CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,5217 lei 1$ = 4,2141 lei 1₤ = 6,1776 lei
joi, 7 ianuarie 2016 Anul IX • nr. 1848 • 8 + 4 pagini • Preţ: 1 leu
Cât de tare au „fript” sărbătorile de iarnă bugetele instituţiilor publice. Informaţii (aproape) complete În decembrie, politicianul–conducător de instituţie publică se transformă. Bagă mâna, mai timid ori mai adânc, în bugetul public şi (în numele lui Moş Crăciun, desigur) aruncă-n stânga şi-n dreapta cu dulciuri, agende şi calendare. Concurenţa, aprig stropită din bani publici, se manifestă şi în ceea ce priveşte ornamentele stradale. În lumea lor de oameni care (în mare parte) au pierdut contact cu realitatea, cel ce a aruncat mai mulţi bani pe fereastră pentru perioada sărbătorilor de iarnă e cel mai la modă, iar şeful de instituţie care s-a gândit şi la ziua de mâine, deci n-a fost mână largă, e clar mai tăntălău. În cele ce urmează, iată doar câteva exemple din întreg judeţul.
La Deva...
...administraţia publică locală s-a aprovizionat din toate poziţiile. Serviciul Public de Poliţie Locală Deva şi-a tras 86 de agende „Ontario” (de provenienţă Italia) la 17,00 lei plus TVA/ bucată. Personal m-aş fi aprovizionat de pe biroticamag.ro, unde acelaşi produs costă numai 14,19 lei plus TVA/ bucată. Aş zice că, în 2016, vigilenţa poliţistului local devean va atinge alte culmi în condiţiile în care, pe stil nou, este echipat şi cu cel puţin un calendar de birou (12 file + copertă, integral personalizat)
din 2016, punem pariu că numărul pachetelor achiziţionate (şi distribuite) ar sări de 3200?
Petrila
În 2014, pentru 1.205 pachete cu dulciuri, Primăria Petrila a plătit 43.672,66 lei + TVA. Anul acesta, valoarea pachetelor achiziţionate s-a ridicat la 49.697,75 lei + TVA.
Petroşani
din cele 86 de bucăţi care s-au achiziţionat în 14 decembrie 2015 la preţul de 9,50 lei plus TVA/ bucată. Calendare de birou şi-au mai tras Direcţia de Asistenţă Socială Deva (86 buc. x 6,30 lei + TVA) şi Consiliul local al municipiului Deva (50 buc. x 4,40 lei + TVA). Pentru a se uita pe pereţi mai cu folos, acelaşi Consiliul Local al municipiului Deva mai beneficiază şi de calendare de perete (15 buc. x 9,80 lei + TVA). Nu vă îngrijoraţi! Direcţia de Asistenţă Socială Deva n-a rămas fără agende, ci şi-a tras 86 de asemenea produse (agenda 439 Matra) la preţul de 14,40 lei + TVA/ bucată. Personal, m-aş fi aprovizionat de
pe biroticamag.ro, unde acelaşi produs costă numai 11,65 lei plus TVA / bucată. Pe direct, pentru a întregi tabloul, Primăria municipiului Deva şi-a mai tras agende şi calendare în valoare de 23.893 de lei plus TVA.
Pe măsură ce se apropie...
...alegerile locale, apetitul primarului Mărginean de a distribui pachete cu dulciuri creşte. În 2013 a împărţit 1.550 de pachete în valoare de 80.552,50 de lei + TVA. În 2014, numărul acestora a crescut la 1.970, iar valoarea totală s-a ridicat la 104.410 lei + TVA. În luna decembrie 2015, Primăria municipiului Deva a achiziţionat 2.550 de pachete în valoare totală de 120.487,50 de lei + TVA. Dacă s-ar mai organiza un Crăciun, fie el şi mai mic, până-n alegerile locale
Dragi concetățeni,
Botezul Domnului sau Boboteaza marchează în tradițiile creștine sfârșitul sărbătorilor dedicate Nașterii Mântuitorului și este urmată de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul în care putem spera la un nou început în ceea ce privește anul în care tocmai am intrat. Cu această ocazie îmi revine deosebita plăcere să transmit tuturor petrilenilor multă sănătate, bucurii și prosperitate și, în special celor care poarta numele Sfântului Ioan, le urez un călduros LA MULȚI ANI!
Ilie PĂDUCEL Primarul orașului Petrila
Pentru Diorama „Naşterea Domnului” (staul, construcţie de lemn, instalaţie electrică, opt manechine şi elemente decorative) s-au alocat de la bugetul local 27.000 de lei, iar pentru Praline „Milka” s-au cheltuit 29.751 de lei plus TVA.
Vulcan
85.017,04 lei + TVA – pachete/ cadou de Crăciun şi 24.173,80 lei + TVA pentru 77 de ţurţuri luminoşi.
Lupeni
80.404 lei + TVA – pentru 477 ghirlande extensibile „La mulţi ani”, 35 bucăţi stele flash şi un vârf de pom.
Uricani
27.568,55 lei + TVA – pentru ghirlande, şiruri, ţurţuri, globuri şi steluţe luminoase necesare decorării oraşului.
Consiliul judeţean Hunedoara
27.158,70 lei plus TVA pentru cadouri (dulciuri) destinate sărbătorilor de iarnă. 400 de agende nedatate (21,20 lei + TVA/ bucată), 100 de plannere (22,90 lei + TVA / bucată), 25 de agende datate (13,90 lei + TVA / bucată), 18 agende de lux (138,70 lei + TVA / bucată), 50 de calendare de birou (5,50 lei + TVA/bucată), 400 de calendare de perete (16,44 lei + TVA/bucată) şi 5 pomi de Crăciun (102,42 lei + TVA/ bucată).
INCD Insemex SA
205 calendare de perete (9,70 lei + TVA/ bucată), 70 calendare perete (3,87 lei + TVA / bucată), 75 de agende A5 (14,17 lei + TVA / bucată) şi 75 de agende A4 (22,84 lei + TVA / bucată).
Cătălin DOCEA
2
LA ORDINEA ZILEI Zaharia, WTF?
Declaraţie de presă. PNL PETRILA:
„Nu aşteptaţi de la noi senzaţionalul pentru a vă umple golurile politice”
Organizaţia PNL Petrila refuză orice antepronunţare publică referitoare la deja rostogolitul caz „Ilie Păducel intră în PNL pe uşa din dos".
Am înţeles, la nivelul organizaţiei susţinute de un statut asumat prin calitatea de membru de partid, să ne abţinem de la vot în momentul discutării intrării în partid a primarului oraşului Petrila, Ilie Păducel. Motivul? Nevoia unei interpretări statutare şi regulamentare admise şi asumate de forurile superioare de partid. Înţelegem, ca membri ai unui partid cu rădăcină istorică, cu rezonanţă europeană şi cu orientare spre nevoia unui electorat care îşi doreşte maturizarea şi profesionalizarea clasei politice, să nu punem interesul personal înainte de interesul colectiv care considerăm că se suprapune pe interesul naţional. În acest sens, orice pronunţare in spaţiul public ar leza o analiza corectă şi obiectivă asupra acestui caz. PNL a decis, ca formaţiune politică, să îşi asume prin vot o restructurare a liniilor vulnerabile din partid şi atunci nu vom fi noi cei care facem rabat de la viziunea şi strategia prezentată în întreaga massmedia. Ştim că un măr putred reprezintă un pericol pentru toate fructele din coş, cum ştim şi că un „măr pe zi, ţine medicul la distanţă". Aşadar, nu aşteptaţi de la noi senzaţionalul, pentru a vă umple golurile politice. Cereţi-ne, însă, să luptăm pentru personalizarea PNL, pentru ca astfel să contribuim la reformarea clasei politice - cea care de facto stabileşte strategia de mâine pentru România. Odată ce Comisia de arbitraj se va pronunţa pe cazul Petrila, vom prezenta public poziţia Organizaţiei PNL Petrila. Costel AVRAM, Copreşedinte PNL Petrila
)
Ziarul Vaii Jiului
Pentru vorbitorii de limba rusă precizăm că "WTF?" înseamnă "what the f*ck?" şi reprezintă, pe limba lui Shakespeare, o întrebare-înjurătură care exprimă o surprindere puternică provocată de un lucru foarte neplăcut. Aşadar, Zaharia, WTF? Marţi, 12:51, parcare Kaufland Petroşani. Autoturismul Dacia, înmatriculat HD09WTF, tăia frunze la câini în parcare în aşteptarea conducătorului auto. Care conducător auto, Viorel Constantin Zaharia, şef secţie Apa Serv Valea Jiului SA în vestul Văii Jiului, muncea belind ochii de zor la sectorul de condimente al Kaufland. Ţinând cont de faptul că e pe plus, ASVJ SA îşi poate permite să trimită angajaţii la cumpărături, în interes personal, cu maşina. Lesne de înţeles. Ce nu-i de înţeles este de ce avea dl. Zaharia nevoie de ditamai Loganul pentru nişte condimente? N-ar fi putut beli ochii de pe un scuter? Aţi sesizat problema? Nu ne interesează nici pe unde beleşte ochii dl. Zaharia, nici ce pliculeţe duce la nas. Când însă treaba aceasta se petrece abuzând de un autoturism aflat la dispoziţia secţiei Apă – Canal Lupeni – Uricani a ASVJ SA, gândul ne duce la un obraz gros, mai gros decât cauciucul. Aşadar, Zaharia, WTF? Cătălin DOCEA
Bobotează fără ger
La Vulcan, ca în toate lăcaşurile de cult ortodoxe, sfinţirea apei celei mari s-a făcut afară, după slujba pe care preoţii au ţinut-o în biserică. La cea din centrul vechi,
bunăoară, enoriaşii au aşteptat răbdători până ce părintele paroh Nicolae Nuţă a săvârşit sfinţirea apei
din cele trei butoaie aflate înaintea sa şi au îngânat, împreună cu dumnealui, cunoscutul cântec de Bobotează „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne!”. Apă sfinţită a fost pentru toată lumea, iar faptul că lumea nu s-a îmbrâncit, ca să-şi vadă umplute pet-urile, a fost ceva interesant şi de bun augur. A lipsit, totuşi, ceva din decor. Nu a fost Gerul Bobotezii, ca acum câteva zile, deşi nici cald nu poţi spune c-a fost. Gheorghe OLTEANU
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
Hotel Petroşani
angajează urgent barmani-ospătari
CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.
Cu PDL şi “Muntele” la butoane,
C.E.H. a depus cerere pentru a intra în insolvenţă
Cererea de intrare în insolvenţă a fost depusă de Complexul Energetic Hunedoara săptămâna trecută, după vizita ministrului Energiei la Petroşani.
19 societăţi comerciale au cerut insolvenţa Complexului pentru că facturile neplătite depăşesc în total 1,2 miliarde de lei. Dacă va fi aprobată astăzi de Tribunalul Hunedoara, insolvenţa celui mai mare angajator din judeţ va pune la adăpost societatea de executările silite, dar situaţia financiară dezastruoasă a C.E.H. nu se va schimba, deoarece în acest an sunt estimate pierderi de 400 de milioane de lei, pe lângă creanţele deja existente. Pentru sindicaliştii din minerit, declararea insolvenţei nu e decât o formalitate, în condiţiile în care oricum Complexul Energetic Hunedoara se afla de aproape doi ani în pragul falimentului. sursa: RADOR
Printre vinovaţii
de această situaţie regăsim Sindicatul (ne)reprezentativ „Muntele”, ori pedeliştii vopsiţi în tehnocraţi. Să nu ne spuneţi că nu mai există PDL. Uitaţi-vă doar la cine conduce CEH din februarie 2015 încoace. Ca să ştiţi cui să mulţumiţi pentru insolvenţă… (ZVJ) COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Celor care, cu onoare, cinste și credință, poartă numele Ioan sau Ioana le transmit astăzi, în ziua în care întreaga lume creștină sărbătorește ziua Sfântului Ioan, gândurile mele sincere de sănătate, bucurii și statornică credință în Dumnezeu. La mulți ani, tuturor!
Ieri s-a oficializat:
Şlagărul lui Adrian David şi Tiberiu Iacob-Ridzi este „Drumurile noastre…”
La Primăria municipiului Petroşani a avut loc ieri o conferinţă de presă având ca temă drumul de la Rusu spre Parâng şi şoseaua de tranzit. Vă prezentăm mai jos câteva din cele susţinute, în faţa presei locale, a câtorva investitori din Parâng, a cinci consilieri locali PNL şi a doi consilieri judeţeni, de Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, şi de primarul Tiberiu IacobRidzi.
DJ 705 F intră în asfaltare şi modernizare
Primul care a luat cuvântul a fost edilul petroşenean: „Suntem, zic eu, într-un moment important pentru municipiul Petroşani şi, în egală măsură, şi pentru consiliul judeţean, pentru că azi semnăm un acord de asociere în legătură cu drumul judeţean care face legătura între zona Rusu şi zona Parâng. E, dacă vreţi, primul document important pe acest an pe care îl semnăm împreună cu domnul preşedinte al consiliului judeţean, Adrian David, căruia îi mulţumesc, în primul rând, pentru faptul că s-a ţinut de cuvânt. Cred că una dintre cele mai importante calităţi ale unui om şi politic, dar şi din cadrul administraţiei locale sau centrale este să se ţină de cuvânt. După răspunsul domnului preşedinte, vom răspunde şi la întrebările dumneavoastră, după care semnăm acest acord”. Spusele primarului Tiberiu Iacob-Ridzi confirmă versurile cântecului: a fi om e lucru mare, a fi domn e o întâmplare… Adrian David, preşedintele consiliului judeţean, a fost direct şi a menţionat că speră ca lucrările să fie finalizate în acest an, maxim prima jumătate a anului viitor: „Faptul că sunteţi prezenţi într-un număr atât de mare la apelul nostru este un semn bun. Este un semn că întreaga comunitate din Valea Jiului aşteaptă cu nerăbdare ca drumul judeţean 705 F, spre Parâng, să fie asfaltat, pentru ca aşa să putem da cu adevărat startul unor următoare investiţii din zonă. E nevoie de această investiţie pentru a veni în sprijinul administraţiei locale, care se străduieşte de o bună bucată de timp să revigoreze turismul din Masivul Parâng. Am făcut o promisiune la începutul mandatului de consilier judeţean. Atunci, împreună cu colegul meu, Adrian Zvâncă, prezent aici, eram pionierii acestui proiect... Iată că astăzi reuşim să semnăm acordul de asociere, după ce ambele consilii, consiliul judeţean şi consiliul local, şi-au dat votul în unanimitate pentru a se înfăptui acest lucru. Este, cum spunea şi
8
www.zvj.ro joi, 7 ianuarie 2016
domnul primar Iacob-Ridzi, un prim pas. Îi dăm greutate prin prezenţa dumneavoastră astăzi, aici, jurnalişti, consilieri locali şi judeţeni, investitori din zonă şi oameni de bine din Petroşani şi nu doar. Urmează ca la finalul lunii ianuarie să supunem aprobării consilierilor judeţeni actualizarea studiului de fezabilitate, pentru a putea apoi demara procedura de achiziţie publică pentru proiectare, plus execuţia acestui tronson de drum. E o investiţie pe care o vom face pe un plan multianual, dar vă asigur că, dacă vom avea resursa necesară, vom finaliza lucrarea în anul 2016. Sper să şi reuşim, dar dacă nu, cel târziu în 2017 vom finaliza lucrarea, cu siguranţă. Aş vea să vă mai spun un singur aspect... Nu este pentru prima dată când consiliul judeţean porneşte, se aventurează în acest tip de lucrare, dar vă asigur că este ultima dată când se aventurează pentru drumul din Parâng, pentru că de data aceasta vom şi face această lucrare! Nu mai există niciun motiv să ne răzgândim, nu mai avem niciun temei să acordăm prioritate altei investiţii, cu siguranţă anul acesta vom vedea oamenii la lucru pe acest drum spre Parâng. Mulţumesc domnului primar, consiliului local şi consiliului judeţean pentru că au înţeles cu toţii importanţa acestui acord. Îi mulţumesc domnului primar pentru stăruinţa şi răbdarea de care a dat dovadă în aceşti ani. Le mulţumesc şi tuturor colegilor mei care m-au sprijinit în acest demers şi chiar îi rog să ia cuvântul, în ce ordine doresc, ca să-şi exprime gândurile aici de faţă”.
Mulţumiri de la Adi Rus
Unul dintre cei care au luat cuvântul după cei doi oficiali a fost un alt Adrian, Rus, care are cabană în Parâng şi care a cochetat şi cu politica: „Îi mulţumesc domnului preşedinte a consiliului judeţean, domnului primar şi tuturor celor care v-aţi implicat ca acest obiectiv să ajungă, într-un sfârşit, să fie pe ordinea de zi a consiliului judeţean. După foarte multe promisiuni, care, din păcate, au rămas doar promisiuni şi din câte am înţeles s-au alocat în timp foarte mulţi bani pentru a se demara acest proiect, în sfârşit avem în faţa noastră un preşedinte al consiliului judeţean care a arătat că are cuvânt! Aşa cum a promis anul trecut, inclusiv când noi, cei din Parâng ne-am întâlnit cu dânsul, aduce acest proiect la bun sfârşit. Îi mulţumim şi sperăm că prin acest proiect putem să dezvoltăm zona şi infrastructura pentru a creea condiţii de turism bune şi la Petroşani”.
Veste bună: vin banii pentru drumul de centură
Chiar dacă poate nu era momentul, dar era o chestiune legată tot de drumuri – şi în fond poate şi de turism şi de turismul de tranzit ce ţine şi de imaginea unei localităţi, i-am întrebat din partea ZVJ pe cei doi oficiali când va veni vestea bună şi pentru şoseaua de centură a localităţii. Chiar dacă întrebarea a părut oarecum deranjantă, cel puţin aşa am tras concluzia după reacţia primarului, destul de încordată, cei doi ne-au răspuns. Astfel, mai putem da o veste bună petroşenenilor: anul acesta şi anul viitor şoseaua de centură şi cea până la ieşirea din Petroşani vor avea covor asfaltic integral! Şoferii scapă astfel de gropi şi peticeli, iar Petroşaniul, cu siguranţă, va avea o altă faţă! „Domnul Bran, drumul de centură este aproape rezolvat! În ce sens... Consiliul Judeţean Hunedoara a aprobat 12 miliarde lei anul acesta, iar pentru că va fi lucrare de investiţii banii vor fi cuprinşi în bugetul din 2016 pentru tronsonul cuprins între zona staţiei de benzină OMV şi sensul giratoriu de la avion. Iar anul viitor, în 2017, vom face şi celălalt tronson, împreună cu consiliul judeţean, dânşii pun jumătate din bani şi consiliul local altă jumătate (cum s-a întâmplat cu drumul principal din Aninoasa – n.r.). Deci, problema e ca şi rezolvată...”, s-a adresat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi subsemnatului. La rândul său, Adrian David l-a completat pe primar: „Rezolvată pentru anul acesta... Şi la fel vom proceda şi pentru anul viitor”.
Director General Apa Serv Valea Jiului Costel AVRAM
mănâncă aşa-numitul „turism montan”.
Proiectul „aqua-land” mai aşteaptă
În fine, ca să terminăm tot cu o veste bună, dar care e în momentul de faţă e cam în coadă de peşte, consilierul judeţean Adrian Zvâncă a repus pe tapet construirea unui „aqua-land” la Petroşani, printr-un proiect al consiliului judeţean, fireşte cu finanţare europeană şi cofinanţare de la bugetul judeţean. Adică, mai mult de la bugetul judeţean şi mai puţin de la europeni, în condiţiile în care după noile normative la astfel de proiecte europenii acordă finanţare doar 35%..., restul sumei fiind acoperită de la bugetul judeţean. Vom vedea dacă Adrian David se va înhăma la acest proiect, care înseamnă bani mulţi. Până atunci redăm ce a răspuns Adrian David după intervenţia colegului şi prietenului Zvâncă: „Fiind regiune dezvoltată, finanţarea pentru proiectele producătoare de venituri este de 35% iar cofinanţarea noastră ar fi de 65%! Ar însemna un efort imens pentru consiliul judeţean. Dar nu ne descurajăm, doar suntem puţin demoralizaţi. Pentru anul 2016 îmi propun să revizuim studiul de fezabilitate la acest proiect”. Corneliu BRAN
Un drum mai mult decât necesar pentru turism
După acest moment, reîntorcându-ne la drumul din Parâng şi la aportul lui „esenţial pentru turismul petroşenean, de iarnă, dar şi de vară – Parângul având ce arăta şi vara (totul e să avem pusă la punct infrastructura)”, după cum au susţinut cabanierii prezenţi, au mai luat cuvântul doi consilieri judeţeni, Dana Damian şi Adrian Zvâncă, precum şi consilierii locali Valeriu Butulescu şi Petru Drăgoescu. Toţi au fost de acord cu importanţa acestui obiectiv, dar şi cu faptul că marele proiect ce ţine de dezvoltarea domeniului schiabil, guvernamental şi suspendat în momentul de faţă, trebuie continuat. După alte întrebări, legate de „concurenţa” cu Straja, de cazarea la negru şi de lipsa de condiţii în anumite locaţii din Parâng, cabanierul Răzvan Marica a ţinut să ia cuvântul, chiar în două rânduri, ambele intervenţii fiind de bun simţ şi cu viziune de om al muntelui care ştie cu ce se
ACTUALITATE
3
4
ACTUALITATE
„Ciuperca lui Ile”,
Persoanele care au neclarităţi în privinţa pensiei, a calcului ei şi altele care ţin de asta pot veni la „Ciuperca lui Ile” zilnic, între orele 10:00-12:00. Dacă nu-i dumnealui, consilierul local, e aici doamna Ibi Barbu, care, la fel, le vede hârtiile şi îi poate lămuri. Aşadar, mă repet, în privinţa asta
Nu oferă doar consultaţii oftalmologice
Construcţia aceea din lemn, aflată la intersecţia străzii Preparaţiei cu Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan, în care, periodic, se acordă gratuit consultaţii oftalmologice, are de câteva zile o nouă folosinţă. Cineva îmi spunea
deunăzi că primarul ar intenţiona să deschidă aici un nou club al pensionarilor. Un altul, mai bine zis, pe lângă cel deja existent. Într-adevăr, ieri am zărit câteva grupuri de bărbaţi vârstnici discutând în preajmă, iar curiozitatea m-a făcut să intru. Mai ales că uşa era deschisă.
Nu am dat peste
fani ai jocului de remmy, ai celui de şah sau peste
careva care să învârtă zarurile. Am dat, în schimb, peste consilierul
local PSD Simion Spiridon. Domnia sa discuta cu câţiva bărbaţi. Mai bine zis, după ce am luat aminte la ce spunea, îi lămurea referitor la chestiuni care privesc pensiile şi recalcularea acestora în funcţie de grupele de muncă.
O treabă bună,
i-am spus eu domnului consilier, iar domnia sa, fireşte, s-a simţit super măgulit pentru această apreciere. Aşa că mi-a dat imediat amănuntele pe care i le-am cerut.
Până la finalizarea blocurilor sociale,
La Petrila
Locuinţele sociale din Aninoasa sunt, cu siguranţă, cele mai grav afectate de timp.
După cum aţi mai citit în ZVJ, Primăria Petrila şi Edil Urban Serv SA au încheiat un an de colaborări şi urmează un altul care se anunţă la fel de bun.
La Aninoasa se mai repară cele vechi
Structural, sunt grav avariate şi nici nu sunt bine întreţinute. Practic, locuinţele sociale înseamnă patru pereţi scorojiţi ce sprijină un acoperiş ciuruit. Pe vremea prea puţin regretatului Botgros, una dintre locuinţe s-a şi surpat. Ca primar, nu este uşor să stai mereu cu gândul că s-ar putea întâmpla o nenorocire cu oamenii care locuiesc acolo. Normal ar fi ca locuinţele să fie evacuate, demolate şi reconstruite. Dar să spui este uşor, de făcut este practic imposibil, mai ales dacă nu sunt bani la bugetul local. Există speranţa realizării unui bloc de locuinţe sociale la Aninoasa, dar până la alocarea finanţării de la bugetul de stat şi realizarea efectivă, Primăria Aninoasa a investit în reparaţii curente la aceste locuinţe. Este vorba despre reparaţii generale de renovare, care să mai salveze, cât de cât, din aspectul şi siguranţa acestora. Dacă tot au fost muncitorii prin urbe, vorba aceea, primarul Nicolae Dunca a dat în lucru şi gardul terenului de sport. Care, în unele locuri, era atât de degradat, încât risca să cadă peste cineva. Pentru lucrările de reparaţii primăria a alocat 71.888 lei. Nu este mult la cât ar fi de lucru, dar contează orice intervenţie. Sonia LIBERESCU
s-a făcut cu „Ciuperca” o treabă bună la Vulcan. Gheorghe OLTEANU
Colaborare fără cusur, sistem inteligent, business rezonabil
Sistemul de colaborare este unul de urmat. Primăria apelează la societate pentru lucrări de mică anvergură, dar absolut necesare, la preţuri rezonabile. Primeşte, în schimb, servicii bine şi prompt executate. În acelaşi timp, Edil Urban nu doar că îşi păstrează angajaţii, 96 la număr, dar angajează şi periodic, funcţie de necesităţi. Anul 2015 s-a încheiat cu câteva contracte importante între cele două instituţii. Unul important este cel de deszăpezire, pentru care primăria va deconta sume funcţie de serviciile prestate.
Dar primăria s-a folosit de Edil Urban şi pentru a pregăti Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” de sărbători. Casa de cultură a trecut printr-un proces intens de curăţenie şi întreţinere, pentru care primăria a plătit 23.409 lei. De asemenea, la sediul primăriei au fost continuate lucrările de reparaţii şi renovare. Tot Edil se ocupă de întreţinerea sediului primăriei ori de câte ori este nevoie. Pentru lucrările din decembrie a primit 38.536 lei. Câştigurile anului 2015 au fost reinvestite de Edil Urban în dotări, achiziţionând două pluguri pentru două utilaje, pentru a asigura iarna aceasta serviciile de deszăpezire. Anul acesta, Edil are un obiectiv precis, să scape de insolvenţă.
Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul facebook.com/ziarulvaiijiului
Sonia LIBERESCU
• Angajăm personal. Relaţii la telefon 0735.650.483.
Tir cu arcul
Ţintesc spre Olimpiadă
Simona Băncilă, Luminiţa Boroş, Răzvan Marcu şi Ghenadi Epure au şanse mari de a reprezenta judeţul Hunedoara la cea mai importantă competiţie sportivă a anului. De altfel, arcaşii de la SCM Deva – Minerul Aninoasa care fac parte din Lotul Olimpic al României, coordonat de antrenorul Viorel Hăbian, au ca obiectiv principal pentru anul 2016 calificarea la Jocurile Olimpice de la Rio.
Arcaşii au început antrenamentele, având deja un program foarte încărcat până în lunile mai şi iunie, când vor avea loc concursurile preolimpice de calificare la JO. Arcaşii au în program trei cantonamente la Iaşi, Deva şi Izvorani şi participarea la competiţii în Polonia, Turcia, Anglia şi România. „Suntem deja la antrenamente, iar în perioada 13-17 ianuarie vom participa la prima competiţie din acest an, în Polonia. Simona Băncilă, Luminiţa Boroş, Răzvan Marcu şi Ghenadi Epure, de la SCM Deva, vor intra apoi în cantonament cu Lotul Olimpic, la Iaşi, unde în perioada 23-24 ianuarie va avea loc şi o competiţie de sală. Apoi, urmează un cantonament la Deva, în perioada 7-12 februarie care se va încheia cu Campionatul Naţional 2016 în Sală, tot la Deva. Dacă la întrecerea de la Deva se vor realiza rezultate valoroase, unii sportivi vor lua startul şi la Campionatul Mondial de sală, de la Ankara, în perioada 1-6 martie.
8
www.zvj.ro joi, 7 ianuarie 2016
Apoi, în perioada 6-30 martie este programat un cantonament al Lotului Olimpic la Izvorani, în vederea concursurilor preolimpice care vor avea loc în mai şi iunie, în Anglia şi Turcia. Noi ne vom pregăti cu seriozitate şi ne propunem calificarea la Jocurile Olimpice”, a spus Viorel Hăbian, antrenor atât la SCM Deva – Minerul Aninoasa, cât şi al Lotului Olimpic al României. Aurelian Bacinschi, preşedintele Federaţiei Române de Tir cu Arcul, a declarat ca „ţinta” majoră a arcaşilor din Lotul României este participarea la cea mai importantă competiţie a mapamondului din anul 2016: „În primul rând, noi vizăm o calificare cu echipa, iar dacă reuşim, asta înseamnă trei sportivi cu bilete la Jocurile Olimpice. Apoi, mai urmărim o calificare individuală, care poate să fie la masculin sau la feminin. Şanse mai mari de calificare avem la echipa de băieţi”. Oficialul Federaţiei a precizat că anul 2016 este important, deoarece se vor desfăşura ultimele concursuri de calificare pentru Olimpiada de la Rio. „Programul de pregătire până acolo este foarte încărcat. În primele zile ale anului 2016 începem cu nişte concursuri de verificare, cu multe cantonamente. În luna martie se deschide sezonul competiţiilor în aer liber, apoi vine luna mai, cea mai importantă pentru noi. Atunci şi în prima parte a lunii iunie vom avea concursurile de calificare. Sper ca anul 2016 să fie cu multe succese pe plan internaţional, dar pentru asta e nevoie ca sportivii să fie şi mai bine susţinuţi de pe plan intern. Mă refer la clasa politică de la care sper să înţeleagă rolul sportului pentru promovarea unui stil de viaţa sănătos. Sportul nu este un moft, oamenii din sport sunt animaţi de o mare pasiune şi fac eforturi foarte mari”, a mai declarat Aurelian Bacinschi.
De un an şi jumătate,
Jiulistul Stancu antrenează la o academie de fotbal din Anglia Viorel Stancu - fost jucător la Jiul în perioada 1991-1998, pe vremea când echipa activa în Liga I sub mâna de fier al lui Miron Cozma - este dezamăgit de situaţia în care ajuns cel mai iubit club din Hunedoara. În prezent, Viorel Stancu activează ca antrenor la o academie de fotbal din Anglia şi se ocupă de pregătirea a 20 de copii dintre care cinci sunt din România.
La 45 de ani,
Viorel Stancu a decis să părăsească Valea Jiului şi să îmbrăţişeze meseria de antrenor într-o altă ţară. Fotbalistul care pe vremuri perfora poarta echipelor Steaua, Universitatea Craiova, Dinamo, Rapid a părăsit Valea Jiului după 20 de ani de activitate atât ca jucător, cât şi ca antrenor. Viorel Stancu a fost şi coproprietar al şcolii private PRO Fotbal Petroşani, alături de Marin Tudorache. A decis să plece în Anglia unde nu s-a despărţit de marea lui iubire: „A fost o decizie grea, pentru că nu mi-a fost uşor să mă despart, în primul rând, de copiii de la club pe care i-am crescut şi cu care am obţinut rezultate foarte bune. Mia fost greu să mă despart de colegii alături de care am activat şi cu care ţin legătura în permanenţă. Am plecat în urmă cu un an şi jumătate şi acum antrenez o grupă de copii sub 13 ani la Academia Belmont United FC. Am o grupă formată din 20 de copii talentaţi, cinci dintre ei sunt chiar din România”.
Dor de Jiul
Viorel Stancu regretă faptul că un club de mare tradiţie al fotbalului românesc precum Jiul a ajuns să activeze în Liga a IV-a. „Jiul mai este în această ligă şi datorită eforturilor depuse de Primăria Petroşani şi nu în ultimul rând al foştilor mei colegi. Din păcate, eu cred că în următorii 10 ani Jiul nu va avea o soartă mai bună decât dacă, în paralel cu primăria se va mai implica şi un om potent financiar. În ceea ce mă priveşte, mă bucur că familia mea s-a integrat foarte bine în Anglia”, spune Viorel Stancu.
Ajutor din Anglia
Viorel Stancu ar vrea să ajute Jiul după cum poate, poartă chiar discuţii în ceea ce priveşte un posibil parteneriat între academia la care e şi clubul din Petroşani: „De aici de unde sunt, am de gând să ajut fotbalul din Vale şi să facem un parteneriat între academie şi club. Încerc să ajut prin orice mijloace, pentru că fotbalul din Valea Jiului merită să revină acolo unde îi este locul”, a încheiat Viorel Stancu. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
SPORT
5
6
administraţie
HOTĂRÂREA nr. 119/2015 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Lupeni pentru perioada 2014 – 2020
Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni,
Având în vedere necesitatea aprobării prin hotărâre a Strategiei de Dezvoltare a municipiului Lupeni pentru perioada 2014 - 2020; Având în vedere Proiectul de hotărâre nr.114 din 17.11.2015, analizând Expunerea de motive nr. 10.895/ 13 noiembrie 2015 a Domnului Cornel Resmeriţă, Primar al Municipiului Lupeni prin care propune aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Lupeni pentru perioada 2014 – 2020; Ţinând cont de Raportul nr. 10994/ 17.11.2015 al Biroului Dezvoltare Locală, Proiecte din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activităţi Economico – financiare, Agricultură, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului şi Urbanism, Protecţia Mediului şi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învăţământ, sănătate, familie, activităţi
social-culturale, culte şi al Comisiei nr. 4 Comisia juridică şi de disciplină, muncă şi protecţie socială, protecţie copii; Ţinând cont de prevederile Legii nr. 52/ 2003 privind transparenţa decizională, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 36, alin. (1), alin. (2) lit. “b”, alin. (4) lit.“e”, art. 63 alin. (1) lit. “b”, alin. (3) lit. “c” precum şi ale art. 45 din Legea administraţiei publice locale nr.215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
HOTĂRĂŞTE:
Art.1 – Se aprobă Strategia de Dezvoltare a Municipiului Lupeni pentru perioada 2014 – 2020, prezentată în anexa nr. 1 la hotărâre. Art.2 – Hotărârea poate fi atacată conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Art.3 – Prezenta hotărâre se comunică Primarului municipiului Lupeni, Instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara în vederea verificării legalităţii şi se aduce la cunoştinţă publică prin grija Secretarului municipiului Lupeni. Lupeni, 22 decembrie 2015
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ IACOB VIOREL MESAROŞ
CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI
HOTĂRÂREA nr. 121/2015
pentru aprobarea modificării art. 1 al Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011 privind aprobarea prelungirii termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al Municipiului Lupeni şi a art. 1 al Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 4/ 2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011
Hotărârea a fost aprobată prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni;
Având în vedere Proiectul de hotărâre nr.123 din 16.12.2015, Expunerea de motive nr. 12.188/ 16.12.2015 a domnului Viceprimar prof. Cornel Damon Lungan prin care solicită aprobarea prelungirii termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al municipiului Lupeni, din motive obiective; Văzând Raportul nr. 12.189/ 16.12.2015 al Biroului Urbanism şi Mediu din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni; Având în vedere Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011 privind aprobarea prelungirii termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al Municipiului Lupeni şi Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 4/ 2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011; Ţinând cont de prevederile art. 46 alin. (13) ale Legii nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările aduse de Legea nr. 303 din 27 noiembrie 2015 pentru modificarea art. 46 din Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi a art. II din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.85/ 2012 pentru modificarea alin. (13) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activităţi Economico – financiare, Agricultură, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului şi Urbanism, Protecţia Mediului şi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învăţământ, sănătate, familie, activităţi social-culturale, culte şi al Comisiei nr. 4 Comisia juridică şi de disciplină, muncă şi protecţie socială, protecţie copii; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) litera “c”, alin. (5) lit. “c”, alin. (6) pct. 11, alin. (9) litera din Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
facebook.com/ziarulvaiijiului
HOTĂRĂŞTE:
Art. 1 Se aprobă modificarea art. 1 al Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011 privind aprobarea prelungirii termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al Municipiului Lupeni şi a art. 1 al Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 4/ 2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârea Consiliulu i Local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 24 februarie 2011 în sensul prelungirii termenului de valabilitate al Planului Urbanistic General al Municipiului Lupeni, până la intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General, dar fără a se depăşi data de 30 decembrie 2018. Art. 2 Hotărârea poate fi atacată conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 3 Hotărârea se va comunica Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate, fiind adusă la îndeplinire de către Primarul Municipiului Lupeni şi Biroul Urbanism şi Mediu din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni iar la cunoştinţă publică prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 22 decembrie 2015 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ IACOB VIOREL MESAROŞ
CONTRASEMNEAZĂ – SECRETAR Jr. MARIUS CLAUDIU BĂLOI
joi, 7 ianuarie 2016
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Dacă cineva îți da azi o veste proastă, nu te lua după ce spune acesta, ci mai informează-te și din alte surse. N-are rost să-ți strici ziua din cauza unuia care poate nu e în apele sale.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Privește în jurul tău să vezi persoanele în vârstă care ar avea mare nevoie de o vorbă bună, de un sprijin, de prezența ta. Oferă-le ca dar în această zi câteva minute din viața ta.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Ieși în lumea largă, în medii cât mai aglomerate și mai populate, pentru că cele mai bune lucruri acolo se întâmplă. Te poți aștepta la adevărate miracole.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Ești blocat într-un punct din care nimic nu mai mișcă, nimic nu mai înaintează. Chibzuiește la rece pentru că informațiile cele mai bune vin către tine din diverse direcții.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Uneori, cele mai bune soluții nu vin din direcția cu care ești obișnuit, ci din diverse alte unghiuri la care, înainte, nici nu te gândeai ca la o opțiune viabilă.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Indiferent cum e vremea afară, ai nevoie urgentă de aer curat! Permite-ți această evadare în natură ca o salvare. Fă orice care să te ajute să îți aerisești plămânii, dar și mintea.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Petrila
Amenajamente pastorale pentru exploatarea terenurilor
Primăria Petrila se îngrijeşte de pajiştile pe care le are în proprietate, pentru că sunt preţioase pentru avutul public, deci trebuie administrate ca la carte.
În acest sens a achiziţionat servicii pentru realizarea amenajamentelor pastorale, cheltuind 48.970 lei pentru a fi în legalitate. Legislaţia prevede că pentru gestionarea pajiştilor se stabilesc amenajamente pastorale, întocmite în concordanţă cu obiectivele sociale, economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajiştilor. Amenajamentul este un îndrumar de lucru pentru exploatarea pajiştilor. Conform OUG 34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schiţa pajiştii sau planul cadastral; determinarea suprafeţei de pajiştii cu prezentarea denumirii suprafeţei, vecinătăţilor şi a hotarelor; descrierea situaţiei geografice şi topografice a pajiştii sau a diferitelor unităţi în cazul în care pajiştea se compune din mai multe porţiuni; descrierea solului a florei calitatea pajiştii; determinarea suprafeţelor de pajişte care sunt oprite de la păşunat; perioada de păşunat; capacitatea de păşunat şi încărcătura optimă; stabilirea căilor de acces; stabilirea surselor şi a locurilor de adăpat; locurile de adăpost pentru animale şi oameni; împărţirea pajiştii pe unităţi de exploatare şi tarlale pentru diferite specii; lucrările care se execută în fiecare an pentru întreţinerea şi creşterea fertilităţii solului; lucrările de îmbunătăţire anuală şi pe termen lung; lucrările tehnice şi instalaţiile care se utilizează, cu indicarea locului de amplasare. Sonia LIBERESCU
Documentaţia pentru reabilitarea centurii Petroşani
Să scuipăm în sân să nu se deoache: centura Petroşaniului chiar va intra în reparaţii!
Tocmai de aceea a rămas centura în halul în care este acum, după intervenţia celor de la ASVJ, pentru că aceste lucrări de modernizare erau deja stabilite. Luna trecută, chiar la finele anului, Primăria Petroşani a făcut comandă pentru realizarea studiului DALI pentru acest proiect. Documentaţie de avizare pentru lucrările de intervenţii este practic documentaţia tehnico-economică similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza concluziilor raportului de expertiză tehnică pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi lucrărilor de intervenţii la construcţii existente. Serviciile de întocmire DALI pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare strada 1 Decembrie 1918 din Petroşani, între km 128+390 - km 130+290 (DN66), în lungime de 1900 m” au costat primăria 27.000 lei. Sonia LIBERESCU
PIERdERI
mica publicitate
• Pierdut certificate constatatoare cu nr. 503621 din 27.02.2012 și 3982 din 07.02.2008 aparținând firmei MAT COMPANY SOFT SRL cu sediul social în Uricani, str. Aleea Progresului, bloc 22, ap. 28, județul Hunedoara, înregistrată la ORC sub nr. J20/257/2008, având CUI 23240932. Se declară nule.
Probleme cu banii zici? Nici vorbă, deci scoate din vocabular sau din gând cuvinte precum sărăcie, datorii, griji materiale. Învață să vezi în jur abundența și cheam-o cu încredere și în calea ta. O meriți!
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Nu te lăsa atras în discuții cu tentă religioasă, pentru că, la urma urmei, fiecare crede în cine vrea și cum știe el mai bine. Deci ce rost au discuțiile despre credință?
dIVERSE
mica publicitate
VÂNZĂRI
mica publicitate
• În data de 22.01.2016, ora 10:00, la sediul Asociației Pensionarilor Vulcan, str. N. Bălcescu nr.3 va avea loc Adunarea Generală Anuală cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul comisiei de cenzori; 2. Raportul Consiliului de Administrație; 3. Bilanțul contabil pe anul 2015 și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2016; 4. Modificări ale statutului asociației; 5. Alegerea președintelui, a Consiliului de Administrație și a comisiei de cenzori. 6. Diverse. Consiliul de Administrație
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Dacă ai norocul să vezi azi un petic de cer senin, ești fericit. Tu ești meteodependent, astăzi, deci starea ta de bine depinde enorm de vremea frumoasă.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Sfaturile cele mai bune nu vin de la alții, mai învățați, pentru ca și tu știi foarte bine ce ai de făcut. Găsești în interiorul tău cheia problemei de astăzi.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________
Spune da schimbărilor, oricât de drastice, ba chiar riscante par! Tu ești un curajos din fire, nu te sperii atât de ușor când vezi că se dărâmă sub ochii tăi tot edificiul.
• Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil.
AUTO
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
mica publicitate
• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.
Nimic nu se vindecă peste noapte, orice rană (fizică sau emoțională) are nevoie de timp ca să se refacă. Așa ești și tu acum, în faza de recuperare după un moment critic ce a lăsat urme, dar din care ai mai învățat ceva.
HOROSCOP
Se lucrează la
8
www.zvj.ro joi, 7 ianuarie 2016
DIVERSE
7
8
ACTUALITATE
Ăsta-i sistemul centralizat de termoficare din Valea Jiului:
Peticeşti într-un loc, crapă în altul
Cu speranţa că, acum, joi, când răsfoiţi pe net ZVJ-ul căldura a revenit în apartamentele vulcănenilor, să depănăm un pic despre defecţiunea care, pe mai tot parcursul zilei de miercuri, a pus pe butuci sistemul de termoficare din Vulcan.
Nu a fost nici
prima defecţiune şi – la perioada aceasta de iarnă mă refer – nu va fi nici ultima. Conductele de termoficare sunt vechi, coapte, ruginite şi, oriunde şi în orice moment, se pot crăpa. Defecţiunea care a paralizat, miercuri, punctele termice vulcănene a fost semnalată pe strada Preparaţiei, un pic mai jos de liceu. Loc în care conducta de termoficare prezenta două găuri sănătoase, prin care ţâşnea apa fierbinte.
Echipa de intervenţii
de la SE Paroşeni a fost prezentă aici în jurul orei 7:00. De fapt, oamenii s-au împărţit în două echipe mai mici. Una a rămas de strajă la canalul de termoficare de lângă Şcoala Gimnazială nr.4, unde fusese sesizată o defecţiune asemănătoare, iar cealaltă s-a dus pe Preparaţiei. Când am vorbit cu ei, oamenii terminaseră de decopertat stratul de pământ de pe conducte şi aşteptau să se golească instalaţia. Pregătiseră
peticele care urmau să fie sudate şi sperau ca, până după amiază, să poată termina lucrarea.
Ziceam la început
că astfel de situaţii vor mai fi, negreşit. Şi bănuiesc că sunt destui dintre dumneavoastră care îmi
împărtăşesc părerea. Nu doar în Vulcan, ci şi în Petroşani sau Lupeni sistemul centralizat de termoficare e în grea suferinţă. Conductele de termoficare băgate în pământ acum câteva decenii bune au ajuns ca vai de ele. Sudezi aici, puşcă dincolo. Peticeşti dincolo, după o zidouă te trezeşti că apa fierbinte ţâşneşte în altă parte. Şi tot aşa. Fireşte că ar exista soluţii pentru ca lu-
crurile să fie puse pe un făgaş bun, dar cine să o facă, din moment ce şefimea care s-a perindat la conducerea CEH a fost pusă numai pe jecmănit?
Mihai Lorincz, preşedintele Sindicatului Liber
de la SE Paroşeni, vorbea cândva despre fondurile europene care ar putea fi accesate, pentru schimbarea întregii reţele de termoficare din Valea Jiului. Condiţia ar fi fost una. Constituirea acelui ADI de Termoficare, despre care tot s-a vorbit, dar nu s-a făcut nimic, iar sistemul de termoficare, aflat acum în administrarea Termocentralei Paroşeni, să fie preluat de către administraţiile publice locale. Soluţia aceasta ar fi fost cea mai bună, sunt eu de părere, pentru vindecarea sistemului
centralizat de termoficare din Vulcan şi din celelalte două localităţi amintite. Dar cui îi mai stă gândul la asta? CEH sa dat pe insolvenţă, iar termocentrala e şi ea ca vai de ea de când a fost înglobată acestui complex păgubos. Nu credeţi? Întrebaţi-i pe cei de la intervenţii termoficare. Nici nu mai au cu ce să lucreze. Gheorghe OLTEANU
Ţintele lui David
De la Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, am aflat care sunt primele 3 obiective pe care le va ataca în acest an şi cum se vor redistribui fondurile la primăriile din judeţ.
Obiective atacate
„Primul atac este Parângul. Acest drum va aduce multe lucruri bune turismului şi investitorilor din masiv. Al doilea atac, ca să zic tot aşa ca dumneavoastră, este greu de zis acum, dar cred că ar trebui să fie acela de depunere a tuturor proiectele pentru drumurile judeţene pe care dorim să le modernizăm din fonduri europene. La acest capitol mai avem puţin de lucru la pregătirea documentelor. Planul 3 de atac ar fi să gândim un plan obiectiv de întreţinere a drumurilor judeţene, din exterior spre interior, adică să începem cu semnele de circulaţie, bornele kilometrice, marcajele şi apoi să ne gândim la plombe şi covoare asfaltice”, ne-a mărturist Adrian David.
Redistribuirea fondurilor
Legat de politica de redistribuire a banilor spre primării, David ne-a declarat că situaţia se va echilibra şi, exact ca în 2015, criteriul politic nu va mai fi un argument de distribuire a fondurilor judeţene: „O să vedeţi vineri, 8 ianuarie, când pregătim o şedinţă de consiliu judeţean în care vom avea alocări de fonduri din cote defalcate. O să constataţi singuri că vom avea o repartiţie obiectivă a fondurilor, pe criterii clare, fără priorităţi politice, ci doar priorităţi administrative”. Corneliu BRAN
facebook.com/ziarulvaiijiului
şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului
l Anul VII l Nr. 167 l l 7 ianuarie 2016 l
l 4 pagini l
ISSN 2068 - 3650
Cu acest emoţionant text se deschide volumul „Mihail Sadoveanu, fiul ţărăncii din Verşeni”
Mama, bătrânul, nufărul şi… Mihail Sadoveanu
Cu siguranţă că nu sunt singurul din satul Verşeni care s-a închinat la trei icoane: 1. Mama; 2. Icoanele din biserică; 3. Mihail Sadoveanu. xxx De câte ori am trecut, la sărbătorile satului, spre biserică, mă opream din drum, în faţa şcolii din Verşeni. Singur, rememoram chipurile luminaţilor mei dascăli, dar şi ale bătrânilor satului. Nu am fumat niciodată, dar în acele clipe trăgeam tare, cu patimă, până la filtru, din ţigara amintirilor. xxx Mă aflam la Verşeni într-o noapte de toamnă frumoasă, cu o lună galbenă ca o gutuie din copilărie. Am văzut pe uliţă un moşneag. Venea parcă din alte timpuri, parcă levita peste colbul Verşenilor. L-am privit cum se îndepărta, încet-încet, sprijinindu-se în toiagul său, care sub razele lunii parcă avea luciri de sabie. Cu pletele sale albe, părea un oştean din oastea lui Ştefan. Atunci mi-am spus că eroii Neamului au ieşit din istorie pe uliţele Verşeniului. Tot încercând să descifrez semnele acestei plimbări cu umbre şi penumbre magice, mi-a crescut în suflet un nufăr, floare frumoasă nu-i vorbă, dar care, aveam să aflu mai încolo, era un semn al construcţiei. Ei bine, nufărul acesta nu mi-a dat pace, până când nu am reuşit să ridic în curtea şcolii din Verşeni un monument al Eroilor Neamului Românesc, adică al ţăranilor din satul nostru care au lăsat plugul şi au luat arma în mână şi au murit pentru ţara noastră, România. După aceasta, nufărul a plutit frumos pe apa sufletului meu, şi bătrânul oştean nu mi-a mai apărut nici măcar pe cărările visului. xxx La Verşeni am adus cu mine din Valea Jiului, de câteva ori, câţiva prieteni scriitori şi jurnalişti. Am vrut să-i împrietenesc cu
Sadoveanu. Au făcut reportaje cu oameni din sat, cu neamuri de-ale lui Sadoveanu. S-au plimbat cu căruţa prin apa Moldovei, prin crângul unde Sadoveanu a tras pentru întâia oară cu puşca. Au participat la frumoasele colocvii de la Şcoala din Verşeni. Au fost cinstiţi de lăutari la Hanul Ancuţei cu muzici alese. S-au bucurat de vinuri şi mâncăruri moldave aşezate cu graţie pe masa petrecerii de frumoase Ancuţe. xxx De la o vreme, ori de câte ori treceam prin faţa şcolii din Verşeni, mai precis prin faţa monumentului, nufărul meu nu-mi dădea pace. Nu am chemat vrăjitoarele satului. Nu mi s-a ghicit nici în cafea, nici în stele. Nu am dat nici în bobi, nici în cărţi. Am ridicat un bust al lui Mihail Sadoveanu. De atunci nufărul meu iar pluteşte în linişte pe mările sufletului. xxx Sunt mândru, şi o spun cu toată umilinţa creştinului, că acum în curtea şcolii din Verşeni, unde am învăţat carte, există un ansamblu monumental aproape singular în mediul rural: în stânga – Monumentul Eroilor, în dreapta – bustul lui Mihail Sadoveanu. Şi pe deasupra tuturor: Patria şi Mama. xxx Mama mea - care acum îşi doarme somnul de veci la câteva palme de bisericuţa de lemn unde a fost botezat pruncul Mihail, cristelniţa fiind păstrată, minune mare, până în zilele noastre - ne povestea nouă, celor 5 prunci ai ei: „După război, erau vremuri cumplite de foamete. Sadoveanu era şi pe atunci om mare. Oamenii din sat s-au dus la el, la Bucureşti, cu jalba în băţ. L-au rugat să facă ceva pentru Verşeniul copilăriei sale. Şi a făcut. A făcut o cantină, care a dat de mâncare la mulţi copii. Ţin minte, dragii mei, că într-o zi prin praful uliţei a trecut o
Păstrători de legi şi datine:
Piţărăii din Sălătruc-Surduc
Stimată redacţie, deşi Crăciunul a trecut, sărbătorile de iarnă încă sunt vii, pe 6 şi 7 ianuarie românii sărbătorind Boboteaza şi Sfântul Ion. De aceea, m-am gândit că n-ar strica să scriu câteva rânduri despre ce am văzut la biserica din Cartierul Aeroport, în Ajun de Crăciun, legat de Piţărăi – o minunată tradiţie locală păstrată cu sfinţenie de comunitatea noastră şi a doua zi de Crăciun. Sper să nu fie prea târziu, dar ţinând cont că redacţia a fost şi ea într-o binemeritată vacanţă, poate că rândurile mele vor fi publicate în paginile ZVJ. Nu de altceva, dar cred că ar fi bine ca aceste tradiţii să rămână marcate în paginile cotidianului care reprezintă Valea Jiului. Aşa sunt şanse mari să nu se piardă aceste obiceiuri şi tradiţii, sau să se uite în viitorul apropiat, cum prin alte părţi sau ţări s-a întâmplat din păcate. Mulţumesc şi La Mulţi Ani, tuturor! (continuare în pagina II)
maşină neagră, frumoasă, o Volga aveam să aflu mai apoi că se numea. A oprit lângă mine şi mi-a spus să urc. Am urcat. În ea era domnul Mihail Sadoveanu, salvatorul satului nostru în acel an de foamete. Ei bine, această călătorie prin sat nu pot s-o uit niciodată…”. Nici noi, copiii ei, nu am uitat această plimbare, care pentru mama a reprezentat „călătoria” copilăriei sale… Costel AVRAM, devotat fiu al satului Verşeni
N.R. Autorul proiectului editorial – Gheorghe Pârlea; Coordonator şi imagini – Dr. Vasile Şoimaru. Volumul a apărut la Chişinău, în anul 2015, în excelente condiţii grafice.
II
SPECIAL
24 decembrie 2015
joi, 7 ianuarie 2016
(urmare din pagina I)
Ajun de Crăciun. Dimineaţă cu ceaţă. Atmosfera reînviată de glasul clopotelor. În biserică s-au aprins candelele… În curtea Bisericii „Sfintei Mare Muceniţa Varvara” din Cartierul AeroportPetroşani vin cetele de colindători, vin cei care duc mai departe tradiţia veche a Piţărăilor, obicei ancestral, factor de coeziune în viaţa sătenilor. Din moşi-strămoşi, Ajunul a fost şi este şi acum în unele localităţi din estul Văii Jiului, spre fericirea comunităţii noastre, singura zi din an când toţi oamenii se vizitau sau se vizitează, fiind
răsplătiţi cu daruri tradiţionale. Obiceiul trăieşte, uneori greu de înţeles de unii, dar adânc înfipt în conştiinţa generaţiilor! S-a spus de multe ori că acolo unde se păstrează tradiţia se păstrează şi credinţa dreaptă, curată, întăritoare.
A doua zi de Crăciun – Sfânta Liturghie
În ziua a doua de Crăciun la aceeaşi sfântă biserică aveam să revăd grupul de tineri colindători jieni. Tineri şi copii, însoţiţi de doi adulţi. Aveam să aflu după aceea că o parte sunt din Livezeni, iar ceilalţi din părţile Vulcanului, instruiţi de Nela Mihalache, cunoscuta artistă locală din Vulcan. Însoţitorii lor, Fabian şi Rafila Drăgănesc, doi localnici inimoşi din Sălătruc-Surduc, susţin moral şi material formaţia şi îşi pun casa la dispoziţie pentru repetiţii. Frumos şi nobil gestul lor! Au participat la Sfânta Liturghie cu naturaleţe, fără semne de nerăbdare. Copii şi tineri frumoşi, îmbrăcaţi în nepreţuitele straie populare autentice. Ei înşişi autentici! Au lăsat o impresie de înaltă bunăcuviinţă, semn al frumoasei educaţii primite în familie. Întâi au interpretat colindele din repertoriu, după care au interpretat alte colinde, împreună cu cei de la strană şi cu credincioşii din toată biserica, într-o caldă comuniune creştină. Ce frumos!
totodată şi gazde şi oaspeţi, fiecare mergând cu colinda pe la fiecare, fireşte, în cadrul obştii din care făceau sau fac parte. Faptul că acest obicei se desfăşoară în Ajunul Crăciunului este un element de evidentă încreştinare a unor practici mai vechi. Un rol important la Petroşani pentru că acest obicei secular nu s-a pierdut în negura timpului îl au momârlanii din zonă, dar şi părintele Octavian Pătraşcu. Care, în ultimii zeci de ani după 1989, a ştiut să îi adune laolaltă de Crăciun pe toţi din comunitate şi să-i îndemne să continue această minunată tradiţie. În ultimii ani preotul a fost ajutat şi de preoţii mai tineri din parohie, Nicolae-Tănase şi Ciprian Marton, dar şi de părintele Iulian până să plece la o altă parohie, oameni cu credinţă şi frică de Dumnezeu care s-au strâns în jurul său la biserica din Aeroport, precum şi de administraţia locală, în speţă, primăria şi consiliul local. Factorii locali au înţeles, în mare parte, că această continuitate reprezintă, de fapt, un izvor nesecat al tradiţiilor şi trăirii noastre pe aceste meleaguri. Revenind la desfăşurarea evenimentelor din Ajun, o adunare nu prea numeroasă, dar solemnă şi liniştită a localnicilor, stă veselă şi plină de viaţă în curtea bisericii. Sunt jienii, băştinaşii, oameni de toate vârstele. Cei mai mulţi poartă costumul popular, sau, măcar, un însemn specific: traista sau celebra „trăistuţă”. Câţiva feciori poartă steagurile grele, multicolore şi sonore. Preoţii oficiază o slujbă scurtă, binecuvântează oamenii şi steagurile. Un grup de tineri şi de copii cântă minunate colinde legate de Naşterea Domnului. Un fecior rosteşte urarea tradiţională. Apoi, Piţărăii pleacă spre alte porţi, la alte curţi, fireşte după ce au fost
Mulţumiri…
Le mulţumim părinţilor care i-au crescut şi îi fericim! Îi felicităm pe mentorii lor care i-au descoperit şi i-au unit! Mai ştim că-n Valea Jiului sunt mulţi părinţi, tineri şi copii ca aceştia. Le dorim să meargă înainte, trăind în credinţă şi-n comuniune! Aici, în Transilvania de Sud românii şi-au păstrat vie identitatea naţională prin credinţă strămoşească şi prin tradiţii unice, seculare. Aşa s-a păstrat în timp, până azi, vie, limba minunată în care vorbim, ne rugăm şi visăm. Credinţa strămoşească şi limba i-au ţinut uniţi pe românii aflaţi de-o parte şi de alta a Carpaţilor sau în zările lumii!
joi, 7 ianuarie 2016
Ne închinăm azi cu respect în faţa acestor copii şi tineri, care au ştiut să primească aceste valori de la înaintaşi! Ne închinăm cu respect în faţa preoţilor, care au păstrat credinţa şi au salvat acest popor brav şi greu încercat, făcând ca limba strămoşească şi credinţa creştină să nu piară! Ne închinăm totodată părinţilor, bunicilor, străbunicilor şi îndrumătorilor care ne-au arătat şi ne arată încă calea cea dreaptă! Nu în ultimul rând să nu uităm să ne închinăm bunului Dumnezeu, Cel care ne luminează calea şi faptele! La Mulţi Ani, dragi Români! La Mulţi Ani, Valea Jiului! O creştin-ortodoxă, Maria Enoria
Anul nou în satul tradiţional momârlănesc În satul de altădată, noul an nu era aşteptat cu revelionul şi mari petreceri ca în ziua de azi. Nu era însă neglijată această trecere dintre ani.
În ajunul Anului Nou
în tot satul tradiţional mirosea a pâine proaspătă, ori a cozonaci scoşi de prin cuptoare. În bucătării era mare zarvă cu pregătitul mâncării, nu pentru revelion, ci pentru a respecta o tradiţie care spunea că „aşa cum te pregăteşti de anul nou, aşa vei fi tot anul”, deci era bine să te găsească cu bucate alese pe masă.
Pluguşorul
În ajun, nici nu se însera bine şi câinii, cu lătratul lor, vesteau copiii ce au pornit cu Pluguşorul. Îmbrăcaţi în haine de sărbătoare cu tricolorul peste căciuli şi peste piept, în grupuri de trei sau patru, trăgeau un pluguşor din lemn, frumos ornamentat, vestind din casă în casă sosirea noului an. Ei erau primii care urau părinţilor, rudelor, vecinilor şi chiar necunoscuţilor un an nou, un an mai bun, multă sănătate şi fericire. Locul nucilor, al colacilor, al merelor de altădată cu care erau răsplătiţi aceşti micuţi urători a fost luat de bani. Aşa că după ce terminau cu uratul, gazda, în anii mai apropiaţi nouă, înmâna o sumă de bani unuia dintre ei, casierului. Îmi amintesc cu nostalgie, copii fiind, cum cu degetele aproape îngheţate, ne opream din loc în loc pe uliţa satului şi număram bănuţii obţinuţi, bucurându-ne. Obiceiurile practicate în noaptea trecerii dintre ani la sate erau bogate. Din noianul acestora am ales să mă opresc doar asupra calendarului de ceapă şi a înverjelatului, care se mai practică, pe ici, pe acolo, şi azi chiar dacă numai din amuzament.
Calendarul de ceapă
Se tăia o ceapă sau două de mărime potrivită şi se alegeau 12 jumătăţi de foi, pe cât se putea - apropiate ca mărime. Se lua pieliţa subţire de pe ele, care ar fi împiedicat „lăsarea apei” şi se înşirau pe masă, numindu-se fiecare cu numele lunii din an, începându-se cu luna ianuarie şi continuându-se până în luna decembrie. În fiecare cupă de ceapă rezultată din foaia de ceapă era pusă aproximativ aceeaşi cantitate de sare de bucătărie. „Citirea” calendarului se făcea în funcţie de cantitatea de lichid rezultată în urma topirii cristalelor de sare. Foile cu apă în cantitate mai mare erau lunile ploioase, cele ce rămâneau uscate erau cele secetoase. Între cele două extreme, în funcţie de cantitatea lichidului, se situau lunile cu mai multă sau mai puţină ploaie. Era un mod de încercare a prognosticării vremii pe întregul an. Nu totdeauna, pe parcursul anului, calendarul de ceapă era în concordanţă cu realitatea. Dar, ce parcă în acele vremuri prognozele meteorologice ale specialistului Topor se „brodeau” totdeauna? La sate circula chiar o anecdotă. Se spune că vestitul meteorolog Topor a înserat la o gospodărie țărănească, fără a povesti nimic nelalocul vremii pentru a doua zi. Seara, capul familiei le-a spus celorlalţi din familie să cam adune lucrurile de pe afară că va ninge. Şi, într-adevăr, când s-a trezit a două zi dimineaţa pământul era acoperit de zăpadă. Mirat, Topor l-a întrebat pe țăran de unde a ştiut acest lucru. Acesta i-a răspuns zâmbind: „Păi, am văzut porcul purtând paie în gură”. Decepţionat, Topor a
SPECIAL III
plecat mai departe, îndoindu-se de prognozele sale pentru sate, unde chiar şi animalele pot face acest lucru.
Înverjelatul
A fost un obicei larg răspândit în satele de jieni, ca de altfel cam în toate zonele etnofolclorice din ţară. Citind însemnările lui Popa Ionel Botoaşcă (1924-1993) despre felul cum decurgea acest obicei în satul Dobreşti din Estul Văii Jiului voi zăbovi în a-l mai descrie mai pe larg. La o casă sau chiar la colibele subalpine, unde iernau cu vacile şi cu oile, la cumpăna dintre ani se adunau mai multe fete cunoscute, prietene dornice de a afla ce le rezervă viitorul. Pe o masă se aşezau 12 farfurii, blide, la nevoie chiar căni sau ulcele, care acopereau un obiect specific: bani, pieptene, pâine, sare, oglindă, lână, un cuţit etc. În acest timp, în care se aşezau toate acestea sub blide sau sub farfurii, o fată trecea în altă cameră ca să nu ştie locul obiectelor acoperite. Odată operaţiunea terminată, fata era anunţată să revină în cameră în faţa mesei. Aici, sub presiunea emoţiilor cu oarece teamă ridica trei farfurii. În acest moment celelalte fete începeau să râdă în hohote, împreună chiar cu cea în cauză, dacă nu cumva aceasta cădea pe gânduri, când vedea ce a descoperit sub farfurii. Nu-şi pierdea întru totul speranţa căci această operaţie în satele Dobreşti şi Popi se repeta încă de două ori, aşa că se mângâia că poate sorţii se vor arăta mai buni cu ea atunci. După ce şi a treia încercare se încheia, se puteau trage concluziile finale, dacă se mărită sau nu în anul ce vine şi cum arată viitorul soţ. În cazul în care, la fiecare încercare îi ieşeau la iveală lucruri diferite, nu era rost de măritat, dar dacă cel puţin la două ridicări de farfurii îi apăreau două lucruri identice, atunci speranța de a se mărita era mare. După cum vedeţi, era vorba ca la tenis, două farfurii (seturi) din trei. Care era semnificaţia lucrurilor puse sub farfurii? Dacă apărea bucăţica de pâine, fata tresărea căci se prezicea că viitorul soţ va fi bogat. Bucuria era şi mai mare când sub cea de-a doua farfurie se afla oglinda, căci aceasta îi prevestea un soţ frumos. Culmea fericirii era dacă sub cea de a treia farfurie ieşeau la iveală banii, aceştia indicând faptul că va fi şi bănos. De era şi a doua oară sub farfurii, măcar două din aceste lucruri, nu era nimeni mai fericit decât ea. Mare tristeţe era atunci când sub farfurie apăreau lucruri care nu anunţau nimic bun. Aşa, de pildă, lâna îi prevesteşte un soţ bătrân, cărbunele unul negricios, sarea unul sărac, pieptenele pe unul cu dinţi mari, ghemul pe unul guşat, paharul pe unul beţiv, cuţitul pe unul arţăgos, bătăuş. Vă închipuiţi ce era atunci când unei fete îi ieşeau la iveală de sub farfurii lâna paharul şi cuţitul. Râdea şi cea în cauză, alături de prietenele ei, dar în sinea ei ceva începea să o roadă pe zi ce trecea, pentru că în acele vremuri fetele chiar credeau în înverjelat. În satul Dobreşti, înverjelatul a fost întâlnit până în anii 1960-1970, făcându-se şi la colibele subalpine din Curmătura Jieţului, intens populate până atunci pe perioada iernii de către crescători de animale pentru consumarea de către acestea a fânului agonisit vara. Pentru înverjelat se foloseau blide din lemn, confecţionate în anul 1913, odată cu cele ale Bisericii Brad din satul Taia, care se foloseau la pomeni. Pentru fetele din zilele noastre pe unde se mai practică acest obicei, înverjelatul, este doar un bun mijloc de amuzament şi de evocare a vremurilor trecute. Nimeni nu mai crede în aşa ceva. Dumitru GĂLĂŢAN JIEŢ
IV SPECIAL
Din „Costelaţia Kogayon”:
La Biserica de Brazi
Oamenii care străbat munţii pe timpul iernii ştiu: nici somnul nu te îndeamnă mai abitir la vis decât albul zăpezii. Cum treci podul de la pârâul Jariştei, poţi admira cum Taia îşi pregăteşte Cheile Mici, care se desfac, în stânga râului, după direcţia de curs, spre Corbul şi Balaurul, iar în dreapta râului, spre Urzicaru şi Lemnu’ Vântului. Da, poţi admira drumul îngust, străjuit de pereţii de stâncă, pe care ţurţurii de gheaţă, purtători de culori furate din muşchi, ridică şi coboară statui şi întocmiri stranii, între menhire şi surplombe. Şi, ca să nu se uite, zăpada şi gerul îndeamnă întotdeauna drumeţul singuratic să se caute pe sine, să viseze. Urcând, Tăianul cel însemnat pătrunse fără să vrea în vis, vis în care drumul deveni Cale… şi e greu de găsit o alternativă la ceea ce îl încearcă pe omul revenit, simultan, în natură şi în el însuşi, când jur-împrejurul trece în plan secund, când aerul iernii, înmiresmat de răşină, geruit şi ozonat, îi poartă privirile cercetătoare între dungile de avioane supersonice de pe cerul curat şi urmele de sălbăticiuni aflate în cărarea care se transformase, cum se zice, în Cale. De altfel, cum să uiţi că trupul este templul bucuriei, aşa după cum spuneau Isus şi Zamolxe şi că acesta trebuie păstrat proaspăt şi curat, în sfinţenie? Când este omul el însuşi, dacă nu se încearcă singur în situaţii de excepţie, la ce vârstă poate să întocmească un raport imaginar între el şi cutumele care îi împlinesc viaţa ? Îşi amintea totul bine de şapte-opt decenii din vârsta proprie, cu puzderia de schimbări politice şi sociale care sucise minţile oamenilor ce trăiau sănătos în rostul lor, încercase chiar bucuria marii schimbări trâmbiţate după Revoluţie, o bucurie repede uitată…, oare amintirile se uită, sau se risipesc în timp? xxx Se trezi către seară, în cărarea care străbătea desişul de brazi şi molizi dinspre Muntele Auşelului, în apropierea locului unde ultimii participanţi la marea Nedeie de Sf. Ilie din Şurean, la începutul anilor‚ ’50 din secolul trecut, fuseseră nuntaşii tinerilor căsătoriţi în Biserica de Brazi ridicată acolo după abdicarea Regelui. Oficiase preotul cel vârstnic Jura, tatăl celui care trăieşte în Jieţ căutând să-i calce pe urme, preotul înţelept despre care momârlanii spuneau că e un fel de pater familiae, iar cei din jurul Văii Jiurilor îl vedeau ca pe un trimis plin de har şi înţelepciune, adică tot aşa, un părinte bun. Tăianul purta echipamentul său, asemănător celui purtat de vânătorii de munte pe timp de iarnă, dar nimeni nu s-ar fi lăsat convins că dascălul era în misiune, adică militar activ… Cărarea, care trecea prin faţa intrării în pronaosul Bisericii, era scăldată în lumina mov a asfinţitului şi omul simţi o strângere neplăcută pe şira spinării: trebuia să doarmă acolo, era tare obosit şi până la cabana de lângă lacul glaciar al Şureanului era mult de mers. Dar câinele, care se curăţa conştiincios de ţurţuri, scânci a dorinţă de odihnă şi Milu pătrunse hotărât în interiorul străjuit de arborii retezaţi, chiar bucurându-se că avea să trăiască o altă experienţă aparte, sub cerul liber şi că, în linie, lumânările dinspre vârfurile brazilor din desiş căpătaseră culoarea mov a asfinţitului, de sărbătoare a începutului de an. Oricum, dinspre domeniul schiabil apărut în Şa se auzeau zgomote pe care el nu ar fi dorit să le asculte noaptea întreagă, iar până la stâna de vară a Jinarului Pătru din păşunea Auşelului, un om cu mers normal, ori un om obosit, mai mâncă, vorbă veche, cam o pâine. Şi mai erau, întretăiate, urme de haite de lupi înnebunite de mirosurile de carne friptă şi scofeturi pentru mesele bogate ale celor care foloseau pârtiile şi teleschiurile, de la copii la vârstnici, cu căţel şi purcel, veniţi să-şi petreacă vacanţa de Crăciun şi Revelion, să-şi încarce, vorba lor, bateriile… xxx Era curat în interior. În lungul anilor, chiar dacă Nedeia nu se mai ţinea şi stăpânirea cea atee interzisese ţinerea de slujbe religioase acolo, chiar dacă unii
joi, 7 ianuarie 2016
au încercat să-i dea foc, Biserica şi-a apărat „zidurile” din copaci retezaţi, arboretul a revenit la viaţă în fiecare primăvară şi trecătorii credincioşi nu uitau să cureţe pronaosul, naosul şi altarul, să cioplească din brazii căzuţi câte o băncuţă după regula ciobanilor, câte un chituc pe care să stea şi să pună, lângă pereţii printre care nu se mai vedea afară (crescând, şirurile de brăduţi care delimitau încăperile Bisericii se îngroşaseră, toată construcţia naturală devenise o palisadă în care nu se putea altfel intra decât prin „uşa” de la intrare, o întocmire din blăni groase, legate între ele cu piroane, scoabe şi sârmă) şi să pregătească, după legile nescrise, lemne de foc. Totul, în haină albă de zăpadă întărită, era ca de pe alt tărâm şi, cum Milu ştia unde lunecase prin visul devenit realitate, se puse pe lucru, să aibă foc aprins toată noaptea cea lungă a gerarului şi loc adăpostit pentru odihnă. Aduse în grabă lemne cât mai groase găsi, le aşeză lângă locul în care făcuseră şi alţi călători foc şi unde se aflau multe crăci şi spărturi pe jumătate arse, legă bine poarta grea de la intrare, verifică rapid cele trei încăperi, să vadă dacă nu apăruse vreo spărtură în pereţi, realiză că lupii sau alte animale nu pot pătrunde, apoi dădu foc spre bucuria lui Albu, care îşi făcu în grabă culcuş pentru confort propriu, scurmând până la covorul gros de cetină cu labele. Noaptea venea repede şi, după ce focul se înteţi, Tăianul se apucă să taie, cu alpenştocul său special, cărămizi mari de zăpadă întărită şi să le clădească pentru o colibă-igluu în care să doarmă liniştit. După ce termină, noaptea veni cu puzderii de stele şi lună plină,cu lumini pâlpâitoare de avioane nepăsătoare. Se grăbi iarăşi, îşi curăţă zăpada din interiorul culcuşului de gheaţă, aşeză cu grijă şi satisfacţie folia de plastic şi salteluţa impermeabilă peste cetină şi se gândi să îşi hrănească prietenul, să mănânce şi el. Se închină din nou în altar, la crucea mare din piatră, mulţumind Celui de Sus şi muntelui, care se dovedea din nou prieten al său şi abia atunci auzi cântecul a diferite păsări surprinse de culoarea mov închis cu care noaptea se lăsa peste Kogayon şi semnele animalelor mai mici, mai mari, păsări supărate pe muzica de proastă calitate (manele?) care se auzea dinspre Lacul Glaciar… xxx Avea de-ale gurii din plin în rucsac, trebuia să stea la Canton mai multe zile, ceea ce era de bine pentru situaţia în care Cerul îl hotărâse. Pârli slana şi cârnaţii la jar, lăsă untura să se scurgă pe feliile groase de pită, din brânza untoasă luă doar cât să-i liniştească gâtul aprins de ţuica tare din ploscă: om şi câine se ospătară în tăcere şi cât mâncă unul, aproape la fel primi şi celălalt, mereu grăbit să înfulece, fapt care scoase din gura lui Milu câteva versuri, pe care le ştia din copilărie, le reţinuse dintr-o poveste: una mie, una ţie/ una-n gura lui Ilie/ şi când Ilie zicea/ tot în gura lui băga! Albu, care se întorcea din când în când de pe o parte pe alta în culcuşul său scormonit lângă foc, ascultă fără mare interes vorbele stăpânului, fiind atent la mâinile care pregăteau dumicaţii şi la zgomotele care se auzeau de dincolo de zidurile Bisericii, ciulind din timp în timp urechile: - Prietene, când e vorba de mâncare tu eşti sac fără fund, de unde atâta lăcomie? Câinele pufni şi omul nu mai vorbi; peste el năvăli starea celui rămas în munte iarna, în adăpost improvizat, situaţie incredibilă pentru cei „mai slabi de înger”, stare în care se ferea să pună prea multe întrebări, sau să încerce niscaiva răspunsuri, starea munteanului temerar… Mai trase câteva înghiţituri şi aşeză lemnele cu grijă, să se jăruie cât mai lung timp, apoi trecu prin naos, să se roage din nou, de somn bun şi sănătos, acolo unde se rugase în copilărie şi tinereţe, ca participant la Nedeie. Se întoarse către culcuş, oboseala îl îndemna. Pe zăpada mare, întărită de ger, se mergea uşor, nu se afundau picioarele, şi… după câteva vorbe de alint şi atenţionare spuse dulăului, Tăianul răsufla cu plăcere aerul uscat, sănătos, se întinsese pe salteaua impermeabilă, de la jar parcă venea şi puţină căldură, somnul îl prinse…
xxx Câinele trase de el în toiul slujbei, Luna trecuse de miezul nopţii, se înţepa în oiştea Carului Mare şi cei doisprezece preoţi se roteau în jurul altarului, citau din cărţi cu coperte groase, argintate şi cântau cele specifice miezonopticii, aveau odăjdii luminoase peste anterie, cu simboluri ale celor douăsprezece luni ale anului pictate pe ele. Ca orice enoriaş, Milu se frecă din scurt cu zăpadă pe faţă se ridică în picioare şi luă parte activă la toată slujba, observând fără să se mire că, în urma lui, cât timp făcuse paşii de la locul său din pronaos până spre altar, mulţi bărbaţi şi multe femei în port ciobănesc de iarnă umpluseră naosul şi cele repetate în cor se auzeau până departe, dincolo de desiş, dincolo de Şaua Şureanului, peste ţinuturile momârlanilor şi ale vecinilor de peste munte. În loc de lumânări de ceară, fiecare participant avea în mână câte o crenguţă de brad, cu „lumânarea”albă, strălucitoare, a pintenului pe care fusese conul cel plin de seminţe. Şi printre ei o vedea pe Leocadia, nu se mira, Leocadia era parte din viaţă şi parte din vis, era prinsă în Caietele Kogayonului… Visa? Se bucura, totodată, că în predica lor, preoţii făceau previziuni de timp şi economice pentru fiecare lună a anului. Învăţătorul memora cu atenţie spusele lor, erau de folosit, adică trebuia să le transmită mai departe, previziunile fiind întocmite după o cercetare comparativă pe timp de secole, în mănăstirile şi bisericile de pe tot teritoriul limbii române. xxx Au plecat cu toţii, preoţi şi mireni, a plecat şi Leocadia, către primul cântat al cocoşilor, după ce l-a mângâiat cât se putea în gerul straşnic, apoi Milu, cu gesturi calme, normale, a închis poarta de la intrarea în pronaos, a pus pe foc câteva ramuri groase, să se jăruie şi s-a strecurat în culcuşul său, vorbindu-i despre lene dulăului Albu, care nu s-a prea sinchisit de cele petrecute în cea de a doua noapte a anului în Biserica de Brazi, sus, pe Kogayonul cu desişuri de brad şi molid dinspre Auşelu. Până l-a prins somnul dulce al dimineţii zilei a treia din Gerar, care avea şi aceasta desfăşurări aparte, omul gândi semnele naturii, care întăreau previziunile preoţilor ce ţinuseră slujba, ale strămoşilor care aveau ca datorie să aducă la zi Caietele Kogayonului: să se dreagă de fiecare şi peste tot uneltele şi maşinile stricate, iar lucrătorul cel tânăr şi neinstruit trebuie supravegheat şi învăţat până face lucrul bun; să se grijească fiece gospodar de seminţe bune, sănătoase, care nu-i sărăcesc holda, ci care să-i răsplătească munca; să se gunoiască fâneţele şi grădinile, răsadniţele, livezile şi viile, să se pregătească de acum stupi noi pentru roiuri tinere şi coşuleţe pentru răsadniţe; să se dea vitelor nutreţ învrâstat, amestecat cu puţină sare, dar să nu se adape acestea cu apă rece; să se aerisească bine grajdurile, să se scoată animalele la soare, la mişcare şi din pivniţe să se aleagă legumele şi fructele stricate de cele bune; să se dreseze acum animalele, fiecare pe sarcina lui; în Gerar se altoiesc pomii tineri, păstraţi în acest scop în loc adăpostit; să se cureţe pomii de muşchi şi iască, de coaja bătrână, de crengi uscate; să se ungă rănile de la pomii rupţi de urs sau loviţi, cu amestec de balegă, pământ cleios şi păr de bou tăiat mărunt; să se adune grămezi de zăpadă în jurul pomilor, spre a-i feri de a înflori timpuriu, scăpându-i, astfel, de brumele târzii; să trăiască fiecare în cumpătare, să-şi încheie atent socotelile şi daraverile, ca să nu se îngloade în datorii, că datoria îţi poate aduce necazuri mari; să se aibă grijă de angajaţii noi, să fie omul înţelegător, nici prea aspru, nici prea blând şi să nu uite niciodată că patronul zgârcit îşi învaţă angajatul la hoţie. Tăianul pătrunse în somnul odihnitor repetând în gând că Gerarul uscat şi geros aduce Faur cu nea multă, şi că nu trebuie să uite semnele din cer, care spun că, atunci când se trag norii spre miazăzi urmează frig, iar când norii aleargă spre miazănoapte lumea să se aştepte la vreme cald… Până unde era vis şi unde „Caietele Kogayonului” atingeau realitatea? Ioan Dan BĂLAN