Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4585 lei 1$ = 4,0064 lei 1₤ = 5,7388 lei

joi, 18 februarie 2016 Anul IX • nr. 1878 • 8 + 4 pagini • Preţ: 1 leu

Contractul Colectiv de Muncă de la nivelul CEH SA, tot mai aproape de a ﬁ denunţat. Oricum o sucim, suntem la fundul sacului! Relativ stufosul raportul de activitate depus recent de administratorul judiciar al CEH SA, Casa de Insolvenţă GMC SPRL Craiova, reliefează faptul că temerile referitoare la iminenta prăbuşire a colosului industrial sunt perfect justificate. “Deschiderea procedurii de insolvenţă a CEH SA a însemnat pentru toată industria din Valea Jiului care avea relaţii contractuale cu Complexul Energetic o puternică lovitură, în condiţiile în care sumele datorate anterior datei de 07.01.2016 se vor înscrie la masa credală”, se spune în documentul semnat de către Constantin Tudor. Mai pe şleau: firmele din Valea Jiului, cele care aveau bani de recuperat de la CEH SA, îşi pot lua adio. Întrucât datoriile CEH SA către stat sunt la un nivel colosal, este lesne de dedus faptul că furnizorii ori prestatorii de servicii din zonă nu vor mai vedea niciun leuţ. Absolut niciunul. CEH SA are probleme. Mari şi late, patru la număr: lipsa disponibilităţilor financiare pentru asigurarea plăţilor curente, absolut necesare pentru a continua în condiţii de siguranţă activitatea minieră; lipsa unui stoc de cărbune; neconformităţile de mediu de la Mintia şi Paroşeni; lipsa finanţării pentru continuarea investiţiei de la Paroşeni. Din nou, negru pe alb: clauzele cuprinse în CCM “fac imposibilă aplicarea măsurilor necesarea pentru reducerea cheltuielilor cu munca vie”. Facilităţi, bonusuri, prime, sporuri, masă caldă, tichete de masă, tichete cadou – toate acestea în condiţiile în care contribuţiile către stat nu sunt achitate, iar Bugetul de Venituri şi Cheltuieli este pe pierdere. Pe cale de consecinţă, s-a solicitat conducerii executive a CEH SA “depopularea organigramelor” (adică disponibilizări de personal) şi “renegocierea” clauzelor stipulate în CCM. Renegocierea, având în vedere faptul că NU MAI SUNT bani, nu poate însemna decât pierderea unei însemnate părţi a drepturilor din actualul CCM. Este de înţeles acum de ce, simulând un gest democratic, “Bebe” Nica a declarat că şi-ar depune şi mandatul de lider sindical maxim? Cu largul concurs al lui Nica şi al PSD, CEH SA i s-au permis cheltuieli mai multe decât putea duce. Consecinţa: situaţia de astăzi – insolvenţa, plus un iminent faliment. Iminenta denunţare a CCM este reluată, în acelaşi raport, la nivel detaliat: în situaţia în care nu va exista o scădere suficientă a cheltuielilor cu munca vie (ceea ce, doar ca un exemplu, dacă salariile şefilor se reduc doar cu 15%, devine imposibil), “se va proceda

la denunţarea CCM, urmând ca în termen legal să se înceapă negocierile unui nou CCM, în limitele unor cheltuieli care să nu afecteze şansele de reorganizare”. Soluţia: reducerea posturilor indirect productive, eliminarea sporurilor acordate persoanelor neimplicate direct în procesul de producţie, pensionarea celor care au îndeplinit condiţiile legale şi trimiterea în şomaj a unei importante părţi a personalului. Nu o spunem noi, ci Casa de Insolvenţă GMC SPRL, prin Constantin Tudor. Încă un pericol: oprirea activităţii unităţilor unde condiţiile legale (de siguranţă în muncă) nu sunt îndeplinite. Reprezentanţii Casei de Insolvenţă GMC SPRL s-au întâlnit şi cu factori de decizie din cadrul ITM Hunedoara. S-a concluzionat ca, la nivelul CEH SA, “să fie întocmită o listă a priorităţilor privind asigurarea condiţiilor de lucru în subteran şi să fie aprobate cu prioritate cheltuielile materiale pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a muncii, în caz contrar ITM urmând să oprească activitatea unităţilor unde condiţiile legale nu sunt îndeplinite”. Coroborând citatul anterior cu problema principală a CEH SA, adică “lipsa disponibilităţilor financiare pentru asigurarea plăţilor curente, absolut necesare pentru a continua în condiţii de siguranţă activitatea minieră”, dar şi cu faptul că – la 40 de zile de la intrarea în insolvenţă – cheltuielile cu munca vie sunt încă la un nivel astronomic în raport cu posibilităţile reale ale entităţii menţionate, este clar că, de la o zi la alta, reorganizarea CEH SA devine imposibilă. Pe cale de consecinţă, sfârşitul (adică falimentul) nu-i aici. E după colţ. Cătălin DOCEA

Publicaþie de istorii din Valea Jiului

Anul VIII

Nr. 232

18 februarie 2016

Marchează „Ziua Brâncuşi”

Anul trecut pe data de 2 decembrie, prin adoptarea Legii 305, Parlamentul României declara ziua de 19 februarie ca „Ziua Brâncuşi”. Conducerea Asociaţiei Ecologice „Petro Aqua” Petroşani şi Primăria municipiului Petroşani organizează astăzi, începând cu orele 17:00, în Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani manifestarea culturală intitulată „Ziua Brâncuşi 140 de ani de la naşterea geniului sculpturii româneşti şi universale”.

Un caiet „Petro Aqua” de excepţie şi care nu trebuie ratat!

Cu această ocazie va fi lansat şi Caietul „PetroAqua” – „Istoria realizării Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani”, de care s-a ocupat îndeaproape şi cu meticulozitate pasionatul de artă, filatelie, numismatică, istorie şi literatură, cunoscutul colecţionar şi ecologist Ovidiu Rizopol, totodată şi vicepreşedinte al asociaţiei petroşenene „Petro Aqua”. În caietul care va fi lansat astăzi sunt prezentate în premieră naţională scrisorile, în formă lizibilă, dintre geniul Brâncuşi şi ing. Ştefan GeorgescuGorjan, cel care a coordonat echipa care a turnat capodopera universală la Atelierele Centrale din Petroşani. Aceste scrisori şi toate informaţiile culese de Ovidiu Rizopol fac ca acest ultim caiet editat de asociaţia petroşeneană să fie foarte preţios şi suntem

4 pagini

Supliment al Ziarului Văii Jiului

încearcă prin toată puterea lui să promoveze acest brand românesc extraordinar care a trecut şi a stat şi în municipiul nostru, creând aici una dintre cele mai faimoase capodopere de artă din lume. Sper că acest eveniment de la Sala de Marmură se va puncta, dacă pot zice aşa, ca o recunoştere deplină şi prin montarea de plăcuţe informative la intrările în localitate, Scrisoarea doamnei Sorana care să amintească tuturor celor care tranzitează loGeorgescu-Gorjan şi două expoziţii calitatea noastră de faptul că la aici, la poalele Pe lângă discursurile care vor avea loc, prile- Parângului, Brâncuşi a realizat monumentala operă juite de lansarea Caietului Petro Aqua, de activitatea Coloana Infinită, un aspect mai puţin cunoscut de marelui sculptor român şi de legătura sa cu lumea din ţară şi pe care noi nu trebuie să-l uităm”. Petroşaniul, în cadrul manifestării culturale va fi citită şi scrisoarea distinsei doamnei Sorana Georgescu- Poftiţi la eveniment! Gorjan, fiica inginerului Georgescu–Gorjan, ca un Nu ne rămâne decât să vă invităm astăzi, 18 femesaj adresat organizatorilor şi celor prezenţi în sală bruarie, în Sala de Marmură a Primăriei Petroşani, să la eveniment. În paralel, acţiunea va fi dublată de asistaţi la o discuţie despre Brâncuşi şi operele sale, două minunate şi unice expoziţii, una filatelică cu dedespre legătura sculptorului cu Petroşaniul şi Valea numirea „Brâncuşi în filatelia română”, şi cealaltă de Jiului. Câteodată se mai întâmplă lucruri frumoase şi artă fotografică intitulată sugestiv „Montarea Coloainedite în micul nostru târg şi ar fi păcat să scăpaţi nei Infinite la Tg-Jiu în anul 1937”. evenimentul, mai ales cei care iubiţi arta şi frumosul. Până atunci vă propunem excepţionalul „film” al turPatru argumente forte nării Coloanei, preluat din „Istoria Realizării Coloanei „Suntem cu toţii bucuroşi că prin Legea 305, din Infinite la Atelierele Centrale Petroşani”, Caietul decembrie anul trecut, are loc recunoaşterea oficială „Petro Aqua”, număr realizat de Ovidiu Rizopol. a tot ce a însemnat şi înseamnă pentru noi, românii, Corneliu BRAN marele sculptor Constantin Brâncuşi, cel care a avut contribuţii hotărâtoare – decisive chiar – la înnoirea imaginii sculpturii universale, la crearea de noi viziuni în ceea ce înseamnă sculptura în general, dar şi la imaginea limbajului în sculptura modernă. Acest eveniment coincide şi cu o cifră rotundă – 140 de ani de la naşterea titanului sculpturii româneşti şi universale – eveniment care cu atât mai mult trebuie marcat de toţi românii. Dar şi de noi, petroşenenii, pentru că, să nu uităm – şi amintesc asta ori de câte ori trebuie – prin trecerea lui Brâncuşi prin Petroşani şi turnarea Coloanei Infinite, municipiul nostru e îndreptăţit să organizeze o manifestare în acest sens, dar şi să păstreze vie imaginea inegalabilului sculptor român. Aş dori să mai menţionez un aspect important, cu care noi, hunedorenii, trebuie să ne mândrim şi chiar dacă l-am mai spus, doresc să-l repet, ca să nu se uite de către nimeni: Petroşaniul şi judeţul Hunedoara au avut o contribuţie covârşitoare la realizarea Complexului Sculptural Calea Eoilor din Tg-Jiu. Acest fapt se dovedeşte clar şi simplu prin următoarele: 1. Coloana Infinită a fost realizată la Atelierele Centrale Petroşani în perioada august-noiembrie 1937; 2. Piatra folosită la realizarea celorlalte capodopere din ansamblul sculptural provine de la Cariera Banpotoc situată la 12 km de Simeria; 3. Cele 42 de scaune de travertin au fost realizate de firma Pietroasa din Deva; 4. Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii au fost finalizate până în starea brută de cioplitorii în piatră ai firmei Pietroasa din Deva, conduşi de maistrul devean Meier (apoi, în 1938, Constantin Brâncuşi finalizând opera)”, a declarat pentru ZVJ, Ovidiu Rizopol.

Astăzi „Petro Aqua” şi Primăria municipiului Petroşani

convinşi că interesul pasionaţilor de artă şi valori naţionale va fi cu atât mai mare.

Plăcuţe despre Brâncuşi

Imre Szuhanek, preşedintele Petro Aqua, îi mulţumește lui Ovidiu Rizopol, lansând şi un apel către autorităţile publice locale: „Asociaţia Ecologică Petro Aqua şi eu, personal, aducem public mulţumiri colegului nostru Ovidiu Rizopol, care, de ani de zile,

De „Ziua Brâncuşi”,

Gânduri bune de departe…

În această zi de sărbătoare, trimit gândurile mele bune tuturor celor dragi mie din Petroșani. Cu sufletul sunt alături de dumneavoastră, dar sănătatea mă împiedică să pornesc la drum lung. Mă bucur că amintirea lui Constantin Brâncuși se păstrează vie în locul unde s-a făurit Coloana sa din metal. Contribuția celor care i-au stat aproape în acele zile faste din august 1937, ca și a celor care au desăvârșit lucrarea în lunile următoare, se cuvine să fie cunoscută de tinerii din Valea Jiului, ce pot fi mândri de înaintașii lor. Acest lucru este posibil prin intermediul documentelor din noul Caiet Petro Aqua, pregătit pentru lansare. Mulțumesc din suflet autorităților care au sprijinit acest demers, în special domnului primar Tiberiu Iacob-Ridzi, precum și echipei de dăruiți oameni de cultură, care păstrează vie flacăra memoriei! Să nu uităm inspiratele versuri ale regretatului Ion Omescu, care se constituie într-un adevărat „Legământ” : „Jurăm pe frumusețea din flori de mucegai, pe palidul luceafăr cu numele Mihai. Jurăm pe anemone, pe carele cu boi, pe turlele din Argeș, Ierarhilor, pe voi, că vom sluji de-a pururi în inimile noastre coloanei nesfârșite și păsării măiastre”.

Sorana GEORGESCU-GORJAN

LA ORDINEA ZILEI

SC ZONA D SRL, o societate de construcţii implicată ferm în lucrările de modernizare derulate în Vulcan

De la colegiu spre Coroeşti, partea dreaptă, în sensul de mers spre Petroşani, a străzii Nicolae Titulescu este şantier. Nu-i nimic senzaţional în asta. Este, pur şi simplu, vorba despre derularea lucrărilor de modernizare a trotuarelor şi aleilor din această zonă, investiţie primă în bugetul local pe 2016. Pe ambele părţi

ale drumului, porţiunea însumând 1.166 de metri, se va demola tot ce înseamnă trotuare vechi, iar în locul lor vor apărea altele noi, cu pavele şi prevăzute cu balustradă. Plus că, pe fiecare sens de mers, se vor amenaja piste pentru biciclete. Dar mai întâi, se realizează căminele de tragere cabluri. Da, chiar aşa li se spune, în termen tehnici, şanţurilor în care sunt montate ţevile prin care, în curând, vor fi introduse cablurile electrice şi celelalte destinate altor servicii, cabluri care, pe moment, mai atârnă de la un stâlp la altul.

Lucrările au început

luni, 15 februarie, şi sunt executate de către SC ZONA D, o firmă cunoscută pentru seriozitatea şi calitatea lucrărilor de construcţii executate. Se

estimează că tot ce este de făcut în partea aceasta a Vulcanului va fi terminat în circa două luni. Gheorghe OLTEANU

La Deva

Mini-miting ceferist

Deşi pregătiseră un miting mai consistent în faţa prefecturii hunedorene, ceferiştii activi şi pensionari au reuşit să formeze abia un grup de vreo 20-30 de persoane care să îşi expună revendicările.

Statutul personalului feroviar solicităm facilităţi de călătorie, drepturile de pensionare, condiţii de muncă. Cerem asigurarea grupei întâi de muncă pentru toţi salariaţii care muncesc la calea ferată, indiferent de ramură”. Printre altele, protestatarii angajaţi ai CFR au atras atenţia asupra condiţiilor în care se află transportul feroviar din România, dar şi asupra stării garniturilor de tren şi a gărilor. În plus ei au cerut ca acciza pe motorina folosită de locomotive să fie direcţionată spre modernizarea căilor ferate. Pensionarii de la CFR au solicitat ca permisele de călătorie gratuite pe care le deţin să fie valabile şi pe liniile de transport ale operatorilor privaţi. Potrivit sindicaliştilor, în judeţul Hunedoara mai lucrează aproximativ o mie de oameni în structurile căilor ferate. Mihaela PETROŞAN

Câţiva angajaţi de la diverse structuri ale căilor ferate şi pensionari ceferişti au protestat marţi după-amiază, în faţa sediului Prefecturii judeţului Hunedoara, solicitând ca guvernul să aducă în dezbatere publică proiectul de lege privind „Statutul personalului feroviar”. Protestatarii susţin că, deşi a fost elaborat încă din 2002, proiectul de lege nu este promovat în Parlament de Ministerul Transporturilor. Vicepreşedintele Sindicatului „Feroviarul”, Valentin Dacă nu plătesc, stau cu gunoiul la uşă Glăvu, a declarat: „Prin

Salubritate Deva cere să ﬁe achitate datoriile asociaţiilor

Marţi, Primăria municipiului Deva a mediat o întâlnire între operatorul de salubritate Salubritate SA şi reprezentanţii Asociaţiilor de Proprietari din cartierul Micro 15, urmare a situaţiei create prin neridicarea gunoiului menajer şi a ambalajelor de la platformele de colectare a deşeurilor.

)

Ziarul Vaii Jiului

În fapt, Salubritate SA Deva a suspendat activitatea de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor municipale din cauza datoriilor foarte mari acumulate de Asociaţiile de Proprietari din zonă, unele dintre acestea având facturi neachitate din anul 2009. În cadrul întâlnirii moderate de administratorul public al municipiului Deva, Laura Chinci, şi directorul tehnic adEditor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

junct al primăriei, Mircea Davidescu, cele două părţi au convenit următoarele: asociaţiile de proprietari au termen până în data de 16 martie 2016 să achite o mare parte din datoriile restante faţa de Salubritate SA Deva, timp în care deşeurile vor fi ridicate conform graficului existent. După data de 16 martie 2016, se va trece la reeşalonarea datoriilor rămase, doar dacă asociaţiile au plătit către Salubritate cea mai mare parte a restanţei. În cazul în care înţelegerea încheiată în 16 februarie 2016 nu va fi respectată, Salubritate SA Deva îşi rezervă dreptul de a nu mai ridica gunoiul de la platformele de colectare a deşeurilor aparţinând asociaţiilor rău-platnice. Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Primăria Petroşani

Se îngrijeşte de viitorul urbei

Ţinând cont de vremea bună, primăvăratică, lucrările au reînceput la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2 din Cartierul Aeroport.

Ieri, pe la prânz, se lucra puternic, muncitorii fiind preocupaţi să-şi termine sarcinile avute în vedere, astfel încât prin aprilie să poată finaliza lucrarea, după cum ne-a spus directorul Executiv din Primăria municipiului Petroşani, Daniel Vişan. De la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi am aflat faptul că „acest gen de lucrări vor continua şi la alte trei şcoli în perioada următoare, e vorba de Şcoala Generală I.G. Duca – corpul nou, Şcoala Generală Avram Stanca şi Şcoala Generală nr. 7, fiind vorba de un program al Naţiunilor Unite prin care ne sunt puse la dispoziţie, gratuit, toate materialele, iar noi plătim doar manopera”. Tot primarul Petroşaniului ne-a spus şi faptul că toate acestea se vor face în paralel şi cu proiectul care vizează introducerea alternativei de gaz metan pentru încălzirea în şcoli, astfel încât să nu mai fie niciodată problema cu sursa de încălzire la şcolile din municipiul de la poalele Parângului. „Dacă timpul ne ajută, la lucrarea de la grădiniţa din Aeroport unde aţi fost vom monta cât de repede vata minerală bazaltică, apoi masa de şpacu şi la sfârşit va fi efectuată şi partea de decoraţiune a clădirii. Ultima opera-

Adio turism în Peştera Bolii?

Primarul Petroşaniului susţine că nu

Miercuri, 17 februarie 2016. O zi tristă pentru turismul local din Valea Jiului. Ziua când Peştera Bolii, perla turismului Văii, a rămas pur şi simplu în beznă, fiind sistată alimentarea cu energie electrică. Totuşi, cine şi când va aprinde lumina? Asta chiar într-un moment când mai multe persoane din Bucureşti, coborâte din Straja, încercau să bifeze în trecere acest obiectiv turistic. Cauzele întreruperii furnizării energiei electrice în peşteră se cunosc, aceasta fiind alimentată direct de la instalaţia care furniza energie electrică la staţia de tratare a apei de-acolo din zonă şi care aparţinea în scripte de Mina Petrila. Cum mina a trecut pe program de închidere, fireşte că şi acest obiectiv era vizat în programul de închidere administrat şi pus în practică de SNÎMVJ, încă de la 1 ianuarie 2016 fiind în plan oprirea energiei electrice. Totuşi, prin îngăduinţa şi sprijinul directorului general Aurel Anghel, a mai trecut puţin peste o lună şi jumătate, acesta dând astfel posibilitatea autorităţilor locale şi judeţene, cu care Asociaţia Ecologică Petro Aqua (cea care cu sprijinul unor oameni de bine au scos la vremea respectivă peştera din întuneric, anonimat, rahat şi mizerii) au încheiate parteneriate, să aplice soluţii de rezolvare a problemei. SNÎMVJ n-a mai putut să prelungească această stare, astfel încât miercuri a fost oprit curentul electric şi, implicit, la tot ce ţine de peşteră (inclusiv cabana şi anexele

de-acolo unde ecologiştii îşi desfăşurau activitatea când aşteptau să sosească turiştii pentru vizitarea peşterii). „De astăzi nu mai avem curent electric la peşteră... Sunt foarte supărat şi ce să zic, nu mă aşteptam să rămânem fără curent electric, mai ales că, azi-mâine, începe sezonul... dar chiar şi azi am avut vizitatori din ţară, cărora le-am explicat că pot vedea peştera, dar doar cu ajutorul lanternelor. Ori, cu lanterna ce să vadă mare lucru? Unul chiar m-a înjurat, neînţelegând cum stă treaba... Mă rog, fac pe această cale, încă o

dată, un apel la administraţia locală să rezolve cât mai repede această problemă, care nu e a Asociaţiei Petro Aqua, ci a turismului local, regional şi a cetăţenilor acestei zone, Valea Jiului, oameni care şi aşa au destule nevoi şi probleme. E o stare de fapt, pe care am semnalat-o încă din noiembrie-decembrie anul trecut, apoi şi în ianuarie anul acesta, inclusiv primarului Petroşaniului, dl. Ridzi, cât şi preşedintelui consiliului local, dl. David, care au şi fost de altfel împreună la peşteră, de fiecare

dată spunându-ni-se că se rezolvă cumva. Sper să fie aşa, măcar până începe noul sezon să avem lumină-n peşteră, că nu e deloc normal ce se întâmplă acum”, ne-a declarat Imre Szuhanek, preşedintele Asociaţiei „Petro Aqua” Petroşani. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a declarat, tot miercuri, că are cunoştinţă de această problemă şi că a fost înştiinţat că de miercuri peştera nu mai are curent electric. Edilul a menţionat că în cel mai scurt timp posibil, administraţia locală va rezolva problema, cu fonduri de la bugetul local alocate la lucrările ce vor avea loc acolo în acest sens, Peştera Bolii fiind un obiectiv turistic important pentru Petroşani şi Valea Jiului, de fapt pentru întregul judeţ Hunedoara. „Da, cunosc situaţia. Ştiu şi că de azi s-a tăiat acolo curentul electric. Ce pot să vă spun este faptul că în cel mai scurt timp încercăm să găsim o soluţie care să ducă la rezolvarea problemei. Pentru că nu mai avem timp de un proiect cu finanţare europeană sau din alte fonduri guvernamentale – ar dura foarte mult, vom încerca să facem acolo o lucrare din fonduri de la bugetul local care la final să permită alimentarea cu energie electrică a peşterii şi a celorlalte anexe de-acolo. Cred că într-o lună, maxim două, problema va fi rezolvată, poate şi mai repede chiar, deoarece vorbim de un obiectiv turist important pe harta localităţii noastre şi a Văii Jiului”, ne-a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Corneliu BRAN

ţiune va consta şi în construirea unui trotuar de jur-împrejurul clădirii”, ne-a declarat Daniel Vişan. Şef de serviciu la Primăria Petroşani. Tot la această grădiniţă, primăria a investit înainte de aceste lucrări şi la învelitoarea de pe acoperiş. Cu totul, toate aceste lucrări au costat de la bugetul local circa 1,2 miliarde de lei vechi. Corneliu BRAN

www.zvj.ro joi, 18 februarie 2016

ACTUALITATE

SPORT

Știința a dat verdictul:

Va juca tot în Divizia Naţională

Vineri, 19 februarie, echipa de rugby Știința Petroșani va trebui să dea răspunsul oficial la Federația Română de Rugby dacă va juca în Superligă sau în Divizia Națională. Oficialii echipei au luat decizia și aceasta va fi: Divizia Națională. “Din păcate, nici cei de la Primăria Petroșani, nici cei de la Consiliul Județean Hunedoara nu au dat vreun semn cum că ne-ar putea sprijini să evoluăm în Superligă. Costurile sunt prea mari pentru noi, așa că vom juca tot în Divizia Națională”, a declarat managerul Emil Drumea. Ştiinţa Petroşani a reuşit o performanţă notabilă, câştigând anul trecut Divizia Naţională de Seniori, după un sezon regulat în care a terminat pe locul 4 într-o competiţie care a adunat la start zece echipe. Ştiinţa a avut în faza finală a campionatului un parcurs fulminant, terminând pe prima poziţie cu o linie de clasament care a cuprins trei victorii şi o singură înfrângere. „În momentul de faţă nu ne permitem să mergem în Superligă, acesta e adevărul. Avem nevoie de minim 30.000 de euro pentru participare şi nu avem

aceşti bani. Singura echipă din Divizie care îşi poate permite să meargă în Superligă e Iaşiul, care are o susţinere financiară puternică de la Consiliul Judeţean de acolo. Pe noi ne ajută Ministerul Educaţiei, ca şi până acum, dar sunt anumite cheltuieli pe care nu are dreptul să le facă, aşa că trebuie să avem minim două surse de finanţare diferite. Am încercat pe la diverşi oameni de afaceri din Valea Jiului, ca şi la autorităţile locale şi judeţene, dar în zadar”, a mai spus managerul clubului din Petroşani. Începând de anul viitor, sistemul competiţional în rugby-ul din România se va modifica. Dacă până acum turul de campionat se juca primăvara şi returul toamna, întrecerile desfăşurându-se pe parcursul unui singur an calendaristic, în 2016 campionatul va începe abia în septembrie, când se va juca turul, urmând ca returul să aibă loc abia în primăvara lui 2017.

Lotul Ştiinţei a rămas, în mare, acelaşi care a încheiat victorios campionatul trecut, doar câţiva dintre componenţii echipei au plecat să dea probe la Iaşi, formaţie care pare decisă să îşi încerce norocul în primul eşalon rugbistic începând din toamna aceasta. Ceea ce contează pentru Ştiinţa este că majoritatea rugbiştilor din lot au semnat contractele cu echipa, iar printre aceştia se numără şi Remus Zaharescu, declarat cel mai bun jucător din Divizia Naţională de Seniori în campionatul trecut.

Cantonamentul în Întoarcerea Parâng, o reușită ﬁilor risipitori

Luptătorii de la CSŞ Petroşani au coborât din Parâng, unde au efectuat un stagiu de pregătire în vederea participării la noile competiţii din anul acesta. “Am făcut o pregătire fizică specifică în care copiii au dat randamentul maxim. Acum am revenit la sală și ne vom pregăti pentru primele concursuri zonale. Competițiile importante pentru noi încep din luna martie. Acum la munte a urcat un alt grup de copiii, coordonat de Cristian Popa”, a declarat antrenorul Gheorghe Răducu.

A ieșit soarele și pe strada echipei de fotbal Hercules Lupeni. Antrenorul Dan Voicu se bucură de reveniri spectaculoase la echipa sa, reveniri ale unor jucători care au rătăcit fie pe la alte echipe, fie pe drumurile străinătății. Prima veste bună pentru fanii vicecampioanei județene este că Raul Ungurianu a renunțat la Retezatul Hațeg și a fost legitimat la Hercules Lupeni. O altă veste bună este întoarcerea unui alt fiu risipitor, Marius Dumitrescu.

Lor li se va alătura și Andrei Firan, ultima dată la CNS Cetate Deva. “Mă bucur că reușim să ne întărim atât din puncte de vedere valoric, cât și numeric. Suntem pe drumul cel bun. A mai revenit și Darius Ursachi și cred că am la ora actuală lotul pe

Vasile Scurtu, vicepreședintele Asociației Județene de Fotbal Hunedoara, a dat un ultim avertisment antrenorilor din județ care nu au licență C UEFA și care totuși iau loc pe banca tehnică în postura de antrenori. “Gata, nu mai ține. În acest retur de campionat nu vor mai sta pe banca tehnică decât antrenorii care au licența C UEFA. Să ia toți în calcul acest avertisment”, a spus oficialul. Vasile Scurtu, care este și președintele echipei Minerul Uricani, a declarat că, la echipa sa, Traian Câmpean și Cornel Irina sunt antrenorii ce vor sta din retur pe banca tehnică. “Cei doi au licența C UEFA, iar Cornel Irina poate fi chiar antrenor secund la Liga a II-a. Noi suntem în regulă. În ceea ce privește echipa, am pierdut doi jucători foarte importanți pentru noi, Proteasa și Bălănean, care au plecat la muncă în străinătate”, a mai afirmat oficialul. care mi-l doream. Acum pot spune că am concurență pe posturi. Din păcate, rămâne o mare problemă, cea legată de terenurile de joc. Nu avem unde juca amicale pentru că toată lumea își menajează terenurile. Noi ne vom pregăti de săptămâna viitoare pe stadionul Minerul Lupeni pentru că pe data de 12 martie se va relua campionatul”, a declarat antrenorul Dan Voicu. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul facebook.com/ziarulvaiijiului

Avertisment. Cei care nu au licenţa C UEFA nu au ce căuta pe bancă

Pe şoselele judeţului

Maşini periculoase

Registrul Auto Român (RAR) a verificat tehnic în trafic, pe parcursul anului trecut, 1.069 autovehicule la nivelul judeţului Hunedoara. În urma controalelor inspectorii RAR au descoperit că o parte dintre vehiculele controlate prezentau pericol iminent de accident, în special din cauza defecţiunilor la sistemul de frânare şi la direcţie.

Astfel, din totalul autoturismelor, autoutilitarelor, motocicletelor şi remorcilor oprite, 22,45 la sută au prezentat diferite probleme tehnice sau legate de acte, iar 17,69 la sută au fost respinse pentru că au fost considerate neconforme din punct de vedere al securităţii rutiere (inspectorii RAR au constatat proasta funcţionare a instalaţiei electrice de iluminare şi semnalizare, de-

fecţiuni ale sistemului de frâa nivelul întregii ţări, RAR a verificat tehnic în trafic, nare, starea necorespunzătoare în anul 2015, 81.702 vehicule. Dintre acestea, aproxia şasiului, caroseriei sau pneurilor, jocuri anormale în mecanismativ 27 la sută au fost mai vechi de 15 ani, 32,35 la mul de direcţie sau în sută aveau între 11 şi 15 ani, iar 12,34 la sută aveau între articulaţiile punţilor faţă şi 9 şi 10 ani. Au fost oprite şi vehicule mai noi: 4,74 la sută spate). aveau între 1 şi 3 ani şi 24,04 la sută între 4 şi 8 ani. De asemenea, 4 la sută dintre Procentajul de respingere în funcţie de vechime arată că vehicule au fost neconforme din 63,07 la sută dintre vehiculele mai vechi de 15 ani au punct de vedere al dovezii prezentat diferite neconformităţi, faţă de 48,01 la sută dinde efectuare a tre cele cu vârsta cuprinsă între 6 şi 8 ani sau 28,47 la sută inspecţiei teh- la cele mai noi de 3 ani. nice periodice (dovada de efectuare a ITP expirată, dovezi de efectuare a ITP false). În urma analizei emisiilor poluante, la 6,31 la sută dintre autovehiculele oprite inspectorii RAR au constatat depăşirea nivelului maxim admis. În urma controalelor mixte desfăşurate în judeţul Hunedoara de către Registrul Auto Român şi Poliţia Rutieră, pe parcursul anului 2015 au fost aplicate 267 de sancţiuni şi a fost reţinut un permis de conducere şi 258 de certificate de înmatriculare.

Mihaela PETROŞAN

irectorul general al Registrului Auto Român, George-Adrian Dincă, menţionează că rezultatele controalelor desfaşurate în trafic nu reflectă starea generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR – Poliţie opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta defecţiuni. „Prin controalele tehnice pe care le facem zilnic, eliminăm de pe şosele vehiculele care pun în pericol siguranţa participanţilor la trafic. Este contribuţia noastră substanţială la a avea un parc auto cât mai sigur în România”, a declarat George-Adrian Dincă. Premiantul săptămânii:

Dorin Velicu

La sfârşitul acestei săptămâni, are loc o altă ediţie a campaniei „Premianţii fără premii” având ca protagonist pe Dorin Velicu, singurul sportiv român care a participat la Jocurile Olimpice din 2014 de la Sochi la proba de skeleton.

Hunedoreanul Dorin Velicu este sportiv, legitimat la clubul de la Vatra Dornei, unde este şi antrenor. Sub egida Federaţiei de Bob şi Sanie, a ajuns să reprezinte România la competiţiile internaţionale. Eforturile le-a făcut mai mult singur, s-a antrenat cum a putut şi i-a antrenat şi pe alţii. A mers la Jocurile Olimpice cu un skeleton de împrumut, pentru că noi, adică românii, prin instituţiile abilitate, nu am putut să-i oferim echipamentul necesar. A în-

www.zvj.ro miercuri, 17 februarie 2016

ceput să practice acest sport din 2006 şi în numai opt ani a ajuns la Olimpiadă. Cei care l-au propus pentru a fi protagonist al evenimentului de la sfârşitul acestei săptămâni doresc ca premierea lui de către comunitate să fie o încurajare, să nu renunţe la activitatea competiţională. În afară de activitatea sportivă, Dorin Velicu munceşte ca voluntar la secţia de Kinetoterapie a Spitalului Dr. Al. Simionescu din Hunedoara, unde îşi ajută semenii să-şi recupereze sănătatea. „Pentru toate acestea, pentru cele arătate mai sus, vă propunem, să ne întâlnim cu el şi să-i spunem că-i mulţumim pentru ceea ce ne oferă, un exemplu de om. Sâmbătă, 20 februarie 2016, la ora 11, domnul Dorin Velicu vine să-l cunoaştem. Aveţi ocazia să îl priviţi în ochi, să-i spuneţi o vorbă caldă şi să fiţi parte dintre cei care îi vor mulţumi oficial printr-o diplomă şi un buchet de flori venind în faţa statuii lui Decebal din centrul Devei”, au transmis organizatorii evenimentului. Mihaela PETROŞAN

din judeţ

ISTORII

Constructorii Coloanei Infinite (I)

„Coloanele mele [….]; am făcut mai multe, dar doar una a reuşit să urce spre cer”. Evident, Brâncuşi se referea la Coloana Infinită făcută la Petroşani. Dorinţa sculptorului ca această coloană, zveltă si avântată, să dea impresia privitorului că răsare din pământ, a necesitat găsirea unei rezolvări tehnice care să asigure îndeplinirea mai multor cerinţe în proiectare. Şi anume, trebuiau avute în vedere considerentele de încadrare în resursele financiare, calcule riguroase privind dimensionarea elementelor coloanei astfel încât să se anihileze forţele ce acţionau asupra ei - presiunea vântului, greutatea proprie sau orice solicitare a forţelor naturale. Odată găsită formula finală după numeroase încercări şi căutări efectuate în prima jumătate a lunii august 1937 de către sculptor şi inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan s-a trecut la etapa următoare, deloc uşoară, realizarea Coloanei în atelierele societăţii, apoi transportul şi ridicarea ei la Târgu-Jiu. Aceste magice momente de eforturi şi frământări din care reies perseverenţa, răbdarea, îndemânarea, conştiinciozitatea şi geniul marelui sculptor Constantin Brâncuşi, dar şi aportul excepţional al inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, autorul concepţiei tehnice de realizare a Coloanei şi conducătorul colectivului de execuţie şi montaj al monumentului - sunt povestite cu har scriitoricesc de inginer în capitolul „Constructorii Coloanei” în cartea sa „Am lucrat cu Brâncuşi”: „Realizarea operei capitale a lui Constantin Brâncuşi, la Petroşani şi Târgu-Jiu, a necesitat o deosebită concentrare de forţe tehnice. Încă de la începutul anului 1965 am întreprins la Petroşani o serie de investigaţii, pentru identificarea mai tuturor colaboratorilor din 1937 la construcţia şi montarea Coloanei, iar nu numai a celor principali, ale căror nume şi contribuţii îmi erau bine fixate în memorie. Acea anchetă am făcut-o prin intermediari: m-au ajutat colegul şi prietenul meu inginerul Eugen Haier, precum şi avocatul Traian Raţiu, care m-a ţinut în permanenţă la curent cu cele aflate. Inginerului Eugen Haier îi revine meritul principal, de a fi descoperit numele unui mare număr de colaboratori din 1937 la lucrările Coloanei. Rezultatul succint al investigaţiilor făcute am reuşit să-l public abia în februarie 1966, în numărul 7 (1010) al revistei „Contemporanul” într-un articol purtând acelaşi titlu ca şi acest capitol. Concepţia tehnică a Coloanei de fontă, aşa cum am mai arătat, îmi aparţine. Am fost ajutat la calcule de inginerul Nicolae Hasnaş, împreună cu care am stabilit mai întâi seria de formule, aplicate de mine în încercările succesive făcute în locuinţa mea, pentru variantele de coloane propuse de Brâncuşi. De fiecare dată când efectuam un calcul succint al variantei încercate, a doua zi inginerul N. Hasnaş făcea verificările. O dată fixată de către sculptor soluţia definitivă, am transmis inginerului N. Hasnaş, adjunctului meu, sarcina de a efectua calculele de detalii şi de a urmări zi de zi desenarea miezului Coloanei, ţinându-mă în permanenţă la curent. Consider contribuţia inginerului N. Hasnaş la proiectarea Coloanei drept cea mai importantă. Pentru desenele de execuţie ale miezului de oţel am ales pe cel mai bun proiectant de care dispuneau atunci Atelierele Centrale Petroşani: Gavrilă Şomlo. Acesta a primit toate îndrumările necesare, fie direct de la mine, fie mai ales prin ing. N. Hasnaş care a menţinut încontinuu legătură cu Şomlo. La executarea proiectului a colaborat şi tehnicianul Maschek. Început cam pe la mijlocul lui august 1937, desenul de execuţie al miezului de rezistenţă a fost terminat de Gavrilă Şomlo la 1 septembrie 1937. La acea dată se poate considera terminată faza de proiectare. Dar, concomitent cu această importantă fază, în tâmplăria de modele avea loc confecţionarea

facebook.com/ziarulvaiijiului

modelului, lucrare pe care Brâncuşi a executat-o personal, fiind ajutat, pentru modelul brut, de excepţionalul meşter tâmplar de modele Carol Flisec şi echipa lui. La câteva zile după începerea desenării miezului de rezistenţă, când se conturase structura, am luat lista principalelor materiale (corniere, tablă) şi m-am ocupat eu însumi de darea comenzii la Reşiţa. Această comandă s-a executat într-un tempo mai mult decât rapid, deoarece profilele şi tablele de oţel calitatea St.37.11 au sosit la A.C.P. (Atelierele Centrale Petroşani) în primele zile ale lui septembrie 1937. Tot la începutul lui septembrie 1937, după plecarea lui Brâncuşi, s-au efectuat primele turnări de elemente, care s-au soldat la început cu unele rebuturi, aşa cum se va vedea. Dar să dăm cuvântul lui Carol Flisec, care povesteşte cu mult umor întâlnirea cu Brâncuşi: „În luna august 1937 sunt chemat prin telefonul interior al fabricii de dl. ing. Georgescu care a fost şeful (...) tuturor lucrărilor complicate (...) În birou am fost prezentat unei persoane, zis domnul Brâncuşi, necunoscut de mine. - Flisec, să dai un dulgher - şi i-a spus pe nume pe care să-l dau - şi un loc, o cameră, unde să lucreze - şi unde nu va intra nimeni străin de această lucrare materiale, scule etc. Zis şi făcut - ordin sever şi execuţie precisă! Of, Doamne, ce-o fi şi asta? - mă întreb eu pe mine. - Dă din cel mai bun material, foastene, dulapi de tei de 8 şi 10 cm grosime, cameră separată în Turnătorie. Trece o zi, trec două - lucru nimic! Trec şi mai multe zile; când intru în cameră îl întreb pe dulgher: - Ce faci, Oancea? - Ascut la bardă şi-l ajut pe domnu’ - tot pune foastene unele peste altele, şi verifică barda să taie bine. - Dar nu ştii ce vrea să facă? - Nu ştiu, nu-mi spune, tot alta spune! Peste vreo opt zile, domnul inginer Georgescu mă cheamă şi mă face de două parale, că nu mă interesez etc., etc. - Domnule inginer, în fiecare zi sunt acolo de douătrei ori şi văd că nu se mişcă nimic. Dar nici nu ştiu ce vrea să facă domnul Brâncuşi. Eu nu ştiu, Oancea nu ştie, dar, precum văd eu, nici domnul Brâncuşi nu ştie ce vrea să facă! - Ia-l mai scurt, Flisec! Zis şi făcut. În cealaltă zi mă agăţai de el scai vorbe, vorbe! - îl lăsai în cameră, am zis ceva de doi sfinţi şi m-am dus la domnul inginer Georgescu. Am gândit că mi se rupe inima în mine de necaz. Acest om ne batjocoreşte, are să meargă la Târgu-Jiu sau Bucureşti şi va spune că noi nu ştim să facem lucrarea! Cum am terminat raportul, hop şi domnul Brâncuşi, la ultimele cuvinte ale mele: - Domnule inginer, daţi dimensiunile şi tot ce vrea domnul acesta să facă! - şi gata am iesit. A doua zi m-a chemat domnul inginer şi mi-a dat o schiţă, a fost clară - de bucurie am zburat până în birou la mine. Făcui imediat planul şi lucrarea a mers rapid: modelul, armătura pentru miez, cutia de miez şi un şasiu expré. A fost gata în 13 zile şi predat în Turnătorie. - Ţine-te şi aici de lucrare - mi-a spus domnul inginer Georgescu. Din această relatare pitorească rezultă diferenţa, ca de la cer la pământ, dintre stilul de lucru al lui Brâncuşi, care muncea lent, gândit, pentru eternitate, şi ritmul trepidant al unor ateliere de producţie industrială. Flisec nu concepea alt mod de lucru şi de aceea credea că Brâncuşi îşi bate joc de el când punea pe Oancea să-i ascută barda şi să aşeze foastene peste foastene. Modelul terminat a trecut la Turnătoria de fontă. Iată

ce-mi scria la 2 februarie 1965 inginerul Eugen Haier: La Turnătorie am stat de vorbă cu Botoroagă Marin şi Căprar Nicolae, pe atunci, primul, turnător tânăr, al doilea, ucenic. Din spusele lor, maistrul Turnătoriei a fost Szabo Emeric, iar ajutorul de maistru - şi care a luat parte directă la formarea şi turnarea elementelor - Anastasiu Gheorghe. Dintre muncitorii care au participat la formarea şi turnarea acestor elemente de bază şi-au amintit de următorii: Leah David, Pop Gheorghe, Groza, Botoroagă Marin, Brici Teodor şi Căprar Niculae. Ambii (Botoroagă şi Căprar) şi-au reamintit de dificultăţile întâmpinate la turnare şi de rebuturile mari pe care le-au avut la primele încercări. În legătură cu acestea, lui Botoroagă i-a venit să râdă când şi-a amintit cum au păcălit-o pe doamna Tătărăscu: venise la atelier să vadă cum merge lucrarea într-o zi când în Turnătorie nu se găsea decât un singur element de coloană, turnat și rebutat din cauză că din una din feţele elementului lipsea mai bine de jumătate. Când au auzit de sosirea doamnei Tătărăscu, au deschis uşa camerei unde se găseau ventilatoarele ce aparţineau instalaţiei de aerocalor pentru încălzirea Turnătoriei, au ridicat elementul rebutat în picioare şi l-au împins cu partea defectă în această cameră, lăsând vederii numai feţele reuşite ale elementului. Când doamna Tătărăscu şi-a exprimat satisfacţia pentru reuşita turnării, Botoroagă se gândea: <<Ehe… dacă s-ar vedea ce nu se vede!>>. Carol Flisec povesteşte şi el despre rebuturile din Turnătorie: Şi în Turnătorie s-au ivit greutăţi, dar au fost înlăturate imediat, primul şi al doilea element au ieşit cu câte două crăpături la ambele capete - din neglijenţa maiştrilor turnători: armătura fiind prea lată, nu a permis contracţia normală şi a produs crăpături de câte 100 milimetri. Evitându-se această greşeală, lucrarea a mers strună. Dintr-un articol publicat în 1977 au mai reieşit numele altor doi participanţi la turnare: este vorba de Onu Petru, care - după spusele sale proprii - lucra în schimbul II, în echipă cu Leah David. Singurul lucru incorect din relatarea lui Onu Petru este vizita lui Brâncuşi tocmai când turna una din coloane (Onu spune elementului coloană). De fapt, Brâncuşi n-a participat la turnare, deoarece, începând de la 2 septembrie 1937 şi până la sfârşitul lui octombrie acelaşi an, el se găsea în Franţa. Paralel cu turnarea elementelor de fontă, atât de plină de peripeţii, în secţia de construcţii metalice o echipă puternică, sub conducerea experimentatului şi neîntrecutului meşter Ion Romoşan, lucra la asamblarea miezului metalic. Ion Romoşan a fost ajutat de maestrul Aldea. Dintre componenţii echipei Romoşan, cei care au avut principala contribuţie la construcţia şi montarea coloanei au fost şefii de echipă Francisc Hering, meşter lăcătuş de frunte, şi Victor Borodi, excelent meşter sudor, primul sudor din Valea Jiului. Mai citez, dintre muncitorii lăcătuşi care au lucrat la Coloană şi pe muncitorii: Vasile Pop, Francisc Mihulca, Iosif Aurnaier, Francisc Gundel, Iosif Kecseti, Iosif Jigmond şi alţii. Dau din nou cuvântul inginerului Haier: În legătură cu execuţia elementelor turnate, Romoşan îşi aminteşte de primele încercări de metalizare făcute la A.C.P. El susţine că aparatajul de metalizare ar fi fost procurat special pentru metalizarea Coloanei (acest lucru este exact - n.a). Elementele ar fi fost întâi sablate cu cuarţ - folosind un echipament special - apoi acoperite cu un strat-bază de plumb (în realitate de zinc - n.a) şi cu un strat exterior de alamă specială, materiale sosite din Germania în formă de sârmă. Pistolul de metalizare se mai găseşte şi azi neutilizat la URUMP. (va urma)

(Din „Istoria Realizării Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani”, Caiet „Petro Aqua” realizat de Ovidiu Rizopol)

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu te baza pe o singură sursă de bani în totalitate, pentru că nici nu știi când izvorul respectiv seacă și rămâi… lefter. Cel mai bine e să drămuiești cu prudență resursele de venit, fără a le crede infinite.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ieși din casă oriunde vezi cu ochii, pentru că azi sunt favorizate călătoriile prin locuri ce au efecte fantastice asupra psihicului tău. Te vei întoarce acasă cu bateriile reîncărcate.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Uneori, iubirea are și conotații mai puțin plăcute, mai ales dacă în stilul celuilalt de a-ți arăta că te iubește se infiltrează aspectele nedorite ale iubirii: gelozia, posesivitatea, pânda, ranchiuna.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Te poți împotmoli într-o mulțime de lucruri mărunte încât vei pierde timp prețios fără rost. Prefă-te că nu le vezi, ca să nu-ți consumi energia pe lucruri atât de minore care ar merita trecute cu vederea!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Energia ta pur și simplu înflorește pe parcă ceva o alimentează din umbră. Tu ești cel care spune vreau mai mult, pot mai mult, merit mai mult.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ești cam nervos și nu se prea poate discuta cu tine. Calmează-te, altfel plantezi peste tot doar sămânță de scandal.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

S-au transferat la Timișoara Echipa României de șah formată din Alexandru Paraschiv, Alexandru Ungureanu, Petronela Paraschiv și hunedoreanul Andrei Secrieru, toți legitimați la CS Universitatea de Vest Timișoara, a ocupat primul loc, cu cinci victorii și o remiză, la Cupa „Hissarlaka”, desfășurată în Bulgaria. Din păcate, din luna ianuarie 2016, frații Secrieru au fost transferați la CS Universitatea de Vest Timișoara, acolo unde a activat în trecut și marea șahistă din Petrila, Daria Vișănescu. (L. JUGLEA)

rESTrICȚII ApĂ

• SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 18.02.2016, în orașul Lupeni, între orele 10:00-16:00. Zona afectată: Cartier Braia. Motivul restricției: anulare conductă veche str. Tudor Vladimirescu zona bl. 86 și remediere pierdere str. Apaductului.

pIErdErI

mica publicitate

• Pierdut două certificate constatatoare nr. 7366/09.02.2009 aparținând firmei Șerban Gheorghe Persoană Fizică Autorizată, cu sediul profesional în Vulcan, Aleea Muncii, nr.5, bl.C11, sc.1, ap.1, județul Hunedoara, înregistrată la registrul comerțului sub nr. F20/678/2003, având CUI 21207379. Se declară nule.

IMOBILIArE

mica publicitate

• Vând garsonieră în Petroșani, zona centrală, parțial amenajată! Preț negociabil! Relații la telefon 0787.894177.

Fii discret în privința planurilor tale viitoare, învăluie-le într-o undă de mister, ca nu cumva să ți le fure altul mai iute în reacții.

ANGAJĂrI

mica publicitate

• Compania Hornonitrianské Bane Prievidza din Slovacia (mine de cărbune) angajează mineri în subteran. Condiții: 1. Numai foști mineri, oameni apți din punct de vedere al sănătății, serioși și dornici să se realizeze prin aplicarea experienței muncii în mină. 2. Vârsta, de preferință să fie sub 50 de ani, nu este neapărat obligatoriu. 3. Salariu mediu brut 820 euro/lună. 4. Pe lângă salariu se acordă diurnă de 150 euro/lună alocație de stabilizare. 5. Nu se cere cunoașterea limbii slovace deoarece în întreprindere deja lucrează mineri români și angajații noi vor fi repartizați la locurile de muncă cu câte un miner român. 6. Se lucrează în trei schimburi în sistem de funcționare continuă 3 zile cu două zile libere. Oferta este avantajoasă pentru cei care au deja un anumit număr de ani munciți în subteran la o mină în România și le lipsesc un număr de ani, până la 20, în vederea pensionării la împlinirea vârstei de 50 de ani. Cei interesați pot contacta nr. telefon: 00421905554971 sau e-mail: jchrenc@gmail.com Organizația Caritas Alba Iulia angajează pedagog social/asistent social/educator la Centrul de zi pentru copii Maria Stein. Cerințe: studii în domeniul social/pedagogic. Informații suplimentare la: 0747.220029/ 0747.220027.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Apare o perspectivă nouă care pe altul l-ar entuziasma, dar nu și pe tine. Păcat, ai putea rata o șansă excelentă dacă lași îndoiala să te conducă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, posesori atestat profesional și card tahograf, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos. Telefon 0729.272272.

Ești implicat într-o acțiune dificilă, ce necesită un consum imens de energie și concentrare, dar deși sursa de efort ești tu, capul acestei acțiuni trebuie să fie altcineva.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

• SC Elcompet SRL angajează electricieni calificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str. A. Iancu, nr. 1 (în spatele Poliţiei). Telefon 0254.548068. ______________________________________________

Nu cu ton ridicat și nici cu predici severe îi vei convinge pe cei care nu sunt de acord cu tine să te asculte, ci numai cu duhul blândeții! Rămâi calm și amabil, n-are ce să strice!

• Spedition Transcontinental SRL, distribuitor autorizat Ursus, Nestle, HTS Hongta (țigări), Dr.Otker, Parmalat, angajează agent de vânzări pentru Valea Jiului. Se oferă condiții specifice domeniului de activitate, iar cei interesați pot depune CV-ul la sediul societății din Petroșani, str. Oltului, nr.34, sau la adresa de e-mail: adinistoroiu@yahoo.com, telefon 0751.517298. ______________________________________________

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Simți nevoia să împărtășești veștile bune și cu alții, care, prin laudele și felicitările lor, te motivează și mai mult să duci mai departe ce ai început.

• Night Club angajează animatoare. Relații la telefon 0720.497935.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

VÂNZĂrI

Dacă pleci la drum, va fi o călătorie fructuoasă, în care ai ocazia de a întâlni exact oamenii de care ai nevoie într-un proiect important, iar succesul oricărei colaborări este asigurat.

HOrOSCOp

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599.

www.zvj.ro joi, 18 februarie 2016

DIVERSE

EDILITARE

Vulcan

Să ﬁe lăsată la o parte pe motiv că „e a lui Coltescu?” Inginerul Aurel Gălăţan,

cel care coordonează echipa de muncitori de la SC ZONA D, plasată la acest punct de lucru, mi-a spus că, în continuarea operaţiunilor de bordurare şi, apoi, de asfaltare a drumului, se reface şi trotuarul din faţa blocului D2. Cel care, din Bulevardul Mihai Viteazul, dă în parcarea din capătul străduţei amintite.

Totuşi,

Un fapt de reţinut. În lucrările de modernizare derulate pe strada Nicolae Titulescu, în partea de est a Vulcanului, este cuprinsă şi străduţa de peste drum de Şcoala Gimnazială Nr.5. Nu o dată am scris

despre gropile şi noroaiele care se formează pe străduţa asta după fiecare ploaie sau ninsoare. Străduţa aceasta, care face legătura dintre blocurile „D” de la bulevard şi strada Nicolae Titulescu, este foarte umblată. Îndeosebi de către copiii care se duc şi vin de la şcoală. Dar şi de autoturismele care se duc spre parcarea din capătul ei sau de autovehiculele de transport pâine ale SC Amira SRL, fosta Kenaan.

în zonă fiind, m-a mirat un lucru. În proiectul constructorilor nu apare repararea de la „A” la „Z” a drumului care dă

în spatele pieţei agroalimentare. De treaba asta m-am mirat nu numai eu. A semnalat problema şi un cititor asiduu al a ZVJ care, nu o dată, mi-a făcut cunoscute diferite aspecte contrastante pe care el le-a zărit. N-aş vrea să fac speculaţii. Cum că anume străduţa asta a fost lăsată la o parte, fiindcă pe o mare porţiune a ei se întinde partea din spate a magazinelor fraţilor Marin şi Viorel Coltescu. M-aş bucura şi aş relata imediat dacă aş auzi că, posibil, lucrarea să fi fost prinsă în proiect, dar încredinţată altei firme de construcţii. Aşa să fie? Gheorghe OLTEANU

Primăria Petroşani

Bani pentru proiectare

Municipalitatea Petroşani începe lucrările de reparaţii, amenajare şi modernizare în teren. Ne referim aici la lucrările de drumuri, pentru că lucrările la proiectele de investiţii ale unor instituţii au început deja, un bun exemplu fiind lucrările demarate la grădiniţa „I.G. Duca”.

Direcţia Administrarea Domeniului Public şi Privat Petroşani a încheiat deja un contract pentru realizarea studiilor tehnice pentru lucrările programate pentru anul acesta. Au fost cheltuiţi 120.000 lei pentru servicii de proiectare. Documentaţiile comandate de Primăria Petroşani includ PT, DTAC, DDE, CS, verificatori dar şi asistenţă tehnică din partea proiectantului. Cele mai mari proiecte infrastructurale ale Primăriei Petroşani includ anul acesta lucrări de modernizare a străzilor din Colonie, reabilitarea cinematografului, reabilitarea termică a instituţiilor de învăţământ, realizarea drumurilor spre Parâng, o parte a centurii şi giratoriul dinspre Petrila. Alina PIPAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 232 l 18 februarie 2016 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

Astăzi „Petro Aqua” şi Primăria municipiului Petroşani

Marchează „Ziua Brâncuşi”

Un caiet „Petro Aqua” de excepţie şi care nu trebuie ratat!

convinşi că interesul pasionaţilor de artă şi valori naţionale va fi cu atât mai mare.

Scrisoarea doamnei Sorana Georgescu-Gorjan şi două expoziţii

Pe lângă discursurile care vor avea loc, prilejuite de lansarea Caietului Petro Aqua, de activitatea marelui sculptor român şi de legătura sa cu Petroşaniul, în cadrul manifestării culturale va fi citită şi scrisoarea distinsei doamnei Sorana GeorgescuGorjan, fiica inginerului Georgescu–Gorjan, ca un mesaj adresat organizatorilor şi celor prezenţi în sală la eveniment. În paralel, acţiunea va fi dublată de două minunate şi unice expoziţii, una filatelică cu denumirea „Brâncuşi în filatelia română”, şi cealaltă de artă fotografică intitulată sugestiv „Montarea Coloanei Infinite la Tg-Jiu în anul 1937”.

Patru argumente forte

„Suntem cu toţii bucuroşi că prin Legea 305, din decembrie anul trecut, are loc recunoaşterea oficială a tot ce a însemnat şi înseamnă pentru noi, românii, marele sculptor Constantin Brâncuşi, cel care a avut contribuţii hotărâtoare – decisive chiar – la înnoirea imaginii sculpturii universale, la crearea de noi viziuni în ceea ce înseamnă sculptura în general, dar şi la imaginea limbajului în sculptura modernă. Acest eveniment coincide şi cu o cifră rotundă – 140 de ani de la naşterea titanului sculpturii româneşti şi universale – eveniment care cu atât mai mult trebuie marcat de toţi românii. Dar şi de noi, petroşenenii, pentru că, să nu uităm – şi amintesc asta ori de câte ori trebuie – prin trecerea lui Brâncuşi prin Petroşani şi turnarea Coloanei Infinite, municipiul nostru e îndreptăţit să organizeze o manifestare în acest sens, dar şi să păstreze vie imaginea inegalabilului sculptor român. Aş dori să mai menţionez un aspect important, cu care noi, hunedorenii, trebuie să ne mândrim şi chiar dacă l-am mai spus, doresc să-l repet, ca să nu se uite de către nimeni: Petroşaniul şi judeţul Hunedoara au avut o contribuţie covârşitoare la realizarea Complexului Sculptural Calea Eoilor din Tg-Jiu. Acest fapt se dovedeşte clar şi simplu prin următoarele: 1. Coloana Infinită a fost realizată la Atelierele Centrale Petroşani în perioada august-noiembrie 1937; 2. Piatra folosită la realizarea celorlalte capodopere din ansamblul sculptural provine de la Cariera Banpotoc situată la 12 km de Simeria; 3. Cele 42 de scaune de travertin au fost realizate de firma Pietroasa din Deva; 4. Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii au fost finalizate până în starea brută de cioplitorii în piatră ai firmei Pietroasa din Deva, conduşi de maistrul devean Meier (apoi, în 1938, Constantin Brâncuşi finalizând opera)”, a declarat pentru ZVJ, Ovidiu Rizopol.

Plăcuţe despre Brâncuşi

Poftiţi la eveniment!

Nu ne rămâne decât să vă invităm astăzi, 18 februarie, în Sala de Marmură a Primăriei Petroşani, să asistaţi la o discuţie despre Brâncuşi şi operele sale, despre legătura sculptorului cu Petroşaniul şi Valea Jiului. Câteodată se mai întâmplă lucruri frumoase şi inedite în micul nostru târg şi ar fi păcat să scăpaţi evenimentul, mai ales cei care iubiţi arta şi frumosul. Până atunci vă propunem excepţionalul „film” al turnării Coloanei, preluat din „Istoria Realizării Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani”, Caietul „Petro Aqua”, număr realizat de Ovidiu Rizopol. Corneliu BRAN

PRăVăLIA CU ISTORII

FILMUL COLOANEI

„Filmul” cu fotografiile ce redau în succesiune realizarea lucrării la Petroşani şi montarea Coloanei Infinite la Târgu-Jiu

joi, 18 februarie 2016

PRﾄシﾄキIA CU ISTORII III

IV PRﾄシﾄキIA CU ISTORII

joi, 18 februarie 2016