1859 vieri 22 ian 2016 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege A

)

împotriva UI! DEVĂRUL

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Expertiza în cazul Colectiv

Directorul institutului, doctor inginer Artur Găman, a declarat că raportul (aflat în stadiul de draft) va fi remis Institutului Naţional de Expertize Criminalistice din Bucureşti, care le-a solicitat specialiştilor de aici şi cele două ventilatoare din clubul Colectiv, pentru o expertiză paralelă. Ancheta desfăşurată în laboratoarele din Valea Jiului a fost una deosebit de complexă şi a vizat modul de producere şi propagare a incendiului, dar şi natura fumului degajat în incendiu. Artur Găman a precizat că au fost efectuate sute de ore de simulare

Publicaþie de istorii din Valea Jiului

Curs valutar: 1€ = 4,5320 lei 1$ = 4,1614 lei 1₤ = 5,8830 lei

vineri, 22 ianuarie 2016 Anul IX • nr. 1859 • 8 + 8 pagini • Preţ: 1 leu

Anul VIII

Nr. 229-230

22 ianuarie 2016

8 pagini

Supliment al Ziarului Văii Jiului

Istorii administrative. Lupeniul - localitatea care a fost declarată de două ori oraş:

O dată de legionari şi o dată de comunişti!

18 octombrie 1940. Decizia primarului Craioveanu

Lupeniul era comună rurală în toamna anului 1940, iar primar era Moise Craioveanu. În această zi, de 18 octombrie 1940, este emis un proces verbal, care va deveni istorie pentru urbea Lupeniului: „Noi, Craioveanu Moise, primarul comunei Lupeni, potrivit dispoziţiunilor art. 194 din Legea Administrativă, ne-am întrunit dimpreună cu dl. Viorel Ioan, notarul comunei Lupeni, în şedinţă de consiliu pentru a decide asupra următoarei chestiuni: 1. Urbanizarea comunei rurale Lupeni. No. 23/ 1940.

Deciziune

Redactor şef: Marian BOBOC

computerizată şi mii de ore de manoperă pe macheta la scară a locului în care s-a produs focul, întreaga expertiză fiind realizată gratuit de către institut. De asemenea, presiunea publică asupra acestui raport a crescut dificultatea întregii anchete, a mai spus directorul Artur Găman. Pe baza expertizei

A fost ﬁnalizată

Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă din Petroşani au finalizat expertiza tehnică în cazul incendiului din clubul Colectiv, raportul experţilor urmând să fie trimis la Bucureşti.

Director: Cătălin DOCEA

Noi, primarul comunei Lupeni, văzând pe deoparte situaţia numerică a locuitorilor comunei Lupeni, care în prezent are circa 15.000 locuitori, în mare majoritate angajaţi ai societăţilor industriale S.A.R. Petroşani şi S.A.R. Vâscoza Românească, iar de altă parte constatând că interesele populaţiei comunei Lupeni reclamă o administraţie locală mai completă şi organizată pentru a satisface mai bine nevoile administraţilor, Văzând că pentru o nouă organizare prin o dezvoltare a serviciilor locale, în situaţia de comună rurală, n-are posibilităţile legale pentru a dispune de veniturile ordinare necesare unei administraţii reclamată de nevoile locale, Considerând că această comună, cel mai mare centru industrial din judeţul Hunedoara, trebuie să ia forma administrativă de oraş, pentru a se putea dezvolta şi din punct de vedere urbanistic, creând în această regiunea izolată un centru urban plăcut pen-

tru populaţia locală, cât şi pentru vizitatorii de pretutindeni, Având în vedere că prin urbanizare comuna Lupeni ar dispune de destule resurse de venituri ordinare atât pentru organizarea unei administraţii corespunzătoare nevoilor populaţiei locale, cât şi pentru îndeplinirea lucrărilor edilitare devenite urgente şi absolut necesare şi Considerând că veniturile viitoare pe care s-ar baza comuna, n-ar aduce noi şi mai grele sarcini pentru contribuabili, diferenţa de venituri ordinare urmând să fie obţinută de la cele 2 (două) mari industrii ce sunt în plină activitate, Pentru aceste consideraţiuni, potrivit dispoziţiunilor art. 5 din Legea Administrativă, Decidem: Propunem ca comuna rurală Lupeni să fie declarată de comună urbană, potrivit dispoziţiunilor art. 5 din Legea Administrativă. Prezenta deciziune se afişează timp de 10 zile libere pe tabla de afişaj din sala de aşteptare a primăriei. Nemaifiind alt obiect la ordinea zilei, şedinţa se încheie”. Tot în această zi, de 18 octombrie 1940, după şedinţă, se mai întocmeşte un proces verbal referitor la… procesul verbal al şedinţei: „Se constată de noi, primarul şi notarul comunei Lupeni, că procesul verbal încheiat în şedinţa de consiliu a comunei Lupeni, ţinută la 18 octombrie 1940, în ziua de astăzi s-a pus spre vedere publică la această primărie. Drept pentru care am încheiat şi semnat prezentul proces verbal”. În perioada interbelică autorităţile locale informau cetăţenii asupra actelor administrative prin intermediul aşa-zisei publicaţiuni care era nu doar afişată, ci şi strigată prin batere de tobă. Iată care

era conţinutul publicaţiunii No. 2659/ 1940 din 18 octombrie 1940: „Se aduce la cunoştinţa tuturor locuitorilor comunei Lupeni, că în ziua de astăzi s-a pus spre vedere publică pe tabla de afişaj din sala de aşteptare a primăriei comunei Lupeni, deciziunea 23/ 1940 cons. din 18 Octomvrie 1940, privind urbanizarea comunei Lupeni. Toţi cei nemulţumiţi sau care ar avea ceva de obiectat, vor depune contestaţiunile respective la această primărie, în termen de 10 zile libere, începând cu ziua de astăzi, pentru a fi înaintate locului în drept”. Parcă 18 octombrie 1940 ar fi fost Ziua proceselor verbale, căci un alt proces verbal (No. 2658/ 1940) consemnează: „(...) deciziunea No. 23/ 1940 cons. din 18 Octombrie 1940, privind urbanizarea comunei Lupeni, în ziua de astăzi s-a afişat în sala de aşteptare de la primărie şi publicat prin batere de tobă prin întreaga comună”. Veţi vedea mai încolo de ce s-a insistat cu numărul mare de procese verbale menite să arate faptul că deciziunea a fost adusă la cunoştinţa lupenenilor a avut rostul ei…

21 octombrie 1940. Cererea prefectului către ministru

După ce a luat act de decizia primarului Craioveanu, Prefectul judeţului Hunedoara solicită Ministrului Afacerilor Interne să întreprindă toate diligenţele pentru declararea Lupeniului ca oraş: „Având în vedere deciziunea Primăriei comunei Lupeni, judeţul Hunedoara, prin care se propune declararea acestei comune de comună urbană, ţinând faptul că această comună are peste 15.000 de locuitori, că întreg aspectul şi toată viaţa acestei comune este de comună urbană şi nu rurală, că are toate mijloacele necesare pentru întreţinerea serviciilor necesare unei comune urbane, că este cel mai mare centru industrial din judeţul Hunedoara şi în fine că pentru a se putea dezvolta din punct de vedere urbanistic în interesul general, este cazul ca să se declare comună urbană, drept care pe temeiul art. 5. Leg. Adm. Vă rugăm să binevoiţi a dispune întocmirea Decretului Lege de declararea acestei comune, comună urbană”.

14 noiembrie 1940. Pretorul Tocaciu socoteşte veniturile urbane…

Orice s-ar spune, clădirea Primăriei Lupeni avea farmec

Prefectul îi solicită pretorului plăşii Petroşani, Ioan Tocaciu, întocmirea mai multor situaţii (administrativă, economică etc.), din care să reiasă cu exactitate portretul viitorului oraş. La 14 noiembrie 1940, pretorul Ioan Tocaciu îi trimite prefectului următorul raport: „I. Situaţia administrativă a comunei Lupeni faţă de nevoile locale este în suferinţă, deoarece la o populaţie – în majoritate flotantă – de 15.000 locuitori, trebuiesc cel puţin încă o dată atâţia funcţionari şi personal de serviciu, cu servicii locale administrative mai complete. II. Situaţia economică a comunei este foarte slabă. Comuna nu dispune de averi mobile sau

Astăzi, 24 ianuarie, să ne aducem aminte de înaintașii noștri, care prin sacrificiile lor au contribuit la unitatea națiunii și la formarea statului român modern. Învățând din trecut, să privim spre viitor cu încrederea că generațiile ce vin vor avea dorința și puterea de a construi o Românie cu care să ne mândrim. LA MULȚI ANI! Primar, Ilie PĂDUCEL

tehnice realizate la institutul din Petroşani, singurul din România abilitat să facă asemenea analize, organele de cercetare penală vor începe ancheta care va elucida cauzele şi împrejurările incendiului din octombrie 2015. (sursa: RADOR)

LA ORDINEA ZILEI

Deşi primăriile şi-au luat angajamente că nu se mai fac datorii la termoficare,

următoarea situaţie: suma facturată pentru agentul termic de la Paroşeni, în perioada noiembrie 2015 ianuarie 2016 (inclusiv) este de 592.902,04 lei pentru Termoficare Vulcan, reprezentată de lichidatorul judiciar Cuantum SPRL Deva. Din această factură s-a încasat de către cei de la Paroşeni suma de 100.000 lei, soldul existent fiind de 492.902,04 lei. În fine, la Lupeni, Universal Edil reprezentată în momentul de faţă de lichidatorul judiciar General Activ Expert IPURL Petroşani are facturată pe perioada noiembrie 2015 - ianuarie 2016 (inclusiv) suma de 108.294,19 lei, din care s-a plătit 65.469,76 lei, rămânând un sold de 42.824,43 lei! Deci, Lupeniul stă cel mai bine la acest capitol al datornicilor.

Datorile au ajuns la o cifră ameţitoare

Datoriile primăriilor din cele trei municipii ale Văii Jiului continuă să constituie o mare problemă şi să conturbe activitatea Termocentralei Paroşeni în sistemul de încălzire centralizat. Deşi au existat în 2015 voci din cadrul primăriilor sau a edililor care susţineau că datoriile vechi, istorice, vor fi greu de depăşit la nivelul administraţiilor locale şi a societăţilor de termoficare aflate într-o situaţie critică după cum se ştie, iată că la începutul anului suntem în posesia unor cifre grăitoare, primite de la directorul Vişan. Cifrele atestă că debandada datoriilor către Paroşeni a societăţilor de termoficare continuă!

Datorii vechi totale de peste 95 de milioane lei noi!

Datoriile din acest sezon rece de aproximativ - 1,5 milioane lei (noi)

Suma facturată în toamna care a trecut şi iarna aceasta (septembrie 2015-ianuarie 2016 - inclusiv) pentru S.C. Termoficare S.A. Petroșani, care, în momentul de faţă are administrator judiciar pe Herald Consult IPURL Orăştie, este de 2.992.156,77 lei, în timp ce suma încasată este de 1.988.824,77 lei. Rămâne un sold de 1.003.332 lei! Trecem mai spre vest, şi la Vulcan întâlnim

Iată datoriile vechi înscrise la masa credală: Termoficare Petroşani are de plată imensa sumă de 54.904.011,59 lei, Termoficare Vulcan plus „decedata” Pregoterm - 11.200.668,21 lei, în timp ce Universal Edil Lupeni are de plată o altă sumă astronomică: 30.300.000,73 lei! Adunate toate aceste cifre dau un rezultat ameţitor de aproape 100 de milioane lei noi! În acest context chiar că nu îi înțelegem pe unii primari care mai aburesc poporul că firmele păstorite, adică puse în cap de consiliile locale și primării, nu au datorii la termoficare. Dacă aceste datorii ar fi fost plătite, și situația CEH ar fi fost un picuț mai bună. Corneliu BRAN

Un eveniment „istoric” s-a întâmplat în Staţia CFR Petroşani:

Sala de aşteptare are căldură după 26 de ani!

După ce consilierul local petroşenean Viorel Pascu s-a înhămat de unul singur, nesprijinit de niciun coleg de partid sau de consiliu local (ba a mai fost luat şi în băşcălie de către unii reprezentanţi ai administraţiei publice locale, nu dăm numele dar se ştiu ei...), să dea în judecată pe cei de la Regionala CFR Petroşani pentru faptul că au lăsat mai bine de două decenii şi jumătate gara din municipiu de izbelişte, iar călătorii nu au nici cele mai elementare condiţii în sala de aşteptare, la toaletele publice şi pe peroane, un „eveniment istoric” s-a întâmplat în ianuarie anul acesta: după 26 de ani, aşa-zisa sală de aşteptare, improvizată şi vai de ea, are căldură! La acest lucru a contribuit o investiţie (mare investiţie, oare nu v-a durut mâna domnilor?) a CFR-ului, care au achiziţionat şi montat o centrală electrică, montată după sărbători (că doar de ce să fie fericit clientul de sărbători, nu?), pe data de 10 ianuarie 2016.

Nemulţumirea consilierului petroşenean

)

Ziarul Vaii Jiului

Pe adresa primită de consilierul local Pascu în decembrie 2015, de la Ministerul Transporturilor, după 80 de zile de la prima sesizare făcută (timp în care consilierul a mai trimis o adresă!), cei din minister transmiteau că va fi climatizată sala de aşteptare şi vor fi reabilitate toaletele. Primul lucru s-a înfăptuit, dar al doilea încă nu. Poate mai Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

pe la primăvară încolo. Până atunci, după vagoane, băieţi...

Procesul încă nu are stabilit primul termen

Procesul intentat de consilierul Pascu este pe rol. Numai că, din când în când, consilierului i se tot trimit adrese prin care e somat de Judecătoria Timişoara să trimită chitanţe pentru timbre. Consilierul crede că toate sunt făcute pentru a-l face să renunţe la acest proces: „Aşa-i când te judeci cu statul... Judecătoria Timişoara mi-a trimis în noiembrie 2015 o adresă, prin care mi-au cerut să mai trimit chitanţe pentru timbre judiciare de 70 de lei. M-am conformat. În decembrie, aceeaşi judecătorie îmi mai trimite o adresă, pe acelaşi motiv, dar de data aceasta de 200 lei. Păi, de ce nu mi-au trimis de la început, măcar să ştiu suma... Ori au de gând şi în ianuarie să o ţină tot aşa? Mai că îţi vine să renunţi când vezi atâta lânceazeală şi tachinare. Iar unii mai şi râd de mine, în loc să mă ajute, să mă susţină. De parcă aş vrea confort pentru mine! Te lupţi cu naiba! Acum aştept termenul de judecată. Parcă văd cum se va tot prelungi procesul, că aşa-i în România”, ne-a declarat dezamăgit Viorel Pascu. Corneliu BRAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Luni,

Gheorghe Ile se va întâlni cu lichidatorul

În şedinţa ordinară de ieri dimineaţă, unul din punctele aflate la ordinea de zi a fost cel referitor la „stabilirea tarifului de distribuire a energiei termice începând cu una ianuarie 2016”.

Până aici e bine

Nu este prima oară când, la început de an, consilierii locali vulcăneni dau cu „pentru” la tarifele deja aprobate de către administraţia publică locală vulcăneană. Este, însă, pentru prima oară, după decenii de funcţionare a sistemului centralizat de termoficare, când se pune problema privind închiderea acestuia în plină iarnă.

acesta. Patru sute de abonaţi vulcăneni şi o instituţie publică riscă să facă cunoştinţă cu plăcerile resimţite de oamenii gheţarilor în caz că nu se va găsi o soluţie. Şcolile şi grădiniţele din Vulcan au toate centrale termice pe gaz, aşa că nu se pune problema în cazul lor. Şi spitalul, căci el e instituţia publică pomenită, are centrală termică proprie,

Primarul şi-a găsit susţinător

Preţul per Gigacalorie

este acelaşi ca anul trecut. 152,26 de lei (fără TVA) pentru populaţie, şi de 186,73 de lei, tot fără TVA, pentru agenţii economici. La acelaşi procent de 18,46 la sută a rămas şi subvenţia asigurată de primărie. Problema este că, din februarie, sistemul centralizat de termoficare vulcănean va fi pus în pioneze. Asemenea unui fluture în insectar. SC Termoficare Vulcan SA, societate care distribuie energia termică livrată de Termocentrala Paroşeni, a fost înghiţită cu totul de faliment, iar anunţul adus la cunoştinţa Primăriei Vulcan este că, de la 1 februarie, se va sista livrarea de agent termic.

Chestiunea e groasă de tot,

s-a arătat îngrijorat însuşi primarul Gheorghe Ile, mai ales că vine acum, în plină iarnă şi pe un ger ca

www.zvj.ro vineri, 22 ianuarie 2016

acesteia către termocentrală te fac să te prinzi cu mâinile de cap. Miliarde şi miliarde de lei vechi. Ca atare, ca să mai abţină o amânare a datei de la care ar urma ca furnizarea agentului termic să fie suspendată, Gheorghe Ile s-a gândit la o soluţie care crede el că va fi acceptată în discuţiile pe care le va purta. Este vorba despre mărirea, în lunile februarie-martie, a procentului de subvenţie acordat de la bugetul local abonaţilor la sistemul centralizat de termoficare. Undeva, am înţeles eu, de la 18 la 48 la sută. Nici Ile nu-i sigur dacă solicitarea lui va avea sorţi de izbândă, dar o va face.

numai că aceasta nu poate să facă faţă singură temperaturii de afară. Iar despre cele câteva sute de abonaţi ce să mai zic? Nu le rămâne decât să se călească eroic în apartamente de gheaţă.

Luni, la

SEE Paroşeni, este programată o întâlnire între primarul Ile, directorul uzinei şi lichidatorul desemnat cu funeraliile SC Termoficare Vulcan SA. Datoriile

în demersul său în persoana consilierului local PSD Petru Hodor. Acesta a agreat propunerea creşterii procentului de subvenţie, dar l-a îndemnat pe Gheorghe Ile să pedaleze în continuare pe materializarea unui proiect mai vechi. Acela al unul ADI de Termoficare la nivelul întregii Văii. Chestiune deja moartă şi îngropată, din moment ce, la vremea aceea, CA al CEH nici nu a vrut să audă de aşa ceva. Tot Petru Hodor a tras semnalul de alarmă în privinţa a ceea ce se va întâmpla cu punctele termice dacă ele vor fi oprite. „Nu cumva vor apărea recuperatorii de ţeavă, iar sistemul de termoficare din Vulcan se va distruge?”, a avertizat el. Ceea ce, să recunoaştem, nu-i prea departe de adevăr şi n-ar fi de mirare dacă chiar aşa s-ar petrece. Mai ales că există antecedente. Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE

SPORT

Ierarhie discutabilă, dar justiﬁcată

Atleta Florentina Marincu, de la CNS „Cetate” Deva, câştigătoare a trei medalii europene şi a trei balcanice, la senioare şi junioare, a fost desemnată sportiva anului în judeţul Hunedoara, de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret. Boxerul Cosmin Gîrleanu, de la CSS Hunedoara, campion mondial şi vicecampion european la juniori, şi gimnasta Andreea Munteanu, legitimată la CNS „Cetate” Deva, campioană europeană la senioare, ocupă la egalitate locul doi, în topul celor mai buni sportivi hunedoreni de la discipline olimpice pentru anul 2015.

La sporturi neolimpice, multipla campioană mondială şi continentală la fotbal-tenis Anamaria Ghergel, de la Comexim Lupeni, este pentru al şaselea an consecutiv lidera ierarhiei judeţene. Festivitatea de premiere a celor mai buni sportivi ai județului va avea loc miercuri, 27 ianuarie. Atleta Florentina Marincu are ca performanțe de „vârf” în anul 2015 o medalie de bronz la Campionatul European de senioare și un aur continental la junioare, boxerul Cosmin Gîrleanu

Topul disciplinelor neolimpice, dominat de sportivii din Valea Jiului

Anamaria Gherghel de la secția de fotbal-tenis a clubului Comexim R Lupeni a fost desemnată ca fiind cea mai bună sportivă la probele neolimpice. A fost urmată în clasament de colega sa, Mariana Lică. George Condescu de la CSM Jiul Petroșani, secția de karate, ocupă locul patru al podiumului. Pe locul cinci este o altă sportivă din Vale, Ana Maria Rizescu de la Comexim R Lupeni, iar pe locul șase se află o sportivă revelație, Andreea Polifronie de la secția de karate a CSM Jiul Petroșani.

Discipline sportive neolimpice

1. Anamaria GHERGHEL, senioară, CS Comexim Lupeni, fotbal-Tenis. Antrenor: Dima Druncea. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Cvintuplă campioană europeană la simplu, dublu, triplu, dublu mixt şi triplu mixt, Campionatul European de Fotbal Tenis, Târgoviște, 18-22.11.2015; Triplă campioană națională la simplu, dublu şi triplu. 2. Mariana LICA, junioară, CS Comexim Lupeni, fotbal-tenis, antrenor: Dima Druncea. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Triplă campioană europeană la triplu seniori, dublu mixt și triplu mixt tineret, Campionatul European de Fotbal Tenis, Târgoviște, 18-22.11.2015; Dublă campioană națională de seniori la dublu și triplu; Dublă campioană națională de juniori la dublu și triplu. 3. Andra KOVACI, junioară, CS Cristal

facebook.com/ziarulvaiijiului

se remarcă printr-un titlul de campion mondial la juniori, iar gimnasta Andreea Munteanu e campioană continentală la nivel de senioare. Compararea acestor performanţe „majore” ale primilor trei clasaţi lasă loc la interpretări şi discuţii interminabile, mai ales că părerile şi preferinţele sunt diverse şi foarte împărţite. Iubitorii boxului ar putea spune că un titlul de campion mondial, unicat la nivelul judeţului Hunedoara în anul 2015, ar fi trebuit să îi aducă primul loc în topul judeţean pugilistului Cosmin Gîrleanu, antrenat de Ilie Captari. Cei care preferă gimnastica ar aduce ca argument faptul că Andreea Munteanu deţine singurul titlul european la nivel de senioare în judeţ şi că ea ar merita de fapt laurii pentru anul 2015, întrucât performanţele lui Gîrleanu au fost la nivel de juniori. Indiferent de preferinţe și opinii, calculele obiective bazate pe punctajele oficiale ale Ministerului Tineretului şi Sportului o poziționează pe merit pe Florentina Marincu în postura de sportiva anului 2015 în județul Hunedoara, astfel că alegerea DJST Hunedoara este una greu de contestat. Pe locul trei în topul sporturilor olimpice se află judoka Lidia Marin, de la SCM Deva, care este medaliată cu bronz la Campionatul

Hațeg, taekwon-do ITF. Antrenor: Cosmin Oprescu. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Dublă campioană mondială la tehnici speciale cu echipa și spargeri forţă, Campionatul Mondial de Taekwon-Do ITF, Jesolo, Italia, 2731.05.2015; Vicecampioană europeană și medaliată cu bronz – tehnici speciale individual / echipe, Campionatul European de Taekwon-Do ITF, Glasgow, Scotia, 22-25.10.2015; Campioană națională de juniori. 4. George CONDESCU, junior, CSM Jiul Petroșani, karate. Antrenor: Radu Polifronie. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Vicecampion mondial de tineret și dublu campion mondial de juniori la kumite echipe și mixt, Campionatele Mondiale de Arte Marțiale (Skdun), Subotica, Serbia, 0911.10.2015; Medaliat cu bronz la kumite individual, Campionatul European (Skdun), Daugavpils, Letonia, 1819.04.2015; Vicecampion național și medaliat cu bronz.

Wind Speed

angajează șoferi profesioniști CE pentru relația Germania – Suedia. Relații la telefon 0752.233949.

Mondial și vicecampioană europeană. Ocupanții primelor trei locuri în clasamentul celor mai buni sportivi ai judeţului Hunedoara împreună cu toți ceilalți sportivi care sunt prezenți în topuri merită felicitări pentru că au obținut rezultate notabile având condiții de pregătire modeste. Este greu de crezut cum într-un județ care alocă resurse modeste sportului sportivii au obținut două medalii continentale la nivel de senioare și două mondiale la nivel de juniori. Să nu uităm că sportivii de la Comexim R Lupeni au fost la un pas de desființare și totuși au strâns din dinți și au mers mai departe. Sportivii prezenți în topurile celor mai buni performeri ai anului 2015 vor fi premiați de Direcția Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara miercuri, 27 ianuarie, de la ora 14:00, la Sala de conferințe a Teatrului de Arta Deva. În cadrul tradiționalei gale a sportului hunedorean vor primi recompense și cele mai bune cluburi publice și private și cei mai buni antrenori ai anului.

18-19.04.2015; Campioană națională și medaliată cu bronz la kumite.

7. Dorin Marian BROTEI, senior, CNS Cetate Deva, gimnastică aerobică. Antrenor: Mădălina Susan. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Vicecampion european și locul I cu echipa în clasamentul pe națiuni , Campionatul European de Gimnastică Aerobică, Elvas, Portugalia, 06-08.11.2015; Locul V la aerodance, Cupa Mondială de Gimnastică Aerobică, Borovets, Bulgaria, 02-03.05.2015; Vicecampion național la trio. 8. Mircea Cristian POPA, senior, CS Ronin Deva, karate tradițional, sportiv / antrenor. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Campion european la kumite echipe, Campionatul European de Karate Traditional Fudokan, Napoli, Italia, 27-29.03.2015; Campion național la kogo - kumite. 9. Alin Mihai POPA, junior, CNS Cetate

5. Ana-Maria RIZESCU, senioară, CS Comexim Lupeni, fotbal-tenis. Antrenor: Dima Druncea. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Dublă campioană europeană la dublu şi triplu, Campionatul European de Fotbal Tenis, Târgoviște, 18-22.11.2015; Dublă campioană națională la dublu și triplu.

6. Andreea Izabela POLIFRONIE, cadetă, CSM Jiul Petroșani, karate. Antrenor: Radu Polifronie. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Dublă vicecampioană mondială la kumite individual și echipe mixt și medaliată cu bronz la Campionatele Mondiale de Arte Marțiale (Skdun), Subotica, Serbia, 0911.10.2015; Campioană europeană la kumite echipe mixt și medaliată cu bronz la kumite individual, Campionatul European (Skdun), Daugavpils, Letonia,

Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul

Deva, gimnastică aerobică. Antrenor: Mădălina Susan. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Campion european - mixt perechi, vicecampion european cu echipa și locul VI la individual, Campionatul European de Gimnastică Aerobică, Elvas, Portugalia, 0608.11.2015, Locul V la aerodance, Cupa Mondială de Gimnastică Aerobică, Borovets, Bulgaria, 02-03.05.2015; Campion național la mixt perechi și vicecampion național la individual.

10. Patricia VACARIU, junioară, CS Elite Center Hunedoara, karate. Antrenor: Ilie Zamfir. Principalele rezultate sportive în anul 2015: Dublă medaliată cu bronz, Campionatele Mondiale de Karate, Tbilisi, Georgia, 01-03.05.2015; Vicecampioană națională la kumite, dublă medaliată cu bronz la kata și kumite , Campionatul Național de Karate Shotokan. Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Hotel Petroşani

angajează urgent barmani-ospătari

CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.

Scriitorii de după gratii “Amintiri din puşcărie”! (Eugen Ilișiu – Deva)

Nu-și face probleme! Din sancțiune, doar o parte Va ispăși-o-n închisoare, Căci, sigur, scrie el vreo carte, La câte cunoștințe are!

Avantajul pedepsei cu executare Este bine când se-aplică Sancțiunea cu-nchisoare: În celula aia mică, Pari un scriitor mai mare!

Posibilitatea reducerii din pedeapsă, pentru deținuții care scriu cărți... științifice, a generat un adevărat fenomen. Cu ajutorul unui mecanism în care au fost implicați editori, profesori universitari și membri ai comisiilor din penitenciare, s-au tipărit din ce în ce mai multe volume. Fenomenul care a iscat valuri în presă și a intrat în atenția DNA–ului nu a trecut neobservat de umoriști. Vă ofer un grupaj de epigrame dedicate „scriitorilor” de după gratii, însoțit de caricaturi realizate de artistul constănțean, Leonte Năstase.

(Liviu-Sergiu Manolache – Bergamo) Cercetarea românească pe noi culmi Când se împotmolește cercetarea Iar tema e prea grea pentrunțelepți, Găsește DNA-ul rezolvarea, Mai arestează doi băieți “deștepți”. (Dan Norea – Constanța) Încă un politician reţinut pentru luare de mită

Primise o sumă cam mare, A fost reţinut şi, I’m sorry, Probabil, va face-nchisoare… Aşa se-nmulţesc scriitorii! Ce e puşcăria? E puşcăria locu-n care Se-ntâmplă o minune mare: Analfabeţii infractori Devin, îndată, scriitori! (Vali Slavu – Aninoasa)

Pușcăria Iată cum în noua eră, Locul de reeducare A ajuns pepinieră De talente... literare!

(Iulian Bostan – Gohor, Galați)

Oportunitate Toți „scriitorii” brusc loviți de har, Ce au furat și au averi și case, Eu aș propune-n penitenciar, La zi, să facă minim zece clase. (David Valentin – Orăștie)

Vrem și noi! Aș vrea, colegi și dragi colege, Să vă expun un mare vis: Vreau procurorii să ne lege, Că prinde bine, văd, la scris! (Laurențiu Ghiță – București) Amintiri… Creangă va intra-n uitare, Căci de-acuma se vor scrie, Cu o râvnă tot mai mare,

www.zvj.ro vineri, 22 ianuarie 2016

UMOR ÎN HA... MAJOR

lectură

ZVJ vă recomandă

Cărţile Ivonei Altfel … şi totuşi Alice, de Lisa Genova, Editura „Trei” – colecţia „Fiction Connection”, Bucureşti, 2015.

Acest roman reprezintă o altă perspectivă a cumplitei boli numite Alzheimer. În aceste pagini de o dureroasă francheţe, Alice Howland, un cercetător de renume mondial în domeniul lingvisticii, cu studii aprofundate despre memorie, dezvoltarea limbajului şi funcţiei cognitive ale copiilor, se îmbolnăveşte de Alzheimer. Alice descoperă că uită anumite cuvinte, că nu mai ştie ce anume trebuie să predea la un curs, deşi l-a revizuit cu câteva ore înainte, şi îşi rătăceşte tot mai des lucrurile. Aceste pagini descriu drama trăită de o mamă care este condamnată să nu-şi mai recunoască niciunul dintre copii. Alice simte acest lucru ca pe o pierdere a identităţii, înţelegând efectul devastator pe care îl va avea boala asupra creierului. Interesantă turnură iau lucrurile în momentele în care Alice scapă treptat de toate ideile preconcepute despre viaţă (idei şi concepţii dobândite de-a lungul întregii vieţi) şi începe în schimb să „simtă” lumea înconjurătoare. Una dintre fiicele ei doreşte să fie actriţă şi, în ciuda criticilor aduse de mama ei, ea urmează nişte cursuri pentru amatori. Tocmai această fiică pe care Alice ar dori să o vadă intrând în lumea teatrului şi actoriei prin studii formale va fi cea care o va ajuta să rămână legată de prezent prin intermediul sentimentelor. Intuiţia, sensibilitatea pentru frumos şi înţelegerea întâmplărilor dincolo de aparenţe sunt laturile care se manifestă tot mai puternic, pe măsură ce dimensiunea conceptuală şi abstractă se descompun asemenea unei pânze deşirate cu urzeala distrusă. Pierderea orientării în spaţiu, momentele de rătăcire îi transformă pe aceşti bolnavi în nişte copii, care trebuie îngrijiţi cu deosebită atenţie şi cu mult efort de cei din jurul lor. Ecranizarea filmului, în 2014, Still Alice, în regia lui Richard Glatzer şi Wash Westmoreland, având drept protagonişti principali pe magnifica actriţă Julianne Moore şi pe binecunoscutul Alec Baldwin, urmăreşte îndeaproape firul epic al cărţii, deşi finalul romanului a fost uşor adaptat pentru marele ecran, probabil pentru simplu motiv că un spectator doreşte să vadă o încheiere, pe când un roman îşi permite luxul de a lăsa povestea deschisă spre interpretarea şi imaginaţia cititorului. Ivona BERCEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Începând din 14 ianuarie, beneﬁciarii S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroșani își pot plăti factura ONLINE

Modalități de creare şi utilizare a contului online pentru vizualizarea şi achitarea online a facturilor. Crearea unui cont pentru vizualizarea şi achitarea online a facturilor Apa Serv Valea Jiului presupune parcurgerea următorilor paşi: 1. Accesarea paginii web Apa Serv la adresa web http://www.asvj.ro/ 2. Accesarea secţiunii Cont Client, fie dând click pe textul-link care anunţă NOU!!!PLATA ONLINE CU CARDUL! din prima pagină a site-ului ASVJ, fie din secţiunea Clienţi, urmând link-ul Click aici pentru a accesa secțiunea Cont Client 3. În pagina web ce se va deschide ca pagină separată, clientul îşi va crea un cont (click pe textullink Înregistrează-te). Datele necesare creării contului care vor fi completate în pagina web nou deschisă sunt, în ordine, Cod client, Cod intern, Adresa de e-mail, Telefon, Parola şi Parola (verificare), cu menţiunile (*) următoare: Toate câmpurile sunt obligatorii, Codul client și codul intern se găsesc pe

facturi, începând din 2016, în colțul dreapta-sus, alături de date client, Pentru numărul de telefon se introduc 10 cifre şi Parola trebuie să aibă cel puțin 6 caractere. 4. Contul odată creat, conectarea/ autentificarea utilizatorului se face completând Adresa de email şi Parola asociate contului în câmpurile corespunzătoare. Datele accesibile din contul personal sunt, pe lângă datele personale (accesibile în secţiunea Contul meu, unde clientul poate modifica numărul de telefon, poate opta pentru primirea facturii pe mail şi poate schimba parola asociată contului), date legate de facturile emise (secţiunea Evidenţă facturi), plata acestora (secţiunea Plata facturi online), precum şi evidenţa plăţilor efectuate (în secţiunea Evidență plăti).

Menţionăm că la plata online a facturilor nu se percep comisioane, procesarea datelor se face rapid, clientul având, astfel, acces la contul nou-creat oricând, de oriunde. Birou Presă S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroșani

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai în preajma ta oameni pe care te poţi baza, în care poţi avea încredere, de la care vei primi soluţii practice, idei profitabile, sprijin concret. Nu sunt simple promisiuni.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Chiar dacă atmosfera devine ceva mai tensionată în jurul tău, nu o privi ca pe un atac la persoană, ci ca pe motivaţia perfectă să te implici trup şi suflet pentru a arăta că eşti bun.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Uneori, cele mai bune schimbări în viaţă le faci la furie, într-un moment de tensiune în relaţia cu cei care nu te înţeleg. Fă pasul, dar nu te aştepta şi la felicitări.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

curs.

Chiar dacă eşti implicat într-un proiect de lungă durată, nu te aştepta ca lucrurile să evolueze lin, în acelaşi ritm, de la un capăt la altul. Mai apar şi hopuri pe par-

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Luptă pentru ceea ce doreşti, nu aştepta să pice din senin, pentru că nu se va întâmpla aşa. Fii sigur că scopul tău e greu de atins, nimic nu ţi se oferă pe tavă!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te implici cu atâta iubire şi înţelegere în problemele altora, încât eşti în stare să le iei complet pe umerii tăi, doar ca să le fie celor dragi mai bine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ia taurul de coarne şi fă ce trebuie făcut, pentru că situaţia în care te afli are nevoie de o intervenţie promptă, care se bazează pe norme şi legi clare. Nu poţi face nimic la voia întâmplării.

Ieri, la şedinţa extraordinară de Consiliu Local Petroşani,

Au fost votate 11 proiecte de hotărâre Pentru data de 21 ianuarie, începând cu orele 15:00, primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-ridzi, a convocat o şedinţă extraordinară de consiliu local, având în vedere că pe ordinea de zi s-au aflat mai multe proiecte de investiţii, şi nu numai, foarte importante pentru localitate, ce nu suportau amânare. Din cei 19 consilieri locali s-au prezentat la şedinţă doar 12, restul absentând din diverse motive. Totuşi, cvorumul a fost suficient pentru votarea celor 11 proiecte propuse, toate trecând de vot, devenind astfel hotărâri de consiliu. Chiar dacă vom reveni pe marginea proiectelor votate, deoarece unele chiar merită a fi consemnate mai în amănunt, vă prezentăm azi câteva din subiectele ce au format aceste proiecte la şedinţa de ieri: studiile de fezabilitate pentru lucrările de construire a unor puncte centrale şi reţele de termoficare pe gaze la patru licee şi şapte şcoli din localitate; alimentarea cu gaze naturale la patru obiective din Petroşani (Şcoala Gimnazială nr. 2, Grădiniţa nr. 2, cantina socială şi punctul de colectare a deşeurilor); reabilitarea termică a şcolilor I.G. Duca, Avram Stanca, Şcoala Gimnazială nr. 7; reabilitarea străzii 1 Decembrie 1918 - de la avion şi până în zona benzinăriilor din Aeroport, pe o distanţă de 1.900 de metri (lucrarea va fi făcută jumătate, din câte ne-a informat preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Adrian David, la început de an şi de această instituţie); încheierea unui acord de parteneriat privind acţiuni comune

LICITAȚII

• SC Ocolul Silvic Carpatina SRL cu sediul în Petrila, str. Republicii, nr.220, jud. Hunedoara, oferă spre vânzare lemn de foc, provenit din confiscări, în cantitate de 7,00 mc. Licitația va avea loc în data de 03.02.2016. Informații la telefon 0254.514004, 0755.090463 și 0755.090467.

PIErdErI

mica publicitate

• Pierdut anexă certificat de înregistrare de la sediul social din municipiul Vulcan, str. Căprioara nr.10, jud. Hunedoara, și certificat constatator nr.32845 din 03.07.2008 de la sediul secundar din sat Bănița, comuna Bănița, str. Lunca Botani nr.1, jud. Hunedoara, aparținând SC MN Trading RO SRL, înregistrată la Reg.Com. sub nr. J20/87/2000, având CUI RO12719604. Se declară nule. ______________________________________________

• Pierdut certificat constatator nr. 39787 din 31.10.2011 de la sediul secundar din orașul Aninoasa, str. Vulculești, fosta stație de betoane, jud. Hunedoara, aparținând SC PANUNG SRL, cu sediul social în municipiul Petroșani, str. Independenței, bloc 33, sc.1, et.4, ap.19, jud. Hunedoara, înregistrată la Reg.Com. sub nr. J20/933/2011, având CUI RO29133994. Se declară nul. ______________________________________________ • Pierdut certificat constatator de la sediul social din localitatea Petrila, str. 8 Martie, bloc 52, ap.54, jud. Hunedoara, aparținând SC ANITA GALERY SRL, înregistrată la Reg.Com. sub nr. J20/1701/2008, având CUI 24695304. Se declară nul.

ANGAJĂrI

mica publicitate

• Angajăm șoferi cu și fără experiență, categoria C+E, pentru transport marfă comunitate. Asigurăm pregătirea profesională și oferim un pachet salarial avantajos. Telefon 0729.272272.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu toate îţi ies aşa cum ai fi dorit, dar nu trebuie să te opui finalurilor bruşte. Poate e mai bine aşa, poate aceasta e singura soluţie valabilă, ca atare acceptă vestea pe care o primeşti, chiar dacă pare mai degrabă un compromis.

• Sc Elcompet SRL angajează electricieni calificaţi. CV-urile se depun la sediul firmei din Petroşani, str. A. Iancu, nr. 1 (în spatele Poliţiei). Telefon 0254.548068. ______________________________________________

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

• Angajăm muncitori calificați și necalificați construcții, inginer construcții și instalații. Telefon 0733.074546. ______________________________________________

Nu pune la suflet veştile nu tocmai plăcute care vin azi spre tine. Ignoră-le, tratează-le ca pe nişte lucruri banale care nu merită nicio atentie, pentru că nu are rost să te împovărezi cu ele.

• Sală de jocuri din Petroșani angajează personal. Relaţii la telefon 0735.650.483.

VÂNZĂrI

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai ajuns la un nivel foarte bun al unui proiect căruia îi acorzi importanţă mărită. Eşti mândru de tine, şi meriţi un premiu!

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________ • Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Eşti copleşit de o stare emoţională obositoare, care îţi consumă toate resursele de energie. E un fel de stres continuu care te macină.

AUTo

mica publicitate

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Simţi adevărul cu inima, nu cu mintea sau conştiinţa, ca atare ascultă ce-ţi spune vocea din interiorul tău!

HorosCoP

mica publicitate

ale primăriei şi consiliului local cu Crucea Roşie - filiala Petroşani; utilizarea excedentului bugetar din 2015 (e vorba de cele peste 37 de miliarde lei rămase de care ne spunea primarul în ultimul interviu – care vor fi folosiţi „doar la investiţii în 2016”); aprobarea numărului de asistenţi personali ale persoanelor cu handicap grav. Următoarea şedinţă, de data aceasta una ordinară, va avea loc în joi, 28 ianuarie, când pe ordinea de zi se va afla probabil şi un proiect cu bugetul local al administraţiei petroşenene în 2016. Corneliu BrAN

www.zvj.ro vineri, 22 ianuarie 2016

DIVERSE

ACTUALITATE

La Vulcan

Primarul mustăcios se felicită pentru achiziţia politică făcută prin racolarea în PSD a lui Ioan Dorel Şchiopu Miercuri după-amiază, Ioan Dorel Şchiopu, fost lider marcant al filialei vulcănene a Partidului România Mare, şi-a pierdut statutul de independent politic dobândit acum aproape doi ani, după ce a demisionat de bunăvoie din formaţiunea întemeiată de defunctul Vadim Tudor. Printre ai cărui admiratori şi susţinători se afla şi ex-consilierul vulcănean PRM.

În tot răstimpul

în care a stat fără partid, Ioan Dorel Şchiopu a fost curtat în mod asiduu de către reprezentaţii mai multor partide politice. Au încercat să-l readucă în tabăra lor, mai întâi, foştii colegii din PRM, care i-au pus pe tavă o funcţie politică babană la Deva. L-a ademenit Costel Avram în PNL. Apoi, au încercat să-l racoleze politic aşchiile politice care s-au ivit din PRM după moartea lui Corneliu Vadim Tudor. Apoi, fireşte, lui Dorel Şchiopu i-a fost dat să audă în urechi, tot mai des şi insistent, sunetul de sirenă al PSD-ului.

Acum n-are importanţă

dacă sirena trasă de Gheorghe Ile aducea mai mult la sunet cu sirena de la Uzinele Griviţa a lui Vasile Roaită, decât cu cel al femeilor jumătate peşte şi jumătate bust imens şi chip de înger, de care sunt ademeniţi marinarii. Cert este că, în cele din urmă, Dorel Şchiopu a cedat. Asta s-a petrecut miercuri, la ora 18:00, la sediul din centrul vechi al organizaţiei PSD Vulcan. Aici, Ioan Dorel Şchiopu şi-a pus semnă-

tura pe adeziunea care-i certifică pe deplin calitatea de membru şi ataşamentul lui pentru acest partid.

Nu am apucat să discut

cu Dorel Şchiopu despre ce anume l-a făcut ca, în final, să cedeze şi să facă pasul în formaţiunea politică locală al cărei şef este primarul Gheorghe Ile. Mai toată ziua de ieri, când am încercat să-l sun, telefonul lui era ocupat. Bănuiesc că, în mare, ar fi vorba despre promisiunile ademenitoare pe care Ile i le-a susurat de-a lungul perioadei în care i-a făcut o asiduă curte politică.

Ioan Dorel Şchiopu

nu-i deloc băiat prost, iar Ile ştie asta foarte bine. Dimpotrivă, IQ-ul lui îl depăşeşte bine pe al unora care se gudură de mandate bune pe lângă primar. Ca atare, nu ar fi de mirare dacă, la alegerile locale din iunie, l-am vedea pe Dorel, pe afişul şi pe lista de candidaţi la funcţia de consilier local, printre primii cinci preferaţi. Eu unul, sincer, nu aş fi deloc surprins. Şi asta, pentru că, în momentul de faţă, prestanţa consilierilor locali PSD Vulcan este foarte subţire, iar Ile a mirosit demult că unii de-ai lui ar putea sări oricând în barca pesedistă la care vâslesc suporterii lui Marin Coltescu. Or, din cauza asta mustăciosul râde în sinea lui şi se felicită pentru achiziţia politică făcută. Gheorghe OLTEANU

Premiantul săptămâni:

Jurnalistul Nicolae Stanciu

Un moment special pentru breasla jurnaliștilor din județul Hunedoara va avea loc sâmbătă, 23 ianuarie 2016, la Deva: protagonistul „Premianților fără premii” este ziaristul cu 50 de ani de foc continuu în meserie, Nicolae Stanciu.

Drumul vieții

Este cel care în anii ‘80 era membru al OIJ - Organizația Internațională a Jurnaliștilor - și avea legitimația cu numărul 11 în România a AIPS - Asociația Internațională a Presei Sportive, ambele cu sediul la Paris. Așadar, ziaristul Nicolae Stanciu, al 90-lea premiant din cadrul campaniei „Premianții fără premii”, va împlini, mai în toamnă, 50 de ani de activitate neîntreruptă în presa scrisă, hunedoreană și națională. „Născut la Sebeș-Alba, unde a absolvit și liceul, Școala medie mixtă în terminologia vremii, în 1959, prima promoție cu 11 clase, nimic nu prevestea un viitor jurnalist, mă rog, ziarist. Ba, mai mult și-a început tinerețea ca elev al Școlii tehnice de muncitori cu înaltă calificare din cadrul Grupului școlar de chimie din Făgăraș, după absolvirea căreia a ajuns muncitor înalt calificat, conform atestatelor școlare, la Fabrica chimică Orăștie, mecanic de întreținere la secția Tanin, și apoi, la mase plastice. Întâlnirea cu iubirea ce se va dovedi pe viață l-a determinat să-și continue studiile, de data aceasta universitare, la Cluj, la Istorie-filozofie, apoi la Drept, doi ani, și, din nou, la Istorie-filozofie, pe care le va și absolvi într-un final... Din 1966, iubirea înfiripată la Orăștie îl aduce la Deva, unde, absolut din întâmplare, ajunge corector la ziarul local, Drumul socialismului, când și debutează, în 10 octombrie, cu pamfletul Ploaia și taxiul. Apoi reporter, redactor, redactor principal - categoria de calificare cea mai râvnită, care se dobândea regulamentar după 9 ani de vechime, și, în mod excepțional, cu derogări înainte de termen... Consacrat ca ziarist de sport, a fost beneficiarul șansei de a scrie dintr-un domeniu în plină expansiune în județ, marile cluburi și numeroasele asociații sportive oferind cu generozitate... materie primă cronicarului pe care-l salutăm în mod deosebit.”, spun organizatorii evenimentului. Implicat direct, inclusiv în aducerea Nadiei Comăneci la Deva, în 27 martie 1977, la inaugurarea Sălii Sporturilor, și apoi în mutarea lotului național de gimnastică și înființarea Centrului Olimpic Deva, cronicarul a fost și suporter al Jiului Petroșani, dar marea sa pasiune avea să fie Corvinul Hunedoara. În 22 decembrie 1989 s-a numărat printre cei câțiva fondatori și a fost secretarul de redacție al primului număr al ziarului „Cuvântul Liber”. De atunci, până recent i-ați văzut semnătura sub articole și cronici în publicații locale și în ziare centrale, în calitate de corespondent. În ultimii trei ani a fost editorialist la Ziarul hunedoreanului, iar în prezent este titular pe Blogul Bătrânului Cronicar.

Simbol al profesionalismului

„Din fan declarat și entuziast al întâmplărilor socio-culturale Premianții fără premii, încă unice în România, iată-mă... premiant! Nu știu dacă mi se cuvine această onoare. Când mentorul acestei manifestări citadine, domnul Dan Terteci, mi-a propus să fiu al 90-lea premiant, am trăit un moment de cumpănă. Între onoarea ce mi se propune și îndoiala dacă merit sau nu. Mi-am zis că dacă meritul constă în vârsta biologică înaintată și vechimea de aproape o jumătate de secol în presa scrisă, hunedoreană și nu numai, atunci va trebui să vin în fața Dumneavoastră cu aceste poveri. De care nu mă voi plânge. Dimpotrivă! A fi contemporan și cronicar, timp de 50 de ani, al evoluției vieții în acest ținut magic este o onoare! Cu ea mă prezint și vă mulțumesc pentru împlinirea ei”, a mărturisit Nicolae Stanciu organizatorilor evenimentului. „Pentru toate acestea, pentru cele arătate mai sus, pentru dragostea manifestată față de publicul cititor, pentru exemplul de dăruire, vă propunem să ne întâlnim cu el și să-i spunem că-i mulțumim pentru ceea ce ne oferă, un exemplu de om. Sâmbătă, 23 ianuarie 2016, ora 11:00, domnul Nicolae Stanciu vine să-l cunoaștem. Aveți ocazia să-l priviți în ochi, să-i spuneți o vorbă caldă și să fiți parte dintre cei care îi vor mulțumi oficial printr-o diplomă și un buchet de flori venind în fața statuii lui Decebal din centrul Devei”, ne-au transmis organizatorii evenimentului. Mihaela PETROȘAN

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VIII l Nr. 229-230 l 22 ianuarie 2016 l 8 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

Istorii administrative. Lupeniul - localitatea care a fost declarată de două ori oraş:

O dată de legionari şi o dată de comunişti!

18 octombrie 1940. Decizia primarului Craioveanu

Deciziune

21 octombrie 1940. Cererea prefectului către ministru

14 noiembrie 1940. Pretorul Tocaciu socoteşte veniturile urbane…

Orice s-ar spune, clădirea Primăriei Lupeni avea farmec

PRăVăLIA CU ISTORII

imobile producătoare de venite, decât într-o foarte mică măsură, pentru două chirii din edificiul primăriei. Singurele şi serioasele venituri se bazează pe impozitele şi taxele comunale. Comuna Lupeni are în comun cu comuna Bărbăteni de sus o pădure comunală, prevenită din împroprietărirea, în anul 1924, când comuna Bărbăteni de sus era înglobată la comuna Lupeni, ca un simplu cătun. Această pădure este pe cale de regenerare, deci nu produce nici un venit. Păşunea comunală nu produce decât veniturile necesare acoperirii cheltuielilor bugetare cuvenite şi obligatorii. Faţă de această situaţie, comuna Lupeni trebuie să-şi construiască un abator care să corespundă cerinţelor locale actuale, refacerea străzii Regele Ferdinand şi altor drumuri comunale. III. Pentru a justifica cele expuse în Deciziunea primarului No. 2658 din 19 Octombrie 1940, dată în conformitate cu art. 194 din legea administrativă, arătăm mai jos situaţia impozitului comunal ad-valorem, calculat la cantităţi medii ce comuna Lupeni poate obţine în mod sigur de la S.A.R. Petroşani, potrivit dispoziţiunilor punctului 15 din tabloul de impozite şi taxe comunale anexă, la legea administrativă din 1938 Aug. 14 şi prevăzute de art. 166 dacă ar deveni comună urbană: 1. Pentru cărbunele scos din mina Lupeni şi transportat pentru C.F.R. şi alte instituţiuni publice şi particulare, socotind o medie de 200 vagoane la zi cu o greutate de 10.000 kg., în 350 de zile a lei 10.000 – vagonul, rezultă un venit total de Lei 1.400.000. 2. Pentru 500 vagoane de grâu ce intră în raza comunei Lupeni pentru a fi măcinat în moara din Lupeni, a Lei 12.000 vagonul, rezultă un venit total de lei 12.000. 3. Pentru cantitate medie de 5.250 vagoane de lemn de mină şi cherestea ce intră în comună prin gara Lupeni, pentru depozitul de lemn al minei Lupeni, a 20.000 vagonul, rezultă un venit de Lei 210.000 lei. 4. Pentru cantităţile de fierărie, alte materiale şi alimente sosite sau ieşite din raza comunei, socotind o medie obiectivă, rezultă un venit de Lei 100.000.

Rezultă, deci, un venit total de Lei 1.722.000 numai de la S.A.R. Petroşani din acest singur impozit, cât timp, în prezent comuna Lupeni încasează anual de la numita societate minieră total de impozite în sumă de lei 1.100.00, plus amortizarea din împrumutul de Lei 5.500.000, în sumă de Lei 500.000, în total 1.600.000. Rezultă o diferenţă de Lei 122.000. 5. De la Fabrica Vâscoza Românească ar reveni comunei Lupeni impozit ad-valorem în suma de Lei 500.000. 6. Aceste două sume de la o singură categorie de impozit ar face total lei 2.200.000. 7. Suma totală a veniturilor ordinare prevăzută în bugetul comunei Lupeni pe anul financiar 1940/ 1941 este de Lei 2.282.865, în care sumă se cuprind toate taxele şi impozitele legale, de care poate uza comuna. 8. Pentru a se putea face cheltuielilor unei administraţii locale urbane, uzându-se pe 50% de taxele şi impozitele comunale prevăzute pentru comunele urbane, comuna Lupeni ar putea uşor realiza un buget ordinar de lei 4.000.000. 9. Dacă s-ar respecta dispoziţiunile Legii contribuţiunilor directe, în repartizarea reală a veniturilor comunale faţă de impozitul total al S.A.R. Petroşani ce se aşează şi se debitează de la Administraţia Financiară Bucureşti, ar mai rezulta o diferenţă de impozit încasat prin Stat de cel puţin Lei 1.000.000, deoarece comuna Lupeni, în anul 1930 primea de la S.A.R. Lupeni cote adiţionale în suma de Lei 3.500.000, iar după fuzionarea din anul 1931 cu S.A.R. Petroşani aceste cote s-au micşorat la suma ridicolă de Lei 1.300.000. Aceasta ar fi situaţia veniturilor ordinare realizabile la comuna Lupeni dacă ar deveni comună urbană, s-ar face un total de 5.000.000 lei”. Situaţia administrativă şi cea economică, prezentate la punctele I şi II, nu recomandă deloc Lupeniul ca un potenţial oraş, ba din contră… Însă, dacă Lupeniul ca oraş ar încasa impozitele şi taxele comunale de la marii agenţi economici, ar putea strânge în buget, conform simulării, o sumă frumuşică de 5 milioane de lei. Deci, concluzia raportului ar fi: comuna rurală Lupeni era cea mai populată comună din jud. Hunedoara, dar o comună destul de lipsită de posibilităţi financiare; comuna urbană nereşedinţă (oraş) Lupeni ar putea fi o localitate mai prosperă cu câteva milioane la buget decât comuna rurală.

18 decembrie 1940. Lupeniul - declarat oraş

Pare incredibil cât de repede Lupeniul a fost declarat comună nereşedinţă de judeţ, în două luni formalităţile fiind îndeplinite. Decretul-lege No. 4103 din 18 decembrie 1940 poartă semnătura a doi generali, Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri, şi C. Petrovicescu – Ministrul Afacerilor Interne şi a fost publicat în Monitorul Oficial din 23 decembrie 1940: „Generalul Ion Antonescu Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri Asupra raportului Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne cu No. 25058 din 12 Decembrie 1940; Văzând dispoziţiunile art. 5 din legea administrativă din 15 August 1938; Pe baza dispoziţiunilor Decretelor-Legi No. 3052 din 5 Septembrie şi No. 3072 din 7 septembrie 1940; Am decretat şi decretăm: DECRET-LEGE PENTRU DECLARAREA COMUNEI RURALE LUPENI DIN JUDEŢUL HUNEDOARA DE COMUNĂ URBANĂ NEREŞEDINŢĂ DE JUDEŢ

vineri, 22 ianuarie 2016

ARTICOL UNIC. Comuna rurală LUPENI, compusă dintr-un singur sat cu acelaşi nume, din judeţul Hunedoara, se declară comună urbană nereşedinţă de judeţ. Dat în Bucureşti, la 18 Decembrie 1940”. Remarcăm încă o dată operativitatea instituţiilor statului, centrale şi locale, care în ultimele două luni ale anului 1940 s-au confruntat cu două situaţii foarte dificile: cutremurul din 10 noiembrie 1940 (soldat cu mii de răniţi şi morţi) şi explozia din 13 decembrie de la Mina Lupeni (bilanţul tragediei: 51 de morţi, 37 de văduve şi 37 de orfani).

9 ianuarie 1941. Bine-bine oraş, dar de când?

Pretorul I. Tocaciu adresează prefectului judeţului, la 9 ianuarie 1941, precizări referitoare la data efectivă de când Lupeniul devine oraş: „(…) avem onoarea de a Vă ruga să binevoiţi a interveni locului în drept pentru a ni se comunica, cu ce dată este declarată comuna Lupeni, ca urbană, deoarece aceasta nu s-a specificat în Decretul-Lege Nr. 4103/ 1940”. La 10 ianuarie, prefectul nu doar că îl lămureşte pe pretor: „(…) binevoiţi a cunoaşte că potrivit art. 4 alin. ultim din Reg. Legii Adm. toate modificările teritoriale ale comunelor se vor pune în aplicare odată cu începerea exerciţiului financiar următor 1 Mar. 1941”, ci îl şi invită să ia câteva măsuri până la începerea noului exerciţiu financiar, când Lupeni devine oficial oraş: „1. Veţi interveni şi înainta spre aprobarea Prefecturii Regulamentul de organizare a serviciilor, potrivit art. 120-122 din Reg. Legii Adm.; 2. Încadrarea actualilor funcţ. şi recrutarea funcţionarilor ce ar mai necesita, conform Regulamentului de organizare; 3. Întocmirea bugetului după necesităţile administraţiei comunei urbane. Partea bugetului nu se va putea pune în aplicare decât la 1 Apr. 1940. Până la acea dată dacă veţi face pregătirile necesare pentru înfiinţarea veniturilor comunei urbane; 4. Veţi face demersuri pentru înfiinţarea unui comisariat de poliţie, în virtutea Legii pentru organizarea poliţiei; 5. Se va cere înfiinţarea pompierilor militari; 6. Se va cere Min. Finanţelor clasificarea localităţii urbane în categoria corespunzătoare de salarizare. Totodată vă rugăm a ne face propuneri privitor la regruparea comunei Bărbăteni de sus – care urmează să fie trecută la notariatul Uricani sau la un alt notariat”.

3 ianuarie 1941. Reînfiinţarea comisariatului de poliţie

Cum una dintre condiţiile impuse de trecerea la statutul de oraş era şi existenţa unui Comisariat de poliţie, primarul Lupeniului solicită prefectului înfiinţarea unui comisariat, explicând imperativul unei astfel de cereri: „(…) Pentru buna siguranţă şi pentru ca poliţia să poată fi exercitată în mod continuu şi cu rezultate satisfăcătoare, este nevoie ca în acest centru atât de bogat în oameni de toate categoriile, buni şi răi, bogaţi şi săraci, oameni care în marea lor majoritate au aparţinut organizaţiunilor socialiste şi care, poate, în mare parte, în sufletul lor şi astăzi nutresc sentimente favorabile faţă de acestea, şi pentru ca şi noaptea activitatea lor să fie urmărită pas cu pas, zi şi noapte, acasă, în localurile publice şi în alte case de întruniri, este nevoie a se înfiinţa imediat în această comună, pe lângă Postul de jandarmi, şi un Comisariat de poliţie, dotat cu un număr mai mare de agenţi secreţi – care, apoi, să pătrundă prin toate locurile, supraveghind, suspectând şi informându-se despre activitatea fiecărui individ ce activitate desfăşoară. În scopul de mai sus cu onoare vă rugăm să binevoiţi a interveni On. Ministerului de Interne – Dir. Gern. a Siguranţei Statului, ca pe lângă Postul de Jandarmi care cerem să fie menţinut şi în viitor, să se înfiinţeze de urgenţă un Comisariat dotat cu un număr mai mare de agenţi secreţi. Propunem pe dl. Ciocea Aurel, comisar la Poliţia Deva ca şef al acestui comisariat de poliţie”. De remarcat motivaţia primarului: frica de socialişti trebuie păzită cu mulţi agenţi secreţi. De reţinut că în acel moment, ianuarie 1941, la

vineri, 22 ianuarie 2016

Lupeni a funcţionat un Post de Jandarmi şi un Birou al Siguranţei. Pe manşeta cererii primarului Lupeni este scris răspunsul: „În Mon. Oficial Nr. 6-8 I 1941 s-a publicat decizia Min. Internelor”. Am verificat în colecţia Monitorului Oficial, şi, într-adevăr aşa e: „Prin Decizia Ministerială Nr. 101.599 - din 30 Decembrie 1940, se înfiinţează pe ziua de 1 Ianuarie 1940 un comisariat de poliţie în comuna urbană Lupeni, cu următorul personal: 1 comisar, 2 comisari ajutori, 4 agenţi de poliţie, 1 şef de secţie de gardieni publici, 20 gardieni publici şi 1 om de serviciu. Personalul poliţienesc prevăzut mai sus, necesar funcţionării acestui comisariat, va fi repartizat dintre funcţionarii poliţieneşti evacuaţi din teritoriile vremelnic cedate”. Acum, nu ştim dacă numărul de agenţi prevăzuţi de minister în organigramă să deservească poliţia a făcut faţă, non-stop, provocărilor socialiştilor - spaima primarului.

PRăVăLIA CU ISTORII III

De la 1 aprilie 1941. Bărbăteniul de sus se mută la Notariatul Uricani

Din 1931 comunele rurale Bărbăteni de sus şi Lupeni au format o circumscripţie notarială. Însă, odată cu devenirea Lupeniului oraş, Bărbăteni de sus trebuie să se dezlipească de Notariatul Lupeni pentru a se alipi la Notariatul Uricani. Ioan Tocaciu, pretorul plasei Petroşani, comunică prefectului, la 30 Ianuarie 1941: „(…) privitor la regruparea comunei Bărbătenii de Sus, cu onoare Vă rugăm ca să binevoiţi a o repartiza la notariatul Uricani, fiind cel mai apropiat de această comună. Notariatul Uricani, fiind compus numai din 2 comune mici, bunul mers al administraţiei nu va suferi cu nimic prin anexarea comunei Bărbătenii de sus, la cest notariat”. La 17 martie prefectul judeţului Hunedoara emite Deciziunea No. 2997/ 1941: „(…) Considerând faptul că prin declararea comunei rurale Lupeni ca comună urbană, comuna rurală Bărbăteni de sus urmează a fi grupată la o altă circ. Notarială, întrucât singură nu poate forma un notariat, neavând veniturile necesare de întreţinere. Pentru aceste motive (…) Decidem: Art. I. Comuna rurală Bărbăteni de sus se grupează cu data de 1 Aprilie 1941 la circ. notarială Uricani. Art. II. Cu executarea prezentei deciziuni este însărcinat dl. pretor al plasei Petroşani. Art. III. Prezenta deciziune se va publica în Buletinul Oficial al Judeţului şi se va comunica Ministerului Afacerilor Interne”. Reţinem din Procesul Verbal din 31 martie 1941: „Noi, Tocaciu Ioan, pretorul plasei Petroşani,/ Văzând deciziunea Prefecturii Judeţului Hunedoara No. 2997/ 1941 din 17 Martie 1941, prin care se dispune gruparea comunei Bărbătenii de sus, la circumscripţia notarială Uricani, începând cu data de 1 Aprilie 1941. În care cauză deplasându-ne în comuna Lupeni – sediul circumscripţiei notariale Lupeni, în prezenţa D-lor notari Viorel Ioan, notarul Circumscripţiei notariale Lupeni, şi Balomiri Aviron, notarul Circumscripţiei notariale Uricani, şi a D-lor primari Mogoş Lascu, primarul comunei Bărbătenii de sus, şi Ciurea Ion, primarul comunei Uricani, au procedat la predarea-preluarea administraţiei comunei Bărbătenii de sus, pentru gruparea ei la notariatul Lupeni (…)”.

15 ianuarie 1941. Primarul cere păsuire până la 1 aprilie

Prefectul judeţului primeşte la jumătatea lunii ianuarie o cerere de păsuire de o lună pentru a trece la statutul de oraş de la primarul Lupeniului, acesta invocând motive de ordin administrativ şi financiar: „(…) Avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a aproba ca dispoziţiunile susmenţionatului Decret de mai sus referitor la urbanizarea comunei să se pună în aplicare de către comună numai începând cu data de 1 aprilie 1941. Până la această dată comuna îşi va întocmi toate regulamentele, ca: Regulament pentru înfiinţarea serviciilor comunale, Regulament pentru crearea impozitelor şi taxelor comunale şi celelalte formalităţi în legătură cu urbanizarea comunei. Tot până la această dată comuna urmează să-şi reexamineze situaţia financiară provenită în urma convenţiei încheiate între comună şi S.A.R. Petroşani, prin care s-a stabilit plafonul maxim de impozite comunale la suma de lei 1.100.000 anual, urmând să se pronunţe dacă mai este cazul a se menţine această convenţie sau nu, lucru de o foarte mare importanţă în vederea întocmirii bugetului comunal al comunei pe anul 1941/ 1942, care în urma urbanizării comunei va suferi unele simţitoare cheltuieli în plus”. Faţă de impozitele previzionate a se încasa de la Soc. Petroşani, suma convenită cu societatea minieră ca impozite comunale maxime - 1,1 milioane lei – reprezintă o scădere semnificativă.

24 februarie 1941. Surpriză de proporţii: ajutorul de primar o dă la întors!

Lupeniul nu a apucat să intre în pită ca oraş nici măcar o zi, că la 24 februarie ajutorul de primar N. Radu semnează Deciziunea nr. 5/ 1941 cons. (Nr. 1420 a primarului) prin care, surprize-surprize, dar fără Andreea Marin, se propune revenirea la comuna rurală. De ce? Citiţi mai jos: „Noi, primarul comunei Lupeni, judeţul Hunedoara, Având în vedere că comuna Lupeni, prin Decretul-Lege No. 4103 din 18 Decembrie 1940 a Domnului General Ion Antonescu – Conducătorul Statului, a fost declarată comună urbană nereşedinţă de judeţ. Considerând, însă, că atunci când s-a cerut declararea acestei comune ca comună urbană, nu s-a ţinut cont şi de dorinţa locuitorilor. Având în vedere că comuna, ca şi comună urbană, nu ar putea exista din cauza lipsei de venituri suficiente, ceea ce ar aduce majorarea impozitelor, fapt care va da loc la nemulţumiri, Având în vedere că, în consfătuirea care a avut loc în ziua de azi (24 februarie

– n.a.) sub preşedinţia subsemnatului, cu toţi reprezentanţii tuturor claselor sociale, toţi şi-au manifestat dorinţa ca, comuna să rămână şi pe mai departe comună rurală, cu excepţia tuturor salariaţilor publici, care au cerut menţinerea comunei ca şi comună urbană, Având în vedere că aceştia din urmă sunt infim de puţini faţă de reprezentanţii care au cerut menţinerea comunei ca şi comună rurală. În baza drepturilor acordate nouă prin Legea Administrativă DECIDEM: Art. 1. Propunem a se reveni asupra Decretului-Lege No. 4103 din 18 Decembrie 1940 a Domnului General Ioan Antonescu, Conducătorul Statului, prin care comuna Lupeni din judeţul Hunedoara, a fost declarată comună urbană-nereşedinţă de judeţ şi cerem menţinerea ei şi pe mai departe ca şi comună rurală. Art. 2. Prezenta deciziune se va înainta Preturei plasei Petroşani şi Prefecturii Judeţului Hunedoara, spre a fi înaintată Ministerului de Interne, spre soluţionare. Art. 3. Domnul Notar este încredinţat cu executarea prezentei deciziunei. Art. 4. Drept care am dat prezenta deciziune”. A doua zi, 25 februarie, Deciziunea No. 5/ 1941 cons. „s-a pus spre vedere publică” la primărie.

26 februarie. Şi pretorul susţine revenirea

Din adresa pretorului Tocaciu reţinem faptul că nici minerii, nici angajaţii de la Vâscoza nu vor ca Lupeniul să devină oraş: „Consultând personal populaţia comunei, am constatat că afară de funcţionarii de Stat, cca. 100 la număr, aproape toată populaţia este de părerea ca să se revină asupra Decretului Lege de mai sus, rămânând şi pe mai departe Lupenii comună rurală. Îndeosebi, muncitorii mineri, aproximativ 7.000 la număr, împreună cu reprezentanţii Soc. Petroşani şi Vâscoza Românească sunt pentru revenirea la comună rurală. Deciziunea primarului s-a luat ţinându-se seamă de dorinţa majorităţii populaţiei. Propunerea noastră, de asemenea, este – văzând dorinţa aproape unanimă a populaţiei – de a se reveni asupra Decretului Lege cu numărul de mai sus, rămânând comuna Lupeni şi pe mai departe comună rurală”. Faptul că muncitorii de la principalele societăţi de pe raza Lupeniului refuzau in corpore acest pas înainte administrativ al localităţii lor ar fi putut fi rodul şi al unei manipulări a conducătorilor societăţilor, care aveau de câştigat dacă Lupeniul rămânea comună rurală, neplătind impozite de oraş. Dacă mai adăugăm şi zvonul că lupenenii-orăşeni vor plăti taxe mai mari, putem creiona rădăcinile acestui refuz.

6 martie 1941. Funcţionarii vor oraş. Pretorul o ţine pe-a lui…

Decizia nr. 5/ 1941 cons. a consiliului Lupeni este contestată, la 6 martie 1941, Pretura plasei Petroşani de către funcţionarii publici, în număr de 100. Iată explicaţia pretorului Tocaciu către prefect: „(…) Contra acestei deciziuni s-a depus în termen o contestaţie din partea funcţionarilor publici şi a unui mic număr de comercianţi (...). Îndeosebi funcţionarii publici depun toate sforţările pentru ca Lupenii să rămână comună urbană, căci în felul acesta beneficiază de drepturi de chirie şi alte avantagii, pe care o comună rurală nu le poate oferi. Însă majoritatea populaţiei împreună cu reprezentanţii Soc. Petroşani şi Vâscoza Românească, care înglobează un număr de aproximativ 7.000 muncitori, sunt contra menţinerii şi pe mai departe a acesteia ca comună urbană. Pentru ca Lupenii să poată exista ca comună urbană, cu multiplele servicii ce se cer unei astfel de comune, ar fi nevoie, în primul rând, ca se dispună de veniturile necesare. Cum, însă, nu dispune de alte surse serioase de venituri, afară de cotele adiţionale, provenite din impozitele plătite de către cele două societăţi, căci micii comercianţi ce există în această comună, în urma faptului că Soc. Petroşani îşi aprovizionează singură muncitorii, nu vor putea suporta o majorarea a impozitelor şi taxelor comunale, în aşa măsură ca să se poată realiza veniturile necesare. Pe de altă parte, comuna nu dispune nici de localul necesar pentru instalarea poliţiei de Stat, iar Soc. Petroşani, singura care dispune de unele clădiri mai încăpătoare şi igienice, refuză categoric a pune la dispoziţie un local, motivând că localurile existente nu sunt suficiente nici pentru serviciile lor. În aceeaşi situaţie s-ar afla

IV PRăVăLIA CU ISTORII

şi funcţionarii ce ar urma să fie numiţi, căci în comună nu sunt clădiri particulare pentru închiriere, iar societatea abia îşi poate adăposti funcţionarii săi. Comuna Lupeni nu dispune de acele realităţi economice şi sociale, ce ar putea-o transforma aievea într-o comună urbană, cu multiplele ei cerinţe de urbanistică şi salubritate. În urma considerentelor de mai sus, propunem aprobarea Deciziunii nr. 1450 din 24 Februarie a.c. a primarului comunei Lupeni, rugându-vă să binevoiţi a interveni forurilor în drept, pentru a se reveni asupra Decretului Lege Nr. 4103 din 18 Decembrie 1940, prin care această comună a fost declarată de comună urbană”.

27 martie 1941. Prefectul îl însărcinează pe pretor să execute cercetări preliminare

În adresa nr. 8.407/ 1941 prefectul judeţului îi explică pretorului Tocaciu paşii pe care trebuie să-i urmeze, pentru ca Lupeniul să scape de hlamida urbanităţii şi să revină comună: „Vă delegăm a vă deplasa la faţa locului, unde veţi face cercetările preliminare, ţinând seamă de situaţia financiară, economică, căi de comunicaţie, aşezare topografică, interesele administrative şi ale locutorilor etc. Toate aceste constatări vor fi cuprinse în corpul unui proces verbal dresat de Dvs. la faţa locului. Un extras din acel proces va fi afişat de secretarul primăriei, la uşa primăriei, în termenul prevăzut de art. 38 din Legea Adm. După expirarea termenului de afişare, avizul în cauză împreună cu eventualele contestaţiuni le veţi expedia deliberării consiliului comunal, sub preşedinţia Dvs”.

7 aprilie 1941. O radiografie a Lupeniului

Disciplinat, pretorul Tocaciu ascultă ordinul superiorului său, prefectul de Hunedoara, şi se deplasează la Lupeni pentru cercetări preliminare pe care, la 7 aprilie, le nemureşte în procesul verbal nr. 604/ 1941, care reprezintă o radiografie a localităţii Lupeni a anului 1941 (oraş sau comună, nu contează..): „Noi, Tocaciu Ioan, pretorul plasei Petroşani, conformându-ne dispoziţiunilor ordinului Prefecturii Judeţului Hunedoara – Serviciul Administrativ No. 8.407/ 1941, privitor la declararea comunei urbane Lupeni de comună rurală, în care cauză deplasându-ne în comuna Lupeni, unde făcând cercetările preliminare ordonate şi sondând opinia tuturor straturilor sociale din comună în această chestiune, constatăm următoarele: 1. Situaţia financiară a comunei.

Când cu deciziunea de consiliu a comunei Lupeni No. 23/ 1940 cons. s-a cerut urbanizarea comunei rurale Lupeni, era în vigoare şi aplicabile impozitele prevăzute la punctele 1-15 din tabloul de impozite şi taxe comunale prevăzut de art. 166 din Legea Administrativă, din care impozite comuna spera, ca prin urbanizare să poată obţine circa 60% din totalul veniturilor ordinare viitoare. Cum însă prin Decretul Lege No. 456 din 28 februarie 1941, publicat în Monitorul Oficial No. din 28 Februarie 1941, aceste impozite comunale importante au fost înlocuite cu alte venituri încasabile prin Stat, ce nu produc 25% din veniturile ce s-ar fi putut realiza din impozitele comunale menţionate (taxa ad-valorem şi impozitul asupra valorilor locative a clădirilor) şi cum nici pe baza dispoziţiunilor Legii Administrative şi nici a Legilor Financiare în vigoare nu se pot realiza veniturile ordinare necesare cheltuielilor ordinare unei administraţii urbane, teza urbanizării, respectiv menţinerea comunei Lupeni ca oraş cade de la sine. Comuna Lupeni a devenit oraş, respectiva comună urbană nereşedinţă, prin Decretul Lege No. 4103 din 18 Decembrie 1940, pe baza deciziunii de consiliu a comunei No. 23/ 1940 cons., motivată pe baza posibilităţilor financiare de atunci şi pentru că aceasta era o dorinţă expresă a edililor regimului fostei mişcări legionare, care a procedat arbitrar, fără consultarea obştei locale în cauză. Singurul contribuabil serios, pe care se poate conta şi de la care se poate încasa un impozit producând venituri ordinare încasate de comună şi prin fisc, maxime de Lei 1.200.000 – 1.500.000 lei, este S.A.R. Petroşani. Comerţul în comuna Lupeni, făcându-se în mare parte de Consumul muncitorilor S.A.R. Petroşani, iar cel particular foarte anemic, nu poate produce comunei un venit ordinar mai mare de maximum 150.000 – 200.000 Lei anual. 90% din locuitorii comunei Lupeni capi de familie sunt muncitori mineri, care nu pot fi impuşi la impozite comunale, fără ca să simtă familia, în actuala fluctuaţie de preţuri la articolele de consumaţie, faţă de câştigul lor slab. La aceasta se mai adaugă şi faptul că 30% din muncitori sunt flotanţi, care, din punct de vedere fiscal, ar crea numai încurcături pentru finanţele locale. Aplicarea unui impozit comunal pentru funcţionarii publici din localitate, în actuala situaţie financiară, încă ar lovi greu în existenţa lor. Agricultorii din comuna Lupeni, săraci şi constituind un total de circa 150 familii, nu pot suporta impozite pe clădiri şi alte impozite comunale ce nu le-au plătit şi plătesc ca săteni rurali. Faţă de toate aceste greutăţi de a crea venituri ordinare pentru comună, comuna Lupeni are în vigoare o convenţie fiscală cu S.A.R. Petroşani, ce s-a făcut în favorul comunei, prin care convenţie, comuna se scapă uşor de o datorie de peste 500.000 lei către numita Societate, datorie ce datează încă din anul 1930, pentru lucrări edilitare importante şi pe care greu le-ar putea amortiza pe altă cale. 2. Situaţia Economică Comuna Lupeni, afară de păşunea comunală, n-are nici o altă avere imobilă ce i-ar putea produce venituri ordinare, decât 2 localuri din edificiul primăriei şi gheretele din piaţa comunală. Comuna Lupeni n-are nici o situaţie economică locală ce i-ar putea oferi venituri ordinare sigure mai importante. Singura întreprindere economică de la care se pot aştepta venituri ordinare sigure este S.A.R. Petroşani, cu care comuna Lupeni are convenţie din punct de vedere al impozitelor comunale, pentru o perioadă de 10 ani, ce este făcută în interesul comunei, convenţie aprobată de Prefectura Judeţului Hunedoara cu No. 2868 din 13 Februarie 1939, pe baza hotărârii comunei Lupeni din 17 Decembrie 1938. Comuna Lupeni este un centru industrial cu 90% a locuitorilor muncitori minieri flotanţi, nefiind un centru cu o populaţie băştinaşă care ar dispune de proprietăţi

vineri, 22 ianuarie 2016

imobile în localitate, producătoare de venituri pentru comună. 90% a proprietăţilor imobile clădite local formează dreptul de proprietate al S.A.R. Petroşani, care proprietăţi sunt scutite de impozite pe clădiri potrivit normelor fiscale în vigoare. 90% a locuitorilor comunei Lupeni, fiind mineri, care în lipsă de instalaţiile necesare nu se pot ocupa cu creşterea vitelor şi nu produc nici un bun economic local decât exploatarea cărbunilor, fiind numai consumatori a produselor aduse din alte regiuni. 3. Căi de comunicaţie: Comuna Lupeni este legată de o reţea de CFR, Simeria-Lupeni, unde se şi termină această reţea de cale ferată. Potrivit acestei situaţii, comuna Lupeni nu este un centru economic având un jur (cerc de comune) care ar avea şi rula acte economice în această comună, pentru a-i da caracterul de centru urban şi a-i putea oferi posibilităţi economice şi financiare de urbanizare. 4. Aşezarea topografică a comunei: Comuna Lupeni are o aşezare topografică foarte accidentată, fiind aşezată în regiunea muntoasă pe o vale îngustă, străbătută de apa Jiului, care ocupă o parte însemnată din terenul de şes îngust al văii. Societatea Petroşani, deţinând 90% din terenurile şes ale văii, pe care sunt construite casele coloniilor muncitoreşti, ţăranii şi alţi particulari sunt situaţi cu casele şi micile gospodării, pe culmile accidentate ale dealurilor, formând poalele munţilor Mutu şi Straja pe malul drept al Jiului, şi Oboroca de pe malul stâng al Jiului. Tocmai pentru aceste motive, comuna Lupeni nu se poate dezvolta din punct de vedere urbalistic şi nici nu poate lua aspectul unei comune urbane, lipsindu-i întinderea de teren disponibil necesar şi potrivit pentru construcţii cu aspect urban. Din cauza acestei situaţii topografice a teritoriului comunei, nici comuna Lupeni nu poate găsi şi achiziţiona nici măcar un teren pentru obor necesar târgurilor de vite şi pentru alte necesităţi gospodăreşti, de utilitate publică. 5. Interesele administrative: Din punct de vedere administrativ, comuna n-are nici un interes de ordin economic sau financiar pentru a fi oraş, respectiva comună urbană nereşedinţă, deoarece o administraţie urbană reclamă organizarea de servicii publice mai complexe, cu numirea de funcţionari technici şi de specialitate, a căror retribuţiuni ar trece peste 1.200.000 Lei cheltuieli anuale de personal. Serviciile comunei Lupeni se pot organiza şi ca comună rurală, prin completare cu încă două posturi de funcţionari, pentru a satisface în mod absolut corespunzător nevoile administraţiei locale. Interesul administraţiei locale nu este sporirea cheltuielilor prea mari de personal, pentru servicii speciale, ci o administraţie rurală practică şi eftină, pentru ca toate veniturile disponibile ale comunei să poată fi utilizate pentru îmbunătăţiri de lucrări edilitare locale urgente. 5. Interesele locuitorilor comunei: Comuna Lupeni, în anul 1924 când avea încorporată şi comuna Bărbătenii de sus, a fost împroprietărită în comun cu această comună cu o pădure şi păşune comunală ce nu poate fi obiectiv şi util administrată decât prin notariat, adică, comuna rurală Lupeni şi cu comuna rurală Bărbătenii de sus formând o circumscripţie notarială, ca şi până la data de 1 Aprilie 1941, când comuna Bărbătenii de sus a fost încorporată la circumscripţia notarială Uricani. Locuitorii agricultori ai comunelor Lupeni şi Bărbătenii de sus au trăit o viaţă administrativă identică şi de cointeresare, interesele lor economice şi sociale negravitând deloc spre Uricani, ci exclusiv spre Lupeni. Consimţământul locuitorilor comunei Bărbătenii de sus, pentru gruparea comunei la circumscripţia notarială Uricani, a fost dat cu rezerva şi cu condiţia expresă, ce îndată ce comuna Lupeni va deveni din nou comună rurală, comuna Bărbătenii de sus să se grupeze din nou la circumscripţia notarială Lupeni, fiind infor-

vineri, 22 ianuarie 2016

maţi că prin deciziunea primăriei comunei Lupeni No. 5/ 1941 s-a cerut reruralizarea comunei. Locuitorii comunei Bărbătenii de sus, care muncesc la Societatea Petroşani, Mina Lupeni şi Vâscoza Românească, întâmpină foarte mari greutăţi cu vizarea actelor de primire în lucru şi alte acte administrative, pentru care trebuie să meargă până la Uricani pe o distanţă de 7 km. ca să le poată obţine, până când comuna Lupeni este oraş. CONCLUZIUNI: Urbanizarea comunei Lupeni s-a făcut fără respectarea practică a formelor legale de publicarea deciziunei de consiliu a comunei Lupeni cu No. 23/ 1940 cons., din care cauză locuitorii contribuabili care suportă sarcinele comunei n-au luat cunoştinţă de acea deciziune, pentru a o putea ataca în termen legal. Situaţia financiară a comunei Lupeni ca comună urbană, faţă de cheltuielile obligatorii prevăzute pentru comunele urbane, este precară, neputându-se realiza veniturile ordinare necesare pentru acoperirea cheltuielilor ordinare ale unei administraţii urbane, nici uzându-se de toate impozitele comunale prevăzute de Legea administrativă şi Legile fiscale în vigoare, decât lovind grav în existenţa a 90% din contribuabili. Impozitele comunale ad-valorem şi pe valoarea locativă sunt înlocuite cu alte impozite producătoare de venituri ordinare, ce se încasează prin fisc, din care impozite nu se poate realiza decât maximum 25% faţă de impozitele menţionate, care au format obiectul impozitelor principale şi de bază la aducerea deciziunei de consiliu No. 23/ 1940 cons. prin care s-a cerut urbanizarea comunei. Situaţia economică a comunei Lupeni nu este proprie unei comune urbane, atunci când în comună este un singur contribuabil serios, S.A.R. Petroşani, de la care se poate presupune şi încasa impozite în sumă totală de Lei 1.200.000 – 1.500.000. Comuna Lupeni având o datorie de peste 5.000.000 lei către S.A.R. Petroşani, această datorie se va amortiza paşnic şi uşor pentru comună, dacă comuna Lupeni devine din nou comună rurală. Aici se adaugă şi întâmpinările muncitorimii, comercianţilor, meseriaşilor şi proprietarilor de imobile din comuna Lupeni, care cer menţinerea comunei Lupeni ca comună rurală. Căile de comunicaţie şi situaţie topografică specifică acestei comune centru industrial, nu sunt proprii unei comune urbane. Interesele administrative ale comunei şi cele ale locuitorilor sunt cu totul contrarii unei aşezări de comună urbană, pentru satisfacerea nevoilor economice şi administrative locale ale comunei Lupeni, fiind interesată şi comuna Bărbătenii de sus, pentru a fi regrupată la comuna Lupeni, formând împreună o singură circumscripţie notarială, în care situaţie fabrica Vîscoza-Românească va aduce un aport economic şi financiar însemnat comunei Lupeni. Potrivit acestei situaţii şi având în vedere că organele administrative tutelare, prin legile în vigoare, trebuie să caute a pune la dispoziţia administraţilor nu o administraţie de lux pentru satisfacerea de interese şi ambiţii personale în aceste timpuri economice excepţional de dificile, ci o administraţie practică şi utilă pentru toate stratele sociale ale locuitorilor şi pentru mulţumirea tuturor, comuna Lupeni trebuie să revină la forma administrativă de comună rurală. Drept care am încheiat prezentul proces verbal ce se afişează în copie pe tabla de afişaj şi publicaţiuni din sala de aşteptare a primăriei comunei Lupeni pe timp de 10 zile”.

24 aprilie 1941. Avizul de reruralizare. Şedinţa Consiliului local

Dintr-un document semnat de lt. col. Homoriceanu, primarul care i-a succedat primarului legionar Craioveanu, aflăm că la 24 aprilie 1941 Lupeniul îşi schimbase statutul administrativ: „Primăria comunei urbane nereşedinţă Lupeni No. 2619/ 1941 Proces verbal Azi în 24 Aprilie 1941

Noi, Lt. Colonel Constantin Homoriceanu, primarul oraşului Lupeni, prin aceasta constatăm că procesul verbal No. 684/ 1941 din 7 aprilie 1041 al Pretorului plasei Petroşeni a fost afişat spre vedere publică, pe tabla de afişaj şi publicaţiuni din sala de aşteptare de la intrarea în primărie, începând de la 9 până la 24 aprilie 1941 inclusiv, în care timp nu s-a făcut şi depus la administraţia comunei nici o contestaţie”. Tot la 24 aprilie 1941, Ioan Tocaciu emite un aviz pentru declararea comunei urbane de nereşedinţă Lupeni de către consiliu Lupeni: „AVIZ Noi, Ioan Tocaciu, pretorul plasei Petroşeni, Având în vedere ordinul Prefecturii Judeţului Hunedoara – Serviciul administrativ No. 84907/ 1941, cu privire la procedura de îndeplinit în cauza declarării comunei urbane Lupeni de comună rurală, respectiv reruralizarea comunei. Având în vedere constatările noaastre bazate pe cercetările făcute la faţa locului, cuprinse în procesul verbal No. 684/ 1941 din 7 Aprilie 1941, ce a afişat spre vedere publică pe tabla de afişaj şi publicaţiuni din sala de aşteptare a primăriei comunei Lupeni, pe timpul de la 9-24 Aprilie 1941, inclusiv. Considerând că toate aceste acte de procedură sunt urmare deciziunii comunei Lupeni No. 5/ 1941 din 24 Februarie 1941 şi raportul nostru No. 2789/ 1940 făcut în cauză, Având în vedere că potrivit constatărilor făcute de noi cu procesul verbal No.

PRăVăLIA CU ISTORII

684/ 1941 din 7 Aprilie 1941, veniturile comunale legale în data urbanizării comunei, prin Decretul-Lege No. 456 din 26 februarie 1941 publicat în Monitorul Oficial No. 80 din 28 Februarie 1941 au fost înlocuite cu alte impozite ce nu produc nici 25% din veniturile ce s-ar fi putut realiza din impozitele comunale taxa ad-valorem şi asupra valorilor locative, din care cauză comuna Lupeni nu poate realiza veniturile ordinare necesare unui buget de comună urbană pe baza normelor în vigoare. Având în vedere şi multiplele interese vădite ale locuitorilor comunei Bărbătenii de sus, pentru reruralizarea comunei Lupeni, Având în vedere, că faţă de constatările făcute de noi cu procesul verbal menţionat mai sus nu s-a făcut şi depus nici o contestaţiune, prin care s-ar combate constatările noastre obiective făcute în cauză, din contră, s-au depus la Primăria comunei Lupeni întâmpinări din partea muncitorimei, comercianţilor, meseriaşilor şi proprietarilor de imobile din comuna Lupeni, faţă de contestaţiile funcţionarilor publici din localitatea la deciziunea primăriei comunei Lupeni No. 5/ 1941 din 24 februarie 1941, cerându-se motivat pe baze legale şi de ordin social reruralizarea comunei Lupeni, ca singurul mijloc şi situaţie administrativă practică, utilă şi potrivită pentru 98% a locuitorilor Lupeni. AVIZĂM pentru declararea comunei urbane nereşedinţă Lupeni, de comună rurală, care situaţie şi formă administrativă este cea mai potrivită şi utilă situaţiei şi împrejurărilor locale administrative şi economice atât din punct de vedere al comunei cât şi al 98% a locuitorilor. Avizul nostru de faţă se va supune deliberării în şedinţă de consiliu ce va avea loc la primăria comunei Lupeni în ziua de 28 Aprilie 1941, potrivit dispoziţiunilor art. 33-40 combinat cu art. 4 alin. 8 şi 10 din Regulamentul Legii Administrative, şedinţă dispusă de Prefectura Judeţului Hunedoara – Serviciul Administrativ cu ordinul No. 8407/ 1941”. Tot în această zi, de 24 Aprilie 1941, pretorul Tocaciu convoacă o şedinţă de consiliu la Lupeni: „Noi, Ion Tocaciu, pretorul plasei Petroşani, potrivit dispoziţiunilor Ordinului Prefecturii Judeţului Hunedoara No. 8407/ 1941 din 22 Martie 1941, convocăm pe dl. Lt. Colonel Homoriceanu Constantin, primarul comunei urbane nereşedinţe Lupeni, pentru a participa la şedinţa de consiliu ca va avea loc la primăria oraşului Lupeni, în ziua de 28 Aprilie 1941, orele 11 a.m., şedinţă ca va fi prezidată de noi. Ordinea de zi: Declararea comunei urbane nereşedinţă Lupeni de comună rurală”. Lt.col. Homoriceanu, primarul oraşului Lupeni, ia la cunoştinţă aviz.

28 aprilie 1941. Consiliul local Lupeni declară comuna urbană nereşedinţă de comună rurală…

La şedinţa Consiliului Local al oraşului Lupeni din 28 aprilie 1941, desfăşurată sub preşedinţia pretorului Ioan Tocaciu, participă lt.colonel Constantin Homoriceanu, primarul comunei urbane nereşedinţă Lupeni, Indrean Simion, secretarul plasei Petroşani. Pe ordinea de zi se află un singur punct: declararea comunei urbane nereşedinţă Lupeni de comună rurală. După discuţii şi deliberări s-a luat următoarea decizie: „No. 8/ 1941 cons. No. 2619/ adm. Deciziune Noi, Lt. Colonel Homoriceanu Constantin, primarul comunei Lupeni, Având în vedere constatările D-lui Pretor al plasei Petroşani, făcute cu procesul verbal No. 864/ 1941 în baza ordinului Prefecturii Judeţului Hunedoara – Serviciul Administrativ cu No. 8407/ 1941, cu privire la declararea comunei urbane nereşedinţă Lupeni de comună rurală, Văzând şi avizul D-lui Pretor al plasei Petroşani cu No. 684/ 1941 din 24 Aprilie 1941dat în comună, prin care se avizează la declararea comunei urbane Lupeni de comună rurală, Având în vedere şi întâmpinările muncitorimei, comercianţilor, meseriaşilor şi proprietarilor de imobile din comuna Lupeni, faţă de contestaţia colectivă a funcţio-

VI PRăVăLIA CU ISTORII

narilor publici din localitate, făcută la deciziunea comunei Lupeni No. 5/ 1941 din 24 Februarie 1941, prin care întâmpinări cer reruralizarea comunei Lupeni, Având în vedere că atunci când prin Deciziunea No. 23/ 1940 cons. s-a cerut urbanizarea comunei, se conta pe venituri din impozite comunale considerabile, ce sunt desfiinţate prin Decretul-Lege No. 456 din 26 Februarie 1941, Considerând că situaţia financiară a comunei în urma dispoziţiunilor Decretului-Lege cu No. 456 din 26 Februarie 1941 şi desfiinţării multor magazine comerciale din comună, care plăteau impozite considerabile, s-a înrăutăţit în aşa măsură, că veniturile ordinare posibile pe baza normelor în vigoare nu pot acoperi nici cheltuielile ordinare complete de personal şi material, obligatorii pentru comunele urbane, decum să se mai poată îndeplini şi lucrările de ordin edilitar privind îndeplinirea unui program de urbanistică în comună, Având în vedere şi situaţia geografică şi topografică a comunei, imposibilă creării unei vieţi urbane pentru comună, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere natural, Considerând că potrivit acestei situaţii nici administraţia locală şi nici marea majoritate a locuitorilor comunei, n-au nici un interes vădit pentru menţinerea comunei Lupeni ca comună urbană nereşedinţă, Că, din contră, constatându-se necesitatea urgentei reveniri la forma administrativă de comună rurală, ca în această formă, toate veniturile ordinare realizabile şi disponibile să poată fi întrebuinţate pentru lucrări edilitare şi îmbunătăţiri locale cu caracter urgent, în interesul exclusiv al comunei şi administraţilor, Considerând că şi împrumutul de 5.500.000 Lei către S.A.R. Petroşani se va putea lichida uşor şi practic numai prin forma rurală a comunei, potrivit convenţiei ce există între comună şi numita Societate minieră, aprobată de Prefectura Judeţului Hunedoara cu No. 2862 din 13 Februarie 1939 şi încheiată în interesul exclusiv al comunei, Având în vedere că nici de altfel comuna Lupeni, neavând nici un aspect de oraş, ce nici nu-l poate avea, prin faptul că 95% din teritoriul comunei şi cel mai important este proprietatea S.A.R. Petroşani, pe care sunt clădite coloniile miniere, care numai aspect de oraş nu pot da comunei, particularii deţinând un procent infim de terenuri intravilane şi în majoritate la periferii, ce împiedică dezvoltarea comunei din punct de vedere urbanistic, Că aşa fiind, de faţă cu dl. Pretor al Plasei Petroşani ca preşedinte al acestei şedinţe, care nu mai

vineri, 22 ianuarie 2016

are nimic de adăugat la constatările făcute cu procesul verbal No. 684/ 1941 din 7 Aprilie 1941, avizul dat în cauză la data de 24 Aprilie 1941 şi cele expuse mai sus de noi, Pentru consiliu comunal şi în numele nostru, DECIDEM: Declarăm comuna urbană nereşedinţă Lupeni, de comună rurală. Prezenta deciziune se înaintează Prefecturii Judeţului Hunedoara – Serviciul Administrativ, dimpreună cu toate actele de procedură administrativă ordonate în cauză de Prefectură cu ordinul No. 8407/ 1941. Deciziunea de faţă se afişează pe timp de 10 zile spre vedere publică, pe tabla de publicaţiuni din sala de aşteptare de la intrarea în primărie. Primăria comunei Lupeni va îndeplini toate lucrările de administraţie decurgând din prezenta deciziune. (…)”.

anunţată de ziarul local.

Conform procesului verbal No. 3.160/ 1041 din 9 mai 1941 al Primăriei comunei urbane nereşedinţă Lupeni nimeni nu a contestat Deciziunea nr. 8/ 1941: „Noi, Lt. Colonel Constantin Homoriceanu, primarul oraşului Lupeni, prin aceasta constatăm că procesul verbal No. 3160/ 1941 cuprinzând deciziunea de consiliu No. 8/ 1941 din 28 Aprilie 1941 a comunei Lupeni a fost afişat spre vedere publică, pe tabla de afişaj şi publicaţiuni din sala de aşteptare de la intrarea în primărie, începând de la 28 Aprilie până la 9 Maiu 1941 inclusiv, în care timp nu s-a făcut şi depus la administraţia comunei nici o contestaţie (…)”.

În baza dispoziţiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie şi Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940 a delegaţiunii dată’, prin decretele Nr. 1.799 din 21 Iunie şi Nr. 1.916 din 29 Iunie - 1941 domnului Mihai A. Antonescu, Vicepreşedinte şi Preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri; Noi, Mihai A. Antonescu, Vicepreşedinte şi Preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri, În baza delegaţiunii dată prin decretele Nr. 1.799 din 21 Iunie şi Nr. 1.916 din 29 Iunie 1941; Asupra raportului d-lui ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne, cu Nr. 25.920 din 1 Octombrie 1941; Văzând dispoziţiunile art. 5 şi 6 din Legea administrativă din 14 August 1938; Am decretat şi decretăm: DECRET-LEGE pentru transformarea oraşului nereşedinţă de judeţ Lupeni, în comună rurală

9 mai 1941. Nimeni nu contestă decizia

12 mai 1941. Pretorul înaintează actele prefectului

Peste 3 zile, pretorul Ioan Tocaciu constată că formalităţile legale au fost îndeplinite şi cere prefectului de a întreprinde toate diligenţele pentru reruralizare Lupeniului: „(…) Având în vedere că nici faţă de constatările făcute de noi cu procesul verbal No. 684/ 1941 din 7 Aprilie 1941 şi nici faţă de deciziunea de consiliu Nr. 8/ 1941 din 28 Aprilie 1941 a comunei Lupeni nu s-a depus nici o contestaţie din partea nimănui, deci toate aceste acte de procedură prezentând situaţia reală şi obiectivă în cauză, propunem şi cerem a se interveni la Onor. Minister al Afacerilor Interne pentru supunerea unui proiect de Decret-Lege, pentru declararea comunei Lupeni de comună rurală, respectiv reruralizarea comunei Lupeni ca singurul mijloc şi situaţie administrativă posibilă, practică şi utilă pentru acest centru industrial ce nu dispune de resursele financiare, economice şi sociale necesare unei vieţi administrative urbane”.

Tăcerea presei

Declararea Lupeniului, în decembrie 1940, comuna urbană nereşedinţă ar fi trebuit să constituie mai mult decât o ştire pentru presa locală. Am răsfoit pagină cu pagină colecţia din 1940-1941 din „Avântul”, publicaţie care apărea la Petroşani, şi am observat că acest eveniment nu a fost consemnat nici măcar în treacăt la timpul potrivit. Abia în ediţia din 22 februarie 1941 apare oraşul Lupeni pentru întâia dată, după schimbarea primarilor legionari: „La Lupeni, comună urbană, a fost numit în calitate de primar d. lt.col. C. Homoriceanu, iar ajutor de primar d. Ioan Radu”. În ediţia din 1 mai 1941, „Avântul” consemnează, sub titlul „Din Lupeni”, o doleanţă a lupenenilor deveniţi din aprilie, volens-nolens, cetăţeni: „O cerere a locuitorilor. Localitatea noastră cu toate că a fost declarată comună urbană, totuşi nu s-a înfiinţat o judecătorie şi o percepţie de circumscripţie. Locuitorii sunt nevoiţi să se ducă la Petroşani, unde există astfel de instituţii. Cum Petroşani este tot comună urbană ca şi Lupeniul şi nu are nici populaţie mai mare, locuitorii din Lupeni ne roagă să aducem cazul la cunoştinţa autorităţilor în drept, ca să se dispună să fie înfiinţate instituţiile acestea şi aici. În situaţia actuală nu avem nici un beneficiu că Lupeniul este oraş”. Din păcate nici reruralizarea Lupeniului nu este

8 octombrie 1941. Lupeniul redevine comună rurală

Toată zdroaba administrativă şi căruţa de acte întocmite de primarul Lupeniului, pretorul plasei Petroşani şi prefectul judeţului Hunedoara nu au fost în zadar. În „Monitorul Oficial” nr. 238/ miercuri 8 octombrie 1941 este publicat DECRET-LEGE pentru transformarea oraşului nereşedinţă de judeţ Lupeni, în comună rurală. Dacă „naşul” efemerului oraş Lupeni a fost generalul Ion Antonescu, cel care a desfăcut căsătoria Lupeniului cu urbanul a fost Mihai A. Antonescu, la acea dată Preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri. „Legea Nr. 883 „ANTONESCU MAREŞAL AL ROMÂNIEI CONDUCĂTORUL STATULUI”

Art. unic. Oraşul nereşedinţă de judeţ Lupeni din judeţul Hunedoara declarat ca atare prin decretul-lege Nr. 4.103 din 18 Decemvrie 1940, se transformă în comună rurală. Dat în Bucureşti la 6 Octomvrie 1941. Vicepreşedinte şi Preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri, Mihai A. Antonescu Ministrul afacerilor interne, General de Divizie D. I. Popescu Nr. 2.779. Raportul d-lui ministru al afacerilor interne către d-l Preşedinte ad interim al Consiliului de Miniştri. Domnule Preşedinte al Consiliului de Miniştri, În baza dispoziţiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septembrie şi Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940 a delegaţiunei dată prin decretele Nr. 1.799 din 21 Iunie şi Nr. 1.916 din 29 Iunie 1941, precum şi a dispoziţiunilor art. 5 şi 6 din legea administrativă din 14 August 1938, avem onoare a supune aprobării şi semnăturii domniei-voastre, alăturatul decret-lege, pentru transformarea oraşului nereşedinţă de judeţ Lupeni din jud. Hunedoara, în comună rurală. Transformarea oraşului Lupeni în comună rurală se face în urma unei anchete administrative şi conform deciziunii d-lui primar al citatului oraş, Nr. 5 din 24 Februarie 1941. Primiţi, vă rugăm, domnule Preşedinte al Consiliului asigurarea înaltei noastre consideraţiuni, Ministrul afacerilor interne, General de Divizie D. L Popescu”. În perioada 1 aprilie – 8 octombrie 1941 pe documentele oficiale administrative scrie, în diferite enunţuri, oraşul Lupeni. Deci, Lupeniul a fost vreme de jumătate de an un efemer oraş.

13 octombrie - 1941. Notariatul – da, comisariatul de poliţie – ba… După transformarea Lupeniului din oraş în co-

vineri, 22 ianuarie 2016

mună, autorităţile încep demersurile de revenire la starea administrativă de dinainte a notariatului şi comisariatului de poliţie. Prin urmare, lt. col Homoriceanu, primarul Lupeniului, îi scrie la 13 octombrie 1941 pretorului Ioan Tocaciu. La 15 octombrie pretorul plasei Petroşani transmite doleanţele administrative prefectului judeţului: „Domnule prefect/ (…) rugându-vă să binevoiţi a da dispoziţiuni pentru reînfiinţarea Notariatului, pe baza disp. Decretului-Lege Nr. 2779/ 1941, publicat în Mon. Of. Nr. 238 din 8 X 1941, pe baza căruia comuna Lupeni a fost transformată comună rurală. Totodată, cu onoare Vă rugăm să binevoiţi a reveni asupra Deciziunii Prefecturei jud. Hunedoara Nr. 2997/ 1941, prin care comuna Bărbătenii de sus a fost grupată la Notariatul Uricani, restabilindu-se astfel situaţia anterioară. În interesul bunului mers al serviciilor Poliţiei rurale, cu onoare Vă rugăm a cere înlocuirea Poliţiei din Lupeni cu Post de Jandarmi, iar ca şef al Postului să fie numit Plutonierul Ştefan Ioan, actualmente Secretarul Legiunei de Jandarmi Hunedoara, care a mai fost şef de post jandarmi în Lupeni şi s-a dovedit un element energic şi care corespunde tuturor condiţiunilor, pentru conducerea acestui Post”. Cererea este aprobată doar pe jumătate: notariat – da, comisariat de poliţie – ba. Refuzul desfiinţării abia înfiinţatului Comisariat de Poliţie este motivat rezonabil de generalul de divizie Leoveanu, director general al Direcţiunii Generale a Poliţiei, la 29 octombrie 1941: „(…) Vă fac cunoscut că, datorită împrejurărilor create de situaţia specială de război în care ne aflăm, Comisariatul de Poliţie Lupeni nu se desfiinţează. Această localitate, fiind într-o regiune cu un procent însemnat de muncitori unde curentele ideologice extremiste prind uşor, este absolut necesar să existe un Oficiu Poliţienesc pentru a veghea asupra ordinei şi siguranţei publice. Va continua să funcţioneze până la noi la noi dispoziţiuni”. Şi a funcţionat, Comisariatul de poliţie din Lupeni nemaifiind niciodată desfiinţat. Chestiunea notariatului este tranşată de prefect la 22 octombrie 1941, care decide: „Art. 1. Se înfiinţează în comuna rurală Lupeni notariat comunal pe data prezentei deciziuni; Art. II. Dl. pretor al plasei Petroşani este însărcinat cu executarea prezentei deciziuni”.

Din primar de oraş, primar de comună…

Lt.col. Constantin Homoriceanu a fost numit ca primar al comunei urbane nereşedinţă Lupeni la 25 ianuarie 1941. Din 8 octombrie Homoriceanu este confirmat primar al… comunei rurale Lupeni. Din păcate, primarul Craioveanu, care a avut iniţiativa urbanizării Lupeniului, nu s-a bucurat de onoarea de a conduce oraşul Lupeni. Vorba aceea: nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte… Dacă ar fi fost doar acest inconvenient… Însă, din păcate, primarul Craioveanu s-a aflat şi în centrul comandamentului militar al Văii Jiului, fiind bănuit de grave lucruri la vreme de război. Iată o adresă emisă la 8 martie 1941 de lt. col. Ion Gavrilescu, Comandamentul Militar al Văii Jiului, către Cârlan - comandantul Brigăzii Vânători de Munte din Vulcan: „Am onoare a vă raporta: În ziua de 6 Martie 1941, D-l Inginer Ioan Nicolae din Lupeni mi-a comunicat că este informat că în seara de 2 martie c. locuitorul Craioveanu Moisă, fost primar legionar, ar fi îngropat o ladă în curtea sa, în locul unde are nişte porci, în al cărui conţinut bănuieşte a fi arme. Am luat imediat contact cu Prim Pretorul din Petroşani şi am cerut să ordone o descindere la Craioveanu. D-l Prim Pretor a luat contact telefonic cu dl. Prim Procuror din Deva, şi acesta îi comunică că Batalionul 9 Vânători Munte este autoritatea care face descinderi şi percheziţii. Faţă de această comunicare m-am transportat la Vulcan, unde tocmai în acel timp se găsea la Batalion D-l Colonel Bălan în inspecţie. Am raportat D-lui Colonel Bălan scopul pentru care am venit şi dl. lt. col. Cârlan - fiind de faţă - mi-a spus că a fost informat de d-l inginer Ioan despre acest caz şi că descinderea se face chiar în acel timp. În scurt timp a venit ofiţerul însărcinat cu descinderea şi prezintă procesul verbal încheiat de Şeful Postului de Jandarmi Lupeni şi ofiţerul delegat al Batalionului. Din procesul verbal se constată că la percheziţie s-au găsit multe stofe şi obiecte provenite din jaf şi 2 cartuşe şi am constatat un loc proaspăt săpat de forma unei lăzi. Întrebat, Craioveanu declară că în acel loc a fost fier vechi şi fără a preciza unde a transportat acest fier vechi. Concluziile Şefului de Post şi a ofiţerului au fost că în acea ladă au fost arme şi au fost transportate în seara de 2 Martie cu destinaţie necunoscută. Faţă de rezultatul descinderii, Craioveanu a fost arestat. Plecând din Vulcan la Lupeni, împreună cu dl. colonel Bălan, m-am dus la Direcţiunea Minelor Lupeni, pentru a lua informaţii de la dl. inginer Braha Adrian în legătură cu cazul Craioveanu. Dl. inginer Braha, şeful exploatării, îmi comunică că ştie pe acest Craioveanu, soţia şi copiii sunt cei mai mari agitatori şi instigatori din Lupeni printre muncitori, şi mi-a dat şi o notă de nişte prieteni cu care încă lucrează, şi chiar că ar fi dat arme acestora din depozitul pe care l-a avut de la legionari. Această notă am predat-o d-lui locot. colonel Cârlan pentru a ordona descinderi şi percheziţii. Rog să binevoiţi a ordona ca cercetările să fie extinse în această direcţie, întrucât cred că Craioveanu şi prietenii lui nu sunt străini nici de plecarea celor 40 de muncitori.

PRăVăLIA CU ISTORII VII

Totodată, raportez că sunt informat de dl. Bădărău, director al Soc. Petroşani că în timpul primelor percheziţii ce s-au făcut după 25 ianuarie 1941, Craioveanu împreună cu alţii din Lupeni ar fi transportat într-o noapte arme pe drumul ce pleacă din Lupeni, aşa zis Drumul Roman, către Merişor, şi îngropate sau date la cioban. Dl. prim pretor din Petroşani mi-a comunicat că este informat că foştii legionari ar fi îngropat arme în dosul cimitirului evreiesc din Petroşani. În seara de 4 martie am avut o consfătuire cu dl. subprefect al jud. Hunedoara şi prim pretorul din Petroşani, şi dl. subprefect, timp de 4 zile cât a stat pe Valea Jiului, cu ocazia Plebiscitului, s-a interesat de toate stările de aici, şi mai ales după rezultatul votului de 387, îmi spunea că a putut să-şi dea seama că unii foşti legionari şi comuniştii încă activează sub diferite forme, şi că va propune d-lui Prefect al judeţului ca să intervină la Ministerul de Interne, pentru ca să se facă o anchetă mixtă pe Valea Jiului”.

1 noiembrie 1041. Repoziţionări în comuna rurală Lupeni

Pretorul Tocaciu şi primarul Homoriceanu îndeplinesc la 1 noiembrie 1941 formalităţile de transferarea oraşului nereşedinţă Lupeni în comună rurală. Pretorul Tocaciu întocmeşte în această zi un proces verbal în 18 puncte: „1. Dl. Lt.Col. Homoriceanu Constantin funcţionează ca primar al comunei de la data de 29 Ianuarie 1941, în baza Deciziunii Prefecturii Judeţului Hunedoara No. 2434/ 1941 din 25 Ianuarie 1941 şi potrivit dispoziţiunilor art. 10 din Legea Administrativă urmează a i se cere şi propune reconfirmarea prin o nouă numire în postul de primar al comunei rurale Lupeni. Până la noua numire va gira această funcţiune pe baza numirii anterioare menţionate mai sus”. 2. Dl. subprimar Braha Oreste, fiind numit în funcţiunea de ajutor primar al comunei Lupeni, cu Deciziunea Prefecturii Judeţului Hunedoara No. 34.629/ 1941 din 24 Octomvrie 1941 şi instalat în această funcţiunea chiar astăzi prin depunerea jurământului legal în faţa noastră, va funcţiona în această calitate pe baza numirii făcute de Prefectura Jud. Hunedoara cu deciziunea menţionată mai sus. 3. Dl. Viorel Ioan, notar, funcţionează la primăria Lupeni pe baza deciziunilor Prefecturii Judeţului Hunedoara – Serviciul Administrativ cu No. 5850/ 1941 din 22 februarie 1941 şi 10956/ 1941 din 8 Aprilie 1941. 4. Funcţionarii încadraţi şi personalul de serviciu neîncadrat funcţionează pe baza numirilor făcute în conformitate cu dispoziţiunile legale la data numirii lor. 5. Referitor la rectificarea bugetului comunal pe anul financiar 1941/ 1942, cu privire la salariile funcţionarilor şi reducerea taxelor comunale conform tabloului anexă a Legii Administrative, dispunem următoarele: Se va proceda la rectificarea bugetului general al administraţiei comunei cu modificările dispuse mai jos, ce vor intra în vigoare pe data de 1 Octombrie 1941. a) Având în vedere că potrivit Jurnalului Consiliului de Miniştri No. 420 din 8 Aprilie 1941 publicat în Monitorul Oficial No. 88 din 12 Aprilie 1941, comuna Lupeni, din punct de vedere al salarizării este clasată în categoria de salarizare II, în care categorie de salarizare a fost clasată şi înainte de a deveni comună urbană nereşedinţă de judeţ, salariile funcţionarilor încadraţi vor prevede şi achita şi de la data de 1 Octombrie 1941, pe baza normelor în vigoare, cu excepţia cotei de chirie; b) Retribuţiunea primarului şi ajutorului de primar ce se va micşora de la 1 Octombrie 1941, potrivit normelor stabilite în Instrucţiunile Ministerului Afacerilor Interne, Direcţiunea Administraţiei Locale, pentru întocmirea bugetelor comunelor rurale şi suburbane pe exerciţiul 1941/ 1942. c) Se constată că în bugetul de venituri al comunei Lupeni pe anul financiar 1941/ 1942 nu sunt prevăzute venituri ce ar rezulta din taxe şi impozite comunale prevăzute în tabloul anexă la Legea Administrativă, ce ar putea fi impozabile şi incasabile numai de comunele urbane. d) Cu ocaziunea rectificării bugetului rezultând din procedarea la îndeplinirea formalităţilor de transformarea oraşului nereşedinţă de judeţ Lupeni în comună rurală, se vor face modificările necesitate de situaţia bugetară a comunei pentru anul financiar 1941/ 1942.

VIII PRăVăLIA CU ISTORII

e) Se va proceda la modificarea Regulamentului comunal pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor Primăriei comunei Lupeni, singurul regulament comunal ce necesită modificare. Modificarea se face potrivit dispoziţiunilor Legii şi Regulamentul Legii Administrative, până la data de de 1 Decembrie 1941. 6. Se constată necesitatea desfiinţării Comisariatului de Poliţie şi înfiinţarea unui post de jandarmi, în care cauză se va interveni pe lângă Prefectura Judeţului Hunedoara, pentru a cere lucru de la organele competente. 7. Comuna Lupeni va întocmi un Regulament comunal pentru înfiinţarea şi organizarea serviciului de pază prin guarzi comunali, în raport cu posibilităţile financiare şi necesităţile locale pentru asigurarea liniştii şi ordinii publice pe teritoriul comunei. 8. Situaţia financiară bugetară a comunei pe exerciţiul 1941/ 1942 este următoarea: Venituri ordinare realizate până la 1 Nov. 1941………Lei 1.166.480 Venituri cu destinaţie specială………………………………….Lei 222.388 Venituri extraordinare…………………………………………………….Lei 238.578 Totalul veniturilor……………………………………………...Lei 1.727.440 Cheltuieli ordinare efectuate până la 1 Nov. 1941………..Lei 1.307.999 Venituri extraordinare…………………………………………………….Lei 133.810 Venituri cu dest. specială……………………………………………….Lei 80.585 Totalul cheltuielilor…………………………………………….Lei 1.521.794 Se constată un sold în suma de Lei 105.646, ce se prezintă în numerar. 9. Păşunea comunală este administrată în comun cu păşunea Asociaţiei de păşunat Mutu-Coasta-Ursului cu care formează un complex. 10. Averea mobilă şi imobilă a comunei potrivit inventarului: a. Avere mobilă…………………Lei 5.783.500 b. Avere imobilă……………….Lei 6.262.245 Total……………Lei 12.045.745 Registrul de valori conţine 1 poziţie reprezentând Lei 10.000 – bonul pentru „Înzestrarea armatei”. 11. Pe ziua de astăzi, la actele stării civile se prezintă următoarea situaţie: a) De la 1 Ianuarie până la 31 Oct. 1941 s-au înregistrat 221 naşteri. b) Pe acelaşi timp s-au înregistrat 92 căsătorii. c) Pe acelaşi timp s-au înregistrat 110 cazuri de moarte. 12. În registrul general pentru înregistrarea actelor administrative, până-n ziua de astăzi s-au înregistrat 7.514 acte. 13. În registrul pentru petiţionări, până-n ziua de astăzi s-au înregistrat 14 petiţii. 14. În registrul M.O.N.T. până-n ziua de astăzi s-au înregistrat 516 acte. 15. În registrul pentru înregistrarea actelor cu caracter confidenţial şi secret s-au înregistrat până-n ziua de astăzi 107 acte. 16. În registrul pentru însemnările citaţiilor judecătoreşti s-au înregistrat până-n ziua de astăzi 1.173 citaţii şi alte acte judecătoreşti. 17. Dispunem ca începând de astăzi, Domnul notar să înceapă îndeplinirea procedurii de conciliere prevăzută de art. 110 alin. n din Legea Administrativă, pentru cei care vor cere aceasta. 18. Se va reînfiinţa judecătoria comunală, făcându-se propunerile pentru numirea membrilor şi începerea activităţii după primirea numirilor ce se vor da de Judecătoria Mixtă Petroşani”. Referitor la desfiinţarea Comisariatului de Poliţie Lupeni, Prefectura Hunedoara comunică la 6 noiembrie: „Comisariatul de Poliţie Lupeni nu se desfiinţează, întrucât această localitate fiind într-o regiune cu un procent însemnat de muncitori, unde curentele ideologice extremiste prind uşor, este absolut necesar să existe un oficiu poliţienesc pentru a supraveghea asupra ordinei şi siguranţei publice. Va continua să funcţioneze cu actualul efectiv până la noi ordine”.

Septembrie 1950. Lupeniul – din nou oraş

Conform Legii 5/ 8 septembrie 1950, pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, teritoriul României este împărţit în: regiuni; oraşe; raioane; comune. Hunedoara devine din judeţ regiune, până în la 17 februarie 1968, când redevine judeţ. Regiunea Hunedoara numără 7 raioane (Brad, Deva, Haţeg, Hunedoara, Orăştie, Alba şi Petroşani). Probabil din aceşti ani datează şi expresia „nea Ion de la raion”… Oraşele sunt împărţite în trei categorii: oraşe de subordonare republicană; oraşe de subordonare regională; oraşe de subordonare raională. Astfel, Lupeniul devine oraş, pentru a doua oară în istoria sa, e drept de subordonare raională. Legea pentru raionarea administrativ-economică este „desfăcută” în spiritul epocii de propagandiştii de la ziarul „Steagul Roşu”, la 25 septembrie: „(…) Petroşaniul a fost în trecut singurul oraş din Valea Jiului. Localitatea Lupeni care avea un număr de locuitori aproape la fel de mare ca şi oraşul Petroşani, era socotită comună. În felul acesta, un centru minier atât de însemnat cum e Lupeniul era lipsit de un aparat administrativ corespunzător, era în mizerie, cu locuinţe mici, neîncăpătoare pentru mineri, cu străzi asemănătoare simplelor drumuri de sat. În schimb, marile beneficii realizate din crunta exploatare a miilor de mineri ce duceau o viaţă mizeră, intrau în buzunarele bancherilor din ţară şi străinătate”. Afirmaţii parţial adevărate, în sensul că Lupeniul a fost oraş, chiar dacă fără voia lui, iar locuinţele din coloniile miniere nu erau chiar atât de… nelocuit cât ne dă de înţeles furiosul şi anonimul redactor al „Steagului Roşu”.

vineri, 22 ianuarie 2016

În ediţia din 28 septembrie, Furnea Simion, miner la Lupeni „scrie” „Am primit cu mare bucurie vestea că Lupeniul a devenit oraş”. Articolul reia temele din cel de dinainte, semn că, de fapt, era scris de una şi aceeaşi mână (spirit) redacţională: „După Petroşani, Lupeniul e cea mai mare localitate din Valea Jiului. Aici se găseşte cea mai mare mină de cărbune din ţara noastră, în care lucrează un mare număr de mineri. În partea de sus a Lupeniului, către Câmpu lui Neag se află marea întreprindere textilă Filatura Lupeni, iar lângă mină e Preparaţia de cărbuni Vasile Luca. După cum se vede, Lupeniul e un însemnat centru industrial, locuit de mii de muncitori. Cu toate acestea, regimurile burghezo-moşiereşti din trecut au ţinut localitatea în cea mai neagră înapoiere. Deşi era locuită de muncitori, era socotită comună, pentru ca astfel capitaliştii, care stăpâneau pe atunci minele, să nu cheltuiască bani pentru îmbunătăţirile de care era nevoie în oraş (probabil comună – n.a.). Le trebuia bani pentru zile în oraşele mari şi staţiuni balnearo, pentru lux şi destrăbălare, pentru marile bănci din alte ţări. Dar noi, minerii, duceam o viaţă mizeră, copiii noştri nu aveau unde să înveţe carte. Despre cluburi muncitoreşti, cămine de zi pentru copii, sau străzi asfaltate nici nu putea fi vorba pe atunci. Localitatea noastră era sortită de capitalişti mizeriei, întunericului şi sărăciei”. După această introducere, mincinoasă de la un capăt la altul, plină de venin proletar, urmează bucuria urbanizării de către comunişti a Lupeniului: „Când am aflat că în urma raionării, Lupeniul a devenit oraş, inima mea s-a umplut de bucurie. Vestea aceasta a fost primită cu satisfacţie de mii de mineri şi muncitori din Lupeni. Era o dorinţă veche a oamenilor muncitori din acest important centru industrial. De când puterea economică şi politică se află în mâinile clasei muncitoare conduse de Partid, în Lupeni s-au făcut multe, cluburi muncitoreşti, biblioteci, cămine de zi pentru copiii, cantine, şcoli elementare şi medii. Dar ceea ce s-a făcut până acum, era prea puţin. Mizeria şi înapoierea moştenite de la capitalişti ne dă mult de lucru până să facem din localitatea noastră un oraş cu adevărat înfloritor. În această luptă, legea raionării a venit tocmai la timp. Vom avea de acum un aparat administrativ mai larg, care să poată conduce şi lucrările de îmbunătăţire a oraşului. De acum înainte, bugetul oraşului nostru va fi incomparabil mai mare decât cel de sub capitalişti. Prin munca noastră oraşul nostru îşi va schimba faţa, devenind un oraş frumos şi înfloritor”. Acestea au fost primele articole în care s-a amintit despre oraşul Lupeni, ediţia a II-a.

Primarul oraşului Lupeni, „ediţia nr. 2”,

mai bine zis preşedintele Sfatului Popular Provizoriu al oraşului Lupeni - căci cuvântul primar fusese ras de noua putere din vocabularul administraţiei locale, ca şi plasa sau consiliul local, cu toate pedepsite ca fiind de provenienţă mic-burgheză - a fost un miner. Pedepsite şi înlocuite… Astfel, primul primar al oraşului Lupeni, „ediţia nr. 2”, din septembrie şi până în decembrie 1950, când au loc „alegeri”, a fost Simion Furnea. Dacă vă e cunoscut numele, dar nu ştiţi de unde să-l luaţi, vă amintim că el este semnatarul articolului sugestiv intitulat „Am primit cu mare bucurie vestea că Lupeniul a devenit oraş”, mai înainte redat… Consemnăm şi candidaţii Frontului Democraţiei Populare pentru Sfatul Popular al oraşului Lupeni care au fost votaţi la alegerile din 3 decembrie 1950: Ştefan Toth (miner), Elisabeta Kiss (activistă U.F.D.R.), Ioan Florean (activistă U.T.M.), Dumitru Vascul (miner), Maria Gopeanu (gestionară cooperativă), Elisabeta Szacsko (gospodină), Petru Letean (miner), Traian Giorgian (activist U.T.M.), Ioan Herbai (tâmplar), Ana Argyo (activistă Crucea Roşie), Şara Moskovits (gospodină), Petru Bodi (frizer), Mihai Mureşan (muncitor), Ana Cobac (învăţătoare), Lucreţia Macra (învăţătoare), Francisc Lörincz (învăţător), Ioan Balint (director şcolar), Anton Karacsony (tâmplar), Ghizela Kostean (funcţionară), Cornel Făgaş (medic), Ioan Medrea (dentist), Maria Fedoranici (activistă U.T.M.), Anton David (tâmplar), Ana Bilahorca (muncitoare), Irimie Laszlo (subinginer), Iosif Cotoţ (activist P.M.R.), Ioan Ciminga (miner), Tănase Stoica (activist P.M.R.), Sigismund Jozsa (frizer), Ioana Petrovici (funcţionară) şi, bineînţeles, Simion Furnea (preşedintele Sfatului Popular). Aceştia, după ce au fost votaţi, au devenit „deputaţi” ai Sfatului Popular al oraşului Lupeni.

Din 2003 Lupeniul devine municipiu Legea nr. 547/2003 pentru declararea ca municipiu a oraşului Lupeni, judeţul Hunedoara, este adoptată de Camera Deputaţilor la 9 septembrie 2003, iar de Senat la 4 decembrie 2003, intrând în vigoare la 23 decembrie 2003.

D’ale Wikipediei…

Şi ca să nu mai înţeleagă nimeni nimic, cităm de pe Wikipedia - Lupeni: „Localitatea este declarată oraş în 1960”. Nu ştim ce nărod o mai fi postat şi gogomănia asta… Marian BOBOC