Issuu

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Manifest pentru sănătatea Văii Jiului:

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5273 lei 1$ = 4,1648 lei 1₤ = 6,0871 lei

luni, 11 ianuarie 2016 Anul IX • nr. 1850 • 12 pagini • Preţ: 1 leu

Ultima greşeală - greva generală!

Ortaci, spuneţi NU aventurierilor sindicali!  Ultima greşeală - greva generală!  Spuneţi NU grevei generale!  Ultima greşeală - greva generală!  Ortaci, NU aruncaţi Valea Jiului în haos!  Ultima greşeală - greva generală!  Ortaci, NU răspundeţi incitărilor iresponsabile ale Sindicatului „Muntele”!  Ultima greşeală - greva generală!  Ortaci, cereţi socoteală în forurile voastre sindicale, conform statutului, liderilor Sindicatului „Muntele”, sindicatul reprezentativ care a făcut „front comun cu administraţia CEH”  Ultima greşeală - greva generală!  Ortaci, Sindicatul „Noroc Bun” este singurul care a cerut instanţei garantarea salariului vostru  Ultima greşeală - greva generală!  Ortaci, de ce nu a cerut Sindicatul „Muntele” garantarea salariilor în instanţă?  Ultima greşeală - greva generală!  Ortaci, de ce este interesat Nica mai mult de cine pune în practică insolvenţa decât Atât a putut să facă Sindicatul reprezentativ de insolvenţa în sine a CEH?  Ultima greşeală „Muntele” (Petre Nica, Darius Cîmpeanu, Daniel - greva generală!  Ortaci cereţi-i lui Nica raporCalimandruc/ Ioan Ciubotaru, Robert Pavăl, Alin Sân, tul despre afacerea „Automatele de cafea”, Cristian Iştoc, Tiberiu Cozma/ Vasile Păduraru, Dorin despre cum şi cine îl ponta la CEH  Ultima Viezure), alături de conducerile CEH (Costel Alic, Daniel Andronache, Aurel Niculescu, Constantin greşeală - greva generală!  Ortaci, cereţi-i lui Jujan, Viorel Stancu, Emil Floruţ): Nica să vă spună cât au umflat inspectorii şi delegaţii sociali de la Sindicatul „Muntele”  Ultima greşeală - greva generală!

INSOLVENŢA CEH!

De vineri a început sezonul de transferuri de la Sindicatul reprezentativ „Muntele” la sindicatele care nu au făcut şi nu fac „front comun cu administraţia”!

LA ORDINEA ZILEI

„Rosa Multiflora”, „Grupul de prieteni” şi Crucea Roşie Petroşani vă invită:

„Donaţi o carte pentru bibliotecile de la sate!”

Există întotdeauna lucruri mai importante pentru om decât latura materială sau derivaţi ai acesteia. Printre acestea, lectura este, poate, latura cea mai importantă, deoarece te ajută să-ţi îmbunătăţeşti cunoştinţele şi cultura generală, sau să intri în universul trăirilor, aventurilor şi farmecul povestirilor sau acţiunilor create de autorii romanelor de tot felul. Tocmai de la această idee a pornit şi iniţiativa celor de la Asociaţia „Rosa Multiflora”, „Grupul de prieteni” şi Crucea Roşie Petroşani. Aceştia s-au gândit că există atât de mulţi copii şi tineri care locuiesc la sate şi care nu au posibilitatea materială şi nici ocazia să-şi achiziţioneze cărţi de la librăriile din oraşe, iar în preajmă nu au nici măcar o bibliotecă rurală sau vreun vecin care să le împrumute vreo carte. Sau dacă au vreo bibliotecă, s-ar putea ca ea să nu prea aibă ce oferi... Unde mai pui că sunt cătune şi sate cu copii inteligenţi, frumoşi, deschişi, dar care nici măcar nu au acces la deja de-acum banalul internet care a „invadat” lumea secolului XXI. Pentru toţi aceşti copii hunedoreni, iniţiatorii din cadrul

entităţilor pomenite mai sus au gândit că n-ar fi rău să pornească o campanie de colectare a cărţilor, donate de cei cu posibilităţi materiale, sau de cei care au în bibliotecă cărţi mai vechi ce nu le sunt de folos, dar care pot îmbogăţi bagajul unui copil sau al unui tânăr dornic să citească, să acumuleze cunoştinţe, sau să-şi hrănească spiritual sufletul. Timp de două luni, ianuarie şi februarie 2016, se va derula acţiunea „Donaţi o carte pentru bibliotecile de la sate!”. Punctul de colectare a cărţilor va fi sediul Crucii Roşii Petroşani, de pe strada Avram Iancu, la numărul 12, zilnic între orele 13:00-16:00, iar pentru donatorii din toate localităţile Văii Jiului o maşină se va deplasa la domiciliul lor, în prealabil aceştia putând suna pentru programare la numerele de telefon 0722.710.892 sau 0765.733.995. „Este o campanie gândită de multă vreme şi pusă în aplicare acum, prin care dorim să putem aduce copiilor şi tinerilor de la sate, dar şi adulţilor care doresc să-şi petreacă timpul şi lecturând o carte, cartea aducătoare de cunoştinţele de care au nevoie şi plăcerea de a citi. Sperăm ca prin această campanie să atragem cât mai mulţi donatori şi oameni de bine care ştiu că numai citind şi studiind un tânăr care porneşte în viaţă are şanse reale de reuşită în viaţă, inclusiv la sate, nu numai la oraşe. Parteneri la această iniţiativă îi avem pe cei din presa locală, inclusiv ZVJ fiind unul dintre ei, iar pe această cale le mulţumim tuturor celor din massmedia locală pentru sprijin. Pentru că fără o mediatizare e clar că orice campanie s-ar face, pe orice subiect, n-ar avea sorţi de izbândă”, ne-a declarat Costel Postolache, unul dintre cei care fac parte din „Grupul de prieteni”. Corneliu BRAN

De la CJ

Bani pentru investiţii

În prima şedinţă a acestui an, una extraordinară, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a aprobat sume de bani destinate gropii de gunoi ecologice şi pentru drumurile judeţene.

Astfel, s-a aprobat utilizarea sumei de 3,85 milioane de lei din excedentul anului precedent, 2015, ca sursă de finanţare a cheltuielilor secţiunii de dezvoltare, în anul 2016, pentru obiectivul de investiţii „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara”. De asemenea, s-a aprobat repartizarea sumei defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumurile judeţene şi comunale, în valoare de 9.189.000 lei, alocată judeţului Hunedoara, pe anul 2016. Întreaga sumă va fi cheltuită de CJ Hunedoara pentru drumuri. Mihaela PETROŞAN

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PETROŞANI

În conformitate cu dispoziţiile art.7 din Legea nr.52/2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică, îşi manifestă intenţia de a adopta următorul proiect de act normativ:

)

Ziarul Vaii Jiului

“Proiectul de hotărâre privind anularea în cotă de 73,3% a majorărilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi a majorărilor de întârziere aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, stinse până la această dată, constând în creanţe de natură fiscală datorate bugetului local de către contribuabilii persoane fizice şi juridice de pe raza administrativ–teritorială a Municipiului Petroşani”. Persoanele interesate pot depune, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare, privind proiectul de act normativ, la Serviciul Constatare, Impunere Persoane Fizice si Juridice, et.1, cam.201, la dl. Gal Alin - șef serviciu CIPFJ, până la data de 22.02.2016 sau pot fi transmise prin fax la numărul: 0254.545903 sau în format electronic la următoarea adresă de e-mail: primaria.petrosani@upcmail.ro Proiectul de hotărâre poate fi consultat la afişierul de la sediul Primăriei municipiului Petroşani, pe site-ul instituției şi se poate obţine, în copie, pe bază de cerere depusă la Registratura Primăriei municipiului Petroşani. Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Poziţia Sindicatului „Noroc Bun”, singurul sindicat care a făcut opoziţie la insolvenţa CEH:

Minerii au fost trădaţi de liderii de la Sindicatul „Muntele” • O grevă acum ne-ar aduce la faliment şi nu ar avea decât un scop: să deturneze atenţia minerilor de la principalii vinovaţi de starea de insolvenţă în care ne aflăm.

În scurta istorie a CEH-SA există câteva momente importante: 1. Formarea CEH-SA prin fuziunea dintre Termocentrala Paroşeni şi Termocentrala Mintia sub comanda lui Florin Mârza (PDL), fără să se ţină cont de datoriile istorice pe care cele două termocentrale le-au preluat de la SC Termoelectrica SA, dar nici de problemele de mediu cu care Mintia a intrat în această societate, probleme care nici acum nu sunt rezolvate. 2. Arderea fără niciun raţionament economic în anul 2013 a unui stoc de huilă de peste 550.000 tone la Mintia de către Daniel Andronache( PSD). Să ne reamintim că atunci se punea problema unui concediu forţat al minerilor din Valea Jiului, iar la Mina Paroşeni minerii chiar s-au blocat în mină pentru că nu mai puteau livra cărbune, pentru că acesta nu le mai era preluat de către Mintia. Scopul arderii acestui stoc imens a fost, practic, ştergerea urmelor unor importuri de cărbune la o calitate sub cea din contractele de achiziţie. 3. Semnarea de către Nica Petre şi Aurel Niculescu (PSD fost PDL), în anul 2014, a unui CCM care a permis mărirea salariilor şefilor din CEH de 7-8 ori, introducerea facilităţilor pentru liderii de sindicat de la „Muntele” (maşini, delegaţii, salarii de delegat sindical şi inspector social), iar la mineri a tichetelor cadou lunare pentru ca aceştia să nu ceară tichete de masă (în acest mod nu erau deranjate afacerile locale). La nici doi ani de la semnarea CCM doar de Nica Petre şi Aurel Niculescu, comisia de negociere din partea CEH refuzând acest lucru, s-au cumulat, din cauza CCM-ului, pierderi de peste 160 milioane lei anual. 4. Neachiziţionarea la timp a Certificatelor de CO2 de către Constantin Jujan (fost secretar general al organizaţiei PDL Hunedoara, numit di-

www.zvj.ro luni, 11 ianuarie 2016

rector general la presiunea lui Nica Petre şi a lui Laurenţiu Nistor) a adus o pagubă CEH de peste 500 milioane lei. CEH se află în imposibilitatea de a-şi mai reveni şi probabil va intra în faliment nu peste mult timp. În toată această perioadă Sindicatul „Muntele” a fost cel care a făcut tot felul de înţelegeri cu administraţia şi politicul, blocând pe toate căile posibile accesul la informaţie sau la luarea unor decizii de către celelalte organizaţii sindicale. Să ne amintim că la Parchetul Deva se află de mai mult timp un dosar penal pe numele lui Nica Petre care a dat o declaraţie falsă în faţa judecătorilor pe baza căreia a obţinut reprezentativitatea, iar administraţia CEH, la rândul său, a trimis adrese neadevărate prin care sprijinea acţiunile lui Nica Petre. Scopul a fost simplu - administraţia trebuia să facă tot posibilul ca Sindicatul „Muntele” să fie reprezentativ, adică singura organizaţie sindicală cu care se puteau înţelege la salarii, facilităţi etc., iar Nica Petre trebuia să scoată oamenii în stradă de câte ori era nevoie pentru a acoperi incompetenţa administraţiei, dar, în acelaşi timp, în funcţii trebuia să ajungă doar oamenii agreaţi de Nica Petre şi Nistor Laurenţiu. Totodată, Nica Petre trebuia să atace pe oricine ar fi putut să spună ceva legat de Nistor Laurenţiu şi să-i pericliteze acestuia funcţia de şef pe judeţ al PSD. Aşa se explică atacurile susţinute ale lui Nica Petre prin intermediu presei împotriva mea şi a deputatului Cristian Resmeriţă. La vizita Ministrului Andrei Gerea în Petroşani chiar au fost organizate bande care aveau sarcină să mă atace pe mine şi pe colegul Mihai Lorincz de la Paroşeni. Este o plângere la Poliţia Petroşani în acest sens, dar mă tem că alături de alte dosare care sunt ţinute în sertare acolo despre Nica Petre, aşa va fi ţinută şi plângerea asta.

Am informat periodic Ministerul Energiei, Primul Ministrul al României Legea Minelor se află în lucru la Minisdespre aceste lucruri. Am făcut adrese terul Energie, Ministerul Muncii, la Viîn care ceream încheierea unui Concorcepremierii Costin Borc şi Vasile Dâncu. dat Preventiv pentru a nu intra în Da, minerii au fost trădaţi de liderii de insolvenţă. Toate demersurile noastre la la Sindicatul „Muntele”, care când au nivelul anului 2015 s-au lovit de refuzul acceptat intrarea în insolvenţă a CEH au lui Constantin Jujan şi al lui Nica Petre făcut o conferinţă de presă şi au de a accepta soluţii din partea noastră. anunţat că nu mai sunt reprezentativi Insolvenţa este cel mai rău lucru posibil şi, vezi Doamne!, ei nu îşi mai asumă care se putea întâmpla C.E.H. Dacă nu nicio responsabilitatea, dar îşi menţin vom reuşi în demersurile noastre, pefacilităţile în continuare. Firesc ar fi în rioada de existenţă a mineritului se reaceste condiţii să ducă maşinile înapoi duce la maxim 3 ani. la CEH, să nu mai fie delegaţi sindicali Nu pricep cum de Nica Petre spune că sau inspectori sociali şi oameni ca Vasile este de acord cu insolvenţa? Înseamnă Păduraru să pună măna pe sapa de că, împreună cu administraţia, a făcut miner, iar Nica Petre să meargă la tot ce este posibil să se ajungă aici,iar Lupeni şi să se îngrijească de diesele. gândul mă duce la înţelegerile pe care Minerii sunt acum îndemnaţi de Nica acesta le-a făcut să ajungă şef peste Petre să facă grevă generală pentru a le sindicatele din Oltenia. Adică, vin şef la distrage atenţia de la cei vinovaţi de voi şi îngenunchez CEH-ul, să luaţi voi insolvenţa CEH - Nica Petre, Constantin serviciile de sistem!!! Jujan, Aurel Niculescu, Mihail Stoicescu Noi, Sindicatul „Noroc Bun”, suntem şi mulţi alţii care încă stau acolo în singura organizaţie sindicală care am funcţii bine plătite, în loc să-şi depună făcut opoziţie la Cererea CEH de intrare demisia de onoare. în Insolvenţă. Suntem sprijiniți de Să facem grevă să uităm şi de datoriile organizaţia federativă la care suntem pe care le au primăriile din Valea Jiului afiliați - Sindicatul Național Petrom către termoficare în valoare de peste Energie. Vom merge până la capăt în 1.200 miliarde de lei vechi? instanţele de judecată pentru a obliga O grevă acum ne-ar aduce la faliment şi statul român să accepte că, dacă aceste nu ar avea decât un scop: să deturneze mine nu mai sunt eficiente economic, atenţia minerilor de la principalii să treacă pe închidere pe un program vinovaţi de starea de insolvenţă în care de închidere care să prevadă plăţi com- ne aflăm. pensatorii, reconversie profesională, pe Adrian JURCA o perioadă de 8 ani aşa cum este pus în aplicare programul de închidere la SNÎMVJ. Pot să vă angajează urgent barmani-ospătari informez că aceste CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot demersuri ale noasobține la telefon 0254.542801 și 0755.065182. tre bazate pe

Hotel Petroşani

SINDICATE

prăvălia cu istorii

Din volumul „Liberalii lui Miocu”:

Tătărescu aduce vestea: din 4 ianuarie 1924 Petroşaniul e oraş!

Anul 1924 începe cu o veste minunată pentru petroşeneni. La 4 ianuarie, Petru Iacob, primarul Petroşaniului, primeşte de la Bucureşti următoarea telegramă: „Astăzi, 4. I. 1924 d. preşedinte al Consiliului şi d. ministru de Interne au semnat deciziunea, prin care comuna Petroşani a fost ridicată la rangul de comună cu consiliu. Aducându-vă aceasta la cunoştinţă, urez noului oraş înflorire şi prosperitate. Fie ca Petroşanii să se ridice prin muncă, gospodărie şi hărnicie. Fie ca să ajungă una din marile cetăţi, în zidurile căreia să se statornicească progresul şi bunul traiu pentru toţi locuitorii săi. (ss.) Subsecretar de Stat: Tătărăscu”. Peste o săptămână, la 11 ianuarie, la orele 12,30 în Petroşani sosesc de la Târgu Jiu Gheorghe Tătărescu, Dinu Frumuşanu (şeful de cabinet al lui Tătărescu) şi Constantin Bălănescu (primarul Tg. Jiului). Petroşenenii îi fac o emoţionantă primire la Cazinoul funcţionarilor soc. „Petroşani” (actualul Teatru Dramatic „Ion D. Sîrbu”): „Îl aştepta foarte multă lume (…), precum şi muzica şi pompierii cu steagul. Oraşul era plin de drapele naţionale”. Salutul de bun venit îl dă I. Wincklehner, director general şi consilier de mine: „Mult stimate Domnule Ministru! Vă salut din toată inima atât în numele Societăţii Petroşani, cât şi în numele funcţionarilor şi muncitorilor acesteia. Domnia-Voastră, Domnule Ministru, aţi intrat adeseori în această casă ca prieten şi sfătuitorul nostru şi ne simţim deosebit de fericiţi când Domnia-Voastră, Domnule Ministru V-aţi întors în cercul nostru ca unul dintre cei mai înalţi funcţionari ai acestei ţări. Acum numai o singură rugăminte avem. Rămâneţi mult, stimate Domnule Ministru, şi în actuala poziţiune a Domniei D-voastre şi fiţi convinşi că noi întotdeauna păstrăm faţă de Domnia-Voastră cele mai profunde sentimente ale devotamentului şi recunoştinţei, şi că ne vom face demni de prietenia DomnieiVoastre. Să trăiţi, Domnule Ministru!”. A mai vorbit şi Gheorghe Drăgan, prim pretorul plasei Petroşani. Emoţionat de primire, Tătărescu spune că a venit în Vale nu doar ca membru al guvernului, ci,, în primul rând, ca prieten”. După tradiţionalul „bine v-am găsit”, după atâtea formalităţi şi discursuri, oficialităţi sărbătoresc în cerc restrâns numirea Petroşaniului ca oraş la Cazinoul funcţionarilor. A doua zi, sâmbătă, 12 ianuarie, la sala Apollo a Primăriei Petroşani are loc şedinţa festivă a consiliului comunal Petroşani. Cronicarul relatează cu lux de amănunte atmosfera festivă şi entuziastă a acestei zile: „Sâmbătă în 12 cor. dl. Tătărescu a adus în persoană numirea Petroşaniului de oraş cu consiliu. Nu numai locuitorii Petroşaniului, ci toate satele din plasa aceasta ş-au dovedit

facebook.com/ziarulvaiijiului

bucuria şi recunoştinţa faţă de d. secretar ministerial Gheorghe Tătărescu, luând parte prin reprezentanţii lor la şedinţa festivă a consiliului comunal ţinută în 12 cor. ora 11 a.m. în sala de spectacole Apollo. Oraşul e în sărbătoare. Sala Apolo, plină de lume din Petroşani şi de pe sate. Muzica societăţii cântă. Domnul Tătărescu, însoţit de prefecţii judeţului nostru şi al judeţului Gorj, de subprefectul nostru, de senatorul nostru D. Bociat, e primit de mulţime cu urale. Urcând pe bină, unde e aşteptat de întreg consiliul comunal, e întâmpinat de dl. primar Petru Iacob cu următoarele cuvinte: Domnule Ministru, Domnule Prefect, Domnule Subprefect, Onorată Reprezentanţă! Înainte de deschiderea şedinţei, Vă rog să-mi daţi voie ca, cu toată căldura inimii mele, să salut pe dl. Ministru Tătărescu, care, spre nemărginita noastră bucurie, se află în mijlocul nostru. Este acesta un moment fără păreche, fără precedent în trecutul comunei noastre. Domnulu Ministru,/ Îmi permit să vă repet şi verbal felicitările şi urările noastre de bine ale reprezentanţei noastre, transmise la timpul său şi prin depeşă, pentru înalta situaţie ce o ocupaţi cu atâta demnitate şi autoritate. Suntem şi noi, Petroşenii, nespus de mândri în sufletele noastre când ştim, cu siguranţă, că şi noi ocupăm un loc în inima D-voastră alăturea, şi în mod egal cu Gorjul. Domnule Ministru,/ În decursul celor 5 ani de când avem fericirea a Vă cunoaşte, nu a fost prilej , nu a fost ocazie în care să nu ne arătaţi cea mai caldă bunăvoinţă, sprijin, ajutor şi un deosebit interes faţă de noi şi comuna noastră. Dovada cea mai recentă despre aceasta este şi prilejul fericit pentru care Dumnezeu v-a adus în mijlocul nostru. Şi oare noi cu ce vom putea răsplăti şi mulţumi pentru munca, ostenelele şi interesul arătat faţă de noi? Numai cu aceea, Domnule Ministru, că dragostea, stima şi iubirea, încrederea şi alipirea noastră loială, cu care v-am înconjurat şi întâmpinat totdeauna în trecut, de acea dragoste, de acea stimă, încredere şi alipire totală, Vă asigurăm şi pe viitor, sub orice raport, sub orice împrejurări. Şi acum ce vom putea cere, când atât de bine ne cunoaşteţi, atât de exact şi de perfect ne ştiţi dorinţele, doleanţele, situaţia şi împrejurările noastre, ar fi de prisos ca să le mai înşir, când D-Voastră atât de bine le ştiţi şi cunoaşteţi. Dacă însă, totuşi, vom cere ceva, aceea ar fi, Domnule Ministru, să binevoiţi a ne păstra cunoscuta bunăvoinţă şi pe viitor, să ne fiţi protectorul, sprijinitorul şi ajutorul dezvoltării industriale, comerciale şi culturale a comunei noastre urbane şi de azi înainte. Căci noi nu numai Vă stimăm, noi Vă iubim şi icoana D-Voastră, înca-

drată în rama de aur a recunoştinţei în inimile tuturor cetăţenilor de aici, fără deosebire de naţionalitate şi confesiune a acestei Urbe, cu cari împreună rugăm pe bunul Dumnezeu să Vă ţină mulţi ani cu sănătate, să Vă dăruiască tăria şi puterea de a munci mult şi cu spor pentru prosperarea şi înaintarea scumpei noastre patrii şi fericirea tuturor cetăţenilor ei, pentru înaintarea şi înflorirea comunei noastre urbane şi pentru fericirea a întreg neamului nostru românesc, să trăiţi la mulţi ani şi la mai mare D-le Ministru! Declar şedinţa festivă a reprezentanţei deschisă. Dl. secretar ministerial comunal comunică scopul venirii d-sale la Petroşani şi citeşte istoricul actul de numirea Petroşaniului ca oraş: Deciziune, No. 0486/ Noi, Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru Secretar de Stat la Departamentul de Interne. Luând în examinare dosarul actelor relative la transformarea comunei mari Petroşani, din judeţul Hunedoara, în oraş cu consiliu. Văzând şi dispoziţiunile paragrafelor 150 şi 151 din art. de Lege XXII din 1885. Pentru aceste motive, Decidem: Art. I. - Comuna mare Petroşani din judeţul Hunedoara se declară oraş cu consiliu. Art. II - Direcţiunea comunală este însărcinată cu executarea acestei deciziuni. Dată la 4 ianuarie 1924. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru de Interne: Ion I.C. Brătianu. Director general: (ss.) C. Popescu Marian BOBOC

Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul

• Angajăm personal. Relaţii la telefon 0735.650.483.

Cererea de intervenţie a Sindicatului „Noroc Bun”

www.zvj.ro luni, 11 ianuarie 2016

DOCUMENTE

ACTUALITATE

Vulcan

Au „colindat” cam de patruzeci de mii de lei

Patru hoţi care, în preajma Crăciunului, au prăduit o locuinţă din Vulcan nu au avut timp să se bucure de lucrurile furate. Poliţiştii vulcăneni au dat de ei şi i-au săltat cu o zi înainte să se schimbe anul.

gaz şi „au lucrat” cu scule adecvate uşa de la intrare din faţă. Ce a urmat, apoi, e de neînchipuit. Au întors pe dos toată casa. Au căutat

Casa în care hoţii

au pătruns în seara zilei de 23 decembrie 2015 este o vilă arătoasă de pe strada Morii. Pesemne că cei patru infractori, doi din Lupeni şi doi din Vulcan, au luat de multă vreme cazul în studiu. De pe dealul din spatele casei au stat la pândă, ca să prindă toate mişcările de peste zi ale proprietarei. În seara zilei amintite, aceasta a dat o fugă până la mama ei. Dintr-o neglijenţă care s-a dovedit crasă, a uitat să mai pună în funcţiune toate instalaţiile de siguranţă cu care este echipat imobilul.

După ce autoturismul

femei s-a îndepărtat, cei patru au început operaţiunea. Au escaladat gardul prin locul pe care se află contoarul de

atenţia au fost câteva urme de pantofi în camera în care se ajunge de la intrarea din spate, a cărei uşă rămăsese intactă. „Nu se poate să le fi lăsat eu!”, a gândit ea, care-i o persoană grijulie cu păstrarea curăţeniei. A mers mai departe şi a rămas înmărmurită când a dat cu ochii peste ce era în camere. Când şi-a revenit, a sunat la „112”.

Cei patru nu ştiau

cu minuţiozitate şi mai nimic nu a rămas la locul lui. Au luat bijuterii, parfumuri, un laptop, cameră foto, ramă digitală etc. Valoarea prădăciunii este evaluată undeva la suma de 40.000 de lei. Patru sute de milioane vechi. Plus daunele aduse locuinţei, desigur.

Proprietara s-a întors

la nici cinci minute după ce hoţii şi-au luat tălpăşiţa. Primele care i-au atras

că, de cum s-au apropiat de gardul vilei, chipurile lor au fost înregistrate de camerele de supraveghere cu care este dotată locuinţa. Aşadar, a fost doar o chestiune de timp, pentru ca poliţiştii criminalişti vulcăneni să le dea de urmă. Prăduitorii au fost săltaţi în 30 decembrie şi, după anchetă, au fost cazaţi la arestul IJP Huneodoara. Acum, prin mijloace specifice muncii lor, anchetatorii se străduiesc să dea peste locul în care se află lucrurile furate. Pentru moment, în problema respectivă, hoţii refuză să colaboreze. Gheorghe OLTEANU

Toată nădejdea este ca să nu se huroaie până la primăvară

Pentru moment, după cum am constatat eu însumi, lucrările de consolidare a unei porţiuni a terenului pe care se află telegondola din Vulcan sunt oprite. Miercurea trecută,

când am ajuns acolo, nu l-am găsit pe inginerul care coordonează operaţiunile. Am dat, în schimb, peste unul dintre lucrătorii lăsaţi să aibă grijă de ceea ce s-a executat până să se fi pus iarna. Omul a fost foarte amabil, mai ales că mă cunoştea, şi mi-a arătat ce s-a executat deja din operaţiunea de stabilizare a terenului.

Din 24 de piloni,

din câţi urmează să fie dispuşi pe porţiunea de teren afectată, sunt în picioare 22. Cu ceilalţi doi nu-i problemă, fiindcă vor apărea rapid şi ei. Membrii echipei vor reveni la primăvară când se va putea relua lucrul. Tot atunci se va aduce tot ce este necesar, pentru confecţionarea şi montarea grinzilor de beton. Şi pri-

marul Gheorghe Ile a examinat atent, tot în ziua aceea, stadiul lucrării. Surprinzător este că nu a făcut niciun comentariu şi nu a dat nicio indicaţie. Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

La început de an,

Interviu-ﬂuviu cu primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

Pentru a şasea oară în ultimii ani, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi ne-a acordat un interviu de început de an chiar în prima săptămână a anului. Fiind vorba de primul interviu din 2016, fireşte că veţi afla cum s-a încheiat anul 2015 pentru administraţia publică locală petroşeneană şi ce obiective au fost îndeplinite anul trecut, ce rezervă anul 2016 în materie de investiţii publice în municipiu şi alte gânduri şi speranţe ce ţin de primărie şi de administraţia locală în general rostite de edilul celei mai mari localităţi din Valea Jiului.

ne-am descurcat, în sensul în care suntem fără datorii la terţi, fără arierate şi cu un grad de încasare a taxelor şi impozitelor bun, undeva în jur de 91%. Acesta din urmă este exclusiv meritul cetăţenilor care au înţeles importanţa acestor plăţi pentru bugetul local şi, implicit, pentru localitate. Un an în care am reuşit să mai facem câte ceva pentru localitate, lucruri care zic eu că se văd şi care de la an la an se îmbunătăţesc şi sporesc confortul şi siguranţa cetăţenilor noştri. Una peste alta, nu putem spune că anul 2015 a fost un an rău, dar zic eu că am avut şi ani mai buni ca acesta. - Ca să încheiem cu 2015, spune-ţi-ne câteva proiecte importante care au fost realizate anul trecut... - De exemplu, la domeniul schiabil am finalizat pe proiectul pe care-l avem spaţiile tehnice, sus în munte, la bazinul de apă, care a fost o investiţie Anul 2015 greu, dar mulţumitor... foarte mare, dar necesară. Pe programul de reparaţii - Domnule primar, un an 2015 complicat... Însă mai bine să ne spuneţi dumneavoastră cum a fost pentru drumuri am reuşit să asfaltăm câteva străzi care n-au fost niciodată asfaltate în Petroşani, începând cu Saşa administraţia locală pe care o conduceţi. şi strada Gelu şi continuând cu străzile Constantin - Da, în primul rând La Mulţi Ani! încă o dată tuturor cititorilor ZVJ şi românilor în general! Un an 2015 greu Brâncuşi sau Brazilor. Tot la drumuri am finalizat repadin punctul de vedere al administraţiei publice locale, raţiile la alte străzi pe care le-am avut în program. O investiţie importantă a fost şi finalizarea străzii dar totodată un an în care noi cei din adminitraţie Maleia, acolo unde Apa Serv a introdus pentru Confecţionarea noii rigoli a trecut de multă vreme de cimitir, dar prima dată şi canalizarea, o stradă importantă care duce spre domeniul turistic din Parâng. Apoi, tot în 2015 şi tot pe linie de turism a fost finalizat obiec-

Morţii au rămas tot cu vedere la drum

Constructorii au ajuns cu prima fază a construcţiei rigolii de pe DJ666, cel spre Pasul Vâlcan, până unde şi-au propus. Adică până la primul „S” al curbei aflate la circa două sute şi ceva de metri mai jos de ferma primarului Gheorghe Ile.

tivul Centrul de Informare Turistică, care va avea rolul lui bine definit în turismul local pe viitor. Apoi, s-au finalizat anvelopările la şapte blocuri, şase blocuri de pe strada Păcii şi un bloc de pe strada 1 Decembrie 1918. Nu trebuie uitat, de asemenea, că anul trecut am reuşit să montăm toate centralele pe gaz la cele patru grădiniţe şi am anvelopat grădiniţa din Dimitrov, în momentul de faţă acest proces continuând şi la celelalte două grădiniţe din Aeroport.

Debut în forţă pe linie de obiective turistice

- Anul 2016 l-aţi început în forţă, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, punând bazele la o asociere importantă... - Da, e vorba de o asociere de colaborare privind modernizarea drumului din Parâng care face legătura dintre zona Rusu şi zona cabanelor şi pârtiilor din Parâng. Am semnat acest contract de asociere, şi consiliul judeţean va finanţa reabilitarea completă a drumului. Aceasta înseamnă covor asfaltic până sus şi alte lucrări ce ţin de modernizarea unui drum şi siguranţa auto. Pe de altă parte, tot cu ajutorul consiliului judeţean vom moderniza jumătate din drumul de centură, tot în 2016, porţiunea cuprinsă între sensul giratoriu (de la avion) şi zona staţiilor PECO din Aeroport. Aici consiliul judeţean contribuie cu jumătate din sumă. - Pentru turism acel drum poate însemna o gură de oxigen. Ce alte lucrări sau investiţii aveţi în vedere pentru Parâng, pentru turismul local în 2016? Interviu realizat de Corneliu BRAN (continuare în pagina 8)

Acolo este montat

un indicator rutier care-i avertizează pe şoferi că, după el, e jale şi că, la o adică, poţi ajunge cu roţile-n şanţ. Lucrarea e făcută corespunzător, zic eu, dar nu asta-i chestiunea pentru care m-am apucat de scris. Treaba nasoală e mai jos, la cimitir. Acolo, porţiunea din gardul de beton pus la pământ atunci când lucrătorii au confecţionat rigola nu şi-a mai revenit la poziţia iniţială. Putea doar dacă era ajutat.

Dar, după cum se vede,

nimănui nu i-a stat capul la asta. Deşi, căutaţi la colecţia ZVJ, subsemnatul a consemnat doleanţa celor trecuţi la veşnicie, de a li se lua vederea la drum. Şi, precis, până la primăvară chiar nimic nu se va mai face. Ce să mai zici? Aşa se întâmplă în România, dacă nu s-a găsit nimeni din administraţia publică locală care să-i strângă de coa.. (vă las dumneavoastră plăcerea să puneţi literele lipsă!) pe cei care l-au trântit la pământ. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro luni, 11 ianuarie 2016

DIVERSE

INTERVIU

La început de an,

Interviu-fluviu cu primarul Tiberiu Iacob-Ridzi (urmare din pagina 8) - În ceea ce priveşte domeniul schiabil, o să alocăm şi anul acesta bani din bugetul local – o să vedem dacă primim bani şi de la bugetul naţional, încă nu ştim – pentru achiziţionarea pompelor pentru apă, ca să putem umple bazinul şi să putem astfel să viabilizăm şi pârtiile din zona de sus. Această investiţie ar însemna un pas destul de mare pentru tunurile de zăpadă şi instalaţiile pe care le avem. - Dacă tot am început anul 2016 cu turismul – asta şi pentru că prima acţiune a anului a vizat veşti bune pentru Parâng, ce ne mai puteţi spune legat de proiectul naţional, cu finanţare guvernamentală, ce vizează domeniul schiabil? Ştim că programul e blocat momentan... Mai sunt şanse să continue? - Nu ştiu încă nimic, sau să zicem nu ştiu nimic mai mult faţă de ce ştie toată lumea. O să vedem, deocamdată nu purtăm o corespondenţă pe această temă cu ministerul, singura corespondenţă avută a fost un răspuns la solicitarea ministerului de a da detalii despre cât s-a realizat până acum din program.

Propuneri de investiţii în 2016

- Să privim şi spre propunerile de investiţii ale administraţiei publice locale petroşenene din anul acesta... Care sunt cele mai importante? - Ca investiţii majore pe 2016 avem în program introducerea gazului metan în Colonie, cu finalizare în acest an, introducerea centralelor pe gaz în toate şcolile – cum am procedat la grădiniţe, proiect finalizat tot anul acesta. E vorba de două proiecte foarte mari şi importante. Apoi, vom contribui cu o sumă de aproximativ 10 miliarde lei vechi pentru continuarea lucrărilor capitale şi de dotare la Spitalul de Urgenţă Petroşani, vorbesc de reabilitare clădire principală plus achiziţionarea de aparatură medicală, un proiect guvernamental principal pe care-l sprijinim şi noi, la care lucrările vor mai ţine doi-trei ani, dar care la final va aduce Petroşaniului un spital modern, confortabil şi eficient din punct de vedere al condiţiilor medicale şi de spitalizare. Pe de altă parte, mergem în continuare cu proiecte pentru reabilitarea termică a blocurilor pe fonduri europene. Anul 2016 este anul în care în acest sens vom depune documentaţiile şi să sperăm că din 2017 acestea vor primi finanţare şi ne vom apuca efectiv de lucrări. Procedura e destul de complicată şi durează, n-avem ce face. La fel, tot în 2016 vom depune documentaţiile şi pentru proiectul ce vizează reabilitarea integrală a Muzeului Mineritului, iar la anul să sperăm că vom începe şi aici lucrările. O altă investiţie importantă va ţine de modernizarea tuturor locurilor de joacă pentru copii. Această investiţie va fi făcută de la bugetul local şi nu e deloc mică, pentru că, în afară de locurile de joacă din parcuri, vor fi reabilitate şi modernizate şi locurile de joacă de la grădiniţele din municipiu.

Parcul Central – modernizat pe bucăţi

- Ştim din interviurile anterioare din 2015, legat de Parcul Central, că aveaţi un proiect destul de ambiţios ce ţinea de reabilitarea integrală a acestui obiectiv de agrement. Mai e valabil acest proiect? - Continui să cred în această idee, dar din motive

facebook.com/ziarulvaiijiului

obiective ce nu ţin de primărie sau de mine, vom moderniza anul acesta în acest parc doar locurile de joacă şi câteva alei. Deci, nu vom intra în forţă cu o modernizare totală a celui mai mare parc, deoarece a căzut finanţarea din fondurile europene, neexistând, momentan, o axă de finanţare pentru acest gen de obiective. Noi speram să avem finanţare europeană, pentru că e vorba de bani foarte mulţi. Dacă nu se poate vom încerca să facem această reabilitare pe bucăţi, iar anul acesta prioritar va fi ce v-am spus.

Colonie, Dâlja Mică, Dâlja Mare, Catedrala „Sf. Ilie”

- Ce alte investiţii mai aveţi în plan în 2016? - Avem în plan o investiţie la sensul giratoriu de la intersecţia dintre Drumul Naţional 66 şi drumul către Petrila, unde deja avem făcută toată documentaţia, inclusiv proiectarea. Rămâne să vedem dacă vom avea bani şi când, ca să scoatem la licitaţie lucrarea de-acolo. Un alt proiect important pentru noi în acest an este cel care vizează banii pentru culte şi mai cu seamă pentru investiţia la Catedrala „Sf. Ilie”. Un alt

12-13! Dacă nu uit unul-două... că s-ar putea să fie şi mai multe. Dar hai să reluăm... Marile proiecte pentru anul acesta la Petroşani sunt: continuarea investiţiei pentru domeniul schiabil (fie cu bani de la bugetul local, fie şi cu bani de la guvern dacă se deblochează proiectul, ceea ce noi sperăm să se întâmple!), continuarea reparaţiilor capitale şi dotarea Spitalului de Urgenţă Petroşani, introducerea gazului metan în Colonie, anveloparea şcolilor şi locuinţelor – depunere de proiecte pentru finanţarea europeană (urmând să se înceapă efectiv treaba, dacă ele se aprobă, din 2017), finalizarea grădiniţei de la „I.G. Duca”, introducerea centralelor pe gaz în toate şcolile, reabilitarea drumului de centură (etapa intersecţie avion – zona staţiilor Peco din Aeroport, urmând ca în 2017 să urmeze şi tronsonul al doilea; practic, adevărata centură a municipiului – proiect comun cu consiliul judeţean), reabilitarea drumurilor din Colonie, reabilitarea şi modernizarea tuturor locurilor de joacă din municipiu (inclusiv de la grădiniţe), reabilitarea drumurilor din Dâlja Mare şi Dâlja Mică, începerea şi finalizarea lucrărilor la cinematograf (un obiectiv realizat prin finanţarea CNI, de aproximativ 40 de miliarde lei) şi pun aici şi proiectul consiliului judeţean, modernizarea şi asfaltarea drumului din Parâng (de la zona Rusu şi până sus în masiv), pentru că e un obiectiv care ţine de dezvoltarea turismului local şi care ne interesează direct. Dacă mai punem la socoteală şi începerea lucrărilor la cea mai mare sală de sport din Valea Jiului, o investiţie realizată tot prin CNI, dar care ne interesează direct pe toţi cetăţenii şi pe administraţia locală, vorbim chiar de treisprezece investiţii mari pentru Petroşani în 2016! Iată, treisprezece obiective foarte mari, iar dacă excludem cele două investiţii finanţate de CNI, circa 80-90% din celelalte 11 investiţii vor fi executate cu bani de la bugetul local.

Latura socială şi sportivă

proiect important ţine de asfaltarea drumurilor din Colonie. Banii pentru acest proiect vin pe împrumutul pe care l-am accesat, iar în primăvară, cum ne permite vremea, dăm drumul la primul tronson de lucrări. Proiectul costă în sine 60 de miliarde lei, banii îi avem aprobaţi pentru împrumut în totalitate, dar eşalonaţi pe trei ani. În primul an avem aprobaţi 45 de miliarde, apoi, în următorii doi ani, diferenţa. Să nu uit, tot aici avem în plan reabilitarea drumurilor din Dâlja Mare şi Dâlja Mică, chiar dacă nu vom reuşi să obţinem bani de la consiliul judeţean pentru ele, deşi avem promisiuni ferme de la judeţ pentru reabilitarea acestor drumuri. Sigur, probabil nu vom finaliza investiţia aceasta în 2016, dar cu siguranţă o vom începe şi vom realiza o bună parte din ea în acest an, urmând s-o finalizăm în 2017.

13 obiective foarte mari

- Recapitulând, ne-aţi spus vreo 8-9 proiecte mari... - Recapitulând, cred că am scăpat din ele şi sunt vreo

- Ce alţi bani aveţi în vedere să-i alocaţi de la bugetul local în acest an? - O sumă importantă de bani se va duce şi anul acesta în domeniul asistenţei sociale, prin finanţarea tuturor centrelor de asistenţă socială de pe raza localităţii. Fie că vorbim de Casa Pollicino, de Asociaţia „Sf. Varvara”, sau de centrul de îngrijire vârstnici de la Dărăneşti, ori de altele, toate vor primi bani de la bugetul local. La fel vom transmite fonduri şi către Clubul Sportiv Municipal „Jiul”, pentru că au crescut numărul de secţii şi e nevoie de sprijinul nostru. Aici intră şi fotbalul, care va avea alocată o sumă importantă în 2016, pentru cheltuielile pe care ni le permite legea, e vorba de undeva la 1 miliard de lei.

Schiţă de buget

- Ştim că bugetul pe 2016 încă nu e gata, se mai lucrează la el... Ne-am permite să vă întrebăm cum l-aţi schiţat. - Cea mai mare sumă de bani va merge în acest an pe investiţii în infrastructură. Vorbim de investiţii necesare şi mult aşteptate de cetăţeni, precum şi de pregătirea unor lucrări ce ţin de reabilitarea termică a

blocurilor şi şcolilor în 2017. Apoi, o altă parte mare de bani vor merge în domeniul asistenţei sociale şi în alte ramuri, precum sportul, cultura (să sperăm că nu doar pe Varpalota şi play-back-urile de Zilele Oraşului, Toamnei etc. – nr.), religia.

Unii funcţionari…

- Cum vedeţi în momentul de faţă relaţia cetăţeniprimărie? S-a mai îmbunătăţit, mai e de lucru la acest capitol? - Eu zic că în momentul de faţă e o relaţie mult mai bună decât la preluarea mandatului. Aceasta a crescut din punct de vedere calitativ de la an la an. Cel puţin eu aşa văd lucrurile. Mai avem de lucru în mai multe domenii de activitate din cadrul primăriei în ceea ce priveşte modul de adresare sau de comunicare cu cetăţenii. Mă văd nevoit să recunosc că mai avem câteva servicii unde suntem deficitari din acest punct de vedere, dar lucrăm în continuare să îmbunătăţim şi aici lucrurile. Îmi pare rău că nu toată lumea din primărie a înţeles încă, 100%, că noi, administraţia publică locală şi funcţionarii, suntem în slujba cetăţeanului şi nu invers.

elevilor. În plus, există la unele şcoli şi puncte fixe de pază, cu paznici ai şcolilor respective, care, la fel, au un rol determinant să nu existe incidente sau ştiu eu ce evenimente nedorite de toată lumea. Sistemele de închidere a uşilor şi alte măsuri luate de şcoli şi de administraţia locală au făcut ca la Petroşani, în şcoli, să nu avem incidente neplăcute, cum vedem prin alte părţi prin ţară.

Investiţii în învăţământ

- Dacă tot am vorbit de şcoli, astăzi, înainte să ne acordaţi acest interviu aţi avut o întâlnire de câteva

Relaţie bună cu consiliul local

- Cum vedeţi relaţia primărie-consiliul local în momentul de faţă? - Foarte bună şi aşa e şi firesc dacă dorim să facem lucruri bune pentru oraş şi cetăţeni. Ca şi în ceilalţi ani, pentru că nu pot să mă plâng, în 2015 consiliul local a ajutat foarte mult la tot ceea ce s-a întâmplat, în sensul că nu am avut piedici din partea consilierilor la proiectele locale importante, foarte necesare pentru cetăţeni şi pentru progresul municipiului nostru. Sper ca acest lucru să se întâmple şi în anul acesta. Chiar dacă e an electoral, cred că culoarea politică şi competiţia politică nu trebuie să ne împiedice să avem continuitatea în implementarea proiectelor de investiţii atât de necesare pentru populaţie. Am mai spus şi o mai spun: în fond toţi tragem pentru oraş şi cetăţenii care au crezut în noi şi ne-au trimis în conducerea administraţiei locale.

Siguranţa şi ordinea publică

- Sunteţi mulţumit de siguranţa şi ordinea publică? Cum funcţionează sistemul de supraveghere şi cum apreciaţi faptul că s-au diminuat mult în 2015 actele de huliganism şi distrugere a bunurilor stradale? - Cu sistemul de supraveghere şi monitorizare cu camerele video merge bine treaba, acest sistem ajutându-ne foarte mult în ultimii ani. Vom încerca, în limita posibilităţilor financiare, să extindem acest sistem de monitorizare video şi în alte zone ale Petroşaniului, astfel încât, în timp, să acoperim toate zonele şi cartierele importante. Cred că gradul de siguranţă a cetăţeanului a crescut pe străzile noastre. Avem o colaborare bună cu poliţia naţională şi jandarmeria, iar poliţia locală încearcă şi ea să ţină pasul. Faptul că au scăzut actele de huliganism şi distrugerile de mobilier stradal sau din parcuri este meritul poliţiei naţionale care colaborează foarte bine cu noi. Noi îi sprijinim cu angajaţii noştri din poliţia locală, de câte ori este nevoie, inclusiv prin patrule mixte şi alte forme de supraveghere a ordinii şi liniştii publice. Sunt bucuros că avem siguranţă în şcoli şi că nu am avut evenimente deosebite în 2015, sistemul de supraveghere video montat în şcoli de către primărie fiind şi el unul din factorii care au făcut să nu se întâmple evenimente nedorite. Un merit important îl are şi în acest caz poliţia naţională, sprijinită de poliţia locală, care patrulează zilnic în zonele cu şcoli, pe timpul programului

www.zvj.ro luni, 11 ianuarie 2016

europene vine foarte bine în sprijinul nostru şi ne va rezolva pentru o bună perioadă problemele clădirilor şcolilor noastre. Legat tot de şcoli şi anul acesta vor exista lucrări de igienizare la toate şcolile, precum şi mici reparaţii curente, unde va fi cazul şi unde directorii din învăţământ ne vor semnala.

Despre ruşinea oraşului: grădiniţa-ruină „I.G. Duca”

- Cu grădiniţele cum staţi? - Destul de bine. Şi nu e o laudă, e realitatea. Anul acesta vom realiza o grădiniţă foarte importantă, cea de la „I.G. Duca”, unde sperăm să terminăm lucrările. Am făcut deja licitaţia, avem banii şi să sperăm că totul va decurge normal. În plus, după cum ştiţi, printru-un program UNPD am reuşit anveloparea a două grădiniţe, urmând ca în 2016 să finalizăm lucrările şi la cele două grădiniţe din Aeroport. Tot la grădiniţe am reuşit trecerea centralelor pe gaz, lucru care se va întâmpla, cum am spus, şi la şcoli în acest an.

Primarul, acelaşi băiat bun…

ceasuri cu directorii de şcoli. Despre ce este vorba? - Da, este o întâlnire firească la fiecare început de an, legat de buget şi de problemele care există în instituţiile şcolare de pe raza localităţii. Din discuţiile purtate cu directorii de şcoli am înţeles şi mi-am notat problemele legate de anumite reparaţii la clădiri. E vorba de unele şcoli care au probleme la acoperiş, sau de altele care au nevoie de anvelopări. La şcoli, investiţia mare din anul acesta va fi introducerea centralelor pe gaz metan, astfel încât fiecare instituţie şcolară să aibă un confort termic mulţumitor, indiferent de lună sau de anotimpul friguros. A doua investiţie mare ţine anul acesta de anveloparea a trei şcoli pe Programul UNPD. În paralel, vom depune proiecte, cum v-am spus, pentru finanţare europeană, iar dacă ele vor fi aprobate, din 2017 va urma anveloparea şi restului şcolilor. Astfel, după aceste lucrări, mulţi ani nu vor mai fi probleme, iar facturile vor scădea. Bine, după cum ştiţi, noi toate şcolile le-am pus la punct în ultimii cinci ani, lucrări şi modernizări s-au tot făcut, inclusiv corpul vechi de la I.G. Duca fiind reabilitat printr-un program european deosebit. Dar, timpul trece, clădirile sunt de zeci de ani şi de aceea această reabilitare termică pe fonduri

- O concluzie la final de interviu, legată de acest an, 2016? - Da. Va fi un an la fel de greu pentru administraţia locală, ca şi anul 2015, ţinând cont la ce se întâmplă la nivel naţional. Să sperăm că vom trece cu bine şi acest an, cu multe realizări pentru municipiu, investiţii aşteptate de marea majoritate a cetăţenilor de bună credinţă. Restul, sănătate să avem, că în rest le vom duce pe toate, cu bune şi mai puţin bune, că aşa e în viaţă. Ce pot să-i asigur pe cetăţenii Petroşaniului este faptul că rămân acelaşi primar în slujba lor, care va încerca să-şi facă treaba cât mai bine, aşa cum mă ştiu oamenii că am fost dintotdeauna.

INTERVIU

SPORT

Hercules şi-a propus

Să zboare mai repede ca… Şoimul

După cum se ştie, Şoimul Băiţa a dominat prima parte a turului în Liga a IV-a, la fotbal.

Formaţia lui Adrian Pepenar s-a detaşat la cinci puncte în faţa urmăritoarelor ei, Hercules Lupeni şi Aurul Brad, şi a luat prima opţiune pentru câştigarea campionatului şi, implicit, accederea la barajul pentru promovarea în Liga a III-a. Şoimul a reuşit să termine neînvinsă prima parte a campionatului cu doar trei egaluri în 13 partide şi a încheiat victorioasă în alte zece, acumulând 33 de puncte din 39 posibile cu un golaveraj de 46–15. Şoimul are al doilea cel mai bun atac după Inter Petrila, cu 52 de goluri înscrise, şi a doua cea mai

bună apărare, după Hercules Lupeni, cu doar 13 goluri primite. Grupul formaţiilor care se luptă pentru podium este format din Şoimul, Hercules, Aurul şi Inter Petrila. Apoi, alte patru îşi afirmă pretenţiile la un loc în jumătatea superioară a ierarhiei: Gloria Geoagiu, Metalul Crişcior, Retezatul Haţeg şi Aurul Certej, urmate de un alt grup departe de zona retrogradării care include pe CS Vulcan, Universitatea Petroşani şi Victoria Călan. În fine, Minerul Uricani, Jiul Petroşani şi echipa secundă a lui Cetate Deva au ca obiectiv doar evitarea ultimul loc, iar prezenţa Jiului în returul de campionat stă sub semnul întrebării. „În această iarnă vom încerca să mai aducem nişte jucători şi să încercăm să

La acuzaţiile mamei gimnastei Asiana Peng

tente analizarea motivelor pentru care fiica sa a fost „zburată” de FRG, din Lotul Naţional al României, la finalul anului trecut. Mama sportivei a cerut şi „anchetarea şi dispunerea măsurilor legale ce se impun în legătură cu indemnizaţia de performanţă a fiicei sale în perioada de trei ani în care a făcut parte din Lotul Naţional”. În replică, Adrian Stoica, preşedintele FRG, a arătat că Asiana a beneficiat de aceleaşi condiţii ca şi celelalte gimnaste din lot, dar că nu a reuşit să progreseze conform aşteptărilor. În plus, şeful federaţiei lasă să se înţeleagă că sportiva ar dori să renunţe la activitatea de performanţă şi că ea ar fi forţată

Federaţia a răspuns

Adrian Stoica, preşedintele Federaţiei Române de Gimnastică (FRG), susţine că acuzaţiile mamei gimnastei Asiana Peng, legitimată la CNS „Cetate” Deva, sunt nefondate. Mai mult, în răspunsul oficial la reclamaţiile mamei gimnastei, oficialul FRG lasă să se înţeleagă că sportiva ar dori să renunţe la performanţă şi că, de fapt, ea ar fi forţată de mama sa să continue. Silvana Peng, mama gimnastei Asiana Peng, legitimată la CNS „Cetate” Deva, a solicitat autorităţilor sportive compe-

La CSM Jiul Petroşani

Zece atleţi se pregătesc să facă performanţă

Pornită la drum în vara anului trecut, secţia de atletism de la CSM Jiul Petroşani a adunat deja 10 atleţi care doresc să facă performanţă şi să reînvie tradiţia acestui sport în Valea Jiului.

„Sunt legitimaţi 10 sportivi care se pregătesc sub îndrumarea atentă a Danielei Vasiloancă. Cu siguranţă, vor veni şi rezultatele”, a declarat Radu Polifronie, directorul clubului. Acesta a mai adăugat că la CSM Jiul Petroşani a mai luat fiinţă şi o secţie de automobilism, dar că sportivii care ar fi trebuit să facă parte din componenţa lui nu au mai dat niciun semn. „La cât de săraci suntem (nu preşedintele clubului – n.r.), cred că CSM Jiul Petroşani este singurul club din România care nu are bani, dar care a făcut toate demersurile necesare pentru o astfel de secţie. Acum să ea s-a înfiinţat, niciunul dintre sportivii care au cerut acest lucru nu a mai dat niciun semn”, a mai spus Radu Polifronie.

Şi în Liga a V-a,

Luptă strânsă Comasarea într-una singură serie în Liga a V-a, pentru a putea aduna la start un număr suficient de echipe, a prins bine combatantelor.

În aceste condiţii, în fruntea clasamentului Ligii a V-a o echipă s-a detaşat la cinci puncte de locul secund. Campioana de toamnă este Mureşul Pricaz, care a adunat 34 de puncte, pierzând

facebook.com/ziarulvaiijiului

un singur meci şi remizând în altul. Este urmată de Berianul Beriu, cu 33 de puncte acumulate în urma a două înfrângeri, şi de Cetate Răchitova, cu 30 de puncte, cu un singur eşec, dar „la masa verde”. De la locul al patrulea în jos, plutonul cu grosul competitoarelor se încadrează la categoria echipelor lipsite de griji. Să spunem că dintre ele se remarcă Ilia, Măgura Pui, Zarandul Crişcior şi Agrocompany Băcia, cu un pas în faţa colegelor de serie din a doua jumătate a clasamentului.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

recuperăm distanţa care ne separă de primul loc”, au spus oficialii de la Hercules care au pierdut nu mai puţin de şase jucători de bază, în marea lor majoritate plecaţi la muncă în străinătate.

de mama ei: „În cei trei „FRG a oferit Asianei şansa de a continua ani de pregătire petrecuţi gimnastica şi şcoala în condiţii optime de la Lotul Olimpic de la antrenament şi învăţământ, ea fiind elevă a CNS Izvorani, Asiana Peng a Deva. În situaţia în care insistaţi ca ea să fie mutată la un liceu în Bucureşti, vom putea purta beneficiat de cele mai bune discuţii cu Ministerul Educaţiei, dar după sărbători condiţii de viaţă, şcoală, (acum nu este timp fizic). De asemenea, în acest antrenamente şi asistenţă caz, vă solicităm o declaraţie notarială prin care medicală pe care Federaspecificaţi că nu aveţi alte pretenţii de la Federaţia ţia Română de Gimnastică Română de Gimnastică privind şcolarizarea le-a putut oferi compoAsianei”, Anca Grigoraş, antrenor federal. nentelor lotului. Colectivul tehnic al lotului, condus prin telefon către mama sa că doreşte de antrenorii Octavian Bellu şi Mariana să se retragă, că nu-i mai place la Lot la Bitang, s-a ocupat în egală măsură de Izvorani, că doreşte să plece acasă, toate gimnastele tinere, respectiv năsacuzând-o pe mama sa că o forţează să cute în anul 2000 (ca şi Asiana - n.r.). continue. Toate acestea au determinat Rata de progres a sportivelor, din păFederaţia (cu consultarea antrenorilor) cate, nu poate fi egală din motive obiective - calităţi fizice, psiho-volitive, să-i ofere posibilitatea de a se pregăti în continuare la Deva, într-un colectiv perioade de pauză şi recuperare după accidentări, dar şi din motive subiective care are în componenţă şi două meda- gradul de implicare şi interes în rezol- liate europene, condus de antrenori varea sarcinilor de antrenament. Asiana consacraţi şi cu experienţă, care au Peng - o gimnastă care, de altfel, întru- adus României medalii la Campionate Mondiale şi JO Beijing 2008 şi care conneşte multe calităţi - nu a avut rata de duc în acest moment lotul aflat deja în progres scontată, în special în ceea ce pregătire pentru JO 2020. Asiana ca şi priveşte valoarea de dificultate a exercelelalte sportive care se vor pregăti în ciţiilor, dar şi a execuţiei acestora, siperioada următoare la Deva, în funcţie tuaţie în care, în acest moment, nu poate face obiectul selecţionării în lotul de cât de mult se vor implica în pregătire şi în funcţie de rezultatele indivicare are ca sarcină principală calificaduale, au drumul deschis către echipa rea la Jocurile Olimpice Rio 2016. În ultima perioadă de pregătire, sportiva s-a olimpică în cazul în care vor fi mai bune decât sportivele deja selecţionate să exprimat în mod repetat şi imperativ continue pregătirea în Bucureşti”.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

15 ianuarie - o zi cu profunde semniﬁcaţii

Cineva intervine brutal în spațiul tău personal și strică toată armonia care se instalase peste unele planuri. Nu trebuie să te lași copleșit de furtuna care intră în casa ta. Valul va trece.

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează, în ziua de 15 ianuarie 2016, cea de-a VII-a ediţie a manifestărilor culturale dedicate personalităţii şi creaţiei lui Mihai Eminescu şi Zilei Naţionale a Culturii Române.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Dacă pleci la drum, e posibil să nu-ți meargă toate conform planificării de acasă, dar fii sigur că vei găsi de fiecare dată alternative astfel încât să-ți atingi scopurile.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Atmosfera este relaxată și prietenoasă în jurul tău, te simți bine printre cei care îți țin companie, de parcă ați fi prieteni de-o viață.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ești în compania unei persoane care te copleșește cu entuziasmul sau, cu stilul său hiperdinamic, ce nu prea se potrivește cu al tău, dar te va molipsi și pe tine foarte repede.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Te simți neglijat, dat la o parte, de parcă nimeni nu mai știe de tine, dar exagerezi totuși. E doar o ușoară depresie care îți dă târcoale acum și ai tendința de a te izola de lume.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te simți ca un copil care privește prin gard ce se întâmplă în curtea misterioasă pe lângă care treci. Tragi cu ochiul puțin să vezi ce e dincolo, dar rămâi totuși afară, nu ai cum să intri deocamdată.

Ora 1200 – Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, Sala de Lectură: Expoziţie de carte „Eminescu”, organizată pe baza colecţiei doamnei Delia Alic, posesoarea uneia dintre cele mai bogate colecţii de carte eminesciană, ce cuprinde volume publicate în ţară şi străinătate. Ora 1300 – Deva Mall, etajul 3, Salle d’Or: „Nemuritorul Eminescu”, concurs despre viaţa şi opera poetlui, desfăşurat între colegiile şi liceele din Deva. Şi în acest an, aşteptăm un număr mare de iubitori ai creaţiei eminesciene pentru a serba împreună această zi specială a culturii române, pentru a cinsti aşa cum se cuvine memoria marelui nostru Eminescu. Managerul bibliotecii judeţene, Ioan Sebastian BARA

În acest an, activităţile se vor desfăşura sub genericul Trecut-au anii..., menit să sublinieze perenitatea operei lui Eminescu şi faptul că, pe măsură ce timpul trece, Poetul Naţional este tot mai îndrăgit, iar creaţia lui rămâne veşnic vie şi actuală. Anul acesta, manifestările din ziua de 15 ianuarie vor începe în Parcul Cetăţii, la statuia lui Eminescu, punct devenit loc de întâlnire al tuturor celor care iubesc poezia eminesciană. Programul va fi următorul: Ora 1000 – Parcul Municipal „Cetate” Deva: Evocarea Poetului Naţional; Moment artistic susţinut de Corala Parohiei „Bunavestire” din Deva, dirijor prof. Gelu Onţanu-Crăciun; Vers eminescian în rostirea actriţelor Isabela Haşa şi Cristina Lazăr; Depunere de flori la statuia poetului.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

O voce interioară îți atrage atenția asupra singurei soluții viabile în situația de față: să pui punct. Nu are rost să mai continui, dar parcă ți-e puțin frică să renunți.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Prietenii sunt foarte importanți în momentele critice. Vei descoperi azi ce ușor îți revii dacă accepți alături de tine oameni cu tonus pozitiv, care te ridică și pe tine înapoi la suprafață.

ANGAJĂRI

• Gambrinus Impex SRL angajează în condiţii avantajoase bucătar cu experienţă de minim 2 ani. Relaţii la telefon 0721.322662.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Stresul te face să vezi în jur doar inamici și belele, dar problema nu e la tine, ci la cei pe care ai ghinionul să-i atragi alături de tine. Fii deci atent la persoanele suspecte din preajma ta!

• EUROELECTRIC SRL angajează LĂCĂTUȘ - 1 post ELECTRICIAN ELECTROMECANIC - 3 posturi Depunerea CV se va face prin email: office@euroelectric.ro până la data de 23.01.2016.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nimic nu se repară peste noapte, ci e nevoie de o perioadă de convalescență pentru ca totul să se echilibreze. Continuă ce ai început, ești aproape de vindecare!

VÂNZĂRI

Încetul cu încetul se face oțetul. Așa și tu, ești într-un prelung proces de dezvoltare, de perfecționare, dar ești pe calea cea

• Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil.

AUTO

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

mica publicitate

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.

Ai ocazia de a sta în compania unei persoane care îți inspiră virtuozitate, măiestrie, perfecțiune! Foloșeste din plin acest prilej unic de a învăța mai mult, mai sus, mai bine!

HOROSCOp

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

bună.

mica publicitate

www.zvj.ro luni, 11 ianuarie 2016

DIVERSE

12 Chiar la începutul anului

din judeţ

Toate primăriile hunedorene au primit bani de la CJ

Pentru a-şi mai rezolva din probleme, unităţile administrative din judeţul Hunedoara au primit, în urma primei şedinţe extraordinare de CJ din acest an, sume de bani. De notat că toate primăriile hunedorene apar pe lista de distribuire a banilor.

Mai mult, mai puţin, dar pentru toată lumea

Nemulţumiri

Răspunzând unor critici aduse de consilieri ai PSD, care nu au considerat corectă repartizarea banilor, preşedintele CJ Hunedoara a declarat: „Primăriile PNL din judeţ au 60 la sută din populaţie şi au primit 64 la sută din alocări. Diferenţă între populaţie şi alocarea cu patru puncte procentuale mai mare reprezintă situaţii specifice cu finanţări care trebuie rambursate, cofinanţări care trebuie asigurate. Atâta tot”.

În fapt, în şedinţa de vineri, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a aprobat repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, a sumei de 17,055 milioane lei, respectiv sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale în sumă de 6.178,00 mii lei şi sume din cota de 18,5 la sută din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale în sumă de

mai mare sumă repartizată, 500 de mii de lei, a revenit municipiului Brad. Apoi, câte 200 de mii de lei au primit municipiile Petroşani, Lupeni, Vulcan şi Orăştie, iar câte 100 de mii de lei au fost repartizate la Deva şi Hunedoara. De asemenea, patru oraşe - Călan, Haţeg, Petrila şi Simeria – au primit câte 500 de mii de lei, Uricani şi Geoagiu – câte 300 de mii de lei, iar

10.877,00 mii lei pentru Cash-flow lui David achitarea arieratelor „Cred că am dat greş cu toţii: nu am fost sufiprovenite din neplata cient de abili să explicăm nevoile noastre, n-au cheltuielilor de fost dânşii (guvernanţii - n.r.) suficient de abili... funcţionare şi /sau de Putem discuta de o problemă de trezorerie, de capital, în ordinea cash-flow, cred că sunt mai multe elemente ce cronologică a vechimii ar trebui să le luăm în considerare, nu neapărat arieratelor, pentru să aruncăm vina într-o anumită direcţie. rambursarea ratelor la Aparent, principalul vinovat ar putea fi guverîmprumuturile connul, întrucât este o problemă care se repetă an tractate în baza de an. Şi tehnocraţii greşesc, şi PSD-ul a greşit, legislaţiei în vigoare. şi liberalii când au fost. Întotdeauna au fost Repartizarea vine după discuţii pe Legea bugetului. Eu cred că e nevoie ce Administraţia de o viziune mai amplă, de o lege care să se judeţeană a finanţelor propage pe mai mulţi ani, nu doar pe un an”, a publice Hunedoara a spus Adrian David, referindu-se la alocarea comunicat suma ce diminuată către administraţiile publice locale. poate fi împărţită. Din total, pentru 2016, CJ Hunedoara a alocat 1.500.000 lei Aninoasa – 100 de mii de lei. pentru municipii, 2.700.000 lei penCele mai mari sume repartizate pentru tru oraşe şi 12.855.000 lei pentru co- comune au mers la Crişcior, Ilia, Pui, Râu mune. de Mori şi Şoimuş – câte 400 de mii de lei În ceea ce priveşte municipiile, cea -, Baru şi Certeju de Sus au primit câte 350 de mii de lei, iar câte 300 de mii de lei au fost repartizate către Baia de Criş, Beriu, Orăştioara de Sus, Răchitova, Romos, Sarmizegetusa şi Vorţa. Celelalte comune din judeţ au primit între 150 de mii şi 255 de mii de lei.

Alocare mai mică de la Bucureşti

Preşedintele CJ Hunedoara, Adrian David, a declarat că nu înţelege de ce alocarea din bugetul naţional al României pentru administraţia publică locală din ţară a fost mai mică cu 0,3 puncte procentuale. „Sigur că au fost probabil avute în vedere anumite considerente la momentul în care s-a votat Legea bugetului. Noi intenţionăm să demarăm o procedură, să întocmim un document împreună cu cât mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale din judeţul Hunedoara pentru a arăta că suntem într-o situaţie de alarmă – sunt anumite primării care nu-şi pot desfăşura activitatea până la sfârşitul anului, la fel cum a fost şi anul trecut. E vorba de primării de comune mici. Anul trecut era vorba de primării de comune mari, care nu aveau asigurată finanţare. Dar, este un exerciţiu financiar care va suporta, sunt convins, mai multe modificări ale bugetului”, a spus Adrian David.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Mihaela PETROŞAN