Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4700 lei 1$ = 3,9654 lei 1₤ = 5,7256 lei

luni, 21 martie 2016 Anul IX • nr. 1900 • 12 pagini • Preţ: 1 leu

Administratorul judiciar al CEH SA le spune pe bune: politica şi managementul defectuos au dus mineritul şi energia la faliment

aşa cum prevede art. 123 din Legea 85/2014, este inevitabilă, o analiză O duzină de posibili Prezentăm, în cele ce urmează, largi pasaje din “Raportul riguroasă a structurii personalului, pentru a vinovaţi, anchete în amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia rămâne în activitate doar personalul direct proderulare ductiv, precum şi reducerea posturilor dublate stării de insolvenţă la Societatea Complexul Energetic Hunedoara În baza cercetărilor efectu(reaşezarea organigramei) fiind singurele măsuri ce S.A.”, document întocmit de Casa de Insolvenţă GMC SPRL ate, a informaţiilor desprinse se mai pot lua pentru diminuarea cheltuielilor cu din documentele analizate şi Craiova, administratorul judiciar al CEH SA, şi depus la dosarul de munca vie. Ulterior, se va proceda la renegocierea sub rezerva posibilităţii insolvenţă aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. Precizăm că inContractului Colectiv de Muncă aşa cum prevede completării raportului pe tertitlurile şi sublinierile aparţin redacţiei. Documentul poate fi Legea 53/2003, privind Codul Muncii. baza documentelor şi lecturat integral pe website-ul nostru. *** informaţiilor pe care încă le În condiţiile în care s-ar aplica o măsură de elimimai aşteptăm de la organele ce în acest moment nare a drepturilor reprezentând bonusuri şi bonificaţii, efectuează investigaţii de specialitate (Corpul de con- 2. De asemenea, derularea unor contracte ce par a fi cu menţinerea în plată a salariilor de bază şi a sporurilor trol al Ministrului Energiei şi D.N.A.), suntem în măsură vădit în dezavantajul SOCIETĂŢII COMPLEXUL la salariu, această măsură ar avea ca efect o reducere a concluziona că există indicii preliminare privind ENERGETIC HUNEDOARA SA indică cel puţin implia cheltuielilor de natură salarială estimată pe existenţa premiselor angajării răspunderii pentru carea superficială şi lipsa unei strategii coerente în 9 luni (aprilie-decembrie) de ajungerea în insolvenţă a SOCIETĂŢII COMPLEXUL cadrul managementului S.C. CEH SA. În măsura 39.673.253, la care se adaugă ENERGETIC HUNEDOARA SA cu privire la următoarele în care anchetele penale în curs şi cercetările contribuţiile angajatorului. diferitelor corpuri de control vor aduce inpersoane: Se păstrează sporurile în1. Membrii Consiliului de administraţie ai SOCIETĂŢII dicii pertinente privind fapte ce pot fi înscrise în Contractul IndiCOMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA în perioada de cadrate în prevederile art. 169 lit. a-h, vidual de Muncă. În la înfiinţare până la numirea administratorului special, administratorul judiciar îşi rezervă acest moment, pentru fapta prevăzută de art. 169 al.(1) lit c) “au dis- dreptul de a completa prezentul ratichetele şi masa pus, în interes personal, continuarea unei activităţi port indicând persoanele şi faptele caldă, înscrise în care ducea, în mod vădit, persoana juridică la înce- respective. Contractul Colectiv tarea de plăţi”. Bineînţeles că răspunderea persoanelor de Muncă, nu se pot în cauză nu va putea fi angajată dacă, în organele cole- Un CCM dezastruos acorda, furnizorii, giale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la Considerăm că acest Contract Colecavând sume mari de actele ori la faptele care au contribuit la starea de tiv de Muncă (CCM), aşa cum este nerecuperat de la CEH insolvenţă sau au lipsit de la luarea deciziilor care au gociat la ora actuală, ţinând cont de SA, nu au mai înţeles că societatea Complexul contribuit la starea de insolvenţă şi au făcut să se con- faptul să continue conEnergetic Hunedoara S.A. se află în faţa semneze, ulterior luării deciziei, opoziţia lor la aceste tractele, iar CEH SA nu decizii, dar aceste aspecte vor fi analizate şi avute în unui blocaj financiar (în prezent se are sumele necesare plăţii vedere de către administratorul/lichidatorul judiciar la efectuează numai plăţile strict necesare), a înacestora. momentul întocmirii cererii prevăzute de art. 169, sau registrat pierderi semnificative începând cu anul La data deschiderii procedurii, 2013, bugetul de venituri şi cheltuieli este aprobat pe pot fi invocate în apărare de către cei vizaţi. cheltuielile lunare cu personalul sunt în pierdere, nu face altceva decât să conducă societatea cuantum de 31.928.574 lei, lunar (ex. luna ianuarie Lista persoanelor ce au făcut parte din Consiliul de spre un faliment iminent. administraţie al SOCIETĂŢII COMPLEXUL ENERGETIC 2016). Din acestea, 24.592.161 lei sunt cheltuieli de În aceste conditii, considerăm că denunţarea CCM-ului natură salarială (12.709.930 lei salarii de bază, HUNEDOARA SA îi cuprinde pe următorii: bonificaţii 9.308.487 lei şi bonusuri de 2.573.744 lei). • Purcaru Dănciulescu Cristinel, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 28 iunie 2013; Remuneraţie directorat 24.300 lei. Numărul lunar • Luca Alexandru, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 28 iunie 2013; mediu de persoane este 6.210, iar câştigul mediu brut • Bobe Angelica, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 28 iunie 2013; lunar pe persoană este 3.960 lei. Veniturile sunt în • Mangu Sorin Iuliu, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 22 mai 2014; cuantum total de 48.264.546 lei, iar cheltuielile totale • Alic Costel, membru CA în perioada 20 septembrie 2012 - 14 martie 2013; de 64.854.531 lei. Rezultă o pierdere de 16.589.985 • Andronache Daniel, membru CA în perioada 03 iulie 2013 - 19 iunie 2014; lei. Această situaţie este prezentată pentru luna • Demetrescu Ovidiu, membru CA în perioada 03 iulie 2013 - 12 noiembrie 2014; ianuarie 2016. • Purcaru Stamin Ion, membru CA în perioada 03 iulie 2013 - 18 ianuarie 2016; *** • Preda Mihaela, membru CA în perioada 03 iulie 2013 - 05 mai 2015; La acestea se adaugă şi alte facilităţi acordate • Popescu Elena, membru CA în perioada 05 februarie 2014 - 08 mai 2015; salariaţilor, de la zile libere plătite pentru evenimente • Untescu Marius, membru CA în perioada 27 noiembrie 2014 - 06 februarie 2015; familiale, cota de combustibil, ajutoare pentru • Blaj Alexandru, membru CA în perioada 06 februarie 2015 - 01 mai 2015; calamităţi naturale (nu pot depăşi 5 salarii medii brute • Ghimpău Aurelian, membru CA în perioada 06 februarie 2015 - 18 ianuarie 2016; pe unitate), declarate de autorităţile locale sau cen• Barbu Daniela Angela, membru CA în perioada 18 mai - 28 iulie 2015; trale, incendii sau explozii la locurile de domiciliu ale • Tudorache Iulian Robert, membru CA în perioada 18 mai 2015 - 18 ianuarie 2016; salariaţilor, în urma analizei unei comisii, până la adao• Partenie Negrea Sârbu Nicolae, membru CA în perioada 18 mai - 10 decembrie 2015; suri pentru ziua salariatului în cuantum de 1.100 lei etc. • Offenberg Iulian, membru CA în perioada 30 septembrie 2015 - 18 ianuarie 2016. (continuare în pagina 2)

dezvăluiri *** Pe această structură ciudată s-au grefat şi alte nenorociri – aprovizionări care nu se justificau şi la preţuri mari fără a respecta procedurile de achiziţie, salarii mari pentru personal nenecesar, angajări pe posturi ce nu aveau legătură cu producţia, avantaje materiale şi de altă natură etc. etc., toate acestea fiind cercetate dea lungul anilor de către corpurile de control ale directorului SOCIETĂŢII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA, ale ministrului Energiei, de către Curtea de Conturi, organe de cercetare penală, D.N.A. etc. *** Au apărut multe organizaţii sindicale, liderii acestora beneficiind de avantaje salariale, având spaţii pentru birouri şi mijloace de transport puse gratuit la dispoziţie de către SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA. Există o permanentă dispută între sindicatele din minerit şi cele din energie precum şi rivalităţi între sindicatele din minerit. Membrii sindicatelor au numeroase facilităţi stabilite inclusiv prin Contractul Colectiv de Muncă, fără ca acesta să fie un merit al reprezentanţilor lor cât mai degrabă o slăbiciune a administraţiei. S-a ajuns la situaţii în care însăşi sindicatele atrag atenţia asupra facilităţilor nemeritate ale altor sindicate, sunt reclamaţii privind utilizarea mijloacelor de transport ale SOCIETĂŢII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA pentru interesele personale ale liderilor de sindicat, sunt acuzaţii cu privire la implicări ale liderilor de sindicat în activitatea comercială a SOCIETĂŢII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA. *** Managementul Complexului Energetic Hunedoara a fost dezastruos, factorul politic dictând numirile şi nu criteriul competenţei. De la înfiinţare s-au perindat la conducerea companiei 17 persoane în cadrul Consiliului de administraţie şi numai în ultimul an – 2015 – au fost schimbaţi 5 directori generali.

Administratorul judiciar al CEH SA le spune pe bune: politica şi managementul defectuos au dus mineritul şi energia la faliment

(urmare din pagina 1) *** Din păcate, implementarea reducerii cheltuielilor salariale a întârziat foarte mult, conducerea SOCIETĂŢII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA fiind ezitantă în a lua aceste măsuri în faţa presiunilor sindicale manifestate prin încetarea lucrului la minele Lonea şi Vulcan şi ulterior prin protestele de la Termocentrala Mintia. *** Faţă de cifrele aprobate prin BVC anuale, SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA a realizat următoarele: 2013 - pierdere de 147.644 mii lei; 2014 pierdere de 352.309 mii lei; 2015 - pierdere (estimat) de 901.186 mii lei. Este evident că SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA a urmat un parcurs de decapitalizare planificată (plan pe care chiar l-a depăşit în ultimii doi ani), lipsa acută de resurse financiare şi insolvenţa fiind consecinţe fireşti, aşteptate. *** Niciodată, SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA nu a achitat impozitele şi contribuţiile aferente salariilor, cu toate că le-a declarat întotdeauna, cu conştinciozitate. Nefiresc, ANAF a tolerat situaţia, după cum, firesc, a calculat majorări şi penalizări la sumele declarate şi neachitate. *** Totalul datoriilor la bugetul statului solicitate până în prezent de către Ministerul Finanţelor Publice este de: 1.209.669.031 lei. Cifra este provizorie, urmând a fi cercetate cererile de creanţă în vederea întocmirii tabloului preliminar al creanţelor.

)

Ziarul Vaii Jiului

*** În opinia noastră, nu poate fi justificată suma de 30 milioane euro neîncasaţi din livrarea de energie termică, în special către distribuitorii din oraşele Petroşani, Vulcan şi Lupeni, sumă care în cea mai mare

parte nici nu mai poate fi recuperată, societăţile de distribuţie fiind de ani buni în faliment. Există situaţii, la Vulcan şi Lupeni, în care au fost înfiinţate noi societăţi de distribuţie, societăţi care la rândul lor au intrat în faliment. Cu toate că societăţile de distribuţie erau în faliment, SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA a continuat să livreze energie termică până în ianuarie 2016.

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

*** Amânarea nejustificată şi încercarea unor scheme economice fanteziste nu au făcut decât să menţină o situaţie anormală, artificială, debranşată de la realităţile economice şi care a dat naştere la nenumărate anomalii în tot lanţul economic. Nu minerii şi familiile lor au fost beneficiarii nenumăratelor subvenţii din Valea Jiului, ci pe munca lor s-au făcut averi: s-au creat posturi de conducere cu salarii uriale, s-au creat posturi inutile şi s-au făcut multe angajări fără legătură cu munca din subteran; s-au creat posturi de inspector social / delegat sindical pentru liderii de sindicat; s-au negociat multiple facilităţi în Contractul Colectiv de Muncă, facilităţi ce s-au extins şi către cei ce nu aveau tangenţă cu munca în condiţii grele; s-au făcut aprovizionări cu materiale şi prestări de servicii ocolindu-se uneori căile legale. Toate acestea au făcut în decursul ultimilor trei ani obiectul a nenumărate cercetări ale Corpului de control al directorului SOCIETĂŢII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA, ale corpului de control al ministrului Energiei, ale Curţii de conturi, ale organelor judiciare, ale D.N.A. etc. şi foarte probabil fiecare dintre cei vinovaţi va răspunde pentru prejudiciile create. Dar cadrul în care toate aceste lucruri s-au întâmplat a fost generat de amânarea

nejustificată a aplicării prevederilor legale de către Guvern. În prezent Valea Jiului este o zonă monoindustrială, majoritatea afacerilor locale gravitând în jurul industriei energetice. Declanşarea insolvenţei pentru SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA a însemnat o lovitură puternică pentru toţi micii furnizori care au fost prinşi cu sume importante la masa credală a SOCIETĂŢII COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA şi fără posibilitatea de a şi le recupera într-un termen rezonabil. Cei mai mulţi dintre ei nu mai au posibilitatea reluării procesului de producţie, nu mai au alţi beneficiari, nu mai au resursele să-şi achite salariaţii, impozitele şi taxele; cel mai probabil o parte din ei vor ajunge în faliment. Dacă măsurile prevăzute în Legea minelor ar fi fost adoptate de când există această lege, s-ar fi selectat natural sectoarele rentabile, iar celelalte s-ar fi închis prin programe controlate, beneficiind de subvenţii pentru acest scop fără a fi necesar să se apeleze la procedura insolvenţei cu întregul corolar de neajunsuri pentru toţi cei ce au avut relaţii economice cu SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA. Raportul integral este disponibil aici: http://hunedoaraplus.ro/wp-content/ uploads/2016/03/raportCEHSA.pdf

Contractul Colectiv de Muncă - denunţat Aducem la cunoştinţă decizia administratorului judiciar al Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A. - Societate în Insolvenţă de denunţare a Contractului Colectiv de Muncă, începând cu data de 17.03.2016. Urmare acestui fapt, relaţia angajat - angajator va fi reglementată în conformitate cu prevederile contractelor individuale de muncă, beneficiile şi sporurile stipulate expres (valoric şi procentual) în cadrul acestora nefiind afectate. Măsura denunţării Contractului Colectiv de

Muncă se impune având în vedere intenţia de reorganizare a societăţii manifestată de către administratorul judiciar, Casa de Insolvenţă GMC, şi din cauza faptului că măsurile aplicate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea unei economii la un nivel care să permită, în continuare, susţinerea activităţii. Totodată, Societatea Complexul Energetic Hunedoara va demara negocierea unui nou contract de muncă, în cel mai scurt timp.

Implicaţiile denunţării Contractului Colectiv de Muncă al S.CEH SA - Societate în insolvenţă asupra salariaţilor

Pentru clarificarea implicaţiilor denunţării Contractului Colectiv de Muncă asupra drepturilor angajaţilor societăţii, conducerea Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A. - Societate în Insolvenţă face următoarele precizări: Drepturile acordate conform Contractului Individual de Muncă care nu sunt afectate de denunţarea Contractului Colectiv de Muncă şi care constau în toate sporurile şi indemnizaţiile pe care le primesc angajaţii sunt următoarele: - salariul de bază lunar brut - spor pentru vechimea în muncă - spor pentru fidelitate - spor de periculozitate - spor de front - spor de şef echipă, brigadă, schimb - spor pentru radiaţii - spor pentru condiţii nocive şi periculoase - spor pentru mobilitate - spor pentru confidenţialitate - spor pentru condiţii deosebite - spor pentru lucru în timpul nopţii

www.zvj.ro luni, 21 martie 2016

Biroul de presă al CEH-SA

CĂTRE,

MINISTERUL ENERGIEI D-NA SECRETAR DE STAT CORINA POPESCU

Oraşul Petrila din jud. Hunedoara este al V-lea oraș din România ca mărime, cu o populaţie de aproximativ 30.000 mii de suflete. După acţiunea de disponibilizări masive începută în anul 1997, în activitatea de minerit, din cele 5 unități miniere cu peste 10.000 de angajaţi, 4 dintre acestea s-au închis. La ora actuala mai funcționează doar Mina Lonea cu un efectiv de 914 salariaţi. RĂU ESTE CĂ, DUPĂ TOATE ACŢIUNILE DE DISPONIBILIZARE NU AU FOST CREATE ALTERNATIVE PENTRU NOI LOCURI DE MUNCĂ, ASTFEL CĂ RATA ŞOMAJULUI AJUNGE LA 25%. La Mina Lonea se extrage cel mai bun cărbune energetic din Valea Jiului. Aceste motive, cât și faptul că Ia Mina Lonea sunt rezerve de cărbune pentru încă cel puţin 50 de ani de acum înainte şi datorită faptului că în anul 2013 s-au pensionat de la această unitate minieră aproximativ 100 de salariaţi, în anul 2014 încă circa 120 persoane, iar în anul 2015, numărul persoanelor care au ieşit la pensie se ridică la aproximativ 115, mă obligă, în calitate de primar, să vă rog să înțelegeți că este necesar să se aprobe angajarea Ia această unitate - singura rămasă în oraşul Petrila pe program de dezvoltare - a cel puţin 250 tineri care nu sunt alţii decât copiii foştilor salariaţi de la unitățile miniere care au fost închise. De asemenea este necesar ca în cadrul Minei Lonea să se înfiinţeze un sector pentru lucrări de deschidere și să se asigure aprovizionarea unității cu materiale (grinzi, stâlpi, plasă, piese de schimb pentru utilaje etc.) în vederea asigurării securității oamenilor, a zăcământului și a realizării producţiei programate. Doamnă Ministru, insist, pe bună dreptate, pentru rezolvarea acestor probleme, mai ales că la Mina Lonea se lucrează în condiţii improprii, condiţii foarte grele. Spun acest lucru din constatările personale de la locurile de muncă pe care le-am văzut în ziua de 25 august 2015 în subteranul minei. Condiţiile în care se lucrează pun în pericol, în orice clipă, siguranţa oamenilor și a zăcământului, cauzată de lipsa materialelor (plasă de sârmă, stâlpi, grinzi, piese de schimb pentru utilaje). De asemenea, lipsa de efective și în special a celor calificaţi (minieri, electromecanici și alte meserii) a condus la neîntreținerea corespunzătoare a căilor de acces și s-a ajuns în situația ca producţia de cărbune să fie extrasă în jomp, îngreunând aprovizionarea și aerajul acestor lucrări. CU DEOSEBIT RESPECT, VĂ REAMINTESC, D-NA MINISTRU, CĂ ÎN URMA CONVORBIRII TELEFONICE PE CARE AM AVUT-O ÎN DATA DE 16.03.2016, V-AȚI EXPRIMAT ACCEPTUL DE A MĂ PROGRAMA ȘI PRIMI ÎN AUDIENȚĂ LA DVS. CÂT MAI URGENT POSIBIL, PENTRU MAI MULTE CLARIFICĂRI PE MARGINEA CELOR EXPUSE MAI SUS. Cu deosebită consideraţie. PRIMAR, ILIE PĂDUCEL

- spor pentru lucru efectuat în zilele de sâmbătă, duminică şi în zilele de sărbători legale - spor pentru orele lucrate suplimentar faţă de norma lunii - zilele de concediu negociate în CIM - alte drepturi prevăzute de lege (indemnizaţia de concediu, indemnizaţia pentru concedii medicale, zile libere pentru donarea de sânge conform legii, diurna conform legii) Drepturile care sunt afectate de denunţarea Contractului Colectiv de Muncă sunt următoarele: - Tichete de masă - Tichete cadou - Masa caldă pentru salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă în procent de 100%. - Zile destinate activităţilor sindicale - Adaos pentru sărbătorirea Zilei meseriei - Adaos pentru sărbătorirea Crăciunului - Adaos pentru Ziua Femeii (8 martie) - Cota combustibil (energie electrică şi termică) - Cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor - Ajutoare financiare: - ajutoare pentru calamităţi naturale declarate de autorităţile locale sau centrale, incendii sau explozii la locurile de domiciliu ale salariaţilor - ajutor boli grave şi incurabile, accidente de muncă -

conform regulamentului aprobat de Comisia paritară administraţie sindicat - Adaos pentru ziua salariatului - Prima jubiliară - Transport gratuit la şi de la locul de muncă - Zile libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite sau alte situaţii, precum şi cu ocazia zilei meseriei De asemenea, se mai pierd unele drepturi acordate doar în cazul concedierii: - Plăţi compensatorii acordate la concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului - Plăţi compensatorii acordate în cazul concedierii colective. În legătură cu acestea, la Ministerul Energiei a fost depusă o solicitare privind includerea Complexului Energetic Hunedoara pe lista societăţilor ai căror angajaţi beneficiază de măsuri de protecţie socială în caz de disponibilizări colective, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Tot ca o consecinţă a denunţării contractului colectiv de muncă, pe perioada în care acesta nu e în vigoare nu se mai aplică formele de salarizare prin acordul direct şi indirect. Biroul de presă al CEH-SA

dezvăluiri

4 Petrila

DIVERSE

Biserica „Sf. Petru şi Pavel” după târnosire

În secolul trecut, în oraşul Petrila şi satele din jur ultima târnosire a unei biserici nou construite a avut loc la 20 iulie 1938, deci exact cu 78 de ani în urmă, când Petrila nu era oraş. Este vorba de biserica din satul Popi ctitorită de Nicolae Gavrilescu, directorul administrativ al Societăţii Lonea, şi soţia sa Maria, care nu a mai apucat târnosirea, căci a adormit în Domnul în ziua de 25 octombrie 1937, în timp ce biserica se afla în plină zidire. Piatra de temelie a construcţiei a fost pusă în timpul păstoririi preotului Ion Arad (1977-1937), care a decedat tot în anul 1937, fiind înmormântat în cimitirul bisericii, chiar în apropierea acesteia. Preotului i-a succedat în parohie mai tânărul preot Jura Păun Marcu (1914-1997). Biserica din satul Popi a primit hramul Sfântul Ilie în amintire preotului iconom stavrofor Ilie Gavrilescu, tatăl ctitorului bisericii, care a fost preot la Sfânta Episcopie a Romanului, preşedinte al Consistoriului Eparhial şi confesor al Garnizoanei Române de la Roman. Pictura bisericii a fost realizată de către profesorul de desen de la liceul din Petroşani, Eugen Gâscă. În acest secol, după cum se ştie, o nouă târnosire a unei biserici nou construite pe meleagurile de est ale Văii Jiului a avut loc la 31 ianuarie 2016, fiind vorba despre Biserica cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Cartierul 8 Martie, ale cărei lucrări de construcţie au fost supravegheate de preotul Adrian Boantă, preot paroh în Parohia nr.2 Petrila, originar din satul Lunca, situat în vecinătatea noii biserici. Cu îngăduinţa cititorilor aş face o mică paranteză, deoarece în ultimul timp împotriva construirii de noi biserici s-a desfăşurat un atac concertat, lumea dorind spitale şi şcoli, şi nu biserici. Desigur, aceste instituţii sunt mai mult decât necesare, căci cele existente sunt insuficiente şi cu dotări depăşite. Nu putem pune însă acest lucru doar pe seama con-

Icoana din Sf. Munte Athos

facebook.com/ziarulvaiijiului

struirii de noi biserici, la construcţia cărora participă prin contribuţii personale enoriaşii. În perioada celor 78 de ani care despart cele două târnosiri ale celor două biserici nou-construite în estul Văii Jiului am avut mai multe spitale şi şcoli? Dimpotrivă, s-au închis şi cele existente, cum ar fi Spitalul de Boli Cronice din Petrila, s-au tăiat salarii în timp ce clasa politică la vârf risipea banul public. Răul trebuie căutat în altă parte şi îndreptat. Nu-mi plac asemenea discuţii şi ca atare voi reveni la tema noastră.

Icoana iconostasului bisericii din Petrila

Noua biserică din Petrila este patronată de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, fapt care are legătură şi aici cu principalul ctitor, pr. Adrian Boantă. Tatăl său poartă numele de Pavel, iar bunicul, pe cel de Petru. Pe lângă acest lucru, preotul Boantă îmi spunea că a ales acest hram şi pentru faptul că este mai rar întâlnit în Valea Jiului şi la a cărui sărbătorire vor putea lua parte mai mulţi preoţi şi credincioşi din Vale. După ştiinţa noastră, biserica de la Petrila ar fi cea de a treia din Valea Jiului, de-a lungul timpului, cu acest hram. Prima a fost o bisericuţă din lemn din zona Merişor construită prin secolul XVIII-XIX, iar cea de a doua este cea din Valea Ungurului – Vulcan, a cărei construcţie a început în anul 2005. Iconostasul bisericii din Petrila, din lemn de frasin sculptat, a fost executat într-un atelier de specialitate din Târgu Neamţ, avându-l ca sculptor pe Vasile Abucălie. Iconostasul (catapeteasma) este un perete ce desparte naosul de altar. Are trei uşi, în mijloc, uşa împărătească rezervată preotului, flancată de cele două uşi diaconeşti. Iconostasul are mai multe regis-

tre de icoane, prima la dreapta, pentru privitor, icoana Sfântului Ierarh Nicolae, a unui sfânt al locului sau a celui mai venerat sfânt de către localnici. Urmează icoana împărătească a Maicii Domnului cu Pruncul, apo icoana împărătească a lui Iisus Hristos Învăţătorul şi în dreapta icoana cu hramul bisericii. Pentru moment, iconostasul noii biserici are pictate doar icoanele din acest registru, de jos, care au fost pictate de către Daniela de la Arad, specialistă în pictarea icoanelor pe lemn şi a iconostaselor. Iconostasul noii biserici are unele particularităţi care credem că interesează publicul cititor, particularităţi pe care mi le-a lămurit preotul Boantă. În partea stângă a iconostasului, în locul icoanei Sfântului Ierarh Nicolae se află pictată icoana Sfântului Pantelimon. Acest lucru se datorează faptului că părintele Adrian este foarte ataşat de Mănăstirea Oaşa a cărei biserică are hramul Sfântul Pantelimon. De 14 ani participă la hramul acestei biserici şi de fiecare dată organizează excursii cu microbuzul pentru credincioşii din parohie, şi nu numai, care doresc să participe la prăznuirea acestui hram. În plus, trebuie să mai adăugăm şi faptul că stareţul Mănăstirii Oaşa, părintele Iustin, este duhovnicul părintelui Adrian, aşa încât avem temeinice motive ca icoana Sfântului Mare Mucenic Tămăduitor Pantelimon să fie pictată pe iconostas. Icoana care îi reprezintă pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel îmbrăţişaţi, patronii bisericii, are legătură cu Sfântul Munte Athos pe care părintele l-a vizitat de mai multe ori. Cu mici diferenţe, această icoană de pe iconostas este o copie aproape fidelă a icoanei aflată la Mănăstirea Caracalu din Sfântul Munte Athos. În biserica Mănăstirii Caracalu se găseşte icoana Sfântului Petru şi Pavel îmbrăţişaţi. Este o icoană pictată cu o poziţie, se pare, unică în lume. Fiecare sfânt ţine pe celălalt cu o mână peste umăr, iar cu cealaltă peste mână. Obrajii celor doi sunt apropiaţi. Această poziţie a celor doi se mai găseşte doar în unele fresce foarte vechi din Grecia, Macedonia şi Serbia. Este o îmbrăţişare „în moarte”, căci ambii au fost ucişi în aceeaşi zi şi în acelaşi an la Roma, la 29 iunie 67 d.H. Sfântul Apostol Petru a fost răstignit pe cruce cu capul în jos din ordinul împăratului Nero, iar sfântul Apostol Pavel a fost decapitat. O asemenea icoană la noi în ţară se mai găseşte la Mănăstirea Snagov, lângă Bucureşti, în turla centrală a bisericii. Cititorii care doresc să ştie date suplimentare despre Mănăstirea Caracalu o pot face din cartea „Pe Sfântul Munte Athos mai aproape de Dumnezeu”, a subsemnatului, apărută în anul 2014. În mod normal în iconografia bisericească cei doi apostoli sunt zugrăviţi stând în picioare, ţinând între ei ridicată macheta Bisericii Apostolice întemeiată de Hristos. Cunoscând toate aceste lucruri, cred că participanţii la slujbele din această nouă biserică vor zăbovi mai mult şi cu folos în faţa acestei icoane pentru a o admira şi a i se închina. În încheiere doresc să mai precizez un lucru care, desigur, îi interesează pe cititori. Conform regulilor bisericeşti, după târnosirea unei biserici, timp de 40 de zile consecutiv se face Sfânta Liturghie, care în cazul de faţă începe la ora 8:30.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

Astăzi se împlinesc

30 de ani de la explozia de la Mina Vulcan

• 17 morţi (3 militari şi 14 civili) • În urma exploziei - 17 copii rămân orfani La 21 martie 1986, orele 11:44, are loc la Întreprinderea Minieră Vulcan o explozie de metan la sectorul VII, stratul 7, blocul 0, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 17 angajaţi, 3 militari şi 14 civili: Mircea Murăraşu (miner, 3 copii); Istvan Kovacs (vagonetar); Marcel Tucaciuc (miner, 3 copii); Nicu Căpăţână (miner, 1 copil); Ion Păsuraşcu (vagonetar); Grigore Voivodu (ajutor miner); Iosif Petrişor (vagonetar, 3 copii); Francisc Bejan (miner, 2 copii); Victor Ciobanu (miner, 3 copii); Vasile Bucătaru (artificier); Dan Plugaru (electrician); Constantin Macavei (miner); Attila Golitza (electrician); Aurel Ularu (ajutor miner, 2 copii); Vasile Lemnaru (militar); Raj Avram (militar) şi Ioan Spiridon (militar). În urma acestei catastrofe au rămas orfani de tată 17 copii… În afara decedaţilor, au mai fost doi răniţi cu incapacitate temporară de muncă: Ştefanache Pricop (miner) şi Nicolae Francisc Papp (lăcătuş). „Steagul Roşu” a păstrat tăcerea absolută (doar câteva necrologuri publicate la 25 martie) faţă de acest subiect până la plecarea sa dintre… vii, în decembrie 1989. În ianuarie 1990, unii redactori ai cotidianului „Zori Noi” (ex „Steagul Roşu”) îşi toarnă cenuşă în cap şi demască ingerinţele partidului comunist în politica redacţională a „Steagului Roşu” (care, într-un fel, nu prea erau ingerinţe, din moment ce ziarul era al… PCR), arătând cum au fost siliţi să mintă sau să tacă în cazul mai multor evenimente întâmplate în Valea Jiului: greva minerilor din 2-3 august 1977, explozia de la Mina Livezeni, alte accidente colective de muncă. Aşa s-a născut o rubrică, „Ştiri interzise”, în care au fost publicate mai multe adevăruri ţinute sub preş de propaganda comunistă, printre care şi serialul „Adevărul despre exploziile de la Vulcan din martie

www.zvj.ro luni, 21 martie 2016

’86 şi septembrie 1989”. Căci, la 18 septembrie 1989 la Mina Vulcan are loc o nouă explozie, soldată cu moartea a 29 de lucrători. Regretatul ziarist Dorin Gheţa, inginer la bază, preia investigaţia cazului şi la 16 ianuarie 1989 publică primul episod din serialul „Adevărul despre exploziile de la Vulcan din martie ’86 şi septembrie 1989”: „21 martie La apelul nostru s-au primit primele răspunsuri privind exploziile de la Vulcan din martie 1986: prima în 21 martie la ora 11,45 şi a doua în 22 martie la ora 14,04. Organele de justiţie (procuratura şi judecătoria), persoane care au fost surprinse de explozie sau care au cunoscut cauzele şi efectele acestora au răspuns cu promptitudine şi amabilitate, exprimându-şi dorinţa de a prezenta publicului cititor adevărul şi numai adevărul. Reînnoim apelul nostru deoarece apar probleme noi, a căror elucidare solicită date noi, complete. Un singur exemplu: pentru a fi cât mai bine înţeleşi, cele două explozii din martie, la interval de 24 de ore una de cealaltă, au fost anchetate, analizate împreună de organele de specialitate, de comisia special întocmită şi numită. Şi după cum am aflat de la Judecătoria din Petroşani, cea de a doua explozie (sau cauză, ca să folosim un termen juridic) nu a fost judecată, nu există niciun dosar anume în această privinţă, deşi în explozie au murit unii dintre cei mai mari specialişti din ţară în domeniul protecţiei muncii, a securităţii miniere. Cei care cunosc amănunte legate de această explozie sunt rugaţi să le comunice la ziarul Zori noi, redactorului Dorin Gheţa, care se ocupă de această temă, pentru a completa datele de care dispune şi de a le prezenta integral cititorilor. Abaterile nu erau necunoscute Cităm din documentele existente: Cu prilejul unui control efectuat în această zonă (sectorul VII, stratul 7, blocul 0) în data de 31 ianuarie 1986, de către inginerul Viorel Rădulescu, şeful sectorului de aeraj de la IM Vulcan, printre alte numeroase neajunsuri privind aerisirea lucrărilor miniere din zonă - coloane de aeraj întrerupte, înscrierea curenţilor de aer de la

fronturile de lucru active etc. - a constatat şi faptul că a fost schimbată metoda de exploatare de la abatajele frontale la abatajele cameră, fără a exista aprobările legale. Ca urmare a acestei sesizări, şeful sectorului VII, ing. Matiaş Aurel, a întocmit cererea de atacare pentru camerele de abataj fără să ţină seama de măsurile stabilite prin avizul ISTPM, grupa Petroşani. În aceste condiţii, cererea de atacare nedatată - a fost aprobată de directorul tehnic al minei Vulcan, ing. Cristian Dinescu, deşi unitatea nu ceruse în acest sens acordul forului tutelar (Combinatul Minier Valea Jiului). Deci, abateri de la normele de protecţie a muncii şi de la metodele de exploatare existau încă din luna ianuarie şi au fost constatate şi consemnate chiar din 31 ianuarie 1986. Vom reveni, cum este firesc, cu amănunte privind derularea acestui lanţ al slăbiciunilor cu efecte tragice, pe care dumneavoastră nu le-aţi cunoscut. Nota autorului: „Aşteptaţi şi analizaţi situaţia, o vom face şi noi cu persoane competente. Nu vă grăbiţi să judecaţi pripit şi să acuzaţi oameni care par vinovaţi, dar care s-ar putea, repetăm, s-ar putea, să nu fie aşa cum îi considerăm după o simplă lectură numai a unuia dintre articolele publicate”. Serialul continuă la 18 ianuarie, cu evidenţierea altor aspecte: „Din evidenţele existente la întreprindere rezultă că acumulările de gaz metan în concentraţii periculoase au fost sporadice. Cu toate acestea, în contextul climatului de indisciplină constatat cu ocazia anchetei, a neglijenţelor grave de care a dat dovadă conducerea întreprinderii, personalul tehnic cu sarcini de control şi îndrumare şi a modului defectuos în care au fost amplasate cele 3 capete de detecţie a gazului metan din zona avariată, se poate trage concluzia că această problemă nu a fost urmărită cu responsabilitatea necesară, şi ca atare, concentraţiile periculoase nu au fost evidenţiate în totalitate. Pentru a vă putea face o imagine foarte clară de cât de defectuos erau amplasate aceste capete de detecţie, vă facem o singură precizare: unul dintre ele (numărul 21) care, deşi a fost amplasat în stratul 7, blocul 9, a figurat în staţiile telegrizumetrice că funcţiona în stratul 5, blocul 0. La ce a condus această neglijenţă crasă? Ca urmare, şi după producerea primei explozii, informaţiile transmise din subteran la staţia telegrizumetrică privind existenţa unor concentraţii periculoase de gaz metan au condus la adoptarea unor decizii pentru îmbunătăţirea aerajului în stratul 5, şi nu acolo unde, în realitate, exista pericolul. Nu vom intra în celelalte amănunte şi detalii tehnice privind sursa de iniţiere a exploziei, pentru că ar fi cu mult prea complicat. Ele au fost desluşite de comisia de anchetă constituită în acest scop. Vă prezentăm doar concluziile care le-a desprins ancheta. Cităm: În concluzie, evenimentul produs în data de 21 martie 1986, care a generat accidentul colectiv de muncă, a fost o explozie de gaz metan, iniţiată de lucrările de împuşcare executate în abatajele cameră din flancul estic al stratului 7, blocul 9, şi în care s-a utilizat şi dinamită. Mai facem o precizare, şi anume că unul dintre artificieri a luat dinamită din firida altor artificieri şi a folosit-o la lucrările de împuşcare în cărbune, contrar tuturor prevederilor legale care stipulează cu claritate unde anume şi de către cine pot fi folosite anumite tipuri de exploziv. Pagină realizată de Marian BOBOC

REMEMBER

din judeţ

Încă un succes al „modelului administrativ Arion”:

Ambulatoriu modern la Hunedoara

Joi, 17 martie 2016, a fost zi mare pentru sistemul sanitar din municipiul Hunedoara: a fost prezentat oficial noul Ambulatoriu de Specialitate din cadrul Spitalului Municipal „Dr. Alexandru Simionescu”. Ar fi bine ca „modelul Arion” să poată fi multiplicat în cât mai multe localităţi din judeţul nostru.

Evenimentul de inaugurare s-a desfăşurat în prezenţa oficialităţilor şi a invitaţilor, el reprezentând prima etapă a investiţiei privind renovarea şi dotarea cu aparatură nouă a Ambulatoriului de Specialitate din cadrul Spitalului Municipal „Dr. Alexandru Simionescu”. „Este o investiţie de 4,7 milioane lei, o investiţie necesară aşteptată de mulţi hunedoreni. Promit hunedorenilor că nu ne vom opri aici. Vom continua să modernizăm întregul spital pentru că vrem să menţinem standardele la cote cât mai ridicate. Într-adevăr, Spitalul Municipal Hunedoara este cunoscut ca unul dintre cele mai bune spitale din ţară, personalul de aici este recunoscut, dovadă numărul mare de pacienţi care apelează la serviciile medicale de aici. E vorba de zeci de mii de oameni în fiecare an. Sper ca medicii din spitalul Hunedoara, care sunt cunoscuţi ca buni profesionişti, să aibă în continuare aceeaşi atitudine faţă de bolnavi şi să manifeste acelaşi profesionalism ca şi până acum”, a declarat primarul municipiului Hunedoara, Viorel Arion. La rândul său, deputatul de Hunedoara Carmen Hărău a ţinut să precizeze: „Datele concrete, sume, etape de finalizare le ştie domnul primar pentru că e treaba domniei sale să-şi administreze oraşul. Dar o face bine şi-l felicit şi pentru acest obiectiv finalizat. Este vorba de un proiect pe fonduri europene depus anterior administraţiei Arion, dar vegheat cum se cuvine. (...) Este doar începutul unui proces de schimbare din temelii, de îmbunătăţire a infrastructurii în spitalul municipal din Hunedoara. Este nevoie pentru că suntem, din păcate, un oraş cu morbiditate mare”.

Trebuie spus că Spitalul „Dr. Alexandru Simionescu” din Hunedoara se clasează pe locul întâi în topul spitalelor municipale din România, din punct de vedere al indicatorilor de performanţă stabiliţi de Ministerul Sănătăţii. Anul trecut, peste 80.000 de pacienţi au beneficiat de consultaţii în Ambulatoriul de Specialitate din cadrul spitalului municipal, instituţie de sănătate etalon pentru România, iar aproape 60.000 de pacienţi au fost internaţi pe spitalizare continuă, spitalizare de zi şi prin structura de urgenţe. Peste 50 la sută dintre cei internaţi anul trecut sunt rezidenţi în alte localităţi sau judeţe, de aici şi necesitatea investiţiei în reabilitarea clădirii şi dotarea cabinetelor cu aparatură nouă. Managerul Spitalului Municipal din Hunedoara a vorbit şi despre continuarea investiţiilor la instituţia sanitară

O afacere de succes

Castelul Corvinilor

Dacă în urmă cu trei ani agenţii economici erau reticenţi la strategia de promovare a Castelului Corvinilor, refuzând chiar şi spaţii gratuite, acum situaţia s-a schimbat şi monumentul a devenit cel mai atractiv punct turistic din Hunedoara, numărul turiştilor apropiindu-se de 300.000 anual.

„În 2012, când am decis să promovăm foarte puternic acest monument al Hunedoarei, am avut o întâlnire cu mai mulţi agenţi economici în sala de consiliu. Am oferit spaţiu în curtea interioară a castelului pentru ca toţi aceşti agenţi economici, fără niciun cost, să poată să-şi expună ceea ce au de oferit. Nu prea am fost luat în serios la vremea respectivă, ba mai mult am avut şi o replică de genul domnule primar, noi cu pomeni şi cu parastase ne scoatem... ce să facem noi la castel? Acum am ajuns în situaţia în care au oameni

pe care o conduce. „Avem aproape finalizate două proiecte, unul este cel pentru continuarea lucrărilor la ambulatoriul de specialitate, şi cel mai mare proiect, care va încerca să revitalizeze practic întregul spital, este un proiect foarte mare pentru reabilitarea energetică a clădirilor spitalului: clădirea principală şi clădirea de boli infecţioase. În urma reabilitărilor energetice eu sper practic să revitalizăm acest spital din temelii. Sunt proiecte îndrăzneţe. Sper ca Dumnezeu să ne ajute să le ducem la bun sfârşit şi în cel mult doi ani de zile, atât spitalul, cât şi ambulatoriul, absolut noi, să le dăm pe mâna medicilor care, aşa cum bine ştiţi, fac o treabă extraordinară”, a declarat Nicuşor Eduard Ştefan, manager al Spitalul Municipal Hunedoara. De notat şi faptul că proiectul a fost implementat cu ajutorul contribuţiei de la bugetul municipal şi, în mare măsură, a fondurilor europene.

special angajaţi care cumpără bilet, intră în castel şi împart pliante turiştilor. Evident că lucrul acesta nu poate decât să ne bucure, generează o emulaţie în mediul privat şi se răsfrânge şi asupra bugetului local”, a declarat primarul Hunedoarei, Viorel Arion. Numai din biletele vândute turiştilor, anul trecut, la bugetul local al municipiului Hunedoara au intrat peste 50 de miliarde de lei vechi. În primele două luni ale acestui an, Castelul Corvinilor a adus venituri de aproape 1 miliard şi jumătate de lei vechi. „Ce pot să vă spun este că gradul de ocupare din mai şi până în septembrie la hoteluri şi pensiuni este de sută la sută. Din discuţiile avute cu agenţi economici care deţin restaurante sau alte unităţi de alimentaţie am dedus că le-a crescut foarte mult cifra de afaceri”, a mai spus Viorel Arion. Tocmai de aceea, Primăria Hunedoara este asaltată de cereri pentru construirea de noi hoteluri. „În ultimele şase luni am acordat şase autorizaţii de construcţie pentru şase hoteluri şi aşteptăm în continuare să mai vină. Marea majoritate sunt în zona Castelului”, a explicat primarul Hunedoarei.

Prin Crucea Roşie

Meditaţii gratis

Crucea Roşie - filiala judeţului Hunedoara doreşte să vină şi anul acesta în sprijinul comunităţii şi prin crearea cadrului necesar în vederea pregătirii suplimentare corespunzătoare a elevilor care urmează să susţină examenul de bacalaureat în vara anului 2016.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Activităţile se vor desfăşura la sediul filialei hunedorene de Crucea Roşie din Deva. „Prin această activitate dorim să venim în sprijinul elevilor care au potenţial, dar nu îşi permit pregătire suplimentară din cauza situaţiei materiale. Derularea acestui program doreşte să creeze şi o punte de legătură mai puternică între elevi şi profesori datorită faptului că activităţile vor avea loc în afara spaţiului unităţilor de învăţământ. Salutăm deschiderea de care au dat dovadă profesorii în sprijinirea acestui proiect. Ceea ce trebuie spus este că absolut toţi cei implicaţi fac muncă voluntară, nefiind retribuiţi pentru efortul depus”, susţin iniţiatorii acţiunii. Cum se derulează proiectul!? În fiecare zi, conform unui grafic, profesorul va fi prezent la ora 16 la sediul Crucii Roşii pentru susţinerea orei de pregătire. Tre-

buie subliniat faptul că pot beneficia de pregătire toţi cei care urmează să susţină examenul de bacalaureat în această sesiune, indiferent dacă mai sunt sau nu elevi. Meditaţiile vor începe din data de 21 martie 2016 şi se vor acorda până la sfârşitul anului şcolar în curs. Cursurile de pregătire au loc la sediul Crucii Roşii Deva.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Viceprimarul Vasilică Jurca

Vrea ca săracii să ştie cine sunt bogaţii care le dau, dar nu de la ei… • Intervenţii la obiect a consilierilor Temneanu şi Bălănesc

Dacă mai doreaţi o mostră penibilă prin care să vedeţi că pesediştii din Consiliu Local Petrila şi ceilalţi consilieri care-i susţin sunt în plină campanie electorală şi nu fac altceva la şedinţe decât să se preocupe cum să-i prostească pe cetăţeni, vă mai prezentăm un exemplu clar.

Este vorba de proiectul de hotărâre nr. 70 din 2016 (26 de pe ordinea de zi a ultimei şedinţe ordinare de consiliu local), prin care iniţiatorul, primarul Ilie Păducel, solicita aprobarea acordării unor tichete sociale, în valoare de 50 lei, persoanelor singure sau familiilor cu probleme sociale şi care

beneficiază de venitul minim garantat, precum şi persoanelor cu handicap grav, acest beneficiu fiind acordat în preajma sărbătorilor de Paşti, cum se întâmplă an de an la Petrila şi nu numai. Ca să vedeţi până unde ajunge ipocrizia unora, Vasilică Jurca, în viaţa de zi cu zi un bogătan, a cerut în mod expres ca pe aceste tichete să fie inscripţionat, mare, „Consiliu Local al Oraşului Petrila”. La această argumentaţie, consilierul Ion Temneanu a comentat raţional că-i este ruşine cum e pusă problema: „Suntem penibili! Dacă am fi dat vreo 5 milioane oamenilor, atunci aş mai fi zis, dar şi atunci aveam rezerve... Dar, aşa, dăm 50 de lei şi

vrem să ne şi fălim! Nu e posibil aşa ceva şi e sub orice demnitate”. Dacă consilierul Preda a luat-o în râs şi a zis „să trecem că banii vin din partea lui Alah”, iar Doiniţa Bălănesc a atras, pe bună dreptate, atenţia că inscripţionarea acelor tichete înseamnă iar nişte bani în plus de la buget, „şi atunci când nu e cazul”, consilierii pesedişti au fost de acord cu argumentele lui Jurca, astfel că votul de

9-8 a fost dat pe cea mai penibilă mostră de imagine care se doreşte a fi făcută pe spatele unor oameni necăjiţi din oraş! Numai că pesediştii au o mare problemă procedând aşa: nu ştiu cât de dezgustătoare sunt aceste acţiuni şi cât rău fac tocmai imaginii acestui partid, fundamentat pe principii, în primul rând, sociale! A face acte sociale, caritabile, a întinde mâna spre fratele tău, sărac sau bolnav, ajutându-l, nu înseamnă a pune şi imediat sigla cu „Eu am fost!”. Din contră, un bun creştin tace şi face... Iar oamenii văd şi simt asta, deci nu-i mai luaţi de proşti, măi „consilierilor care sunteţi”! Corneliu BRAN

În cartierul vulcănean „Dallas”,

Ce se întâmplă atunci când

Aşa de întâmplă an de an, dacă

În cartierul vulcănean Micro 3B „Dallas” deplasarea pe timp de noapte continuă să fie o activitate dificilă pe care fiecare o face asumându-şi propriile riscuri.

I-am lăudat deunăzi pe stiliştii care le aranjează coroanele pomilor şi arborilor din Vulcan, dar pare-se că m-am grăbit. Să mă explic.

Printre lucrările de primăvară care se execută la Vulcan se află şi fixarea dalelor de pe trotuarul nordic al Bulevardului Mihai Viteazul.

Există un singur bec activ în sistemul de iluminat public

Când cu incidentul

generat de focul pus de câţiva copii la pereţii fostului punct electric de transformare de pe Şt. O. Iosif, un bărbat din blocul alăturat a profitat de ocazie, ca să-mi spună despre problema încă nerezolvată a iluminatului public din cartier. „Domnule, nu toţi cei de aici suntem la fel, mi-a zis el. Eu îmi plătesc taxele şi impozitele la stat, la fel ca şi mulţi alţii de aici, şi de aceea vreau să beneficiez de iluminat nocturn! De ce nu sunt respectat în calitate de cetăţean al acestui oraş?”.

De câteva luni bune,

cartierul vulcănean „Dallas” este învăluit în întuneric la ceasurile nopţii. Primarul Gheorghe Ile a explicat întreruperea prin aceea că sunt cetăţeni care fură curent din iluminatul public. Numai că, între timp, din câte se vorbeşte, sunt foarte puţini aceia care încă recurg la metoda aceasta. Au fost descoperite metode mult mai ingenioase, care i-au făcut pe unii inşi să ajungă chiar şi… distribuitori de energie electrică.

Domnul Ion Simtea,

în imagine, este unul dintre locatarii cartierului „Dallas” care, nu o dată, a venit la primărie, ca să facă... lumină în acest caz. Nu a reuşit. I s-a oferit aceeaşi explicaţie cu cei care sustrag curent din iluminatul public. Aşa că singura alinare care i-a mai rămas este aceea de a privi nostalgic la singurul stâlp pe care un bec din reţeaua de iluminat public este aprins chiar şi ziua. Este cel din partea de jos a „Dallas”-ului, de pe strada Traian. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro luni, 21 martie 2016

Şeful face să percuteze organul auditiv

Lucrul bun făcut anterior a fost înlocuit cu o făcătură

Pe Bulevardul Mihai Viteazul

şi, apoi, pe strada Nicolaie Titulescu operaţiunea a fost făcută cu talent, fără să genereze proteste, în sensul că pomii ar fi schilodiţi. Cu toate că, uneori, tipii cu foarfecele acelea speciale au dat dovadă de exces de zel. Totuşi, vreo două incidente au avut loc. Şi anume pe Aleea Crizantemelor.

Primul a fost

cel din capătul dinspre piaţă al aleii. Pe bună dreptate, un domn din blocul 4 le-a atras atenţia lucrătorilor să nu-şi bată joc de câţiva pomişori fructiferi. Nişte zarzări. Stiliştii ar fi vrut să-i chelească de tot, ceea ce era bătaie de joc. E adevărat nici dialogul nu s-a purtat ca de la gentleman la gentleman, dar situaţia s-a rezolvat oarecum după ce în zonă a apărut şeful de la Pregoterm.

Celălalt incident

asemănător s-a petrecut un pic mai încolo, la blocul 2 termic. Un cetăţean s-a apropiat timid de insul care, căţărat pe scară, chelea la greu şi fără milă tot un zarzăr şi i-a zis, timid, să-i lase rămurelele. Cel de pe scară era surd la solicitarea lui. Organul auditiv i-a percutat corespunzător doar când şeful lui cel mare i-a zis să facă aşa cum a solicitat locatarul. De unde ştiu asta? Pentru că eram lângă şef. Gheorghe OLTEANU

Pe mai multe porţiuni, de la

UNIC la CAP, dalele au început să mişte la foarte scurt timp de la terminarea lucrărilor, să-i zic, totuşi, de

modernizare la care a fost supus bulevardul. Un lucru nepermis, dacă am judeca după imensa sumă de bani cheltuită pentru asta. Dar, pare-se, recepţia lucrării a fost făcută cu mare îngăduinţă şi superficialitate, din moment ce, să ne amintim, lucrul de mântuială era prezent încă în acele zile, în care bulevardul era şantier.

În mod normal,

tot ce s-a stricat, din cauza lucrului făcut de fuşereală, ar fi trebuit să fie remediat de constructor. În cazul dalelor nu a fost deloc aşa. Şi în anii trecuţi, şi acum, operaţiunea de fixare a celor mişcătoare o face o echipă de la SC Pregoterm SA. Cu toate costurile care ţin de asta, fireşte. Nu pot să mă abţin şi să nu amintesc un fapt. Dalele vechi, puse pe timpul când primar era Ovidiu Avramescu - Dumnezeu să-l odihnească! – ar fi ţinut şi în prezent şi o mie de ani de acum încolo. Aceea a fost o lucrare făcută temeinic. Păcat că se înlătură lucrul bun făcut de alţii, ca să-l înlocuieşti cu o făcătură. Gheorghe OLTEANU

EDILITARE

SPORT

Fotbal • Liga a IV-a • Fotbal • Liga a IV-a CNS Cetate II Deva: C. Huzum – A. Boticiu, A. Stănescu, R. David (T. Marc - min. 75), Al. Bulata, L. Ungureanu, V. Bogdan (A. Teodorescu - min. 56), Al. Stănescu (Cr. Popa - min. 78), M. Sicoe, R. Thoth (căpitan), M. Lupu. Antrenor: Daniel Simina. Arbitri: Sergiu Stanca (Orăştie) – Roxana Ghenciu (Hunedoara) şi Raul Popa (Hunedoara). Observator: Petre Zlate (Lupeni).

Două din două

La prima victorie din retur

CSM Jiul Petroşani a obţinut o victorie de moral, la seniori, în a doua etapă a returului.

Jiuliştii lui Sorin Ghiţan s-au impus cu 1-0 în faţa codaşei CNS Cetate II Deva. Unicul gol al meciului a fost marcat de Dan Pavel, cu 7 minute înainte de finele jocului. Aceasta este cea de-a doua victorie din acest campionat pentru Jiul.

CSM Jiul Petroşani - CNS Cetate II Deva: 1-0 (0-0)

CSM Jiul Petroşani: R. Faur – I. Stamate, Darius Stoica, T. Dumitrescu, Ov. Vişa, D. Pavel (căpitan), C. Turdean, D. Andriţoiu (R. Jurado - min. 35), R. Lucaci, P. Totor (Cl. Matraş - min. 75), D. Brebenel (R. Petrici - min. 75). Gol: Dan Pavel (min. 83). Antrenor: Sorin Ghiţan.

Antrenorii

Iar la cursuri

Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara a anunţat că luni, 21 martie, vor avea loc cursuri pentru Licenţa C UEFA.

Antrenorii din judeţ, şi implicit cei din Vale, care vor trebuie să vină la cursurile care sunt obligatorii, se vor prezenta la ora 17:00 la Colegiul Naţional Sportiv Deva.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Una dintre favoritele sezonului la primul loc, Inter Petrila, a obţinut cea de-a doua victorie din retur.

Petrilenii s-au impus cu 2-0 în faţa celor de la CS Vulcan. Dolha şi veteranul Kalai au fost artizanii acestei victorii care o menţin pe Inter pe podiumul clasamentului. Mai multe 1. ACS Şoimul Băiţa amănunte în cronica cole2. Hercules Lupeni gului Gheorghe Olteanu. 3. CS Inter Petrila 4. Aurul Brad Inter Petrila 5. M. Crişcior Brad CS Vulcan: 2-0 (2-0) 6. Retezatul Haţeg CS Inter Petrila: M. Haring 7. Gloria Geoagiu (V. Gâmbuţă - min. 61) – 8. AS Aurul Certej I. Kalai, I. Torkoş, Al. 9. „U” Petroşani Dumitru, D. Horvath, I. 10. CS Vulcan Androne, I. Florea (R. 11. Victoria Călan Perşe - min. 62), A. Cozac 12. Minerul Uricani (L. Coste - min. 83), Ad. 13. Jiul Petroşani Agapi, Ad. Câmpean (căpi- 14. Cetate II Deva

Pentru CS Vulcan

Înfrângerea din deplasare înseamnă mobilizare pentru meciul de acasă

Ar fi fost prea frumos ca, în actuala conjunctură, CS Vulcan să se întoarcă măcar cu un punct luat de la Inter Petrila.

Doar juniorii

vulcăneni au reuşit, sâmbătă, cu scorul de 0-1, victoria în deplasare. Echipa mare a încasat două goluri. Ambele înscrise în repriza I de către gazdele petrilene. Era oarecum de aşteptat, după cum recunoaşte şi Gheorghe Pantilimon, preşedintele secţiei de fotbal de la CS Vulcan. „Petrilenii au o echipă omogenă, a declarat el, jucători bine înfipţi în teren de care nu poţi trece prea uşor, ca să ajungi la poartă. Îţi trebuie atacanţi de meserie şi ar trebui speculat fiecare moment, pentru a reuşi asta!”.

tan), Ad. Dolha. Goluri: Adrian Dolha (min. 12) şi Iosif Kalai (min. 38). Antrenor: Aurel Moldovan. CS Vulcan: M. Cimporescu – Cr. Ionaşc, S. Stîngă, D. Florea (căpitan), G. Rădulescu, A. Şilip, B. Andone (I. Calotă - min. 68), A. Miclăuş, Gh. Bărcăceanu, I. Văduva (Al. Iordan - min. 85), A. Pârvulescu (B. Săvoiu - min. 33). Antrenor: Tony Sedecaru. Arbitri: Florin Anca (Deva) – Corado Cîrstoiu (Deva) şi Alin Saraol (Deva). Observator: Călin Orbonaş (Deva).

Rezultate parţiale:

AS Metalul Crişcior Brad - AS Aurul Certej: 1-1 AS Hercules Lupeni - CS Gloria Geoagiu: 3-0 CSM Jiul Petroşani - CNS Cetate II Deva: 1-0 CSO Retezatul Haţeg - ACS Victoria Călan: 4-0 CS Inter Petrila - CS Vulcan: 2-0 Etapa viitoare, 26 martie: AS Gloria Geoagiu - AS Aurul Certej ACS Minerul Uricani - CSM Jiul Petroşani CSA Aurul Brad - CSO Retezatul Haţeg CNS Cetate II Deva - AS Metalul Crişcior Brad CS Vulcan - ACS Şoimul Băiţa AS Hercules Lupeni – „U” Petroşani ACS Victoria Călan - CS Inter Petrila 14 15 15 14 15 15 15 15 14 15 15 14 15 15

Clasament 11 10 10 9 8 7 7 5 5 3 4 2 2 1

3 4 2 1 3 4 2 7 2 6 1 2 1 0

Ţinând seama că

0 1 3 4 4 4 6 3 7 6 10 10 12 14

49-15 38-13 57-15 29-18 22-20 39-16 29-31 36-28 25-29 19-25 16-33 15-36 11-43 12-75

36 34 32 28 27 25 23 22 17 15 13 8 7 3

mulţi dintre actualii titulari ai actualei componenţe a CS Vulcan sunt juniori, pentru unii acesta a fost al doilea meci în echipa mare, este de înţeles de ce conducerea clubului a ales să-i încurajeze, iar nu să-i muştruluiască. Bogdan Andone, Cristian Ionaşc şi Gabriel Rădulescu sunt tineri care promit, iar timpul va demonstra asta. Un mare hop trebuie trecut în sâmbăta care vine. Echipa CS Vulcan va fi vizitată acasă de Şoimul Băiţa. O formaţie pe picioarele ei, ocupantă a primului loc în clasament şi cu ambiţii mari. Caz în care e cam riscant să mizezi de pe acum pe o victorie a gazdelor. Dar, cum mingea e rotundă, nu se ştie… Gheorghe OLTEANU

Jiul Petroşani,

O.N.Ş.Ş. – etapa judeţeană Hunedoara

Din nou lider la juniori

Revenirea antrenorului Cosmin Kanduth pe banca echipei de juniori a CSM Jiul Petroşani a fost de bun augur. Juniorii petroşeneni au avut un start de retur perfect, reuşind să se instaleze pe primul loc graţie victoriei de sâmbătă, împotriva fostei lidere Cetate Deva. Petroşenenii au câştigat, ca şi seniorii, cu 1-0 şi au trecut la un punct distanţă faţă de Deva. Tehnicianul Cosmin Kanduth spunea înaintea meciului că echipa care va câştiga acest derby va câştiga titlul de campioană judeţeană, titlu deţinut în acest moment de gruparea din Vale.

Rezultate parţiale:

AS Metalul Crişcior Brad - AS Aurul Certej: 2-0 AS Hercules Lupeni - CS Gloria Geoagiu: 3-0 CSM Jiul Petroşani - CNS Cetate II Deva: 1-0 CSO Retezatul Haţeg - ACS Victoria Călan: 6-0 CS Inter Petrila - CS Vulcan 1. Jiul Petroşani 2. Cetate II Deva 3. Gloria Geoagiu 4. CS Inter Petrila 5. CS Vulcan 6. Retezatul Haţeg 7. „U” Petroşani 8. CSA Aurul Brad 9. Victoria Călan 10. M. Crişcior Brad 11. Minerul Uricani 12. Hercules Lupeni 13. AS Aurul Certej 14. ACS Şoimul Băiţa

15 15 15 15 15 15 14 14 15 15 14 15 15 14

Clasament 13 2 13 1 10 0 9 3 10 0 9 1 5 3 5 2 5 2 5 1 4 1 3 2 2 1 0 1

0 1 5 3 5 5 6 7 8 9 9 10 12 13

81-11 92-15 88-24 55-17 55-35 50-28 23-32 20-41 35-73 26-60 31-59 33-62 19-84 12-79

41 40 30 30 30 28 18 17 17 16 13 11 7 1

Fotbaliştii Universităţii, sârguincioşi

Şi înaintea meciului de campionat, de acasă, cu Aurul Brad, jucătorii Universităţii Petroşani au fost în oraş. Au împărţit pliante cu Universitatea şi i-au îndemnat pe cei tineri să vină spre sport şi implicit spre Universitatea din Petroşani care promite să le ofere facilităţi, alături de masă, cazare şi bursă de merit. „Sperăm ca oamenii din Vale să privească iniţiativa noastră cu ochi buni şi să vină spre Universitatea noastră pentru a practica sportul de performanţă”, a declarat Marius Cucăilă.

Şahiştii Văii nu vor muta la faza naţională

Din păcate, niciun şahist care a mutat la faza judeţeană a Olimpiadei Naţionale Şcolare de Şah (O.N.Ş.Ş.) nu va reprezenta Valea Jiului la etapa superioară. Echipa Şcolii Gimnaziale Pui şi campionii judeţeni pe licee, Mariana Alb (Haţeg) şi Betuel Dănuţ Bala (Simeria), s-au calificat la faza finală pe ţară. Vineri,18 martie, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani s-a desfăşurat etapa judeţeană Hunedoara a ONSS la şah, competiţie organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara cu sprijinul DJTS Hunedoara şi arbitrată de Gheorghe Şcurhan. În clasamentul pe echipe clasele V–VIII s-a impus, atât în tur, cât şi în retur, echipa Şcolii Gimnaziale din Pui, devansând-o cu 3–1 (3–1) pe ocupanta locului secund, Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna” Deva. În competiţia individuală pe licee la fete s-a impus, cu maximum de 3 puncte, Mariana Alb (Haţeg), urmată pe locul secund, cu 2 puncte, de Andrada Raşnoveanu (Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani) şi pe locul al treilea de Alexandra Hedeluşi (Hunedoara). La băieţi s-a impus, cu 3 puncte, reprezentantul Simeriei, Betuel Dănuţ Bala, urmat de Andrei Tufă şi Alexandru Csont (ambii de la CN „Mihai Eminescu” Petroşani). Atât echipa Şcoala Gimnazială Pui, cât şi campionii judeţeni pe licee, Mariana Alb (Haţeg) şi Betuel Dănuţ Bala (Simeria), s-au calificat la faza finală pe ţară. În competiţia individuală, clasele I–IV, etapă fără calificare, arbitrată de Alin Apostu, cu peste 40 de participanţi, clasamentul arată astfel: fete 1. Oana Şchiopu, 2. Diana Petculescu şi 3. Andreea Albescu (toate trei din Vulcan). Băieţi: 1. Eduard Berechet (Lupeni), 2. Dragoş Vişănescu (Petrila), 3. Victor Florea şi Alexandru Maidik (Vulcan). Separat s-a făcut şi un clasament neoficial, clasele I–II. Băieţi: 1. Daniel Radu, 2. Robert Vătăşelu („I.G. Duca” Petroşani), 3. Victor Buble. Fete: 1. Anastasia Jitaru (Petroşani), 2. Isabela Drăghici (Vulcan), 3. Maria Rădoi (Petrila). Foarte bună organizarea asigurată de dl. profesor Cristian Tomele (CN „Mihai Eminescu” Petroşani) şi echipa sa.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro luni, 21 martie 2016

SPORT

Petroşani

DIVERSE

Cros de primăvară

Duminică a fost prima zi de primăvară din acest an. Tocmai de aceea a fost desemnată Ziua Fericirii. Cu acest prilej, tinerii din Petroşani au pus-o de-un cros. La fete primele trei locuri au fost ocupate de elevele Colegiului Economic „Hermes”.

Au marcat evenimentul astronomic şi elevii din Petroşani, dar cu o zi mai devreme, ca să fie primii. S-au strâns în centru, pe bulevardul pietonal. Au râs, au cântat, s-au luat la întrecere, şi au numit toate aceste activităţi corelate Primăvara Tinerilor, organizate în parteneriatul dintre Consiliul Consultativ al Tinerilor, Primăria şi Consiliul Local Petroşani şi Asociaţia „Casa Pro Urbis. Bineînţeles, dacă a fost pentru cupe, diplome şi recunoaştere publică, tot jocul a fost mai interesant. Crosul a antrenat în competiţie 30 de concurenţi, fete şi băieţi, de la toate cele 4 colegii. Elevele de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” au făcut dansul Primăverii, dar cu efect întârziat, soarele anunţându-se pentru luni. Au dansat şi majoretele de la Colegiul Economic „Hermes”, a cântat corul elevilor de la Şcoala Gimnazială nr.6 – „Carmen Sylva”, a fost şi un moment muzical oferit de elevii Andrei Şchiopu şi Adelina Lupan de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. „Mesajul meu adresat tinerilor cu această ocazie a punctat şi nevoia de a-şi echilibra programul zilnic în sensul de a nu deveni captivii lumii virtuale, extrem de tentantă, dar care accesată în exces, duce inevitabil la închidere socială, la scăderea tonusului şi a bucuriei de a petrece o parte din timp, în aer liber. Felicit tinerii din Consiliul Consultativ pentru implicare şi le mulţumesc tuturor participanţilor, doamnelor învăţătoare şi profesoare care au fost din nou alături de noi. Mulţumesc, de asemenea, voluntarilor de la Crucea Roşie pentru că au fost prezenţi pentru intervenţii în caz de prim-ajutor”, a transmis primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, alături de tineri, la manifestare. Clasamentul la cros arată astfel: La fete: locul I - Maria Brânda Colegiul Economic „Hermes”; locul II - Alexandra Poşircă Colegiul Economic „Hermes”; locul III - Maria Hunyadi Colegiul Economic „Hermes”. La băieţi: locul I - Robert Elekes - Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”; locul II - Mihai Kadar Colegiul Naţional de Informatică „Carmen Sylva”; locul III - Alexandru Oprişan Colegiul Economic „Hermes”. Alina PIPAN

18 artişti au expus

La „Salonul de primăvară“

La Galeria „Castelului Ianza“ de pe strada Timişoarei din Petroşani a avut loc vernisajul expoziţiei „Salonul de primăvară“. Într-o zi de 17 (martie) au expus 17 artişti .

17+1

Cei 17 participanţi cu lucrări de sculptură, grafică şi pictură la această expoziţie, pe care-i amintea mai devreme Sergiu Cristian Ianza, sunt (în ordine alfabetică): Dănuţ Mihai BAN, Eugen BENCĂU, Petru BIRĂU, Simonel BUCUR, Adrian CERCHEZ, Cipriana CHINŢA, Radu CHINŢA, Robert HUMEL, Natalia KOVACS, Adriana MARINICĂ, Liliana MATEI, Lucian MURĂRESU, Carol Gigi NICOLAU, Andreea OATU, Daniela PAŞCA, Angelica PÂRVU, Alexandru TENCARIU şi, bineînţeles, Sergiu Cristian IANZA. „Sincer pentru mine este o satisfacţie deosebită să organizez aceste expoziţii la mine acasă, la Petroşani, acest gen de activităţi culturale fiind şi ceea ce mi-am propus la înfiinţarea acestei fundaţii. Totodată, sper să fiu în continuare un impuls pentru aceşti minunaţi artişti de pe plan local şi îmi doresc să reuşim împreună să ridicăm ştacheta artei vizuale în Valea Jiului, pentru a ajunge măcar la nivelul la care au fost aceste arte vizuale în anii ‘50, când în Vale s-a înfiinţat a doua

filială a Uniunii Artiştilor Plastici din România, lucru deloc puţin şi care trebuie mereu amintit generaţiei actuale“, ne-a declarat organizatorul Cristian Ianza, promotorul acestei gale plastice.

Concluzia finală

a vernisajului o tragem prin cuvintele spuse de Maria-Adriana Bociat, o prezenţă activă la aceste vernisaje şi activităţi culturale din Petroşani şi o bună cunoscătoare a fenomenului cultural local, care ne-a mărturisit trei idei de bază, în viziunea sa, legate de piesele expuse joi în salonul de artă petroşenean: „Observ aici înflorirea privirii prin artă, o expresivitate creativă diversificată şi plină de gust,

de har, de talent aparte, fiecare artist găsind calea cea mai bună să ajungă la inima şi sentimentele privitorului. Cumulul de stiluri izvoreşte din sufletul Văii Jiului şi defineşte oarecum comunitatea noastră, ceea ce simţim şi trăim noi, ca simpli oameni pe acest Pământ. Pentru că tot se apropie marea sărbătoare creştinească şi suntem şi în Postul Paştelui, mai văd şi câteva creaţii prin care Iisus pare revărsat prin raze de lumină, iertându-ne şi încercând totodată să ne înţeleagă“. Corneliu BRAN

ANUNŢ

Primăria Orașului Petrila organizează licitație publică în data de 30.03.2016, ora 10:00 pentru

Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul

facebook.com/ziarulvaiijiului

Închirierea a 4 locuri pentru realizarea unor parcări acoperite situate în str. 8 Martie, zona bl. 20, din orașul Petrila, jud. Hunedoara. l Durata închirierii este de 5 (cinci) ani. l Prețul de pornire al licitației este de 160 lei/an/parcare, conform art.2 din HCL 21/2016 privind închirierea prin licitație publică a 10 locuri pentru realizarea unor parcări acoperite, situate în str. 8 Martie, zona bl. 20, orașul Petrila, jud. Hunedoara. l Taxa de participare la licitație este de: 20 lei. l Garanția de participare la licitație este de: 40 lei. l Costul caietului de sarcini este 10 lei, iar acesta este disponibil la sediul instituției. l Ofertele se depun până în data de 29 martie 2016, ora 15:00, la sediul Primăriei orașului Petrila. Informații suplimentare se pot solicita la sediul Primăriei Orașului Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, la telefon/fax 0254.550760 sau 0254.550977, interior 218 sau pe adresa de mail: primaria.petrila2008@yahoo.com.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Vin idei dintre cele mai ciudate și originale, dar înainte de a spune despre ele că sunt imposibil de folosit, tocmai prin ciudățenia lor, mai ai răbdare un pic să înțelegi mai bine situația.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ești nevoit să îți iei rămas bun de la un loc sau o stare de lucruri de care te-ai atașat și ți-e foarte greu să spui adio. E un sacrificiu obligatoriu.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Nu mai aștepta, dacă simți că e momentul potrivit să acționezi într-o direcție spre care mintea și inima te îndeamnă. Ești pregătit, deții toate resursele pentru a reuși.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu te opri nici măcar dacă, pe moment, ai impresia că tocmai ai primit un verdict categoric ce-ți taie tot elanul de a mai lupta pentru lucrurile în care crezi. Nu renunța!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Ai noroc să atragi alături de tine mai multe persoane de toată încrederea care participă la proiectele propuse de tine. Te poți baza întru totul pe sprijinul lor.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ai pornit un drum nou, interesant, dar primii pași aduc deja și primele piedici. Nu trebuie să te lași influențat de acestea, sunt absolut normale la orice început de drum.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Prezența ta face bine unei persoane care trece prin momente foarte dificile. Reușești să aduni un grup mai larg de persoane alături de cel trist care să-i ridice moralul și să-l susțină la greu.

DIVERSE

• Composesoratul Livezeni-Petroșani anunță că în data de 26.03.2016, ora 14:00, în Sala de Marmură a Primăriei Petroșani are loc Adunarea Generală Anuală cu următoarea ordine de zi: - modificarea statutului - sediu composesorat - aprobare bilanț contabil - hotărâre privind lucrările de efectuat pe anul 2016 din fonduri APIA - exploatarea masei lemnoase pentru acordarea de cote părți 2016 - diverse În caz de lipsă de cvorum ședința se va relua în data de 03.04.2016 în aceeași locație și aceeași oră. Pentru alte relații sunați la telefon 0762.156341.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu ești lăsat să analizezi în liniște o situație care se desfășoară într-un ritm infernal care te irită. Ești obligat să iei decizii rapide, să găsești soluții imediate.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

mica publicitate

• Depozit haine second hand angajează fete la sortat, cu sau fără experiență. Relații la 0736.090276 sau 0742.465224. ______________________________________________

Fii exigent când descoperi ceva ce se abate de la lege sau morală, pentru că, dacă tot treci cu vederea iar și iar, ceea ce acum e o eroare, mâine ar putea deveni o regulă firească.

• Angajez dispecer pentru firmă taxi. Relaţii la telefon 0763.155871.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Afacerile tale pot cunoaște acum o înflorire, ceea ce te motivează să mergi mai departe. Culegi roade promițătoare, ai încredere că te îndrepți într-o direcție și mai grozavă și, cu asemenea senzație de bine în suflet, faci pași siguri spre ținta visată.

VÂNZĂRI

mica publicitate

AUTO

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătită-nerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2.100 euro. Telefon 0765.612101.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

HOROSCOP

În data de 13.04.2016, ora 12:00 la Birou Executor Judecătoresc Durbacă Claudia Bianca cu sediul în Petroşani, str. Anghel Saligny, nr. 12A, cod 332005, jud. Hunedoara, tel. 0723.509435; tel./fax. 0254.770288 va avea loc punerea în vânzare a imobilului situat în Vulcan 336200, str. Nicolae Titulescu nr.38, bl.4T, sc.1, et. 4, ap.19, judeţul Hunedoara, imobil înscris în C.F. nr. 60055-C1-U11 Vulcan, nr. cadastral 473/10/I/IV/19, nr. top. 473/10/I/IV/19, compus din apartament cu 2 camere şi dependințe în suprafață utilă de 42,16 mp, proprietatea Diaconu Vasile Marius.

• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, posesori atestat profesional și card tahograf, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos. Telefon 0729.272272.

Ce a fost a fost, nu mai scoate la lumină, iar și iar, ca un refren obsedant, cât de greu a fost, ce ai tras sau ai pătimit... Gata, trecutul e trecut.

plată.

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE extras conform art. 838 alin. 4 C.p.c.

ANGAJĂRI

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dacă pleci la drum, asigură-te că toate chestiunile costisitoare sunt verificate atent, ca să nu te trezești în vreo incapacitate de

mica publicitate

www.zvj.ro luni, 21 martie 2016

PUBLICITATE

politică

Am trăit să o vedem şi pe asta

Pesediştilor petrileni plini de bani le e frică de… Buium

Validarea consilierului liberal Cristian Buium a fost un punct firesc de pe ordinea de zi. Ca demagogi ce sunt, consilierii PSD au votat împotrivă, arătând că le este frică de Buium.

Aceasta este o mostră vie de amestec în treburile altui partid de către pesedişti. Ei au avut ca principal argument că Buium a ţinut, cândva, să-şi dea demisia din PNL. Bun, dar dacă s-a revenit, şi Buium nu a mai plecat, iar legea prevede că următorul de pe listă este cel care va lua locul unui consilier local plecat din partid, în cazul de faţă fiind acest domn Buium, care-i problema? Este ca şi cum liberalii s-ar întreba de ce Gheorghe Bobar, care a fost condamnat că a fost prins beat la volan, conduce activitatea organizaţiei PSD Petrila, deşi poate n-ar trebui, ţinând cont de aspectul moral/ penal al problemei. În fond, pesediştii decid cine le e şeful de organizaţie, şi nu decid liberalii sau alţii din afara organizaţiei. Aşa şi aici, dacă liberalii au decis, dacă Buium este de acord că vrea să devină pentru câteva luni până la alegeri consilier local, care e proble-

facebook.com/ziarulvaiijiului

ma pesediştilor? Vă spunem noi: validarea lui Buium ar fi adus un vot în plus pentru tabăra liberală în consiliu local, ca atare un echilibru în votarea anumitor proiecte care nu le convin părţii adverse. Şi de aici s-a dat totul peste cap, planul social-democraţilor petrileni fiind să-l şicaneze cât mai mult pe primarul liberal şi, dacă se poate, să dea prin aceasta, cetăţenilor oraşului, ideea că „uite, noi suntem cei care conducem oraşul, ideile noastre sunt bune, noi suntem şefii şi voi să ne votaţi pe noi în iunie că suntem cei mai buni”. Ce nu ştiu pesediştii este că deja populaţia Petrilei s-a cam săturat ca de mere acre de acţiunile lor, multe fără niciun orizont, a se vedea în primul rând neparticipările de la şedinţe în mod voit, care au adus un plus de imagine

negativă reprezentanţilor acestui partid, dar şi o stagnare a anumitor proiecte utile pentru oraş. Consilierii Ion Temneanu, Doiniţa Bălănesc, Ilie Matei, Cornel Preda sau primarul Ilie Păducel, ca şi juristul Vărgatu au adus argumente foarte bune în favoarea acestui proiect. Doar că cei şase consilieri locali pesedişti plus viceprimarul pesedist şi consilierii aşa-zişi „independenţi” Ţurcaş şi Ghiura nici n-au vrut să audă, totul fiind stabilit cu mult înainte cum să se voteze. De altfel, planul a fost dat de gol la începutul şedinţei, când, tamnesam, pe un argument pueril, preşedintele de şedinţă, distinsa şi eleganta doamnă Dragomir, consilier PNL, a fost schimbat cu... Vasilică Jurca. Fireşte că ordinul prefectului şi legea vor face lumină în acest caz, iar consilierii locali pesedişti, în frunte cu Jurca şi Bobar, vor trebui să accepte situaţia ca acest liberal, Cristian Buium, să fie pus în funcţia legală de consilier local. Se mai trage însă de timp de către cei amintiţi, fără a se cunoaşte faptul că cetăţenii vor taxa la votul din iunie aceste şicane copilăreşti şi de-a dreptul fără relevanţă pentru comunitatea locală, chestiuni mărunte, fără semnificaţie de care sunt în stare pesediştii petrileni. Care, în loc să-şi

pună mintea la contribuţie în scopuri într-adevăr nobile şi utile pentru cetăţeni, se ocupă cu cioace demne de mintea unuia dovedit că a vândut ţigări netimbrate. Care se mai şi dă în consiliul local „cinstea întruchipată”, calculând, vezi Doamne, la fiecare proiect, „pe ce se duc banii oraşului”... Măi, să fie. Halal „echipă”! Corneliu BRAN

Pentru Primăria Petroşani

PSD aruncă în luptă un pensionar, fost lider de sindicat

Pentru alegerile din iunie, PSD Petroşani l-a desemnat să candideze la funcţia de primar pe actualul consilier local Costel Postolache, actualmente pensionar, înainte de pensionare lider la Sindicatul MTI Lupeni.

„Este o decizie luată în Biroul Executiv, pe care o vom respecta. Ceea ce înseamnă că domnul Costel Postolache este candidatul la funcţia de primar la Petroşani, la alegerile din iunie 2016. În scurt timp vom afla şi lista

cu candidaţii la funcţia de consilieri locali, unde, de asemenea, vom ţine cont de sondaj, dar şi de activitatea acestor membri în ultimii patru ani, de experienţă şi de toate criteriile stabilite. Deocamdată avem o listă lungă, în ordine alfabetică, din aceasta vor fi extraşi candidaţii, iar lista cu ordinea candidaţilor propuşi o vom afla cu toţii când va veni timpul. Repet, nu peste multă vreme, ea trebuie să fie validată şi de Biroul Executiv al organizaţiei”, a declarat Ioan Rus preşedintele PSD Petroşani. Unii critici care acuză conducerea PSD de înţelegeri pe sub masă cu PNL susţin că, de fapt, Costel Postolache „parcă ar fi fost ales de Tiberiu Iacob-Ridzi”… Înţeleagă fiecare ce o vrea… Corneliu BRAN