Dentişti, producătorii de apă de ei, se aud din ce în ce mai tare. În acest an, aniversarea Zilei Mondiale a Sindromului potabilă, Crucea Roşie, Primăria Teliucul InfeDown a urmărit creşterea gradului de rior, Primăria Ghelari, organizează celebrarea conştientizare a sindromului Down, ce campaniilor: „Ziua Mondială a Sindromului înseamnă a fi o persoană cu sindrom Down şi Down”, „Ziua Mondială a Sănătăţii Orale”, care este rolul acesteia în viaţa şi comunităţile „Ziua Mondială a Apei”, „Ziua Mondială de noastre. Luptă Împotriva Tuberculozei”. Astfel, în 21 Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, martie 2016, la Şcoala Generală Teliucu Inferior, a avut loc un eveniment pe această temă, Sindromul Down nu este o boală, este o modificare genetică, o dispunere cromozomială naturală (o afecţiune următoarele acţiuni fiind din naştere, care este prezentă la copil încă din momentul programate în 22 martie conceperii) cauzată de prezenţa unui cromozom 21 supli- 2016, de la ora 11, la sediul DSP Hunedoara din mentar. Denumirea Down provine de la medicul englez Deva, şi în 24 martie John Langdon Down, primul care a descris acest sindrom 2016, de la ora 13, la în anul 1866, cu aproximativ 100 de ani înainte ca acest cromozom suplimentar să fie descoperit. În 1959, geneti- Colegiul Naţional de Pedagogie „Regina Maria” din cianul de origine franceză, profesorul Jérôme Lejeune, a Deva. descoperit că sindromul Down era cauzat de prezenţa În judeţul Hunedoara sunt unui cromozom 21 în plus, rezultând astfel un număr înregistrate 108 persoane total de 47 de cromozomi în loc de 46. Din aceasta cauză, cu Sindromul „Down”. sindromul este cunoscut şi sub denumirea de „trisomia Mihaela PETROŞAN 21” sau „mongolism”. Ieri, 21 martie, a fost marcată în întreaga lume Ziua Mondială a Sindromului Down.

www.zvj.ro marţi, 2 martie 2016

actualitate

SPORT

După detronarea liderului

Jiuliştii mici au făcut o horă mare

Odată cu revenirea antrenorului Cosmin Kanduth pe banca tehnică şi cu câştigarea derbiului cu rivala CNS Cetate Deva, juniorii Jiului Petroşani au urcat pe primul loc al clasamentului Ligii a IV-a Hunedoara. Petroşenenii au câştigat meciul disputat sâmbătă pe teren propriu cu scorul de 1-0 şi au trecut la un punct în faţa celor din reşedinţa de judeţ. CSM Jiul Petroşani este neînvinsă şi are 41 de puncte. CNS Cetate II Deva a suferit primul eşec, ocupând locul secund cu 40 de puncte. Tehnicianul Cosmin Kanduth consideră că Jiul are şanse mari de a câştiga încă o dată titlul de campioană judeţeană, trofeu pe care l-a cucerit şi în sezonul trecut. „Au fost două reprize echilibrate. Per ansamblu,

partida a fost una echilibrată cu două reprize diferite, una a noastră şi a alta a oaspeţilor. Noi am avut mai multe ocazii de a marca şi cred că dacă s-ar fi terminat 5-2 pentru noi, nu cred că s-ar fi supărat nimeni. Am luat o opţiune importantă pentru titlu, sau mai bine spus am făcut un pas important. Mai sunt 10 etape de disputat şi vrem să mergem fără greşeală. Unde sunt eu antrenor, nu există decât primul loc. Aşa că eu le-am transmis deja băieţilor că vom merge la etapa finală de la Buftea, ceea ce înseamnă că şi anul acesta vom câştiga titlul de campioni judeţeni”, a declarat antrenorul Cosmin Kanduth. La finalul meciului, la care au asistat 300 de spectatori şi care s-a jucat pe terenul mare, puştii Jiului au încins o horă a bucuriei. Bravo lor! CSM Jiul Petroşani: Mihalache, Nicu Alex, Cora Cătălin, Dani Stoica, Alex Muraru, Andrei Şerban, Marius Avram, Andrei Diaconu, Călin Bărbulescu, Marian Păsărică, Mihai Bălăuţă. Au mai intrat: Ionuţ Talpă, Sorin Iordache.

Pentru „San Montan”

Locuri fruntaşe

La finele săptămânii trecute, sportivii de la „San Montan” au luat parte la mai multe concursuri naţionale, printre care „Transalpina Winter Bike” şi „Aiud Maraton”.

La prima competiţiei, „San Montan” Petrila a fost reprezentată de Andrei Mititelu, care a şi obţinut primul loc la general la traseul „Elite” şi de Andrei Santa, care a obţinut un loc secund la traseul „Profi”. La „Aiud Maraton”, „San Montan” a fost prezent cu 10 sportivi. Georgeta Manolache, Florin Niţă, Andrei Cernăianu, Cristi Cernăianu, Ion Radu, Ion Bârnea, Elena Ştefănoaică, Florin Râmniceanu, Adrian Tuduriu şi Eduard Anger au fost cei prezenţi în competiţie. În concurs, Georgeta Manolache a reuşit să ocupe un loc secund la general la traseul de maraton. Şi ceilalţi sportivi au avut un comportament deosebit menţionându-l, aici, pe juniorul de 11 ani, Andrei Cernăianu. „Au fost concursuri reuşite pentru sportivii noştri, care au încheiat week-end-ul cu o drumeţie de la Groapa Seacă la Huluzu”, a declarat Erika Santa, preşedintele „San Montan” Petrila.

Fotbal • Liga a IV-a

La borna şase

Universitatea Petroşani a mai bifat o victorie şi s-a impus cu 3-1 în faţa echipei Aurul Brad, prin golurile marcate de Gavriluţi, Arcuşi şi Tămăşiloni, iar pentru oaspeţi a înscris Mihai Leaha. A fost un meci aprig disputat, acordându-se nu mai puţin de şase cartonaşe galbene din care patru au fost pentru gazde. AS Universitatea Petroşani - CSA Aurul Brad: 3–1(2–0) AS Universitatea Petroşani: A. Santa – D. Barbu (R. Andrei - min. 48), I. Bulimej (M. Grigoraş - min. 56), L. Arcuşi, I. Gavriluţi, Ad. Puian, Ov. Popesc, V. Negrea (D. Voina - min. 66), R. Marton (S. Colţişor - min. 36), M. Tămăşiloni, D. Raboj (căpitan). Antrenor: Gabriel Niţu. CSA Aurul Brad: M. Ilea – M. Vurdea, R. Filipaş (E. Benea min. 76), M. Leaha (căpitan), M. Raţ, Al. Deak, Cl. Lupea (A. Gomoi - min. 69), V. Miclean (R. Corinda - min. 58), A. Rucăreanu, Al. Lup (I. Filipaş - min. 46), I. Lazăr. Antrenor: Alin Gomoi. Arbitri: Daniel Thirt (Călan) – Alexandru Peterliceanu (Călan), Andrei Buda (Hunedoara). Observator: Mirel Biriş (Deva).

Mamă, ce bătaie!

Lidera Şoimul Băiţa a trecut fără drept de apel de modesta Minerul Uricani. Şoimul s-a impus cu scorul de 9-1. Uricănenii au reuşit golul de onoare prin Andrei Vajda şi rămân în subsolul clasamentului în timp ce Băiţa are tot cinci puncte distanţă faţă de cea de-a doua clasată, Hercules Lupeni. Şoimul Băiţa - ACS Minerul Uricani: 9–1 (4–0) ACS Şoimul Băiţa: M. Ursu – Ad. Popovici (Al. Petresc - min. 46), A. Sevastiţa, A. Şoit, R. Blaga (Al. Cîrdei - min. 54), Cl. Stamatin (G. Dărăban - min. 46), S. Mateescu (E. Benea - min. 54), Ad. Pepenar, A. Vîrlan, E. Vîrtan, C. Vişan (căpitan). Antrenor: Adrian Pepenar. Goluri: Andrei Vîrlan (min. 14), Rareş Blaga (min. 23 şi 32) C-tin Vişan (min. 30 şi 86), Gabriel Dărăban (min. 53), Andrei Şoit (min. 54), Adrian Pepenar (min. 76), Eduard Benea (min. 82). ACS Minerul Uricani: Tr. Câmpean – Al. Nechita (D. Băiescu - min. 84), A. Erdos, C. Irina, L. Ştefănescu (R. Firizoiu - min. 50), A. Vajda (căpitan), Fl. Oprişa, R. Cişmaşiu, A. Dărăbană, A. Boroghină, V. Mihăilescu (V. Scurtu - min. 71). Antrenor: Traian Câmpean. Gol: Andrei Vajda (min. 66). Arbitri: Radu Danciu (Orăştie) – Andi Igna (Sântuhalm) şi Marius Pagină realizată de Danciu (Deva). Loredana JUGLEA Observator: Adrian Radu (Deva).

Fetele de la „Bike&Run”,

La înălţime

Şi sportivii de la „Bike&Run” au luat parte la „Aiud Maraton”, eveniment caritabil ajuns la a doua ediţie.

„Aiud Maraton” are două secţiuni de concurs - semimaraton (22 km) şi maraton (45 km), eveniment ce adună sute de atleţi din toată ţara. Bike&Run Petroşani a fost alături de cei aflaţi în suferinţă, şi în acest sens a deplasat o echipă de atleţi formată din trei fete şi doi băieţi. Fetele de la „Bike&Run” Petroşani au fost la înălţime la acest concurs. Două dintre cele 4 cupe obţinute de sportivii din Valea Jiului au poposit în braţele acestora. Aşadar, Crina Buzgan a obţinut locul secund la semimaraton la categoria ei de vârstă (18-29 ani), iar Sabina Nadia Buica a obţinut locul III la

facebook.com/ziarulvaiijiului

semimaraton categoria de vârstă 30-39 de ani. Aniko Emese Vanea, cea mai proaspătă membră a asociaţiei, a luat si ea contactul, pentru prima dată, cu frumoasa lume a

alergătorilor. Şi băieţii s-au descurcat onorabil, Avram Iancu a obţinut locul 4 la categoria lui de vârstă, la maraton, iar Marian Lungu a obţinut locul 9 la semimaraton la categoria lui de vârstă. „Ne străduim să răspundem întotdeauna acţiunilor caritabile, în limita posibilităţilor. A fost un eveniment frumos, iar rezultatele obţinute de asociaţia noastră sunt mulţumitoare”, a declarat Avram Iancu, preşedintele „Bike&Run” Petroşani.

Şi acţiunea de ieri a confirmat zicala

Cine bea apă de la Apa Serv nu mai pleacă din Vale

Singurul operator de apă din zona noastră, S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., împreună cu cea mai cunoscută asociaţie ecologică din Vale, „Petro Aqua” Petroşani, şi cu instituţia din cadrul Apelor Române JiuCraiova, SHI Petroşani, au organizat luni, 21 martie, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Apei, o acţiune cu copii de la Şcoala Gimnazială Avram Stanca – clasa doamnei învăţătoare Popescu la Staţia de Epurare a Apei Dănuţoni-Livezeni.

Acţiunea

Pe o vreme primăvăratică, dar cu un soare deloc prietenos, preţ de mai bine de un ceas şi jumătate copiii au putut afla informaţii legate de una dintre cele mai moderne staţii de epurare din România. Copiii s-au plimbat pe întreg circuitul tehnologic şi au primit toate informaţiile de la reprezentanţii Apa Serv. Directorul general al operatorului de apă, Costel Avram, a înmânat la sfârşit câte o diplomă personalizată cu o poză de grup efectuată cu doar douăzeci de minute înainte, lucru până acum inedit în acţiunile din Vale, semn că tehnologia face casă bună cu… Apa Serv. De asemenea, din partea Apa Serv, copiii au primit, fiecare, câte o ciocolată şi un pix, precum şi bomboane şi alte mici atenţii culinare, iar din partea celor de la SHI Petroşani câteo carte şi un calendar deosebit, care pe verso are un slogan privind APA, „sărbătorita” zilei. Pe lângă turul staţiei, către final copiii au putut să vizioneze într-una din sălile staţiei şi o proiecţie video legată de noţiunile tehnice şi de caracteristicile staţiei de epurare, elevii fiind foarte fericiţi că au regăsit în filmuleţ locurile pe unde au umblat cu câteva zeci de minute înainte. Pe lângă cei amintiţi, elevii au mai fost întâmpinaţi de lucrătorii staţiei de tratare şi însoţiţi pe parcursul acţiunii de reprezentanţi ai celor trei instituţii sau asociaţii amintite, precum şi de invitaţii speciali din cadrul Salvamont Petroşani, în frunte cu şeful formaţiunii, Dumitru Bârlida.

Imre Szuhanek

„An de an, de Ziua Mondială a Apei încercăm cu aceşti copii, cu care de altfel la Petro Aqua colaborăm pe tot parcursul anului şi la alte acţiuni, să organizăm acţiuni dedicate apei noastre cea de toate zilele, esenţa vieţii

Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul

www.zvj.ro marţi, 22 martie 2016

noastre până la urmă, care, împreună cu aerul, ne aduce, nouă, oamenilor, bucuria de a trăi. Anul acesta, împreună cu operatorul Apa Serv şi cu cei de la Apele Române JiuCraiova, prin SHI Petroşani încercăm o acţiune mai altfel, prin care aceşti copii vor putea vedea cum arată una dintre cele mai moderne staţii de epurare a apei din ţară, care este fluxul tehnologic şi ce se întâmplă la Dănuţoni. Pentru aceşti copii de clasa a IV-a suntem convinşi că va fi o experienţă unică, din care au multe de învăţat, copiii fiind mereu curioşi – şi bine fac, să vadă şi să audă lucruri de care până acum n-au ştiut”, ne-a declarat Imre Szuhanek, preşedintele Asociaţiei Ecologice „Petro Aqua” Petroşani.

cele 27 de ţări membre. România este pe primul loc ca nemulţumire exprimată de locuitorii ei privind calitatea apei, 94% dintre români având obiecţii privind lucrul acesta. Din fericire, zona noastră, Valea Jiului, nu are probleme nici cu neuformitatea apei, existând aici o salbă de râuri şi ape curgătoare sau lacuri, nici cu calitatea apei, în ultimii ani, în urma numeroaselor investiţii şi modernizării staţiei de epurare de la Dănuţoni, pe fonduri europene, calitatea apei îmbunătăţindu-se substanţial; să nu uităm de etapa a II-a a proiectului finanţat din fonduri europene care va creşte şi mai mult standardele de calitate! De altfel, nu degeaba Valea Jiului este dată ca exemplu de marii operatori de apă din România, graţie proiectelor implementate. Şi, în încheiere, aş mai vrea să spun cu ce zonă bună am fost noi hărăziţi: una e să bei apă din Valea Jiului, de la izvoare, şi alta e să bei apă de la câmpie, la Craiova de exemplu. Mulţumim lui Dumnezeu pentru asta şi de aceea, cu toţii, trebuie să avem grijă de apa noastră, de albiile apelor curgătoare, de mediu în general.

Ovidiu Rizopol,

colegul domnului Szuhanek, a ţinut să ne împărtăşească câteva gânduri legate de această zi şi de acţiunea comună de la Dănuţoni: „Eu văd această zi, în care sărbătorim pe plan mondial apa, ca pe o atenţionare pentru toată polpulaţia lumii şi a României în ceea ce priveşte viitorul ecologic al planetei. Este, dacă vreţi, un semnal de alarmă tras în fiecare an pe data de 22 martie, sau în apropierea acestei date, prin care ni se spune: Aveţi grijă de apă, apa înseamnă în primul rând viaţă! Din păcate, şi România se înscrie printre ţările europene cu resurse subţiri de apă, chiar dacă aparent lumea are impresia că la noi e altfel. De ce? Trebuie spus că 70% din apa potabilă a României provine din apele curgătoare ce îşi au izvoarele în Munţii Carpaţi, iar o problemă e lipsa constanţei. Apa în România ţine foarte mult de anotimp şi este reprezentată pe zone neuniforme, de exemplu plouă mai mult în Câmpia Dunării şi e secetă în Moldova, sau invers... Referitor la calitatea apei, aş mai spune aşa: s-a făcut un sondaj de către Comisia Europeană printre

societate. Copiii primesc foarte frumos aceste informaţii şi ce e mai bine este faptul că le transmit apoi şi acasă, părinţilor. Revenind, vreau să mulţumesc, în primul rând, Asociaţiei Petro Aqua Petroşani, pentru că ne-a dat posibilitatea să vină aici cu copii de la o şcoală, care pot vedea ceea ce se întâmplă cu circuitul apei în natură, ceea ce se întâmplă cu apa menajeră. Trebuie să redăm naturii şi noi, oamenii, o apă curată şi de aceea suntem azi la Staţia de Epurare Dănuţoni. Când am venit în Valea Jiului, apa era cu restricţie, 7-8 maxim 10 ore din 24 de ore. Astăzi avem apă 24 de ore din 24. Nu pot uita, de asemenea, faptul că apa Jiului mergea în Oltenia neagră, mocirloasă... Acum, odată cu Dănuţoni şi alte investiţii, lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade. Sigur, Dănuţoni aduce şi mai multe costuri, plus bani pe unele investiţii care se fac, dar cel mai important este, într-adevăr, că redăm naturii o apă curată, care să nu mai afecteze flora şi fauna, natura în general. Pe de altă parte, toate investiţiile care se fac sunt doar pentru beneficiarii noştri, nimic altceva. Mai există în continuare o discuţie de respingere a anumitor beneficiari faţă de noi, Apa Serv, dar noi trebuie să facem în aşa fel încât să ajungem să comunicăm şi să transmitem informaţii cetăţenilor, astfel încât dumnealor să înţeleagă exact şi fără distorsiuni care e situaţia cu apa, cu procesul tehnologic, cu investiţiile care se fac şi cheltuielile lunare şi anuale care există. Astfel, sunt convins că aşa stând lucrurile, toată lumea va fi pe viitor alături de operatorul de apă şi de eforturile care se fac ca apa să ajungă în casele oamenilor la cea mai bună calitate”.

Elevii

Asta încercăm să le explicăm şi acestor tineri, prezenţi azi, dar şi părinţilor”.

Costel Avram,

directorul general al S.C. Apa Serv Valea Jiului, operatorul de apă care a pus practic la cale acţiunea de la Dănuţoni, împreună cu Imre Szuhanek, Ovidiu Rizopol şi Sorin Corici, era de-a dreptul fascinat luni de bucuria copiilor, dornici să vadă şi să asculte cât mai multe din explicaţiile oferite: „Mă bucur să îi văd fericiţi, semn că le place această acţiune din care nu au decât de învăţat. Acesta este şi scopul acestei sărbătoriri a Zilei Apei, partea de educaţie şi de informare a populaţiei privind apa, rolul şi însemnătatea ei într-o

De vorbit ne-a vorbit şi unul dintre elevii prezenţi, Ionuţ Gabriel Călina, un băieţel destupat la minte, cu o inteligenţă aparte şi totodată foarte şugubăţ, lucru pe care numai oamenii inteligenţi îl au – ca şi simţul umorului de altfel: „Am venit să văd ce se întâmplă cu apa murdară. Am văzut cum se epurează apele ca să fie date apoi naturii. E frumos ce am văzut şi până acum n-am ştiut, mi-a plăcut aici la Dănuţoni. Trebuie să le spunem celor mari să aibă grijă de apă, pentru că domnul care ne-a explicat ce vedem aici, ne-a spus şi că apa înseamnă viaţă. Şi îl cred, aşa e... Fără apă nu e bine, ştiu, când mi-e sete... că e rău tare. De aceea trebuie să avem multă grijă de apă”.

eveniment

Corneliu BRAN

din judeţ

PNL susţine

Legea privind concediul de maternitate şi creşterea indemnizaţiilor pentru mame şi Legea adopţiilor

Într-o conferinţă de presă susţinută la Deva duminică, liderii PNL Hunedoara au vorbit despre două proiecte pe care liberalii le susţin în Parlamentul României.

ţară garantat în plată.

Încurajarea adopţiilor

„În România, de multă vreme, numărul copiilor instituţionalizaţi rămâne în jurul a 60.000. În perioada 2011-2015, 6.500 de copii au fost părăsiţi în spitalele din România. Dintre aceştia doar 3.809 au fost declaraţi adoptabili. 1.700 de familii au fost atestate ca familii adoptoare. Cu toate acestea, doar 562 de copii au fost adoptaţi la nivel instituţional şi doar 11 la nivel internaţional, până pe 13 septembrie 2015.”, a declarat Bogdan Ţîmpău. de săptămâna trecută Legea adopţiilor a devenit una pe care noi liberalii am votat-o şi o susţinem ca fiind una mult mai avantajoasă, în primul rând pentru copiii care se află în astfel de situaţii”. Mihaela PETROŞAN

Despre Legea adopţiilor, deputatul PNL Bogdan Ţîmpău, copreşedinte al PNL Hunedoara, a declarat: „Una dintre practicile pe care guO urgenţă vernul PSD le-a avut, PNL Hunedoara Este vorba de Legea privind concediul de maternitate profitând de majoritate, a şi creşterea indemnizaţiilor pentru mame şi Legea fost să blocheze iniţiative adopţiilor. bune şi apoi să şi le asume. Principala modificare vizează creşterea plafonului Proiectul de lege care a maxim la 3.400 de lei pe lună a indemnizaţiei pentru fost adoptat săptămâna creşterea copilului. Se va acorda indemnizaţie de trecută are practic la bază creştere a copilului pentru persoanele care timp de Conform declaraţiilor liderilor proiectul liberal, deşi este minim un an au realizat venituri impozabile. Acestea PNL Hunedoara, în judeţ au fost iniţiat de fostul guvern vor beneficia de concediu până când copilul stabiliţi candidaţii liberali pentru PSD. Noi am ales să avem o împlineşte vârsta de doi ani, respectiv trei ani în cazul atitudine constructivă şi 67 din cele 69 de unităţi teritorcopilului cu handicap. Indemnizaţia se stabileşte în am lucrat pe proiectul proial administrative. cuantum de 85 la sută din media venitului net realizat pus de Guvernul României, în ultimele 12 luni din ultimii doi ani şi nu poate fi mai susţinând amendamente la Ar mai fi doar două localităţi din judeţ în mică de 85 la sută din cuantumul venitului brut pe proiect. Astfel, începând care PNL Hunedoara nu a stabilit candidatul de primar. „Este vorba de Toteşti şi Băiţa. La Toteşti sunt două persoane care îşi doresc să Principalele modificări ale legii candideze şi avem stabilită pentru joi o şedinţă cu organizaţia locală. În Băiţa Concediul de acomodare va fi de un an pentru unul dintre părinţii adoptivi, faţă căutăm o soluţie care să fie cu sorţi de izbândă. În rest, 67 de candidaţi din cele de trei luni cât stabilise iniţial guvernul; părintele adoptiv va beneficia de aproxi69 de localităţi au fost stabiliţi şi aprobaţi de către biroul judeţean reunit. Conmativ 1.700 de lei lunar, indemnizaţie acordată pe parcursul celor 12 luni de conform deciziei naţionale, aceşti candidaţi devin preşedinţii organizaţiilor din cediu; indemnizaţia se plăteşte pentru copii de vârsta de peste doi ani, având în fiecare localitate. Practic, în acest moment 67 de localităţi din judeţul Hunevedere că pentru copiii cu vârsta de sub doi ani se aplică prevederile privind doara au preşedinţi unici. Este un pas major pe calea încheieri fuziunii PNL”, a indemnizaţia de creştere a copilului; este introdusă obligaţia angajatorilor de a declarat deputatul Bogdan Ţîmpău, copreşedintele PNL Hunedoara. acorda celor care doresc să adopte timpul liber necesar pentru efectuarea Coordonatorul campaniei electorale a PNL Hunedoara este Adrian David, evaluărilor necesare, în limita a 40 de ore pe an fără afectarea drepturilor salaripreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. ale. Mai mult, sunt prevăzute proceduri simplificate atât pentru adopţiile interne Mihaela PETROŞAN cât şi pentru cele internaţionale.

Aproape gata cu selectarea candidaţilor

ANUNŢ PUBLICITAR Primăria municipiului Vulcan organizează licitaţie publică în data de 07.04.2016, ora 10:00, la sediul Primăriei Vulcan, b-dul M. Viteazu nr.31, în vederea închirierii locurilor de parcare pentru autoturisme, din parcările amenajate în: str. Dorobanți - zona bl.56-57(în spatele blocurilor); str. Parcul Octogon –zona bl. R; str. Pinului – zona bl.N-O; str. Parcul Octogon – zona bl. L; str. Parcul Octogon – zona bl. Z; str. Parcul Octogon - zona blocului O. Licitaţia se organizează în baza H.C.L. nr. 100/2015, preţul de pornire al licitaţiei va fi de 10 lei/loc parcare/lună, pentru parcările amenajate in zonă, conform anexelor 1; 2; 3; 4; 5 şi 8. Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei. Caietul de sarcini al licitaţiei se poate procura de la sediul Primăriei municipiului Vulcan, Direcţia Administrarea Domeniului Public şi Privat, camera 32, începând cu data de 28.03.2016. Taxa de participare la licitaţie este de 20 lei. Garanţia de participare la licitaţie este de 20 lei. Condiţii de participare: nu se acceptă ofertanţii care înregistrează datorii la plata impozitului pe proprietate şi cei care au garaj, excepţie cei care deţin mai multe autoturisme. Ofertele se depun la sediul Primăriei municipiului Vulcan până la data de 06.04.2016, ora 12:00. Parcelele-parcare neatribuite în urma licitaţiei se pot închiria pe baza unei cereri adresate Primăriei municipiului Vulcan. Informaţii suplimentare se pot obţine de la Direcţia Administrarea Domeniului Public şi Privat al Primăriei municipiului Vulcan sau la telefon 0254.570340 interior 214, zilnic între orele 10:00–14:00. PRIMAR, Ing. Gheorghe ILE

facebook.com/ziarulvaiijiului

Dacă la Hunedoara se poate… De ce nu şi în Vale?

Bani buni de la proprietarii care lasă clădirile în paragină Câteva zeci de proprietari din Hunedoara riscă să plătească impozite de cinci ori mai mari pentru clădirile abandonate şi aflate în paragină, conform surselor oficiale.

Un exemplu este proprietarul bazei sportive „Constructorul”, care are datorii la bugetul local Hunedoara de ordinul miliardelor de lei vechi, motiv pentru care Primăria Hunedoara a pus sechestru pe imobil, până la recuperarea datoriei de 4 miliarde de lei vechi. Mai mult, clădirea şi implicit baza sportivă sunt într-un stadiu avansat de degradare. „Vom urma toate procedurile legale pentru ca, în primul rând, să recuperăm această sumă şi, evident, îi vom pune în vedere proprietarului să respecte legea, respectiv să o îngrijească.”, a declarat Viorel Arion, primarul municipiului Hunedoara.

Pe raza municipiului Hunedoara mai există câteva zeci de imobile degradate sau neutilizate, care se deteriorează pe zi ce trece pentru că, în ciuda sancţiunilor aplicate de administraţia locală, proprietarii nu vor să le repare. „Sunt în jur de 30 de clădiri care sunt

neîngrijite şi în stare avansată de degradare. Poliţia locală a întocmit un inventar al lor. Urmează ca printr-un proiect de hotărâre locală să punem de acord hotărârea noastră cu legea”, a mai declarat primarul Hunedoarei. Mihaela PETROŞAN

marţi, 22 martie 2016

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

ceput.

Când primești de la cei din jur atâtea semne de apreciere la adresa ta, capeți mai mult curaj de a duce mai departe ce ai în-

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu lucra singur în această zi, pentru că cele mai bune soluții vin de la echipa care îți va sta alături. Toate evoluează spre un rezultat palpabil, concret.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

păgubaș.

Uneori, cu cât te străduiești mai mult să depășești un impas, cu atât el devine mai puternic și mai greu de trecut, dar nu te lăsa

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Tu nu ai curaj să spui stop unei situații care nu mai poate continua în același mod. Există altcineva alături de tine care oferă o soluție mai bună în situația de față.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Te atrage fantastic un domeniu nou care presimți că îți va deschide poarta spre un alt orizont, mult mai interesant al vieții tale sau al carierei tale viitoare.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ești gata să te îndrăgostești de un vis, de o imagine, de o poveste care te face să zbori printre norișori. Visezi frumos, iubirea te face mai idealist, dar și un pic mai credul.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Cu profundă recunoștință, dorim să mulțumim din suflet tuturor prietenilor, colegilor, locuitorilor Văii Jiului, autorităților locale și centrale, organizațiilor nonguvernamentale și reprezentanților Bisericii care ne-au fost alături cu sprijin moral și material în aceste momente pline de durere și întristare, care au marcat trecerea la cele veșnice a iubitului nostru fiu RADU EDUARD. Familia Sienerth

RESTRICȚII APĂ

mica publicitate

LICITAȚII

mica publicitate

• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 22.03.2016, în orașul Vulcan, între orele 09:00-15:00. Zona afectată: str. Mihai Viteazu blocurile 80, 81, 82, parțial case de pe str. Decebal, str. Ecaterina Teodoroiu, bl. 69, 76. Motivul restricției: remediere pierdere str. Mihai Viteazu blocul 81. • INSOLVENT CONSULT SPRL lichidator judiciar al SC AMARILDO ELECTRONICS & COMPUTERS SRL vinde la licitaţie publică, organizată la sediul său din Deva, str. M. Eminescu, nr. 11, ap. 2, în data de 01.04.2016, ora 12:00: - „Spaţiu comercial” situat în Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1A, în suprafaţă de 265,81 mp, la preţul de pornire de 140.130 lei; - „Teren intravilan”, situat în Petroşani, str. Şoimilor, în suprafaţă de 6580 mp, cu deschidere la stradă de cca 90 ml, la preţul de pornire de 131.504 lei, exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie este de 10%. Caietul de sarcini şi orice informaţii sunt la dispoziţia eventualilor cumpărători la tel. 0254.226006 sau 0722.344744.

Ești un colaborator de nădejde care sare cu plăcere în ajutorul celorlalți ori de câte ori este solicitat. E o plăcere să poți fi de folos și, mai ales, să ți se respecte îndrumările.

Sâmbătă şi duminică fetele din echipa de handbal juniori IV a CS Vulcan au fost prezente la turneul zonal disputat la Reşiţa.

Meciurile dintre

echipele sosite din Timişoara (4), din Caraş-Severin (3) şi Hunedoara (4) s-au desfăşurat în superba sală polivalentă din localitate. Vulcănencele au pierdut meciul cu echipa din Jimbolia şi, astfel, au ratat semifinala, ele situându-se, la final, pe locul al şaptelea. Turneul a fost câştigat de echipa de handbal a CSŞ Petroşani, de departe cea mai bună formaţie participantă la turneu.

Dată fiind situaţia financiară

dificilă a CS Vulcan, costurile necesare deplasării au fost asigurate de către părinţii fetelor. De fapt, nu este nici prima şi nici ultima oară când prezenţa la un campionat de handbal se face printr-o astfel de contribuţie bănească. Microbuzul a fost pus la dispoziţie de către primărie, dar combustibilul şi rovigneta au fost procurate tot din banii strânşi de la părinţi. Următorul turneu la care vor lua parte junioarele V de la Vulcan va ave aloc la Buziaş. Gheorghe OLTEANU mica publicitate

• Pierdut certificat constatator nr. 25882/22.09.2014 aparținând SC ITALROM TRUST SRL, cu sediul în localitatea Petrila, strada 8 Martie, bloc 20, scara 3, apartament 42, județul Hunedoara, înmatriculată la ORC de pe lângă Tribunalul Hunedoara, sub nr. J20/383/2012, CUI nr. 30141788. Se declară nul.

Găsești exact echipa potrivită pentru a rezolva o situație pe care, de unul singur, nu reușești să o mai gestionezi. Ceilalți privesc lucrurile mult mai limpede decât tine tocmai pentru că nu sunt implicați emoțional.

ANGAJĂRI

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

mica publicitate

• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, posesori atestat profesional și card tahograf, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos. Telefon 0729.272272.

Călătoriile în interes de serviciu sunt la ordinea zilei. Poate nu ești tu în cea mai bună stare pentru a pleca la drum, dar, dacă e ordin de sus, faci cum spune șeful.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

• Depozit haine second hand angajează fete la sortat, cu sau fără experiență. Relații la 0736.090276 sau 0742.465224. ______________________________________________

Nu acționa la furie sau la mânie, pentru că nu raționezi foarte limpede și riști să greșești. Stai și chibzuiește înainte de a face vreun pas mai departe, pentru că tot ce faci la nervi nu e cea mai bună variantă.

• Angajez dispecer pentru firmă taxi. Relaţii la telefon 0763.155871.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

O vreme, lucrurile au evoluat lent și sigur într-o direcție promițătoare încât erai obișnuit cu acest ritm scăzut, care îți convenea de minune, dar azi au căpătat un ritm nou: faci un salt mare înainte.

VÂNZĂRI

mica publicitate

AUTO

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

HOROSCOP

Pe locul al optulea la turneul de la Reşiţa

PIERDERI

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Pașii parcurși până acum într-o acțiune de durată te-au epuizat încât nu mai ai energie să mergi mai departe. Înainte de a continua ce ai început, n-ar fi rău să iei o scurtă pauză, atât pentru a trece în revistă pașii parcurși, cât și pentru a-ți reîncărca bateriile.

Handbalistele vulcănene,

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătită-nerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2.100 euro. Telefon 0765.612101.

www.zvj.ro lmarți, 22 martie 2016

diverse

DIVERSE

Pe bulevardul vulcănean

Situaţii neplăcute

Ieri dimineaţă, în Vulcan s-a putut vedea din nou ce fel de sistematizare şi îmbunătăţire a traficului rutier a adus îngustarea Bulevardului Mihai Viteazul.

O ambulanţă, cu toate

sistemele de avertizare în funcţiune, se grăbea să ajungă la Spitalul de Urgenţă din Petroşani. Autospeciala venea dinspre Lupeni şi, la UNIC, la intrarea pe bulevard, i-a fost practic imposibil să treacă de autoturismele care rulau în faţa ei. Şi să fi vrut, şoferii acestora nu ar fi putut trage pe dreapta, la auzul sirenei, fiindcă, astfel, ar fi blocat circulaţia tuturor celorlalte autovehicule din spatele lor.

Nu este prima dată

când, pe bulevardul vulcănean, redus acum, prin amplasarea acelor inutile arteziene, la două simple alei, se petrec asemenea incidente. Nu ştiu ce ar mai trebui să se întâmple, pentru ca şi proiectantul, şi instituţia care a plătit lucrarea să-şi dea seama de idioţenia ei. Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Primăria din Vulcan,

Înconjurată de ﬂori

Ieri dimineaţă, pe rondurile destinate florilor, doamna Camelia, specialistă în aranjamente florale, planta panseluţe. Partea frumoasă este

că nu doar rondurile de flori din faţa clădirii au fost primenite. Ceva mai încolo, câţiva angajaţi ai SC Pregoterm SA întindeau pământul negru atunci adus de ei, pentru ca astfel de flori să poată fi plantate şi în jurul zonei verzi existente în faţa şi pe lateralele clădirii. Nu ştiu a cui a fost ideea, dar dă bine, De fapt, peste tot pe unde sunt flori dă bine şi e imposibil să nu le placă ochilor. Gheorghe OLTEANU

Recenzia cărţii domnului Ranţa

Zilele trecute prietenul Aurel Nicula, pensionar minier, ca şi mine, mi-a dăruit cartea „Un momârlan din satul Jieţ, Valea Jiului, pe meleagurile miniere ale globului” cu dedicaţie, din partea autorului, dr.ing. Ioan Ranţa, spunându-mi: „Chiar nu-l cunoşti? A fost inspector general în Ministerul Minelor, reprezentant al României la CAER şi aproape în toată lumea a colindat. Deşi are 91 de ani, bătrânul este perfect lucid, se simte bine şi, iată, scrie şi cărţi. Ce mai… este un om deosebit!”. Da! Cartea este interesantă, chiar captivantă şi odată ce ai început-o, nu-ţi mai vine s-o laşi din mână. Afli în ea cum autorul, un copil de momârlan din Jieţul începutului de secol XX, sărac, dar isteţ şi cu multă râvnă de carte, a urcat pe treptele „societăţii socialiste multilateral dezvoltate”, prin forţele proprii, ajungând în funcţii înalte, apropiate de nomenclatura comunistă. Astfel, pornind de jos, a absolvit Şcoala de ucenici industriali (1945) şi Liceul Teoretic din Petroşani (1947), a făcut studii economice la Universitatea din Harkov, în Ucraina (19491950) şi a absolvit Institutul de Mine din Petroşani (1954). Desăvârşindu-şi studiile intense prin aspirantura în economia industriei miniere, de la Moscova (1959-1962), a fost propulsat în funcţii înalte din industria minieră din acele vremuri. Dornic de aventură, după cum spune, a avut şansa să călătorească aproape în toată lumea, ca reprezentant al României, specialist în problemele din minerit. Europa, Asia, Africa şi America de Sud au fost călcate cu piciorul de momârlanul nostru din Jieţ, devenit doctor inginer în minerit. Ajuns azi la venerabila vârstă de 91 de ani, dovedind o memorie rar întâlnită şi o inteligenţă pe măsură, dr.ing. Ioan Ranţa ne prezintă în, cartea domniei sale, tumultuoasa dar frumoasa-i viaţă, locurile vizitate, cultura popoarelor întâlnite, ca şi relaţiile cu contemporanii săi, români şi străini. Recunosc că am folosit atlasul geografic pentru a putea să-i urmăresc peregrinările prin lume. În finalul cărţii, ca orice om cu o aşa de mare experienţă de viaţă, îşi exprimă părerile critice privind societatea actuală românească, fără să se sfiască a-şi arăta toiagul său ciobănesc în direcţia unor personaje care s-au succedat pe la conducerea ţării, acuzându-i că au devalizat România după revoluţia de 1989. Bogat ilustrată cu fotografii, cartea este cu atât mai frumoasă şi interesantă, fapt pentru care o recomand, în primul rând, tineretului de azi, pentru că are ce vedea şi învăţa de la momârlanul nostru înţelept. Felicitări, Bade Ioane! Pardon! Domnule dr.ing. Ioan Ranţa! Eliodor MIHĂILEANU

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 233 l 22 martie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

În urmă cu 30 de ani

Cinci cercetători petroşeneni au murit în explozia de la Mina Vulcan La 22 martie 1986, urmare a unui ordin stupid şi cinic, sunt siliţi să intre în subteranele minei Vulcan, pentru a ancheta cauzele exploziei din ziua precedentă, cercetătorii: prof.univ.dr.ing. Constantin Teodorescu - directorul Centrului de Cercetări pentru Securitate Minieră Petroşani (C.C.S.M. Petroşani), ing. Mihai Pătraşcu, drd.ing. Dumitru Ionescu, drd. ing. Francisc Bana şi ing. Mihai Nicolae Pusac. În afară de aceşti cercetători, mai mor în cea de-a doua explozie de la mina Vulcan încă 3 persoane: ing. Ioan Eckart - inginer şef securitate minieră I.M. Vulcan, Gheorghe Savin - maistru minier I.M. Vulcan şi Danciu Petru Roman - locotenent de Securitate. Bilanţul negru al acestei zilei de 22 martie: 9 morţi. xxx

Dacă în cazul exploziei de la Mina Livezeni din 29 noiembrie 1980 tot s-a mai scris câte ceva, „Steagul Roşu” a tăcut mâlc în cazul exploziilor de la Mina Vulcan. Doar jumătatea de pagină de necrologuri publicate la 25 martie a rămas mărturie peste timp a tragicelor dispariţii ale lui Constantin Teodorescu (6 necrologuri, din partea familiei, C.C.S.M., I.C.P.M.C., fam. Virgil Costinaş, bibliotecii Institutului de Mine, vecinilor), ing. Mihai Pătraşcu (3 necrologuri familia, colectivul C.C.S.M şi I.C.P.M.C.), ing. Dumitru Ionescu (două necrologuri - familia şi C.C.S.M.) şi drd. ing. Francisc Bana (5 necrologuri). În toate necrologuri nu este amintit faptul că cercetătorii şi-au pierdut viaţa într-o explozie. Iată un exemplu de necrolog: „Colectivul de oameni ai muncii din cadrul C.C.S.M. Petroşani anunţă cu adâncă durere şi profundă compasiune încetarea fulgerătoare din viaţă a celui care a fost/ Prof.univ.dr.ing. Teodorescu Constantin, director al C.C.S.M., specialist de înaltă valoare tehnică şi ştiinţifică în activitatea de cercetare din minerit/ Marcaţi profund de greaua pierdere, adresăm sincere condoleanţe familiei îndoliate. Omenia şi dragostea pentru colectivul pe care l-a condus cu atâta competenţă şi dăruire vor rămâne neşterse în amintirea tuturor”.

Continuăm cu investigaţia făcută de re-

gretatul ziarist Dorin Gheţa, inginer la bază, publicată la începutul anului 1990 în „Zori Noi”, sub titlul „Adevărul despre exploziile de la Vulcan din martie ’86 şi septembrie 1989”:

parţial, refulant, pentru abatajele din partea estică, care a fost pusă în funcţiune la ora 6,00, în ziua de 22 martie ’86. Deoarece această instalaţie nu asigura debitul de aer proaspăt proiectat, a fost îmbunătăţită alimentarea cu aer „Căutând adevărul despre cea de a doua şi s-au prelungit coloana de aspirare din curenexplozie de la IM Vulcan, care a avut loc la 22 tul de aer proaspăt şi cea de refulare, lucrări care s-au terminat în jurul orei 13,00. După asigurarea funcţionării normale a instalaţiei de aeraj parţial, concentraţiile de gaz metan s-au diminuat treptat şi relativ rapid. Prin funcţionarea instalaţiilor din sistem refulant, s-a realizat un aport sporit de aer proaspăt, cu presiuni ridicate şi conţinut normal de oxigen, care ar fi putut să reactiveze un focar ce a existat în stare mocnită, produs de explozia din 21 martie 1986. xxx Explicaţia faptului că acest focar mocnit nu a fost depistat de către echipele de salvatori, care au acţionat în zonă pentru evacuarea victimelor şi montarea instalaţiilor de aeraj parţial, rezidă în aceea că acesta a existat în porţiunea de galerie necontrolabilă. xxx În concluzie, evenimentul soldat cu accidentul colectiv de muncă produs la 22 martie 1986 a fost o explozie de gaz metan iniţiată de un focar existent în zona puternic presionată a fostei galerii de aeraj a panoului 9 (partea estică) din stratul 7. (…)”. Din episodul al IV-lea, publicat la 25 ianuarie, aflăm o a doua concluzie a anchetatorilor Prof.univ.dr.ing. Constantin Teodorescu referitor la explozia din 22 martie: „În procesul verbal de anchetare a celor două explozii de la Vulcan, la capitolul III, Caumartie 1986, tot în aceeaşi zonă, la 24 ore după zele accidentelor de muncă, se mai trage o conprima, am avut o surpriză: explozia a fost an- cluzie, pe lângă cea prezentată anterior: În chetată şi analizată împreună cu cea din 21 mar- concluzie, accidentul colectiv de muncă produs tie, fiind cuprinsă într-un singur proces verbal. la 22 martie a.c. a fost generat de faptul că s-a Nici dosar la judecătorie nu există. Nu a fost în- subapreciat starea de pericol, neintuindu-se tocmit un astfel de dosar. Vă prezentăm câteva prezenţa de noi surse remanente, ce ar fi făcut extrase din dosarul existent”, astfel este prefa- posibilă iniţierea unei noi explozii. Numărul ţat episodul III al serialului, publicat la 21 ianua- mare de victime se explică prin aceea că în zona rie 1990: avariată s-au aflat şi persoane ce nu au avut „22 martie atribuţii legate direct de lichidarea evenimenÎn urma exploziei din 21 martie ’86 a fost tului din ziua precedentă”. necesară montarea unei noi instalaţii de aeraj (continuare în pagina II)

Ediţie dedicată de INCD INSEMEX Petroşani şi Ziarul Văii Jiului memoriei celor 5 cercetători care au pierit în explozia de la Mina Vulcan în urmă cu 30 de ani.

PRăVăLIA CU ISTORII

marţi, 22 martie 2016

Adrian Cotea (şef de grupă salvatori în 1986):

„Când ﬂăcările acelea vin spre tine zici că vezi infernul!”

Adrian Cotea era, în 1986, lăcătuş la sectorul de transport şi şef de grupă la salvatori. Îşi aminteşte de parcă a fost ieri ziua de 22 martie a acelui an. Era aproape de două după amiaza, iar salvatorii din schimbul I mergeau la staţia de salvare de la orizontul 420 când s-au întâlnit cu membrii comisiei care atunci coborâseră în subteran. În schimbul I

salvatorii avuseseră de efectuat lucrări specifice muncii lor. Morţii fuseseră deja scoşi de către colegii lor care lucraseră în schimburile al

II-lea şi al III-lea ale zilei anterioare, cea în care avusese loc prima explozie. Au terminat şi se duceau spre baza lor din subteran. Ajunşi la planul benzii au zărit lumina mai multor lămpi de miner. Erau ale celor din comisie. Când au fost în faţa şefilor, băieţii au salutat politicos şi, după ce i-a raportat ce au executat, Adi Cotea le-a cerut permisiunea să se retragă. Da, cum să nu! îşi aminteşte el că i-a răspuns domnul dr. ing.Teodorescu. S-au despărţit, iar salvatorii s-au îndreptat spre firida lor.

„Am lăsat aparatul

(de salvare n.a.) lângă armătură şi am luat pe mine bluza de salopetă”, îşi aminteşte Adi.

Acesta a fost marele lui noroc, a recunoscut el mai târziu. Era, cu colegul său Georgel Lascăr, în afara firidei atunci când s-a produs nenorocirea. A simţit, mai întâi, o depresie. Preţ de o fracţiune de secundă. Şi-a dat seama ce e şi a apucat să strige: „Georgele, explozie!”. Flacăra de foc venea spre ei pe tot profilul galeriei. Casca i-a zburat de pe cap, dar a apucat să-şi acopere ochii. A simţit cum este dat la pământ. „Sunt patru fenomene care se petrec în viteză în astfel de cazuri, mi-a explicat Adi. Mai întâi este flacăra, urmată de suflul exploziei. După care vine unda de şoc care nimiceşte totul în calea ei!”.

pe unde-i acum Penny, şoferul a văzut că o femeie se opreşte în faţa maşinii. E soţia mea, iao, că nu pleacă de acolo! Aşa a ajuns Luminiţa să-şi însoţească bărbatul la Spitalul de Urgenţă din Petroşani.

La spital a fost consultat

şi întrebat dacă are dureri. Atunci i-a trecut prin minte că, dacă nu dădea jos aparatul de salvare, nu mai era nimic întreg din el. Aparatul fusese găsit făcut zob. La blocul operator a fost curăţat şi pansat. „Când am ajuns în salon am văzut albastru, îşi aminteşte Adi Cotea. Eram la reanimare”. Ţine minte că, după ce-a ieşit din spital, directorul Bocan este cel care l-a ajutat În cădere a ajuns cu burta să ajungă la spitalul din Hunedoara, ca să rezolve pe linia de vagoneţi. Era lucid. Nu se zărea probleme legate de urinare. „Uşa mea îţi este nimic în jur. Era numai praf. Şi-a pipăit hainele, deschisă, i-a zis atunci directorul, şi să mă ţii la ca nu cumva să i se fi aprins. S-a ridicat în pi- curent cu starea ta!”. Bocan ţinea la salvatorii cioare şi a vomat. Praful îl îneca. Nu se vedea minieri, fiindcă ei sunt cei care salvează locurile decât la 20 de centimetri, aşa de mult praf era. voastre de muncă, le spunea el minerilor. De abia respira. A început să strige după ajutor. Sunt Cotea, mă aude cineva? Dar nu venea niciun La o lună sau două răspuns. Atunci a stat şi-a chibzuit. Şi-a dat după ce-a ieşit din spital era cu soţia în seama că singura şansă de scăpare o are doar Piaţa Agroalimentară din Petroşani. Nu i-a fost dacă ajunge la macazul liniei pentru vagoneţi. greu să-şi dea seama că doi tipi erau permanent Ştia că aceasta este undeva la 5-7 metri. A por- pe urmele lui. I-a mirosit. Erau securişti. La un nit pe burtă, pipăind. Când a ajuns la macaz s-a moment dat s-a oprit şi s-a dus la ei. „De ce mă simţit ca şi când L-ar fi prins pe Dumnezeu de pi- urmăriţi? i-a întrebat direct. Fiţi atenţi, mă duc cioare. Dacă o lua în sens invers, era pierdut. Era la domnul Cherciu şi am să-i spun asta!”. Colocondamnat la moarte. nelul Cherciu, şeful Securităţii din Petroşani, fusese şi el rănit în explozie şi stătuse internat în „Trebuie neapărat să aceeaşi perioadă cu Adi Cotea. Nu o dată, colointru într-o zonă curată, se gândea el tot nelul a jucat şah cu el sau cu Georgel Lascăr, în timpul, ca să mă găsească oamenii. Nu simţea că rezerva spitalicească în care era tratat. S-a ţinut era ars. A ajuns în rampa puţului şi a sunat. I s-a de cuvânt şi a mers la sediul Securităţii. „Eu de zis să urce pe scările puţului. Tot pe acolo scă- aici nu plec până ce nu vorbesc cu domnul paseră şi colegii salvatori care intraseră în schim- Cherciu!”, i-a zis ofiţerului de serviciu. Colonebul al II-lea, ca să-i înlocuiască pe ei. A ajuns la lul a ieşit din birou, s-a dus la el şi l-a ascultat. ziuă, la capătul galeriei, dar nu a urcat în sal- „Vă promit că nu se va mai întâmpla!”, l-a asivare până când nu i s-a permis să-i telefoneze gurat colonelul de securitate după ce Adrian soţiei sale Luminiţa. Se pusese interdicţie la dat Cotea i s-a plâns că este urmărit. Şi, într-adevăr, telefoane, dar, după ce a ridicat şi el vocea, i după acest episod nici umbră de securist nu i-a s-a dat voie. „Fii liniştită, trăiesc!”, atât i-a mai stat prin preajmă. Gheorghe OLTEANU spus. Când salvarea a ajuns în faţa fostei miliţii,

(urmare din pagina I) Această concluzie declanşează furia ziaristului Dorin Gheţa, care îi prezintă pe cei care, chipurile, nu ar fi avut nicio competenţă în domeniu: „Să îi prezentăm pe cei care au subapreciat starea de pericol şi au fost lipsiţi de intuiţie: profesor dr.ing. Constantin Teodorescu, directorul C.C.S.M., fost ani de zile şeful disciplinei de protecţie a muncii din cadrul Institutului de mine din Petroşani şi a cărui teză de doctorat avea ca temă focurile de mină; ing. Mihai Pătraşcu, şeful laboratorului aeraj-metan-focuri, inginer cu o vechime, în meserie, de peste 35 de ani, cunoscut nu numai în ţară, ci şi peste hotare pentru înaltul nivel de pregătire profesională; ing. Dumitru Ionescu, cercetător în domeniul metanului, numit între prieteni Ionescu metan, ceea ce spunea multe despre cunoştinţele pe care le deţinea; ing. Mihai Pusac, specialist în domeniul electromecanicii, şi ing. doctorand Francisc Bana. Aceştia sunt o parte dintre cei care făceau parte din comisia de specialişti ce urma să analizeze la faţa locului cauzele primei explozii, şi au murit la datorie”. În încheierea episodului al patrulea, Dorin Gheţa evocă o vizită a

două doamne, rămase văduve după tragicul accident: „Într-o vizită făcută la redacţia ziarului nostru, doamna Ana Teodorescu, soţia prof.dr.ing. Constantin Todorescu, împreună cu doamna Adela Pătraşcu, ne spuneau printre altele: Nu dorim o redeschidere a procesului, doar memoria lor, a tuturor, să rămână nepătată de vreo umbră de suspiciune, privind pregătirea profesională. Aceeaşi dorinţă am reţinut şi din partea soţiei fostului inginer şef cu securitatea minieră, la IM Vulcan, ing. Ioan Eckart. (…)”. La 1 februarie este publicat ultimul episod din serialul „Adevărul despre exploziile de la Vulcan din martie ’86 şi septembrie 1989”: „Sing. Eugen Bicskei, serviciul de protecţia muncii din Combinatul minier Valea Jiului: Conform ordinului primit de la inginerul şef cu securitatea minieră al Combinatului, ing. Iosif Remete, împreună cu inginer Petre Iosip, electromecanic, m-am dus la mina Vulcan în 22 martie, dimineaţa, să ajutăm la materializarea programului stabilit pentru înlăturarea efectelor primei explozii. (continuare în pagina IV)

marţi, 22 martie 2016

Dr.ing. Constantin Lupu (salvator-specialist 25 de ani):

PRăVăLIA CU ISTORII III

„În ziua de 22 martie, conducerea C.C.S.M. putea să nu intre în mină dacă noi, salvatorii-specialişti, eram lăsaţi să ne facem meseria pe 21 martie”

De 4 ani salvator-specialist

- Şi aţi mai făcut analiza? - Nici nu am apucat să ne odihnim bine, că dimineaţa, la orele 8, ne-am şi întâlnit cu conducerea noastră la C.C.S.M. După şedinţă, directorul Teodorescu ne-a trimis acasă, ca să ne odihnim. Ne-a spus că va merge la Mina Vulcan împreună cu Pătraşcu, Ionescu, Bana, Pusac.

- Câţi ani aveaţi în 1986, domnule Constantin Lupu? De când şi unde anume prestaţi la C.C.S.M.? - În anul în care s-a produs explozia aveam 32 de ani. În acel an, în 1986, eram de 12 ani angajat al C.C.S.M., cum se chema atunci actualul INSEMEX. Lucram în cadrul laboratorului „Metanfocuri” ca inginer asistent cercetare. În 1986 aveam 4 ani de când făceam parte ca salvator din grupa de salvare a C.C.S.M. Grupa de salvare a C.C.S.M. avea drept scop cercetarea zonelor, unde avusese loc un eveniment. Echipa de salvatori a C.C.S.M. era formată din specialişti în domeniile focului de mină, aerajului, metanului, explozibililor şi a instalaţiilor electromecanice. Prin urmare, echipa de salvatori-specialişti de la C.C.S.M. avea drept scop cercetarea zonei unde s-a produs evenimentul, pentru a permite comisiei de expertiză efectuarea de cercetări pentru stabilirea cauzelor. Salvatorii-specialişti ajungeau în zonă după ce echipele de salvatori de la minele respective făcuseră la faţa locului primele constatări.

O veste năucitoare

- Aţi mers acasă. V-aţi odihnit… - Nici nu am ajuns bine acasă, că pe la ora 11 am fost sunat de un coleg care mi-a dat o veste, pur şi simplu, năucitoare: la Mina Vulcan NICIODATĂ la evacuarea propriu-zisă a victime- a avut loc o nouă explozie şi a murit toată conlor. În acea zi, la indicaţia inginerului Remete, ducerea C.C.S.M. La auzul acestor veşti, telefocare era coordonatorul acţiunii de intervenţie în nul îmi tremura în mână şi nu am putut spune subteran, noi, salvatorii-specialişti, am fost obli- nicio vorbă. Am fost atât de şocat… După câtva gaţi să participăm la evacuarea victimelor. Ca să timp am început să dau telefoane, ca să mă inse înţeleagă mai bine, menţionez că până atunci formez despre cele întâmplate. Am trăit moechipa de salvatori-specialişti a C.C.S.M. avea mente cumplite, greu de povestit şi de rolul de a efectua măsurători şi observaţii în rememorat şi acum, după 30 de ani. Îmi trecea zona afectată de explozie, pentru a preîntâm- prin cap să nu mai particip la nicio acţiune de pina un posibil focar, care putea conduce la o salvare, să mă ascund… Eram, pur şi simplu, bulnouă explozie. versat... 21-22 martie - urâte zile… Prin urmare, întrucât inginerul Remete era conducătorul bazei subterane, ne-am supus şi 8 salvatori-specialişti - în aşteptare la O moarte care putea fi evitată noi, salvatorii-specialişti, ordinelor acestuia, şi, - Credeţi acum, după 30 de ani, că moarMina Vulcan împreună cu colegii mei, am participat la evatea conducerii C.C.S.M. putea fi evitată? - Ce amintire aveţi din ziua de 21 martie cuarea a 4 cadavre. - Da. Consider că dacă noi, salvatorii-spe1986, când s-a produs prima explozie la Mina cialişti, eram lăsaţi să ne facem meseria, la fel Vulcan? La ora 23 - misiune încheiată ca la alte intervenţii la care am participat, - În ziua de 21 martie 1986, în jurul orei - Cum a fost acţiunea de evacuare a vic- adică, controlul zonei prin efectuarea de măsu12, am fost anunţaţi că la Mina Vulcan s-a produs timelor? Ce aţi găsit la faţa locului? rători şi observaţii, conducerea C.C.S.M. formată o explozie. Grupa de salvare din cadrul C.C.S.M. - Din cauza efectului dinamic al exploziei - din specialişti redutabili, luând în considerare a fost alarmată pentru pregătirea şi deplasarea elemente de susţinere torsionate, echipamente măsurătorile şi observaţiile noastre, nu mai intra la mină. electro-mecanice deplasate din poziţia iniţială a doua zi în mină. Cred cu tărie acest lucru, că, Împreună cu alţi 7 colegi din cadrul grupei ş.a. -, circulaţia pe aceste lucrări miniere afec- în ziua de 22 martie, conducerea C.C.S.M. putea de salvare a C.C.S.M. ne-am deplasat de urgenţă tate a fost foarte dificilă. să nu intre în mină, dacă noi, salvatorii-speciala Staţia de salvare a minei Vulcan. Pe la orele 23, acţiunea de evacuare a vic- lişti eram lăsaţi să ne facem meseria pe 21 marÎn timp ce stăteam la Staţia de salvare a timelor exploziei din zona afectată până la baza tie. Însă, repet, pentru noi, salvatorii-specialişti, minei Vulcan, comandamentul de lichidare a subterană a fost încheiată. 21 martie a fost o zi atipică: 21 martie a fost avariei, care era în alt birou, începuse să priNoi i-am transportat până la baza subte- prima şi ultima zi când salvatorii-specialişti din mească informaţii de la salvatorii minei Vulcan, rană. De acolo până la zi, victimele au fost cadrul C.C.S.M. au fost siliţi să scoată trupuri necare intraseră în subteran. scoase pe cărucioare de către minerii vulcăneni însufleţite, şi nu să-şi facă meseria de specialişti. pe galeria de coastă.

La baza subterană

- Când aţi intrat în mină? - În jurul orelor 17, am primit ordin să intrăm în subteran noi, salvatorii-specialişti, împreună cu salvatori de la minele Petrila şi Paroşeni. Ne-am prezentat la baza subterană. Coordonatorul acţiunii de intervenţie era inginerul Iosif Remete. Acesta ne-a indicat planul de situaţie a lucrărilor subterane afectate de explozie şi poziţia victimelor. Menţionez că în acel moment nu fusese scoasă nicio victimă de la locul tragediei. Pentru evacuarea unui cadavru, ing. Remete a stabilit echipe de câte 4 salvatori din grupul de salvatori înainte menţionat.

Ordinul bizar al inginerului Remete

Trebuie să fac o precizare foarte importantă: până în acea zi de 21 martie 1986 salvatorii din cadrul C.C.S.M. nu au participat

La gura minei

Supravieţuitorul

- După explozia din 22 martie a existat - Care era atmosfera la gura minei? vreun supravieţuitor? - La gura galeriei de coastă o mulţime de - Da, dr.ing. Sabin Tat. Din relatările ulteoameni, femei şi copii, se aflau acolo. Era o at- rioare am înţeles că acesta nu a fost surprins de mosferă încărcată, tensionată, lacrimi, ţipete… suflul celei de-a doua explozii, întrucât s-a refugiat într-o nişă… Din păcate, dr.ing. Sabin Tat nu Neaşteptata supărare a directorului mai este printre noi, ca să vă povestească acele Teodorescu momente… - După ce aţi ieşit din mină, se făcuse deja - Cine i-a scos pe colegii dvs. din mină? a doua zi, 22 martie… - Salvatorii de la Mina Vulcan au recuperat - Da. Din mină am ajuns la comandamentul trupurile neînsufleţite ale conducerii C.C.S.M. de la suprafaţă, unde se afla şi şeful nostru, - Unde au fost depuşi răposaţii? Constantin Teodorescu, directorul C.C.S.M. Aici - În mai multe locuri: la sediul C.C.S.M., la am avut parte de o surpriză neplăcută: ni s-a re- I.A.C.C.V.J. în Colonie (astăzi Restaurantul proşat de către directorul Teodorescu că noi nu „Belle Epoque”), la T.C.M.M. (unde este astăzi am fi îndeplinit întocmai indicaţiile inginerului magazinul „Penny”). Remete, spunându-ne că vom analiza intervenA fost o tragedie care, repet, putea fi eviţia noastră în dimineaţa zilei de 22 martie la se- tată… diul C.C.S.M. Interviu realizat de Marian BOBOC

IV PRăVăLIA CU ISTORII

marţi, 22 martie 2016

George Lascăr (fost salvator minier):

„Mi-am pus mâinile pe ochii iar suﬂul a dat cu mine de toţi pereţii

Deşi au trecut treizeci de ani de atunci, timpul nu le-a putut şterge din memorie tot ce a urmat exploziei din care au scăpat arşi, dar cu viaţă. Fără exagerare, cei doi foşti salvatori minieri vulcăneni cu care am vorbit mi-au mărturisit că, pentru ei, faptul că au scăpat cu zile a fost ca o a doua naştere. „Suflul exploziei a dat cu mine de toţi pereţii!”

În 1986, George Lascăr avea treizeci şi trei de ani şi lucra ca mecanic la staţia de salvare. A doua zi după explozia care răpise vieţile mai multor ortaci, se afla, împreună cu alţi cinci salvatori minieri, la baza de salvare din subteran. Galeria în care, cu o zi înainte, avusese loc explozia fusese închisă. Era aproape de ora două după amiază, schimbul lor era pe terminate şi oamenii se pregăteau să urce la suprafaţă. Împreună cu un coleg, a cărui mărturie a-ţi citit-o, Georgel ieşise din galerie, ca să-şi rezolve micile nevoi personale. „Deodată, îşi aminteşte Georgel, am simţit că, pur şi simplu, mi se ia aerul de la gură. Apoi am auzit explozia”.

ţea arsuri pe nas şi pe trahee. I-a rămas recunoscător toată viaţa medicului Frăţilă care venea zilnic, ca să-i cureţe rănile, dar şi celorlalţi doctori petroşeneni care l-au îngrijit.

Rememorează

şi acum tot ceea ce i-a trecut prin minte după ce focul şi suflul exploziei au trecut peste el. S-a gândit la cei trei copii. Sergiu, cel mai mic, era de numai opt luni în anul acela. Apoi, la spital, s-a speriat la gândul că familia îi va rămâne fără bani dacă el nu merge la şut. A fost asigurat că, pe timpul spitalizării, familiei îi va fi înmânat salariul lui întreg. Dar nu a fost deloc aşa. Toţi salvatorii care au scăpat cu viaţă au fost plătiţi cu 75 la sută din retribuţia de bază.

Inginerul Găman,

şeful staţiei de salvare de la CSM, trecea zilnic pe la cei răniţi. „Ne încuraja şi ne spunea să nu ne lăsăm de salvare, îşi aminteşte Georgel de A mai apucat doar să-l spusele inginerului. Eu l-am ascultat, dar alţii au preferat să se lase”. Ca întrebe pe colegul său dacă a simţit la fel ca el, după care amândoi salvator a mai prins explozii la acelaşi sector al minei Vulcan, la Aninoasa au fost înghiţiţi de limba de foc care cuprinsese toată galeria. „Mi-am pus şi Paroşeni. mâinile pe ochii, spune George, iar suflul a dat cu mine de toţi pereţii”. „Mila lui Dumnezeu este extraordinar de mare şi numai încrederea în A durat un timp până şi-a revenit. Nu mai ştia unde îi este colegul. Cu- El îţi dă viaţă!”, zice Georgel convins că divinitatea l-a ajutat să treacă şi rentul electric de la puţ era întrerupt, aşa că a urcat pe scări mai bine de peste urmările accidentului rutier din 18 martie 2014, petrecut la Băieşti. trei sute de metri. Pe mâini şi pe palme mai că nu mai avea piele. Simţea Din care el a scăpat cu zile, ca printr-o minune, deşi unii i-au dat şanse micum o lasă, bucăţi, bucăţi, pe treptele scării. A ieşit la lumina zilei pe ga- nime de supravieţuire. În prezent, Georgel Lascăr este pensionar şi îi ajută leria de coastă. pe cei doi fii ai lui să continue afacerea începută de el. „I-aş ruga pe toţi minerii care pleacă la şut ca, înainte de a ieşi din casă, să-şi pupe întreaga familie, iar când coboară în subteran s-o facă La Spitalul de Urgenţă din Petroşani era lucid şi îşi amintea perfect prin ce a trecut. A făcut însă imprudenţa avându-l pe Dumnezeu în inima şi sufletul lor. În rest, sănătate şi încredere să intre în cada de baie. „Am scos un urlet, îşi aminteşte Georgel Lascăr, că nu se va întâmpla nimic!”. Gheorghe OLTEANU după care am nu am mai ştiut de mine”. Când s-a trezit era bandajat şi sim(urmare din pagina II)

Teodorescu. Discuţia a fost scurtă: Ce facem, domnule profesor?, că îl avusesem profesor la Am intrat în mină împreună cu Ioan Institutul de mine din Petroşani. Situaţia este Eckart, inginerul şef cu securitatea minieră proastă. Era abătut. Sta pe gânduri! A dat un de la IM Vulcan, să facem un control al zonei singur răspuns: Nu sunt convins că sursa este afectate. În urma măsurilor luate, concentra- împuşcarea! Şi a tăcut. ţiile de metan au început să scadă de la 45 la Am aflat că sunt programat schimbul III sută la 34 la sută, tinzând spre limita supe- la aceeaşi mină. L-am anunţat şi pe Ioan rioară de explozibilitate. (…) Am spus salva- Eckart, rugându-l să mă însoţească la supratorilor să părăsească zona, eu fiind ultimul faţă. Noi ne terminaserăm misiunea. Nu a care am părăsit zona periculoasă. În dreptul ieşit. A spus că mai rămâne cu comisia de spezonei unde era telefonul cu suprafaţa am în- cialişti. Se făcuse deja ora 13. La 14 am ajuns tâlnit o comisie tehnică şi pe dr.ing. Constan- la comandamentul de lichidare a avariei, contin Teodorescu, directorul C.C.S.M., ing. dus de ing. Cristian Dinescu, directorul tehnic Iulian Filip, inginerul şef al minei, şi ing. Tra- al minei Vulcan, la care i s-a întrerupt legăian Avramescu, inspectorul şef de la IPPTM, tura telefonică pe care o avea cu subteranul. filiala Petroşani. Era în jurul orei 11,30-12. La foarte puţin timp s-a comunicat că la staAm rămas singur un timp cu dr.ing. Constantin ţia de ventilatoare iese fum şi s-a auzit o bu-

buitură. Am intrat din nou în mină cu inginerul şef cu securitatea minieră a Combinatului. Am aşteptat la puţul orb nr. 3 sosirea salvatorilor. Era aproximativ ora 16,30. Am pătruns în zonă până în dreptul nişei unde am întâlnit prima victimă. Ce vreau să subliniez. Până la ora când am ieşit din mină prima dată, înainte de a doua explozie, nu am auzit pe nimeni că va intra în zonă. A doua precizare: nimeni nu m-a întrebat nimic, nu mi-a luat nici o declaraţie, parcă nici nu aş fi fost în zonă. N.R. În numărul următor, declaraţia ing. Traian Avramescu, surprins în zonă de cea dea doua explozie şi scăpat de la moarte ca prin urechile acului”. Din păcate, nu am mai găsit în colecţia „Zori Noi” declaraţia ing. Traian Avramescu.