1843 mie 23 dec 2015

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5163 lei 1$ = 4,1299 lei 1₤ = 6,1526 lei

miercuri, 23 decembrie 2015 Anul VIII n nr. 1843 n 12+4 pagini n Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroșani

În Sfânta noapte de Crăciun, lumina naşterii lui Iisus se întinde de la o casă la alta, de la o inimă la alta, iar căldura şi bucuria Crăciunului ne aduce pe toţi mai aproape! nului și din Din lumina sărbătoririi nașterii Dom smit gânsperanța ce însoțește Noul An, vă tran liniri și numai duri bune și urări de sănătate, împ bucurii, alături de toți cei dragi. Crăciun fericit ! La mulți ani !

Dragi petrileni, Minunatele nopți al e Crăciunului, colinde Ilie lor și datinilor strămoșești Păducel să vă Primarul găsească în case, al ături de oraşului familie și de cei dr agi. Petrila Nașterea Domnului să vă aducă în suflet lum ina, căldura și bunătate a, ac eastă lumină să vă călăuz ească în noul an ca re vine, un an mai bu n, mai bogat, mai plin de succese și împlin iri. Sărbători fericite și un sincer

Se spune că bucuria vine din lucrurile simple, liniştea din suflet, iar căldura din inimă. Cu acest e sentimente, pe care cred că am avut şansa să le împărtăşim, vă invit să întâmpinăm sărbătoarea sfântă a naşterii lui Isus Hristos, dorindu-vă din inimă tot binele din lume.

Crăciunul să vă aducă numai bucurii, iar anul 2016 să vă găsească în deplină sănătate şi să vă aducă infinite satisfacţii. Crăciun fericit ! La mulți ani !

Cu drag, Costel Avram

La mulți ani!

Ing. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

Dragi Vulcăneni, Dragi concetățeni, rației publice În numele adminsit sărbătorile locale vă transmit ca ască sănătoși, de iarnă să vă gase și prietenii alături de familiile bucuria pace în suflet și cu dumneavoastră, cu lui ru Nașterea Mântuito de a putea celebra astre străbune. conform datinilor no re întâmpinați anul ca Vă doresc tuturor să tă ul m cu și e încreder vine cu speranță, cu sănătate. Mulți Ani! Crăciun Fericit și La

Dănuţ BUHĂESCU Primarul oraşului Uricani

Sărbătoarea Nașterii Domnului ne dă putere să fim mai buni, mai joşi. generoşi şi mai cura rbători să Să aveți parte de , pe care fericite, îmbelșugate tul smerit. să le primiți cu sufle Crăciun fericit!

2

LA ORDINEA ZILEI

Pe podiumul judeţean la OlimpiadeleK:

Şcoli din Vale

La începutul acestui an şcolar, OlimpiadeleK au provocat unităţile de învăţământ de stat din toată ţara să iniţieze şi să implementeze proiecte de educaţie alternativă într-un cadru relaxat, condimentat cu distracţie şi joacă. În acest moment, s-au făcut primele clasamente intermediare.

Până la acest moment, 1.322 grădiniţe, şcoli elementare, gimnaziale şi licee din toată ţara s-au mobilizat şi au desfăşurat în total 45.273 activităţi educaţionale din cele patru domenii propuse: mediu (ecologizare, plantare, reciclare etc.), sport şi sănătate (competiţii sportive, gustări sănătoase, cumpărături inteligente etc.), creativitate şi tradiţii (expoziţii interne, teatru, dans, design, creaţii literare etc.), ştiinţă, cultură şi educaţie (vizite culturale sau informative, invenţii, prim-ajutor etc.). Pentru fiecare activitate organizată, dovedită prin fotografii şi clipuri urcate

pe platformă, şcolile au primit un număr de puncte, în funcţie de care se vor desemna câştigătorii. Astfel, mii de preşcolari şi elevi au fost „olimpici” la zâmbete şi dorinţă de implicare, au învăţat să lucreze în echipă, şi-au antrenat imaginaţia, şi-au pus la lucru abilităţile de organizare şi au învăţat lucruri noi. Clasamentul intermediar, Topul Hărnicuţilor, premiază cele mai reuşite iniţiative înscrise şi confirmate pe platforma www.olimpiadelek.ro până la 30 noiembrie 2015. Concret, primele 100 de unităţi de învăţământ în ordinea punctajelor obţinute sunt recompensate cu câte 2.000 euro, bani pe care îi pot investi după cum doresc, în folosul şcolii. Pe podiumul „Hărnicuţilor” au urcat Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” din Vulcan, Şcoala Gimnazială Nr.7 din Petroşani şi Şcoala Gimnazială din Petros, judeţul Hunedoara. Cele trei unităţi de învăţământ câştigătoare din judeţul nostru au cumulat peste 240 de

„OlimpiadeleK” reprezintă o competiţie naţională care îşi propune să încurajeze desfăşurarea de activităţi educaţionale în şcoli, în afara orelor de curs, pentru a stimula în rândul copiilor şi tinerilor creativitatea, spiritul civic, lucrul în echipă şi alte abilităţi utile. Programul, aflat la prima ediţie, se adresează tuturor instituţiilor de învăţământ public din România: grădiniţe, şcoli elementare, gimnaziale sau licee. Proiectul „OlimpiadeleK” este sponsorizat de către Kaufland România şi implementat în parteneriat cu Şcoala de Valori şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

activităţi educaţionale desfăşurate de la începutul competiţiei. Fruntaşii OlimpiadelorK vor fi aflaţi pe data de 16 martie 2016, când vor fi

CJ Hunedoara

A atribuit lucrările de întreţinere a drumurilor din zona Văii Jiului

Conform datelor oficiale, a fost atribuit contractul ce prevede lucrări de întreţinere şi reparare pe timp de vară-iarnă şi siguranţă rutieră a drumurilor judeţene din sectorul Valea Jiului, pentru perioada 2016 – 2019.

adunate punctajele finale. Primele 103 instituţii de învăţământ vor fi recompensate pe măsură: 101 premii a câte 20.000 euro pentru locul 3, un premiu de 30.000 euro pentru locul 2 şi 40.000 euro pentru marele câştigător. Înscrierile în program rămân deschise până la data de 31 decembrie 2015. Mihaela PETROŞAN caietului de sarcini. Valoarea totală minimă estimată a acordului-cadru a fost de 19.056.739,13 lei, exclusiv TVA, iar valoarea totală maximă estimată a acordului-cadru de 21.525.301,44 lei, exclusiv TVA. Contractul a fost semnat în 14 decembrie 2015 cu asocierea SC ZONA D SRLSC COMEXIM R SRL. Valoarea finală a contractului este de 16.884.741,17 lei fără TVA. Contractul poate fi subcontractat pentru suma de 63.224,38 lei (fără TVA), adică 5 la sută din valoarea lucrărilor de întreţinere curentă pe timp de iarnă. Mihaela PETROŞAN

Prestarea serviciilor şi execuţia lucrărilor specifice la drumurile judeţene din sectorul Valea Jiului se va face în conformitate cu prevederile

Aninoasa

Primeşte înapoi un drum reabilitat de CJ

În ultima şedinţă, consilierii judeţeni au aprobat darea din administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara în administrarea Consiliului Local al oraşului Aninoasa, a drumul judeţean DJ 666B: DN66A (Iscroni) - Aninoasa, cuprins între km 0+000 şi km 5+750.

)

Ziarul Vaii Jiului

Este vorba, în fapt, despre un transfer care a avut loc între cele două entităţi administrative, transfer care a avut la baza necesitatea efectuării unor lucrări de reabilitare a drumului de interes judeţean DJ 666B - DN66A (Iscroni) - Aninoasa, cuprins între km 0+000 şi km 5+750 în lungime de 5,750 kilometri, care îşi desfăşoară traseul pe teritoriul administrativ al oraşului Aninoasa. În anul 2015 au fost executate lucrările de reabilitare a drumului judeţean DJ 666B: DN66A (Iscroni) - Aninoasa, cuprins între km 0+000 şi km 5+750. Mihaela PETROŞAN Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ce cred oamenii despre o lucrare din Vulcan:

Lucrare era necesară, dar proiectul e de toată praştia!

În urmă cu câteva zile, cineva m-a sunat de pe număr privat. De obicei nu răspund la apeluri telefonice anonime, dar de data asta nu ştiu ce mi-a venit. Omul, un vulcănean de-al meu, s-a prezentat de unde e, mi-a zis ce voia să-mi spună şi, totodată, mi-a explicat din ce cauză îşi ascunde identitatea. Lucrarea care l-a

pus pe gânduri pe respectivul este cea care se execută în prezent pe aleea de peste drum de Şcoala Gimnazială nr.5. Cea care dă în parcarea aflată în partea nordică a laturii blocului D3 de pe Bulevardul Mihai Viteazul. „Oare nu se face cumva ilegal? Oare, cine o plăteşte?”, a întrebat el bănuitor după ce mi-a înşirat ce a avut de spus.

Nu.

Lucrarea de acolo este executată în condiţii perfect legale. Este prinsă într-un proiect al primărei vulcănene, are finanţarea necesară, iar firma care o amenajează a câştigat la licitaţie lucrarea. Singura chestiune în care le dau perfectă dreptate locatarilor blocurilor şi ai casei de pe alee este modul aiuristic în care s-a făcut proiectul lucrării. După câte am văzut la străzile din Cocoşvar, chestiunea asta nu mă mai miră. Sunt sigur, peste 90 la sută, că, nici în acest caz, proiectatul lucrării nu a dat o clipă pe aleea respectivă din Vulcan. La fel ca şi în cazul celor şase străzi din vechiul cartier vulcănean, şi pe asta a vizionat-o pe Google Earth.

Ceea ce nu înţeleg oamenii

nici să-i calci cu maşina este de ce a fost nevoie să se facă trotuare pe ambele părţi ale aleii şi, în acest fel, să îngusteze carosabilul? Înainte, două autoturisme puteau trece lejer unul pe lângă celălalt. Acum, nici vorbă (vezi poza). În plus, proprietara imobilului cu nr.66 este sigură că toată apa de ploaie, în loc să meargă la canalizare, îi va ajunge la fundaţia casei. „De ce a trebuit trotuar şi pe partea asta (cu casa – n.a.)?”, se întreabă doamna respectivă, convinsă că proiectul a fost făcut fără să se ţină seama de realitatea de pe teren.

încercat el însuşi să se convingă, ci, mai degrabă, că a pus botul la spusele liniştitoare ale vreunui linguşitor dintr-unul din aparatele sale de primar. Să-şi ia gipanul şi să încerce. Dar, la o adică, să nu încalece trotuarul cu el! Gheorghe OLTEANU

Testat. La patinoar

Cea mai mare distracţie în aer liber o punctează „Keopsul” Patinoarul de la „Keops” adună zilnic mai mulţi clienţi decât Târgul de Crăciun pe săptămână. Vorbim cinstit, nu batem toba aiurea. Patinoarul de pe lacul artificial de la complexul de agrement are succes pentru că este realizat cum trebuie. Până acum doi ani, Primăria Petroşani găzduia un patinoar ambulant în parcul de la Piaţa Agroalimentară. Intenţia a fost bună, dar rezultatul nu. Patinoarul era

mic, destul de scump, prost amenajat. Să nu mai spunem că deranjul în parc era fantastic. La „Keops” lumea are spaţiu de echipare mare, suprafaţă de patinaj suficientă. Ai unde să bei un ceai fierbinte, un vin fiert, să mănânci un ciolan cu fasole. Am verificat, în fiecare seară gheaţa este plină. Acum, în vacanţa de iarnă, elevi, studenţi, părinţi nu rataţi orice şansă de a patina. În timpul săptămânii se taxează doar 6 lei intrarea, sâmbăta şi duminica, se scot în plus câte 4 lei. Şi închirierea patinelor este la fel de convenabilă, asta dacă Moş Crăciun nu a lăsat sub pom o pereche. Patinoarul funcţionează şi în zilele de sărbătoare. Deci, săriţi în patine, ca să se mai topească şi caloriile cu poleială de şorici, şi cele îmbrăcate în zahăr. Sonia LIBERESCU

Singurul care,

mi-am dat seama întrebându-l, este mulţumit de ceea ce se lucrează acolo este Gheorghe Ile. Sigur pe el, Ile nu crede că, acum, pe aleea aceea nu pot trece două maşini una pe lângă alta. Cred că nu a

8

www.zvj.ro miercuri, 23 decembrie 2015

ACTUALITATE

3

Rugby

4

SPORT Fotbal-tenis

3.000 de lei de la Primăria Lupeni

Remus Zaharescu a fost premiat

An frumos pentru sportivii de la fotbal-tenis de la clubul Comexim „R” Lupeni.

Pe lângă titlul de campioană a Diviziei Naţionale de Seniori cucerit în această toamnă, Ştiinţa Petroşani mai are un motiv de mândrie.

Remus Zaharescu a primit diploma pentru cel mai bun jucător din Divizia Naţională în cadrul unei gale festive organizate de Federaţie Română de Rugby. Jucătorul de doar 20 de ani este un produs sută al sută al rugbiului din Vale şi a terminat Liceul de Informatică din Petroşani, fiind student la Facultatea de Topografie din Cluj. A fost desemnat în mai multe meciuri din acest campionat omul numărul 1, fiind fost component al Naţionalei României U-19 la rugby în

Arena sportivă „Jiul”

Sărbători în beznă. Pagube de 5.000 de lei

Cei care se ocupă de administrarea sălii de forţă din incinta bazei sportive Jiul Petroşani au aşteptat în zadar să aibă lumină de sărbători.

Rămaşi fără energie electrică de aproape o lună şi jumătate, cei de la sală şi-au luat gândul. „Ni s-a tot promis că în câteva zile problema se va remedia. Din păcate, nu s-a întâmplat asta, şi am ajuns la pierderi de peste 5.000 de lei pe lună plus abonamentele. Vom încerca să recuperăm la anul”, a declarat o sursă de la sală, care, din motive de frică, nu vrea să-i apară numele la ziar.

7. Chiar dacă la nivel de performanţă, Ştiinţa nu a dus lipsă de rezultate anul acesta, oficialii echipei spun că sunt mici şansele ca gruparea lor să activeze la anul în Superligă. „Relaţia cu Primăria este de-a dreptul jenantă. La două minute de mers de noi, nu şi-au găsit timp să vină la festivitatea de premiere, iar când îi căutăm

noi la primărie ni se spune că tocmai au plecat, o să revină’. Se joacă cu noi ca pisica cu şoarecele, asta e”, spunea un oficial al clubului petroşenean, care, fiind fricos, nu vrea să-i apară numele în ziar. Termenul pentru înscrierea în Superliga Naţională CEC Bank este de 19 februarie 2016.

Şah

Marin Tudorache:

Câştigătorii de la Cupa „Crăciunului”

La Şcoala Gimnazială „Avram Stanca” - Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani s-a desfăşurat concursul de şah clasic Cupa „Crăciunului” pe categorii de vârstă.

Iată şi campionii grupelor: Şcolari Bianca Grecu; U 8 ani - Robert Andrei Vătăşelu; U 10 ani - Dan Alexandru Antonie; U 12 ani - Costică Merluşcă; U 15 ani - Claudiu Florin Grâu, toţi de la CSM Jiul Petroşani. „Toţi participanţii au fost răsplătiţi cu trofee, medalii şi diplome, pentru care ţinem şi pe această cale să mulţumim SC Realcom SA Petroşani şi Hotel Petroşani. A fost o competiţie de verificare deosebit de utilă pentru reprezentanţii noştri. Cu această competiţie încheiem anul 2015, urând totodată tuturor colaboratorilor noştri, sponsorilor şi sportivilor din cadrul clubului multă sănătate, un an nou cu bucurie şi La mulţi ani”, a declarat Gheorghe Şcurhan, coordonator CSM Jiul Petroşani.

„Să facem o campanie ca să aducem copiii către sport”

Managerul de la Şcoala privată PRO FOTBAL Petroşani, Marin Tudorache, este îngrijorat în privinţa viitorului fotbalului din Vale.

„Şcoala Pro Fotbal are deja şapte ani de existenţă cu rezultate bune. Îngrijorător este faptul că cei mici nu mai vin la fotbal şi acest lucru este un semnal de alarmă. 30 de copii avem acum la şcoală, dar de la anul vreau să facem o campanie sau mai bine spus o selecţie, ca să readucem copiii spre acest fenomen. Trebuie aduşi în sălile de sport pentru că, din păcate, fotbalul nu mai reprezintă pentru ei o prioritate”, a declarat Marin Tudorache.

Vă aşteptăm în Petroşani - Complex Parângul facebook.com/ziarulvaiijiului

Numeroase titluri naţionale, europene sau mondiale i-au plasat pe sportivii lui Dima Druncea în toate topurile de la finele anului. Mai mult decât atât, zilele acestea vor fi premiaţi şi de către Consiliul Local Lupeni şi Primăria Lupeni care a propus suma de 3000 de lei pentru clubul lupenean susţinut încă de omul de afaceri Emil Părău. „Ne vom relua pregătirea după data de 1 ianuarie. Cu siguranţă, vom avea cel puţin trei fete în topul celor mai buni sportivi din judeţul Hunedoara. Sunt foarte mulţumit de ceea ce am reuşit anul acesta”, a declarat antrenorul Dima Druncea.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

• Angajăm personal. Relaţii la telefon 0735.650.483.

Aleşii locali petrileni

Au tras obloanele şedinţelor cu colinde, premieri şi şampanie Animaţie multă, sală plină de elevi de toate vârstele, colinde cântate superb de voci de copii îmbrăcaţi de sărbătoare, consilieri locali şi funcţionari, în frunte cu primarul, voie bună cât cuprinde, feţe senine, vesele, calde, de aceastea au avut parte petrilenii care s-au aflat în sala de spectacole a Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” din localitate, marţi 22 decembrie, în jurul prânzului.

Colinde şi premierea performanţei şcolare

Ca de fiecare dată la sfârşit de an, Primăria şi Consiliul Local Petrila au organizat, înainte de ultima şedinţă de consiliu local, un moment festiv, care a cuprins un superb program de colinde româneşti interpretat de elevii de la şcolile din localitate şi premierea elevilor olimpici şi a celor cu rezultate bune şi foarte bune la concursurile şi competiţiile şcolare din acest an. Peste 120 de copii au fost premiaţi de primar cu sume cuprinse între 50 lei şi 300 lei, dar nu înainte ca toată lumea să cânte, împreună cu copiii de pe scenă, minunatele colinde.

ISU-SMURD Petrila şi poliţia - la datorie

Demn de remarcat este şi faptul că anul acesta n-a

Primăria Petrila

lipsit de la spectacol şi de la premierea copiilor niciun consilier local. Şi tot ca o constatare, la Petrila rareori se întâmplă un eveniment la casa de cultură unde poliţia locală şi ISU-SMURD din localitate să nu-şi trimită reprezentanţi care să asigure să nu se întâmple nimic neprevăzut şi rău în timpul spectacolelor. Aşa s-a întâmplat şi marţi, prezenţi fiind atât şeful poliţiei locale cu patru oameni, Gheorghe Bogeanu, cât şi Neculai Alexandrescu, şeful ISU din localitate, împreună cu un echipaj. Asta în timp ce, de la rutieră erau prezente două echipaje pe strada principală, în apropiere de instituţia de cultură.

Primarul i-a întâmpinat pe toţi

Pe primarul Ilie Păducel l-am găsit la intrare, pe post de amfitrion. Fiecare copil, tânăr, profesor, învăţător sau cetăţean care a trecut pragul casei de cultură la eveniment a fost întâmpinat de edil cu o strângere de mână şi cu vorbe frumoase sau urări de bine. „După cum vedeţi, sunt aici şi azi foarte mulţi cetăţeni, copii şi tineri şi cadre didactice, precum

şi oameni din administraţia locală şi mă bucur că sala de spectacole s-a umplut din nou, pentru a nu ştiu câta oară în acest an. Aceasta înseamnă că oamenii de se bucură de astfel de evenimente şi mă bucur că noi, cei din administraţia locală, putem să le umplem această bucurie, iar copiilor merituoşi putem să le acordăm la fiecare final de an câteun mic premiu în bani, atât cât ne permite bugetul local. Abia aştept programul de colinde, pentru că ştiu din anii trecuţi că elevii se străduiesc să ofere cu adevărat spectacol, pregătindu-se împreună cu cadrele didactice de multă vreme. Uitaţi-vă numai ce frumoşi sunt îmbrăcaţi, este nemaipomenit ce se întâmplă! Pe această cale doresc să le transmit tuturor acestor copii, profesori, învăţători, educatori, dar şi cetăţenilor Petrilei, sărbători fericite şi multă sănătate şi putere de muncă, fie ca Naşterea Domnului să le aducă lumina Sfântă de sărbătoare în casele lor, iar bunul Dumnezeu să ne ajute pe toţi!”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel. După aceste evenimente a început şedinţa ordinară, care a avut şase puncte pe ordinea de zi, toate proiectele trecând de votul consilierilor.

Şampania a încheiat şedinţele anului 2015

La sfârşit, conform tradiţiei, primarul, viceprimarul, secretarul oraşului, consilierii locali şi şefii de servicii din aparatul primăriei şi consiliului local au închinat câteun pahar de şampanie. Corneliu BRAN

Vrea să mute transportul de marfă doar pe centura oraşului Taxele percepute pentru obţinerea

Primăria Petrila face apel la cetăţeni pentru a aproba reglementarea circulaţiei autovehiculelor destinate transportului de mărfuri şi a utilajelor cu masă totală maximă autorizată mai mare de 3.5 tone în oraşul Petrila.

În acest sens, Primăria Petrila organizează o dezbatere publică. Cetăţenii vor fi chemaţi să-şi spună părerea despre acest subiect. Primăria doreşte restricţionarea traficului greu prin interiorul oraşului, respectiv de la intersecţia str. Minei - str. Republicii până la str. Republicii - Primăria oraşului Petrila, deplasarea făcându-se doar pe drumul tehnologic, adică şoseaua de centură a oraşului . Pot circula fără restricţii pe întreg teritoriul oraşului Petrila autovehicule destinate intervenţiilor la avarii, tractărilor de autovehicule avariate, cele ale şcolilor de şoferi pentru categoriile C, CE SI CIE, cele ale poştei şi a altor curieri, cele de salubrizare, ale instituţiilor publice, transportul de pâine şi lapte, autovehiculele de intervenţii Romgaz, Distrigaz. Deplasarea autovehiculelor menţionate se poate face numai pe baza unei autorizaţii eliberată de Serviciul Impozite şi Taxe Locale sau pe baza chitanţei prin care s-a achitat o taxă, zilnic intre orele 06,00 si 21.00. Pot circula tot anul fără restricţii pe întreg teritoriul oraşului Petrila următoarele categorii de autovehicule: cele aparţinând serviciilor de

8

www.zvj.ro miercuri, 23 decembrie 2015

autorizaţiilor

-30 lei /lună sau 3 lei /zi pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată cuprinsa între 3.5 tone şi 5 tone inclusiv. - 50 lei /luna sau 5 lei /zi pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată cuprinsa între 5 tone şi 7.5 tone inclusiv. - 100 lei /luna sau 10 lei/zi pentru vehiculele cu masă totală maximă autorizată cuprinsă între 7.5 tone şi 12.5 tone inclusiv. - 200 lei /luna sau 20 lei/zi pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată cuprinsă între 12.5 tone şi 16 tone inclusiv. - 500 lei /luna sau 50 lei/zi pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată cuprinsă între 16 tone şi 22 tone inclusiv. - 600 lei /luna sau 60 Iei/zi pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată peste 22 tone. Vehiculele cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv sunt scutite de taxe.

ambulanţă, protecţiei civile, politiei, pompierilor, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei - Direcţiei Generale a Penitenciarelor, Ministerului Public şi unităţilor speciale ale S.R.I. şi S.P.P, aflate în misiune. Cine nu respectă aceste reglementări poate fi sancţionat cu amendă de la 1000 la 2500 lei următoarele fapte. Sonia LIBERESCU

ACTUALITATE

5

CMYK

6

ACTUALITATE

Demisie În „Pasul Vâlcan�

Este curent la Pasul Vâlcan. Cam cu aproape două săptămâni ĂŽnainte de Crăciun, s-a făcut lumină ĂŽn cabanele de acolo, fiindcă, ĂŽn fine, a fost reparat cablul electric care „puĹ&#x;caseâ€? ĂŽn câteva locuri. După ce, ĂŽn fine,

a reparat separatorul de pe stâlpul de peste drum de moĹ&#x;ia lui Ile, iar, apoi, a umblat cu lumânarea, ca să găsească unde locul ĂŽn care apăruse un nou defect al cablului, Sandu Kantor, preĹ&#x;edintele AsociaĹŁiei Pasul Vâlcan, a anunĹŁat că-Ĺ&#x;i dă demisia din funcĹŁie. Ca mai peste tot, când se petrec demisii, unii se ĂŽntristează, alĹŁii mimează asta, iar câţiva beau de bucurie.

Nu Ĺ&#x;tiu

Ĺ&#x;i, sincer, nici nu mă interesează prea mult cam cine s-ar ĂŽncumeta să se ĂŽnhame la trasul căruĹŁei asociaĹŁiei ăsteia. Sandu ĂŽmi spusese că s-ar fi oferit cineva, dornic de funcĹŁie, dar mie respectivul mi-a zis cu totul Ĺ&#x;i cu totul altceva. Nici gând să se ĂŽnscrie, darămite să candideze la alegerile

care ĂŽl vor desemna pe noul preĹ&#x;edinte. Dar, până la alegeri, a mai comentat omul, trebuie să se prezinte o dare de seamă, un bilanĹŁ, o situaĹŁie financiară etc. Că doar nu-i ca la mină. Ţi-ai predat cizmele Ĺ&#x;i marca Ĺ&#x;i‌ Ĺ&#x;ut!

Tare mi-e că, ĂŽn condiĹŁiile astea,

ĂŽn lipsă de doritori, prietenul Sandu Kantor va nevoit să fie Ĺ&#x;ef Ĺ&#x;i la anul. Asta dacă nu cumva adunarea generală nu va hotărĂŽ ca administrarea AsociaĹŁiei „Pasul Vâlcanâ€? să fie dată pe mâna unui angajat profesionist. AĹ&#x;a cum am auzit c-ar fi ĂŽn Straja. Sau poate că, ĂŽntre timp, se va hotărĂŽ să-i ia locul unul dintre cei cu care el s-a ĂŽnĹŁeles mai bine Ĺ&#x;i l-a sprijinit atunci când a fost de făcut treabă la cabanele din Pas. Gheorghe OLTEANU

Hunedoara

Concursul de fotografii, la ultima zi de ĂŽnscriere

Astăzi este ultima zi de ĂŽnscriere la concursul „Hunedoara ĂŽn straie de sărbătoareâ€? - un concurs lansat la 10 decembrie de Primăria Hunedoara.

Concursul se desfÄƒČ™oară pe pagina oficială de facebook a instituČ›iei. Votarea fotografiilor se face până ĂŽn data de 29 decembrie, ora 12.00, când vor fi anunČ›aČ›i câștigătorii primelor 3 locuri. Premierea acestora va avea loc ĂŽn 30 decembrie. Dacă aveČ›i o poză bună cu Hunedoara ĂŽn straie de sărbătoare, nu rataČ›i Č™ansa de a câștiga un premiu. Fotografiile câștigătoare sunt cele care adună cât mai multe like-uri. Sunt imagini care au strâns deja mii de aprecieri. Sonia LIBERESCU

&RPXQLFDW GH SUHVÄŒ Inchidere SURLHFW 326'58 ´),, $&7,9 6, $'$37($=$-7( /$ 3,$7$ 081&,,Âľ Petrosani, decembrie 2015 S.C EURO JOBS SRL ²3HWURÉ DQL ĂŽn calitate de Partener 1, in parteneriat cu S.C COMPA S.A SIBIU ĂŽn calitate de Beneficiar si AJOFM Sibiu ² Partener 2 anunta inchiderea proiectului cu titlu ´)LL DFWLY VL DGDSWHD]D-WH OD SLDWD PXQFLLÂľ, ID 151603. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Investeste in oameni, Axa priorLWDUD ´3URPRYDUHD PDVXULORU DFWLYH GH RFXSDUHÂľ 'RPHQLXO PDMRU GH LQWHUYHQWLH ´,GHQWLILFDUH VL UHFUXWDUH JUXS WLQWD GLQ zone foste industrializateÂľ Obiectivul general al proiectului a fost cresterea capacitatii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situatie dificila pe piata muncii, in special a grupurilor dezavantajate pe piata muncii prin masuri active de ocupare. In perioada martie-decembrie s-au desfasurat urmatoarele cursuri de formare profesionala: - curs de inLWLHUH ´&RPSHWHQWH LQIRUPDWLFHÂľ JUXSD [ SHUVRDQH - curs de specializarH ´&RPXQLFDUH LQ OLPED HQJOH]DÂľ JUXSH [ SHUVRDQH JUXSD [ SHUVRDQH - curs de calLILFDUH ´/XFUDWRU LQ WDPSODULHÂľ JUXSH [ SHUVRDQH Obiectivul general al proiectului a fost cresterea capacitatii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situatie dificila pe piata muncii, in special a grupurilor dezavantajate pe piata muncii prin masuri active de ocupare. Rezultatele proiectului: - numar de paricipanti la instruire acces pe piata muncii 98 - numar de someri de lunga durata participanti la programe integrate 49 - numar de participanti la instruire care si-au gasit un loc de munca 8 Total grup tinta realizat ² 118 persoane, dupa cum urmeaza: - persoane in cautarea unui loc de munca 22 - persoane inactive 23 - someri 28 - someri de lunga durata 36 - someri de lunga durata tineri 9 Perioada de desfasurare a proiectului este de 10 luni, respectiv 25.02.2015 ² 24.12.2015. Echipa EURO JOBS, doreste sa multumeasca partenerilor si tuturor participantilor la acest proiect. Pentru mai multe informatii despre acest proiect: S.C. EURO JOBS S.R.L. Murarasu Gabriela Adriana, coordonator proiect telefon 0354 108 516, email: office@eurojobs.org Intocmit Expert recrutare grup tinta Rusu Mihaela Camelia

facebook.com/ziarulvaiijiului

Verificat Expert tehnic Timisan Elena Gabriela

Astăzi, orele 19, la Hotel PetroĹ&#x;ani

Vernisajul expoziţiei „Anotimpurile� a pictorului Alexandru Marius Boboc

Astăzi, ĂŽn recepĹŁia Hotelului PetroĹ&#x;ani, ĂŽncepând cu orele 19,00, iubitorii de pictură Ĺ&#x;i colecĹŁionarii de artă din Valea Jiului, dar Ĺ&#x;i amatorii de evenimente culturale vor avea prilejul să admire o superbă colecĹŁie de pictură, intitulată „Anotimpurileâ€?, de 60 de piese una Ĺ&#x;i una, realizată de braĹ&#x;oveanul născut la poalele Tâmpei, care de o viaĹŁÄƒ locuieĹ&#x;te la ĹŁÄƒrmul mării, la Eforie Nord, Alexandru (Alex) Marius Boboc (doar coincidenĹŁÄƒ de nume cu redactorul Ĺ&#x;ef al ZVJ).

Prezent la malul mării

Pentru cei care cunosc fenomenul, Alex Boboc este un pictor renumit Ĺ&#x;i ĂŽn ĹŁară Ĺ&#x;i peste hotare, cu numeroase expoziĹŁii organizate de-a lungul carierei ĂŽn FranĹŁa, Germania, Luxemburg Ĺ&#x;i alte state europene, tablourile sale vânzându-se bine. De 20 de ani, Alex Boboc organizează la Hotel „Amfiteatruâ€? din Olimp o expoziĹŁie cu vânzare, spre deliciul turiĹ&#x;tilor care vara se află ĂŽn concediu la ĹŁÄƒrmul bătrânei Mări Negre.

Curiozitate

Cu o zi ĂŽnainte de vernisaj Ĺ&#x;i pentru că Ĺ&#x;tiam că acest număr de ziar este ultimul până după Crăciun, am ajuns la Hotel PetroĹ&#x;ani la invitaĹŁia cunoscutului om de afaceri Ĺ&#x;i ĂŽn ultimii ani Ĺ&#x;i politician, Raj Tunaru, proprietarul hotelului. Am vrut să verificăm dacă frumoasele cuvinte din presa străină Ĺ&#x;i presa de specialitate despre lucrările dobrogeanului prin adopĹŁie sunt valabile Ĺ&#x;i să ne facem o idee despre expoziĹŁia ĂŽn sine organizată la PetroĹ&#x;ani ĂŽn preajma sărbătorilor.

60 de lucrări, una Ĺ&#x;i una...

Am găsit ceva de neimaginat pentru micuĹŁul nostru târg, 60 de tablouri unul Ĺ&#x;i unul, executate ĂŽn tehnici de lucru diferite, cu mult bun gust Ĺ&#x;i coloristică, atrăgătoare Ĺ&#x;i pline de substanĹŁÄƒ, adevărate capodopere pe pânză. Pentru prima dată după ceva vreme, am avut ĂŽn faĹŁÄƒ expresia talentului unui pictor peste media normală Ĺ&#x;i ne-am bucurat că am putut sta de vorbă cu acesta, ĂŽn liniĹ&#x;te, preĹŁ de vreo jumătate de ceas. Din discuĹŁii am aflat că maestrul Boboc stă ĂŽn Valea Jiului până după sărbătorile din ianuarie, când se va apuca să realizeze o gravură ĂŽn holul hotelului la cererea lui Raj Tunaru, timp ĂŽn care va dori să cunoască mai bine Valea Jiului Ĺ&#x;i să realizeze câteva schiĹŁe din Parâng, Ĺžureanu Ĺ&#x;i Cheile JieĹŁului pentru următoarele tablouri. I-am recomandat pictorului să surprindă printre altele Ĺ&#x;i cadrul uneia dintre cascadele de pe Cheile JieĹŁului, o zonă absolut ĂŽncântătoare.

ColecĹŁie de excepĹŁie

ĂŽmpreună am studiat apoi preĹŁ de mai bine de un sfert de ceas toată colecĹŁia prezentată, care va face deliciul publicului astă-seară, suntem convinĹ&#x;i. Ne-au ieĹ&#x;it ĂŽn evidenĹŁÄƒ cel puĹŁin 25-30 de tablouri excepĹŁional de fin lucrate, cu teme diferite, de la natură vie Ĺ&#x;i moartă, până la scene suprarealiste sau impresioniste, pictate ĂŽn ulei cu pensula, sau creionate ĂŽn relief cu vopsea aĹ&#x;ternută pe pânză de pe vârful cuĹŁitului sau cu alt obiect ascuĹŁit, lucru ce ĹŁine de o tehnică Ĺ&#x;i o măiestrie deosebită, cum puĹŁini Ĺ&#x;tiu s-o facă la fel de bine.

Caii sălbatici de la ĹŁÄƒrmul mării‌

TotuĹ&#x;i, din cele câteva zeci de lucrări care neau plăcut ĂŽn mod deosebit amintim două: superbul Ĺ&#x;i imensul tablou cu cai sălbatici de la ĹŁÄƒrmul mării Ĺ&#x;i un tablou cu un cadru natural de toamnă, executat excepĹŁional, de pe meleagurile maramureĹ&#x;ene. Dacă al doilea tablou

8

www.zvj.ro miercuri, 23 decembrie 2015

reprezintă un mic peisaj angelic al acestei ĹŁÄƒriĹ&#x;oare, de care trebuie să fim mândri că o avem sub această formă naturală, unică ĂŽn Europa, primul tablou, cel cu caii reprezintă naturaleĹŁe, forĹŁÄƒ – calul e un animal puternic ce emană vitalitate, echilibru Ĺ&#x;i, nu ĂŽn ultimul rând, frumuseĹŁe – calul e Ĺ&#x;i un animal frumos, armonios. Dar cel mai tare aspect este că tabloul cu caii sălbatici este lucrat ĂŽn tehnica pe care noi o numim acum 3D, de oriunde te uiĹŁi, ai impresia că aceĹ&#x;ti cai superbi se ĂŽndreaptă spre tine! Ambele tablouri de care am vorbit se pot cumpăra astă-seară de către cei care au bani Ĺ&#x;i preĹŁuiesc tablourile, primul cu 600 Euro, cel de-al doilea cu 500 de euro, mult sub valoarea a ceea ce se vinde ĂŽn străinătate, „un astfel de tablou ĂŽn Luxemburg se vinde cu 3.000 de euro fără discuĹŁie, cu atât am vândut un tablou acolo ultima oară când am fost, dar cu temă diferită, pentru că tablourile mele sunt unice, nu fac copii niciodată la lucrările finalizateâ€?, după cum ne-a spus Alex Boboc. De altfel „toate sunt de vânzare, preĹŁul variind de la 200 de euro la maxim 600, niĹ&#x;te preĹŁuri pentru toate buzunarele Ĺ&#x;i net inferior faĹŁÄƒ de preĹŁurile din străinătate, ĹŁinând cont de forĹŁa de cumpărare a românului trebuie să ne adaptăm din mers Ĺ&#x;i la acest aspectâ€?, susĹŁine Alex Boboc.

Lucrările ĂŽn 3 D

Pentru ca să-l cunoaĹ&#x;teĹŁi mai bine pe maestru, redăm mai jos o mică parte a ceea ce ne-a spus dumnealui, lăsându-vă să aflaĹŁi alte câteva informaĹŁii chiar de la sursă: „Pe parcursul vremii am organizat foarte multe expoziĹŁii, atât ĂŽn ĹŁară cât Ĺ&#x;i ĂŽn străinătate, la PetroĹ&#x;ani mă aflu pentru prima oară. Menirea creaĹŁiilor mele este aceea de a ĂŽncerca să aduc oamenii aproape de sufletul meu, acesta fiind reprezentat prin aceste lucrări atât de dragi mie. Lucrările mele reprezintă foarte multă liniĹ&#x;te Ĺ&#x;i meditaĹŁie. Aici am venit cu 60 de lucrări, iar expoziĹŁia poartă numele Anotimpuri, asta Ĺ&#x;i pentru că am o serie de lucrări care reprezintă succesiunea anotimpurilor, fiecare lucrare fiind originală, ĂŽn sensul că eu nu fac, cum vam spus, copii niciodată la vreo lucrare de-a mea. Despre tabloul cu caii sălbatici, pot să vă spun că nu e singurul executat ĂŽn tehnica respectivă, sunt mai multe Ĺ&#x;i ele trebuie ĂŽnĹŁelese Ĺ&#x;i studiate mai ĂŽndeaproape. Este vorba de tridimensionalitate, sau 3 D cum se spune modern (respectiv a treia dimensiune). Nu există perfecĹŁiune, dar ĂŽncercăm să ne apropiem de ea. Ce este desenul? Acel ceva care ĂŽncearcă să te scoată aproape de perfect. Nu este o tehnică anume, dar desenul trebuie lucrat ĂŽn aĹ&#x;a fel ĂŽncât să te aducă aproape de perfect. ĂŽn momentul când lucrezi trebuie să urmăreĹ&#x;ti niĹ&#x;te puncte care să te aducă la un astfel de lucru, iar imaginea să fie ĂŽn 3 D.

Un braĹ&#x;ovean de origini fascinat de Vale

Referitor la PetroĹ&#x;ani Ĺ&#x;i zona noastră, Alex Boboc ne-a spus: „Pot spune că este o zonă superbă. Voi urca ĂŽn Parâng Ĺ&#x;i voi merge pe Cheile JieĹŁului Ĺ&#x;i ĂŽn MunĹŁii Ĺžureanu ca să pot să-mi pregătesc câteva viitoare tablouri. Am pictat Alpii, MunĹŁii FăgăraĹ&#x;, zone din MaramureĹ&#x; sau de pe Valea Oltului, de Deltă sau de pe litoral nu mai vorbesc. Vreau să pictez câteva tablouri Ĺ&#x;i din Valea Jiului, cu aceĹ&#x;ti munĹŁi pitoreĹ&#x;ti Ĺ&#x;i aceste zone ĂŽncântătoare. Ĺži ĂŽncă

ceva: am găsit aici niĹ&#x;te oameni calzi, primitori, cum rar vezi pe unde mergi prin lumeâ€?.

Noua faĹŁÄƒ a sălii de festivitÄƒĹŁi HP

Sărbătoarea NaĹ&#x;ter ii Domnului să vă găsească alătur i de cei dragi, ĂŽn bucurie Ĺ&#x;i Dr. ing. Artur Găman sănătate. Crăciun fericit Č™i director general ĂŽmbelČ™ugat angaja ĹŁilor INSEMEX S.A. INSEMEX SA Ĺ&#x;i fam PETROĹžANI iliilor acestora, colabora torilor companiei Ĺ&#x;i tuturo r locuitorilor Văii Ji ului!

Ce nu v-am spus mai sus este faptul că domnul Alex n-a venit ĂŽntâmplător la PetroĹ&#x;ani. A venit la invitaĹŁia lui Raj Tunaru, care i-a propus artistului să-i schimbe designul din sala de festivitÄƒĹŁi a hotelului, acolo unde se ĹŁin revelioane, nunĹŁi Ĺ&#x;i alte petreceri mai de amploare. Zis Ĺ&#x;i făcut, Alex Boboc a acceptat Ĺ&#x;i după mai multe săptămâni de trudă, cu talent, a schimbat faĹŁa sălii, pe care am vizitat-o Ĺ&#x;i noi marĹŁi Ĺ&#x;i putem zice că arată excelent. „Am muncit ceva, dar cred că va place clienĹŁilor, cel puĹŁin domnului Raj Tunaru Ĺ&#x;i personalului hotelului le-a plăcut. După sărbători, voi realiza Ĺ&#x;i o gravură ĂŽn recepĹŁie, pe unul din pereĹŁi, unde azi sunt expuse tablouri de-ale meleâ€?, ne-a mai spus pictorul.

Raj Tunaru despre artist

O ultimă impresie am luat Ĺ&#x;i de la Raj Tunaru. „Împrejurările au fost norocoase... Eu am la mare două hoteluri, Belvedere Ĺ&#x;i Amfiteatru, luate ĂŽn locaĹŁie. Ĺži acolo, ĂŽn unul dintre ele,

mai precis la Hotelul Amfiteatru l-am ĂŽntâlnit pe Alex Boboc, marele artist plastic, pictor, care expune ĂŽn fiecare vară acolo de peste 20 de ani! Valea Jiului fiind mai mereu ĂŽn anonimat – mulĹŁi dintre prieteni sau cunoĹ&#x;tinĹŁe, când le spun că sunt din Valea Jiului de loc, ĂŽmi spun pe litoral Ah, eĹ&#x;ti din Tg-Jiu... – am vrut ca prin această expoziĹŁie de la PetroĹ&#x;ani s-o mai scot din această stare. Ĺži atunci l-am invitat pe maestru, dumnealui a acceptat, iar drept dovadă petroĹ&#x;enenii pot vizita expoziĹŁia până undeva spre 7 ianuarie, toate tablourile fiind Ĺ&#x;i de vânzare. Verisajul va fi ĂŽn această seară la orele 19,00, iar preĹŁurile tablourilor fiind foarte accesibile. Ce e mai frumos să faci un astfel de cadou celui drag? Un tablou bine lucrat e un tablou, e o operă de artă care rămâne ĂŽn timp. Dacă tot a venit la PetroĹ&#x;ani, Alex Boboc a schimbat Ĺ&#x;i designul la toate cele trei intrări ale complexului hotelier PetroĹ&#x;ani Ĺ&#x;i la sala de festivitÄƒĹŁi unde se ĹŁin de obicei evenimente importante din comunitatea locală, unde a creat o atmosferă de iarnă, de bine. Sunt foarte mulĹŁumit cum a lucrat Ĺ&#x;i ĂŽncântat că am reuĹ&#x;it să-l aduc pe maestru la PetroĹ&#x;aniâ€?, ne-a declarat acesta.

Corneliu BRAN

Guvernul României

Data de emitere a comunicatului: Decembrie 2015

Comunicat de Ć‰ĆŒÄžĆ?ĉ MODERNIZARE STRAZI SI PARCARI IN ZONA CAP LINIE PETRILA ² CAP LINIE LONEA FINALIZARE PROIECT Primaria orasului Petrila a implementat cu succes inca un proiect european: proiectul Ă…MODERNIZARE STRAZI SI PARCARI IN ZONA CAP LINIE PETRILA ² CAP LINIE LONEAÂľ cod V/1/1.1/CU/1/1/1 cod de inregistrare in SMIS:7283, finantat prin REGIO - Programul Operational Regional, $[D SULRULWDUÄŒ ² Ă…6SULMLQLUHD GH]YROWÄŒULL GXUDELOH D RUDÄ‚HORU ² SROL XUEDQL GH FUHÄ‚WHUHÂľ 'RPHQLXO GH LQWHUYHQɃLH Ă…3ODQXUL LQWHJUDWH GH GH]YROWDUH XUEDQÄŒÂľ 6XE-GRPHQLXO ´&HQWUH XUEDQHÂľ Autoritatea de management pentru REGIO - Programul Operational Regional este Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, iar Agentia pentru Dezvoltare Regionala Vest este organism intermediar. Proiectul Ă…MODERNIZARE STRAZI SI PARCARI IN ZONA CAP LINIE PETRILA ² CAP LINIE LONEAÂľ a avut ca obiectiv general cresterea calitatii vietii locuitorilor din zona Cap linie Petrila-Cap linie Lonea, iar ca obiective specifice: Asigurarea unei infrastructuri de transport moderne si durabile, Facilitarea circulatiei persoanelor, marfurilor si serviciilor, Cresterea accesibilitatii zonei Cap linie Petrila-Cap linie Lonea, Fluidizarea traficului rutier local, Cresterea sigurantei in traficul rutier si pietonal, Imbunatatirea imaginii orasului, Reducerea timpilor de transport, Cresterea potentialului economic al zonei. Rezultatele obtinute in urma implementarii proiectului sunt: 35,037 km Lungime strazi modernizate, 169.354 mp Suprafata parte carosabila modernizata, 58.034 mp Trotuare modernizate, 10.420 mp Zone verzi amenajate, 4.953 mp Parcari modernizate, 3.000 mp Drumuri laterale si intersectii modernizate, 5 Poduri modernizate/reabilitate, 1115 buc/4460 m Accese la proprietati, 10327 Locuitori care beneficiaza de implementarea proiectului din planul integrat de dezvoltare urbana. Proiectul s-a derulat pe o perioada de 60 de luni incepand cu decembrie 2010. 9DORDUHD WRWDOÄŒ D SURLHFWXOXL HVWH GH 43.106.751 lei, finantarea nerambursabila in suma de 33.873.138 lei din Fondul European de Dezvoltare Regionala reprezentand 98% din cheltuielile eligibile, fiind cea mai mare investitie derulata vreodata in orasul Petrila. Persoana de contact: Lang Mihaela Dana, Manager proiect Date de contact Tel/fax: 0254/550760, 0254/550977 E-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com &RQɃLQXWXO DFHVWXL PDWHULDO QX UHSUH]LQWÄŒ vQ PRG REOLJDWRULX SR]LɃLD RILFLDOÄŒ D 8QLXQLL (XURSHQH VDX D Guvernului României!

ARTE

7

8

Momente de relaxare şi culoare

Pentru că Sărbătorile sunt aproape şi pregătirea cadourilor pentru adulţi şi copii deopotrivă sunt în toi, vin cu o recomandare de carte care să fie pe gustul şi pe placul întregii familii.

LECTURI

Singurele instrumente de lucru sunt culorile – creioane colorate obişnuite sau cerate, carioci subţiri sau groase şi o carte de colorat. Anul 2015 a adus pe piaţa din România o serie frumoasă de cărţi de colorat care îndeplinesc mai multe funcţii: sunt un mijloc de relaxare în miezul unei zile agitate şi sunt fermecătoare pentru micii desenatori, cu vârste mai mari de 7-8 ani. Cărţile sunt ilustrate cu modele mărunte, în linii fine şi modele rotunjite, iar cei care le colorează nu pot niciodată să obţină un rezultat similar cu al altei persoane. Chiar dacă iniţial mi-am spus că aceste cărţi nu vor avea sorţi de izbândă pe piaţa românească, vă mărturisesc că m-am înşelat amarnic. În marile mall-uri din Bucureşti, aceste cărţi tronează la intrarea în aproape fiecare librărie şi, pentru că stocurile sunt aproape epuizate pentru ediţiile româneşti, a fost nevoie de suplimentarea numărului de volume aduse chiar din afara ţării, evident la preţuri mai ridicate. Pentru această perioadă a anului, lumea le găseşte cu atât mai utile cu cât pentru anumiţi prieteni, cunoscuţi este greu să alegi un cadou frumos, plin de imaginaţie şi ingenios.

ZVJ vă recomandă

Millie Marotta a ilustrat Tărâmul viselor pentru Editura Corint.

Cărţile Ivonei Jane Marbaix – Zentangle – Editura „Litera”, oferă desene fantastice cu animale stilizate

Johanna Basford rămâne în topul preferinţelor pentru anul acesta cu două cărţi: Grădina secretă – carte de colorat şi activităţi antistres şi Pădurea fermecată.

Cel mai recent titlu publicat în România este cel de la Editura „Litera”, care ne propune o colecţie de desene Vintage, modele bogat ornamentate cu tentă orientală pentru care este nevoie doar de bună-dispoziţie şi multă imaginaţie.

Ivona BERCEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului

Primiţi cu colindul?

Colind modern… de Crăciun

E-un frig cumplit pe uliţi şi e ger, Ca şi în case… leru-i ler, Iar astăzi, dragi copii şi fraţi, Vă colindăm cu dragoste, pe toţi, Şi vă dorim să vă distraţi La Roma, la Paris ori la Viena Iar dacă sunteţi patrioţi, La farmacia inimii… „Catena”! Prin orice mare urbe sau cătun, În veci şi pururi ne-om iubi Şi-n ziua luminată de Crăciun, Stimaţi români, oriunde-aţi fi, Vă colindăm cu multă bunătate Şi chiuim: Aho!… Aho! C-avem pe lume sfântă libertate Şi un Guvern… super mişto! În noaptea rece şi albastră Ce-şi cerne neaua pe pământ, Aşa cum e tradiţia noastră Şi obiceiul nostru sfânt, Pe voi, acei ce colindaţi, Noi vă servim - că-s vremuri grele Cu tobă, caltaboşi, cârnaţi… Şi cu dulceaţă de manele. De-acest Crăciun şi peste ani, În marea noastră capitală, Să colindăm, să facem bani, S-avem o mare catedrală

Spre a românilor fiinţă, Iar eu, păstrând pe lume ritul, Voi face tot ce-mi stă-n putinţă… Şi-un poker cu PreaFericitul. (Nicolae Bunduri – Braşov)

Colindători de Crăciun

Deschide uşa, creştine! Se-auzea cântând la geam... Şi-am deschis, căci nu ştiam Că şi-atuncea… fiscul vine! (Gheorghe Bâlici – Chişinău)

Colindul Mioriţei, în mileniul III Dă, Doamne, noroc la cei mulţi! Se roagă mioara cea blândă, Piciorul de plai e desculţ Şi gura de rai e flămândă! (Ion Diviza – Chişinău)

Imposibil colind

Eu unul i-aş fi colindat Cu mare drag pe cei de sus, Dar prim-ministrul e „plecat”, Iar preşedintele e „dus”! (Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

De Crăciun, pe Facebook

Crăciunu-n spirit ne cuprinde Şi, de-aia, cum tradiţii cer, Pe Facebook ascultăm colinde... Ştiţi voi, pe Hruşcă: Share-u-i share! (Laurenţiu Ghiţă – Bucureşti)

Nostalgie de Crăciun

Ajutat de epigramă, Colindam... din cramă-n cramă. Iar acum, atras de artă, Cochetez cu-o ţuică fiartă! (Virgil Petcu – Prahova)

Cu colindul, la poarta unui demnitar Când am pornit să-l colindăm Pe-un demnitar de mare rang, Cântam „Domn’, domn’ să înălţăm!” Şi gândul ne era la ştreang. (Vali Slavu – Aninoasa)

Telegramă de Crăciun

M-au trecut subit fiorii: Mama soacră decedată... Şi-au intrat colindătorii: „O, ce veste minunată!”... (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Crăciunul anului 1929 în Valea Jiului...

8

www.zvj.ro miercuri, 23 decembrie 2015

UMOR ÎN HA... MAJOR

9

10

ACTUALITATE

ZVJ s-a interesat de problema dumneavoastră:

tatea brăzdării ei. Nici măcar primarul Ile. Toţi se feresc ca de dracu’, de când cu poliţistul acela de la Bucureşti, să facă, fără autorizarea Drumurilor Naţionale, lucrări de genul ăsta. De aceea a durat atâta. Zic a durat, fiindcă, de astăzi, se schimbă datele problemei.

Am obţinut promisiunea că, azi dimineaţă, va începe reparaţia la conducta de termoficare din Coroeşti

Nici nu voi ca să mă laud, nici nu voi ca să mă dau mare, dar, după cât mi-am tocit pe tastatura calculatorului buricele degetelor, pare-se că lucrarea a fost cu folos. Punctul termic nr.23 din Vulcan, cel din Cocoşvar de pe strada Pinului, funcţionează. Acum vreo trei zile,

când am dat pe la punctul acesta, omul care avea grijă să înregistreze parametrii agentului termic mi-a spus că totul e OK. Pe coloana principală agentul vine cu aproape 80 de grade, iar pe secundar el se vâră în caloriferele apartamentele branşate la sistemul centralizat având temperatura de 47 de grade Celsius. Singura problemă, am aflat de la respectivul, ar fi aceea a apei de completare. Cauza? Cunoscută: se fură apă caldă din reţeaua de termoficare.

Buuuun!

Pentru că, fără un motiv personale, tot m-am pus cu ochii pe modul în care funcţionează termoficarea din Vulcan, să ne oprim puţin şi la cea din Coroeşti. Care a făcut obiectul scurtei intervenţii jurnalistice a tinerei mele colege Sonia Liberescu. Da, cunoşteam de ceva vreme datele problemei de la racordul aflat în faţa Şcolii Gimnaziela nr.5. Din care o ramificare pleacă şi la PT 3 (în poza), cel de despre care se plânsese cititorul nostru că stă închis.

Echipa de intervenţie-termoficare

de la SE Paroşeni luase deja în colimator problema, dar nu a putut face o mişcare. Şoseaua trebuie săpată de-a latul, ca să se ajungă la conducta beteagă, dar nimeni nu şi-a luat asupra lui responsabili-

Ieri, pe la unu

şi un pic după amiaza, l-am prins la telefon pe domnul director Doru Vişan în timp ce domnia sa venea de la Bucureşti. Era la volan, aşa că nu l-am solicitat mult. Întrebarea a fost simplă: când se va interveni lângă

numărul 5? „De mâine dimineaţă (astăzi – n.a.), a venit prompt răspunsul, intrăm pe ea şi o facem. Am obţinut autorizaţia, am vorbit cu domnul Diaconu, iar echipa de lucru va fi prezentă acolo! Vrem ca oamenii din cartierul acela să aibă din nou căldură”. Orice alt comentariu, inclusiv al meu, cred că este de prisos. Rămâne doar să vedem urmarea. Gheorghe OLTEANU

ANUNŢ DE NEGOCIERE DIRECTĂ Municipiul Petroşani – prin Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, cu sediul administrativ pe str. 1 Decembrie 1918, nr.93, județul Hunedoara, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal 4468943, adresa de e-mail serv_urbanismpetrosani@yahoo.com organizează: • negociere directă în vederea atribuirii contractului de concesiune al activului “Sală fitness-Complexul sportiv Jiul Petroșani”, situat în municipiul Petroșani, str. Lunca, nr.100. Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 08.01.2016, ora 9.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 08.01.2016, ora 11.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire, se pot obţine până la data de 06.01.2016, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254-541220(1), int.131. Costul documentaţiei de atribuire este de 50 lei şi se va achita la casieria din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, parter. Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.

ANUNŢ DE LICITAŢIE

Municipiul Petroşani – prin Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, cu sediul administrativ pe str. 1 Decembrie 1918, nr.93, județul Hunedoara, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal 4468943, adresa de e-mail serv_urbanismpetrosani@yahoo.com organizează: • licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafaţă de 3,0 mp, situat în municipiul Petroşani, str. Viitorului, în scopul suplimentării concesiunii terenului aferent unui garaj; • licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune a unei părți din activul “Clădire sediu administrativ”, în suprafaţă de 280,0 mp, situat în municipiul Petroșani, str. Constructorul, nr.14. Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 14.01.2016, ora 9.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 14.01.2016, orele 11.00 respectiv 13.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire, se pot obţine până la data de 12.01.2016, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254-541220(1), int.131. • licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului aferent imobilului cu destinație de sediu administrativ, în suprafață de 3149,0 mp, situat în municipiul Petroșani, str. Grivița Roșie, nr.36; • licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafață de 1,0 mp, situat în Masivul Parâng, str. Bujorului, în vederea amplasării unui stâlp. Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 15.01.2016, ora 9.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 15.01.2016, orele 10.00 respectiv 12.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări cât şi documentaţia de atribuire, se pot obţine până la data de 13.01.2016, de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 37, telefon 0254-541220(1), int.131. Costul documentaţiei de atribuire este de 50 lei şi se va achita la casieria din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, parter. Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7

facebook.com/ziarulvaiijiului

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE extras conform art. 838 alin. 4 C.p.c.

În data de 07.01.2016, ora 12, la Biroul Executor Judecătoresc Durbacă Claudia Bianca, cu sediul în Petroșani, strada Anghel Saligny, nr. 12 A, cod 332005, jud. Hunedoara, tel. 0723.509435; 0766.660692; tel./fax: 0254/770288 va avea loc punerea în vânzare a imobilului situat în Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, bl 95, sc A, et. 7, ap 26, județul Hunedoara, imobil înscris în CF nr. 60016-C1-U8 Petroșani, nr. CF vechi, nr. cadastral . 60016-C1-U8, nr. top. 527/46/2/2/2/C/2/8/A/VII/ 26, compus din apartament cu 2 camere și dependințe în suprafață utilă de 43/35 mp, proprietate TOMA MARIA.

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE extras conform art. 839 alin. 4 C.p.c.

În data de 11.01.2016, ora 12, la Biroul Executor Judecătoresc Durbacă Claudia Bianca, cu sediul în Petroșani, strada Anghel Saligny, nr. 12 A, cod 332005, jud. Hunedoara, tel. 0723.509435; 0766.660692; tel./fax: 0254/770288 va avea loc punerea în vânzare a imobilului situat în Vulcan -336200, strada Nicolae Titulescu, nr. 38, bl 4T, sc. 1, et. 4, ap. 19, județul Hunedoara, imobil înscris în CF nr. 60055-c1-U11 Vulcan, nr. CF vechi 1285 Coroiești, nr. cadastral 473/10/I/IV/19, nr. top 473/10/I/IV/19, compus din apartament din 2 camere și dependințe în suprafață utilă de 42,16 mp, proprietatea DIACONU VASILE MARIUS.

REsTRICȚII APĂ

Unde şi cât timp

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru: Miercuri 23.12.2015 în oraşul: Lupeni - între orele 10.00 - 16.00. Zona afectată: Cartier Braia, Vâscoza şi Centrul Vechi. Motivul restricţiei: Remediere pierdere str. Gheorghe Şincai, bl.D8. mica publicitate

• Sala de jocuri - zona Parângul, Petroşani - angajează personal. Relaţii la telefon 0735.650.483.

______________________________________________

REALCOM PETROŞANI

vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - Piaţa Centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de carne de porc:

• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 13,80 lei • fleică porc - 12,00 lei • carne tocată - 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os 17,30 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 17,30 lei • costiţă porc cu os - 9,50 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei

*Preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. servire promptă, ireproşabilă!

8

www.zvj.ro miercuri, 23 decembrie 2015

• Angajăm în Ungaria la firme cu profil electrotehnic şi în industria metalurgică, muncitori necalificaţi, femei şi bărbaţi, cu începere imediată. Cazarea şi transportul gratuite! Cunoaşterea limbii maghiare NU ESTE obligatorie! Informaţii: 0753.102.268

______________________________________________

• Societate comercială angajează paznic pentru loc de muncă în Vulcan. Menționăm că suntem interesați de persoane cu domiciliul pe raza municipiului Vulcan. Relații la telefon: 0724.044.824 luni-vineri orele 8-16.

VÂNZĂRI

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________ • Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil..

AUTo

mica publicitate

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.

DIVERSE

O vreme ai stat pe margine aşteptând nici tu nu ştii ce anume, dar azi iei taurul de coarne şi faci un mare salt înainte, ieşind din zona de confort.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Lasă-ţi inima să respire din nou, pentru că ai ţinut-o închisă într-o zonă obositoare care a lăsat urme asupra ta. E momentul să te descătuşezi de emoţiile negative în care ai stat captiv de bunăvoie.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai impresia că lumea nu te înţelege corect, deşi faci eforturi mari pentru a-ţi exprima punctul de vedere cu luciditate. E o chestiune de receptare a emoţiilor.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Treci printr-un moment în care trebuie să arăţi cât de puternic eşti, cât de pregătit eşti în faţa unei noi provocări, cât de serios priveşti lucrurile.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Pentru a echilibra o situaţie tulburată, e bine să începi cu lucrurile mărunte, să nu te concentrezi direct la cele mai complicate pro-bleme. Le vei rezolva şi pe ele.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

mica publicitate

sE IA APA îN LUPENI

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

11

de faţă.

Faci unele comparaţii nepotrivite, căci, în loc să vezi ce ai tu în plus faţă de alţii, ai tendinţa de a-ţi vedea doar punctele lipsă. Nu e abordarea cea mai bună în cazul

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Priveşti deja spre capătul unui proiect la care îţi aduci contribuţia cu multă pasiune şi parcă întrevezi deja rezultatele promiţătoare.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Eşti obosit şi, pentru că îţi lipseşte energia, ai tendinţa de a la vedea pe toate ca pe nişte poveri imposibil de dus în spate. Nu lua decizii când eşti într-o astfel de stare.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti într-un moment ceva mai comod în care nu ai chef de nimic obositor, de aceea refuzi orice invitaţie de a participa la o activitate solicitantă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nedreptatea unora te transformă într-un militant fervent pentru a demonstra care e realitatea. Nu suporţi să-i vezi pe alţii că obţin ceva fără să merite.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Ca să remediezi o problemă pe care o tot cari după tine de ceva vreme, ar trebui să te întorci cumva direct la sursa care a generat situaţia.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Dacă nu pui mâna chiar acum pe şansa care ţi se oferă, vei regreta mai apoi că ţi-ai tăiat singur elanul care te-a cuprins iniţial.

HoRosCoP

CMYK

12

Dragi aninoseni, Sărbătoarea Naşterii MântuNicolae Dunca, itorului se Primarul Orașului apropie. Aninoasa Permiteţi-mi să vă doresc în numele administraţiei publ ice locale şi al meu pe rsonal să vă bucuraţi din pl in de aceste zile de sărbătoare . Să aveţi pace şi bucurie în casă, belşug pe masă, să fiţi înconjuraţi de cei dragi, de prieteni. Crăciun Fericit!

EVENIMENT

Activ şi la final de an:

„Noroc Bun” – “sindicatul cel mai bun”

Consemnăm două acţiuni de final de an ale departamentelor Sindicatului „Noroc Bun”, vorba cântecului lui Luke, „sindicatul cel mai bun”.

Tradiţionala petrecere

a ortacilor de la Sindicatul Noroc Bun – Departamentul Lu-

peni a fost, fără doar şi poate, o reuşită. De fapt, a fost prima încercare în domeniul divertismentului a noului preşedinte Marius Demetercă. Nefiind ca în dragoste, Marius nu a dat ra-

teuri, reuşit’nd din prima. Nu-i vorbă că de pe „margine”, noul lider a fost atent monitorizat de ceilalţi doi expreşedinţi, Emil Gheorghe şi Ilie Silveşan, pregătiţi să intervină cu „trusa de prim ajutor”. Din fericire, nu a fost nevoie, căci minerii de la „Noroc Bun” ştiu a se distra de minune alături de frumoasele (pe bune!) lor soţii. Au dovedit-o chiar duminică, în atmosfera plăcută şi elegantă a Restaurantului „Montana”. De reţinut că Adrian Jurca (foto) a oferit cu generozitate câte un exemplar din cartea sa, „Cu ortacii mei…” fiecărui membru de sindicat prezent la petrecere.

Lansarea monografiei

Societăţii Petroşani a avut loc în sala de şedinţe a Minei Livezeni. De reeditarea acestei s-a ocupat subsemnatul, iar de autografe… Adrian Jurca, preşedintele Sindicatului „Noroc Bun” – Departamentul Livezeni. De fapt, autografele au avut doza lor de inedit, Adrian Jurca aplicând ştampila sindicatului pe fiecare carte. Au fost prezenţi doamne şi domni ingineri, mineri ş.a. La sfârşit, la sediul sindicatului s-au depănat amintiri despre… viitor. Viitorul mineritului, desigur. În prag de sărbători le urez tuturor truditorilor huilei sărbători tihnite şi îndestulate alături de cei dragi. Noroc Bun! Marian BOBOC Foto: Cătălin DOCEA

Urmatoarea ediţie marţi, 29 decembrie 2015

facebook.com/ziarulvaiijiului

Publicaþie de istorii din Valea Jiului l Anul VII l Nr. 225 l 23 decembrie 2015 l 4 pagini l Supliment al Ziarului Văii Jiului

Crăciunul la Petroşani Acest foileton trebuia să apară în „Avântul” în preajma Crăciunului anului 1937. Însă, din cauză că redacţia a fost ocupată cu redactarea numărului festiv, în 54 de pagini, care a fost „o adevărată revelaţie, unică până acum în presa periodică din provincie”, articolul este reprogramat anul următor, în ediţia nr. 2/ 8-15 ianuarie 1938. Semnatarul articolului „Crăciunul la Petroşani”, P.C.S. Arhimandrit Iuliu Scriban, a fost o figură de primă mână a ortodoxiei româneşti, fiind nu doar profesor de teologie, arhimandrit, ori misionar, ci şi un colaborator, uneori polemic, al mai multor publicaţii, printre acestea numărându-se şi săptămânalul care apărea la Petroşani, „Avântul”. Chiar dacă este scris în 1937, Arhim. Scriban avea atunci 59 de ani, cred că cele mai multe dintre observaţiile de ordin teologic/ social se potrivesc şi astăzi. (M. BOBOC)

1. Ca în toată ţara, se înţelege că şi la Petroşani Crăciunul îşi va aduce darurile lui. Va aduce încetarea lucrului şi veselia obişnuită a sărbătorii. Ca pretutindeni, tineri şi bătrâni îl aşteaptă cu o bucurie deopotrivă. Aceştia gustă nu numai fericirea clipei, pentru o sărbătoare care mângâie pe toată lumea, ci şi duioasele amintiri din vremea când şi ei erau copii şi tineri. Dacă acum ei nu mai pot avea veselia săltătoare a copiilor şi tinerilor, fiindcă sunt prea mult apăsaţi de anii vieţii şi de gândul că poate nu mai apucă alt Crăciun, tinerii însă dacă nu se pot sprijini pe amintiri, sorb din plin toată bucuria clipei de acum, care le va fi fericită amintire în anii de mai târziu. De aceea, Crăciunul rămâne Crăciun. El revarsă peste tot gânduri de frăţie. Fiecare ştie că în zilele Crăciunului el nu va simţi greul unei munci istovitoare, ci gânduri mai alese şi mai sfinte vor pluti peste ai lor. Totuşi, Crăciunul nu este chiar la fel pentru toţi. Unul este Crăciunul orăşeanului, altul al ţăranului. Pe urmă, nu în toată ţara stăpânesc unele şi aceleaşi obiceiuri. Da, Crăciunul ne aduce şi darul frumoaselor datini din moşi-strămoşi. Le aşteptăn cu drag şi sporim cu ele fericirea noastră. Dar pe ici, pe acolo, ele s-au ştirbit. Aceasta s-a întâmplat mai ales la oraş. De acolo s-au molipsit şi unele sate. De unde semnul Crăciunului este steaua de la Răsărit, cu care umblă copiii şi cântă prin casele oamenilor cântece de stea, în casele multor orăşeni a străbătut acum bradul de Crăciun. Când vin copiii cu steaua, mulţi din aceştia nu vor să ştie de ea, fiindcă se îndestulează cu bradul. Tot de la oraş, şi satele au început a primi bradul. Pe unde sunt mulţi străini şi au acest obicei al Crăciunului, l-au luat de la ei şi românii. Iată, deci, că datinile se învârstează şi că nu se mia găsesc pretutindeni aceeaşi obiceiuri. De aici urmează că nici noi nu le putem gusta cu aceeaşi însufleţire. Într-adevăr, dacă Crăciunul îmi aduce datini străine, pe care nu le-am gustat în copilăria mea, eu nu pot să le simt. Bradul de Crăciun, însă, este lucru nemţesc. El îmi poate aduce chipul frumos al unui copac de podoabă a munţilor, dar nu-mi aduce nimic din cântările Crăciunului. În povestirea despre naşterea Domnului este vorba de stea, nu de brad. De aceea nu ne putem veseli de brad ca de stea, fiindcă numai aceasta a dat naştere şi cântecelor pentru Naşterea Domnului, pe când bradul nu. Învrâstarea obiceiurilor noastre cu datini străine schimbă ceva din priveliştile Crăciunului şi face că nu mai suntem

toţi aceeaşi inimă în faţa lor, fiindcă unii le-am avut, iar alţii nu.

2. Cum o fi la Petroşani? Într-un ţinut care a fost atâta vreme sub străini şi unde fără îndoială locuiesc atâţia care sunt de alt neam şi altă lege ca noi, Crăciunul trebuie să aibă înfăţişări cu care nu suntem deprinşi. Cu toate acestea, cu dreptul este să spunem: fiecare să-ţi ţie datina lui! Prin gândul că s-a născut Hristos, că el este pentru toată lumea, nu ne putem bucura cu toţii şi a simţi că sărbătoarea este a tuturor. Doar aşa a fost cuvântul de vestire al îngerilor către păstori în jurul Vitleemului: Iată vestesc vouă, bucurie mare, care va fi la tot norodul (Luca, 2,10). Deci, să fie bucuria aceasta asupra tuturor, fiindcă Iisus nu este numai al unui popor, ci al tuturor neamurilor! Dar dacă Hristos este cel ce ne apropie şi ne uneşte peste felurimea datinilor, să petrecem şi sărbătoarea Naşterii sale sub stăpânirea lui, în duhul lui! Să gustăm o sărbătoare de înălţare sufletească! Să avem veselia ospăţului mai bogat şi a mesei mai încărcate, după cum e datina sărbătorii, dar peste toate să stăpânească tresăltarea sufletească pentru sărbătorirea Domnului! Să se audă gândire de povestiri alese despre Crăciun, să ne împărtăşim din graiuri sfinte, din cetiri pe care le gustăm singuri ori din cetitul altora. A umplea întâlnirile noastre cu astfel de povestiri, la un pahar de ceai, la o gustare de vin, ar fi o faptă din cele mai curate. Când astfel de obiceiuri s-ar înfiripa între noi, ar fi pricină de cea mai mare mulţumire pentru ţară. Ar însemna că oamenii ştiu să preţuiască sărbătorile, ştiu să le cinstească şi să tragă tot folosul din ele. Asta trebuie să fie sărbătorile… prilejuri din care oamenii ies mai înălţaţi sufleteşte, mai îmbunaţi şa mai voioşi în treburile lor. Din nefericire, mintea oamenilor stă încă plină de întuneric şi folosesc sărbătorile de-a-ndoaselea. Atâţia sunt cei ce, în loc de a se înălţa prin ele, se prăbuşesc. Ei le iau drept prilejuri de a se tăvăli în noroiul patimilor. Cu aceasta, ei spurcă sărbătoarea. În loc de a o cinsti, se mânjesc şi pe ei. De câte ori nu avem tristul prilej de a ceti că de sărbători s-au petrecut atâtea bătăi, atâtea junghieri! În loc de a păstra sărbătoarea în cinstea ei, prin gustări ales şi împărtăşirea celor sfinte, ei socotesc mare ispravă a bea, a se ameţi, a se tâmpi. Da, fiindcă băutura aceasta aduce. Fură omului minţile. Apoi un nărav oarecare te-ar face să te simţi şchiop, olog; dacă ai vedea că nu mai poţi lucra cu o mână, nu-i aşa că te-ai cruci? N-ai spune oare: Da la naiba cu aşa apucătură, care-mi fură mâinile şi picioarele! Dar băutura îţi fură minţile. Oare nu e mai rău? Atunci, cum că te-ai feri de una, dar te învoieşti cu alta? Auzi, d-ta, să primeşti ca să fii tâmpit pe atâtea ceasuri, după ce ai băut! Şi să mai spui apoi că aceasta se mai cheamă petrecere! Cum petrecere şi veselie, când îţi fură minţile?! Haram de aşa veselie! Merită să-i dai cu huo! că răsplăteşte pe om în chipul acesta; dar tot cu huo! Merită luat şi omul care, la aşa zile mari, aleargă la asemenea îndobitocire!

3. Oare bântuie aceste păcate numai în unele părţi, şi nu şi la Petroşani? Dar eu n-aş scrie acestea, dacă nu le-aş trimite sub ochii locuitorilor de la Petroşani. Într-adevăr, nu sunt 2 săptămâni de când am cetit scrisul unui ofiţer de jandarmi, Maiorul Popovici, care-şi avea slujba acum vreo 15 ani în ţinutul Petroşanilor. E atât de îngrozitor ce scria el despre bântuirea băuturii la oamenii care sapă în măruntaiele pământului, încât trebuie să spunem că oamenii de acolo beau nu rachiu sau altceva, ci moarte. De aceea băuturii aceia i se zice spirt negru. Scrisul lui şi purta numele de Spirtul negru. I-o fi zicând aşa, poate pentru că duce pe oameni în negrul mormântului.

4. Dar a venit Crăciunul, tot aşa are să fie acolo şi de sărbători? Doamne, deschideţi ochii petroşenenilor! Spuneţi muncitorilor că Iisus Hristos a venit între oameni pentru viaţă, nu pentru prăvălirea lor în mormânt. El a spus cuvintele care trebuie să răsune în inimile noastre: Eu am venit ca viaţă să aibă şi încă s-o aibă din belşug (Ion, 10-10). El s-a numit pe sine totdeauna viaţă şi niciodată moarte (Ioan 14, 6). De aceea şi Crăciunul să fie pentru noi prilejul când viaţa pâlpâie în noi în chipul cel mai curat şi mai vrednic, fiindcă aceasta este chemarea lui! Aşa să fie şi la Petroşani, pentru ca să se vadă că oamenii de acolo ştiu să guste sărbătoarea Domnului, iar nu praznicul ucigaş al diavolului. Arhim. SCRIBAN

II

PRăVăLIA CU ISTORII

Un tramvai numit Valea Jiului

miercuri, 23 decembrie 2015

Ideea introducerii unui tramvai de la Lupeni la Lonea datează din… 1938

De vreo 2 ani, Consiliul Judeţean Hunedoara (CJH) ne comunică, periodic, noutăţi asupra stadiului proiectului „Green line” în Valea Jiului. Iniţial, iniţiativa CJH a pornit de la ideea realizării a două linii distincte. Prima, denumită „Green Line Valea Jiului – Vest”, ar fi trebuit să fie o linie verde de troleibuze/ autobuze electrice între municipiul Petroşani şi oraşele/ municipiile Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani. A doua linie verde de troleibuze/ autobuze electrice trebuia să facă legătura municipiului Petroşani cu oraşul Petrila şi să se numească „Green Line Valea Jiului – Est”. Pentru ca în luna mai a anului de care tocmai ne despărţim, consilierii judeţeni să voteze traseul definitiv (?!) al în Valea Jiului, numele proiectului schimbându-se în „Proiectul de dezvoltare zonală Linia verde de autobuze electrice între Petrila – Petroşani – Aninoasa – Vulcan – Lupeni – Uricani, Green Line Valea Jiului”. Un titlu lung, cam cât numărul kilometrilor, în număr de 24, dintre extremităţile Văii. Dacă acest proiect nu va avea soarta vestitului drum Cîmpu lui Neag – Herculane, atunci troleibuzele verzi vor eco-brăzda cu voioşie Valea Jiului de la est la vest (şi de la vest la est…), pe următorul traseu: Petrila - Petroşani - Aninoasa - Vulcan - Lupeni – Uricani. În cadrul cercetărilor pe care le-am efectuat în această toamnă, am găsit documente care certifică fără putinţă de tăgadă că ideea introducerii unui transport de la est la la vestul Văii are o vechime de cel puţin 77 de ani.

În vara anului 1938,

la 24 august 1938, Direcţiunea Minelor Societăţii Petroşani comunică superiorilor de la Bucureşti: „Alăturat cu onoare înaintăm referatul confidenţial No. 1115/ 1938 al Serviciului nostru Contencios privitor la problema liniei de tramvai electric Lupeni-Lonea, problemă cu studierea căreia a fost încredinţat avocatul nostru, Dr. Marţius rugându-vă să binevoiţi a transmite acest referat D-lui Director Mircea Ionescu”.

Două însărcinări pentru un singur avocat

În preambulul referatului, avocatul Marţius arată că a primit ca temă de lucru două probleme ce ţin de transportul în Valea Jiului: „Dl. Director Mircea Ionescu în luna Iulie crt., când a fost în Valea Jiului, m-a încredinţat ca să mă ocup de următoarele 2 probleme: I. Deschiderea unei şosele noi din staţia Iscroni

(staţia CFR – n.r.), care ar urma să se lege de şoseaua ce merge spre Lupeni. Pentru realizarea acestui nou traseu – după planul Onoratei Direcţiuni Generale – s-ar necesita o fâşie de teren de la CFR, şi eventual de la unii particulari. Care ar fi formele de îndeplinit pentru realizarea acestui proiect, traseul urmând a fi stabilit de Dl. inginer Nicoleascu după indicaţiunile ce aţi binevoit a-i da. II. Între Lupeni – Lonea proiectul înfiinţării căii ferate, în formă de tramvai, pentru transport de persoane, mărfuri şi materiale. Linia aceasta ar fi aşezată pe drumurile comunale, judeţene şi pe şoseaua naţională. Aci ar urma să se facă eventual o asociaţie de interese între toate Societăţile din Valea Jiului, comunele, pe unde trece linia, şi, eventual, Judeţul”. Avocatul Marţius meditează asupra formalităţilor de rigoare, dându-şi singur răspunsul la întrebarea, „Care ar fi forma pentru obţinerea autorizaţiunii, adică concesiunea acestei linii şi pentru declararea ei de utilitate publică?”: „Societatea noastră ar da curentul electric, contribuţia principală pentru construire şi apoi ar urma să se solicite şi subvenţia comunelor etc.”. Deci, dacă proiectul ar fi prins viaţă, Soc. Petroşani ar fi fost principalul şi certul investitor în linia de tramvai, iar administraţiile locale ale Văii - ipotetice şi morganatice contributoare…

Un referat-model

Ca stil, ca informaţie, ca întocmire, ca lucrare de artă juridică ce are a se lupta cu stufosul hăţiş birocratic-legislativ al epocii, referatul… schiţă întocmit la 23 august 1938 de avocatul Victor Marţius, din cadrul Serviciului Contencios de la Direcţia Minelor Petroşani, poate constitui un model de referinţă în literatura de specialitate. De aceea îl vom reproduce în întregime (mai puţin partea referitoare la construcţia drumului din gara Iscroni): „În ce priveşte construcţia liniei de tramvai cu caracter de tramvai: a. în primul rând, trebuie autorizaţie de la Ministerul Lucrărilor Publice, care este organul suprem, de care depinde executarea tuturor lucrărilor de interes public, precum şi buna funcţionare a comunicaţiilor, în atribuţiunea sa cade examinarea proiectelor de construcţii de căi ferate de interes particular, supravegherea acestor linii şi controlul exploatării lor, conf. art. 1 alin. 1 şi penultim din Decretul pentru organizarea Ministerului Lucrărilor Publice din 26 Mai 1936. Formalităţile de îndeplinit, acte, memorii, planuri etc., ce trebuie depuse sunt arătate în legea pentru construirea şi exploatarea căilor ferate din iniţiativa particulară din 28 martie 1900, în decizia ministerială referitoare la concesiunea construirii şi exploatării liniilor de căi ferate particulare publicată în Monitorul Oficial No. 131 din 13 Septemvrie 1923, în regulamentul pentru exploatarea căilor ferate de interes local şi industrial publ. În Monitorul Oficial No. 176 din 13 Decemvrie 1925, şi din Legea pentru modificarea legii căilor ferate din iniţiativă particulară publicată în Monitorul Oficial No. 72 din 28 Martie 1926. Actul de concesiune trebuie obţinut de la Ministerul Lucrărilor Publice. Linia, conform Legii din 28 Martie 1900, poate fi declarată de utilitate publică de interes local, făcând cărăuşie publică, beneficiind de o serie de avantagii, ca

cedarea fără plată din proprietăţile Statului a terenului necesar căii şi accesoriilor, uitilitatea accesoriilor de orice categorie, când aceasta s-ar recunoaşte posibil, scutire de orice dări către Stat, judeţ şi comună, scutiri de taxele vamale etc. Declararea de utilitate publică se face prin Decret Regal, luându-se avizul Consiliilor judeţene şi comunelor respective. (art. 1, 2, 3, 5, 21) Conform art. 22 se admite ca concesionarul să poată emite obligaţiuni garantate în drepturile ce îi sunt concedate. După 30 ani, Statul va avea drept la un beneficiu de 20% din venitul net, iar după 90 de ani, linia devine proprietatea Statului, fără nici o indemnizaţie. Dacă linia e găsită că prezintă un interes deosebit pentru Stat (de exemplu din punct de vedere militar), Ministerul Lucrărilor Publice va putea cere să se acorde o subvenţie de către Stat. (Art. 6). În cadrul cererii pentru concesiune, se va putea documentat expune latura economică şi de raţionalizare a utilităţii energiei electrice, necesitatea creării unui mijloc ieftin şi rapid de transport pentru muncitorime de la locuinţe la uzine şi exploatări, întreaga Vale a Jiului de la Câmpul lui Neag până la Jieţ – prin natura lucrurilor – formând un centru industrial unitar, un complex economic ce se extinde pe o lungime de 2530 km, cu o populaţie de 5060.000 suflete, unde o activitate, într-adevăr productivă din punct de vedere al economiei naţionale, nemaiputându-se în mod constructiv, economic şi util desfăşura decât cu ajutorul unei linii de tramvai electric, pentru înfiinţarea căreia există toate condiţiunile favorabile şi care va face cu putinţă să dispară dificultăţile actuale, de care ne izbim tot mai des din lipsa unei comunicaţii ieftine şi rapide care să lege exploatările, uzinele, depozitele şi stabilimentele noastre situate de-a lungul celor cca. 30 km. În prezent, cu transportul mărfurilor şi personalului având cheltuieli imense, ce scumpesc costul de producţie al cărbunilor. b) Fiind vorba de conductă electrică şi tramvai, se mai necesită concesiune şi de la Ministerul Economiei Naţionale, Direcţia Energie, conform art. 39 şi urm. Din Legea energiei, precum şi autorizaţiune de la acelaşi Minister Direcţiunea Industriei, conf. art. 1 şi 93, privind tramvaiele, conducătorii pentru tramvaiele electrice din Regulamentul pentru aplicarea legii relativă la măsurile de siguranţă pentru cazane, maşini, instalaţiuni electrice publ. În Monitorul Oficial No. 140 din 25 Sept. 1910. Autorizaţia aceasta din urmă se referă numai la măsurile de siguranţă publică şi igienă. Legea energiei din 7 Iulie 1930 în art. 43 ne oferă şi ea o serie de avantagii, utilizarea drumurilor, terenurilor căilor ferate, drept de expropriere pentru terenuri de 1 mp (pentru aşezarea stâlpilor), servitute fără drept de indemnizare faţă de proprietari, pentru cele mai mari cu indemnizaţie fixată fie prin bună învoială, fie pe calea justiţiei, întrucât linia va fi declarată de utilitate publică servind şi pentru nevoi publice. Planul traseului, memoriile tehnice etc., urmează a fi întocmite cu stricta observare a legilor şi regulamentelor sus amintite. c) Fireşte se vor necesita apoi o serie de convenţiuni pentru traversarea şoselelor, căii ferate CFR, a liniilor P.T.T., conform deciziunilor pt. instalaţiuni de

miercuri, 23 decembrie 2015

conducte, publicate în Monitorul Oficial No. 15 din 20 Ianuarie 1937 şi decizia pt. conducte subterane şi aeriene publicată în Monitorul Oficial No. 98 din 30 aprilie 1938, care decizii fixează şi taxele de folosinţă, putându-se obţine reduceri de 50%-70% şi chiar scutiri complete de taxe, toate aceste privilegii le poate acorda Ministerul Lucrărilor Publice conf. art. 89, 90 din Decizia publ. În Monitorul Oficial No. 98 din 30 Aprilie 1938. d) Art. 19. punctul b. din Legea drumurilor admite anumite venituri pentru fondul drumurilor, din folosinţa zonelor drumurilor naţionale pentru tramvaie, iar art. 27 pentru Judeţ, venituri pentru folosinţa zonelor drumurilor judeţene prin căi ferate, tramvai etc., pentru fiecare vehicul anual 200 lei. Ambele articole prevăd însă posibilitatea scutirii de aceste taxe, pe baza legii pentru încurajarea industriei naţionale, gratuitate ce se acordă prin jurnal al Consiliului de Miniştri (Conform celor arătate la punctul 4. şi Ministerul Lucrărilor Publice poate acorda aceste scutiri). e) Observ că pentru P.T.T. privitor la folosinţa zonelor şi platformelor drumurilor publice/ judeţene, comunale şi naţionale, există o lege specială din 2 Martie 1931, care-i asigură folosinţa gratuită pe baza avizelor consiliilor judeţene şi comunale. În concluzie: Dacă se va hotărî înfiinţarea liniei ferate cu tramvai preconizată, atunci – după ce se va face primul plan de traseu (şi devizul cheltuielilor de construcţie), cred că problema ar trebui supusă în primul rând Ministerului Lucrărilor Publice. Rezistenţă, probabil, va opune CFR, care îşi va vedea periclitată traficul de persoane şi mărfuri în Valea Jiului. Însă, faţă de CFR se va putea replica, că CFR nu are linii în cele mai multe localităţi, nouă ne trebuie o comunicaţie rapidă, tramvaie permanente, care transportă rapid şi asigură un trafic expeditiv etc. După o aprobare în principiu din partea Ministerului Lucrărilor Publice, în aşa fel ca să existe şi asentimentul CFR, ar urma să se ia contact cu factorii administraţiilor comunale şi judeţene, în cadrul Legii administrative pentru obţinerea avizelor şi acordurilor necesare. Factorilor localnici şi judeţeni li se va putea expune în cursul tratativelor un complex întreg de argumente plauzibile, remarcând foloasele obşteşti şi marile avantagii materiale ce ar rezulta pentru înviorarea vieţii economice, pentru întreaga populaţie a Văii Jiului, prin construirea acestei linii de tramvai electric, un proiect admirabil care ar avea drept consecinţă: ridicarea bunei stări pentru întreaga regiune, civilizarea şi modernizarea acestei văi, încurajarea iniţiativei particulare de a construi şi promovarea edilităţii tuturor comunelor prin care va trece această linie de tramvaie. Din partea judeţului şi comunelor la o contribuţie pecuniară nu ne putem aştepta, dar eventual se va putea obţine folosinţa drumurilor comunale şi judeţene pe lângă un pauşal de taxe minimale, pe motiv că linia deserveşte un interes obştesc al întregii regiuni, sau pe baza legii de încurajare a industriei naţionale prin un Jurnal al Consiliului de Miniştri s-ar putea obţine gratuitate pentru toate aceste folosinţe cel puţin pe o perioadă de timp oarecare (15-20 ani). Consiliile comunale cred că vor consimţi şi vor da avize favorabile şi acorduri convenabile, care vor trebui însă supuse aprobării Prefectului şi Rezidentului Ţinutului (în 1938 Valea Jiului făcea partea din Judeţul Hunedoara, care aparţinea de Ţinutul Timiş – n.r.). De-abia după aceste înţelegeri prealabile ar urma să se ceară apoi concesiunea şi autorizaţiile definitive, la cereri anexând avizele favorabile şi acordurile cu comunele respective. Fără consimţământul – cel puţin tacit – al Administraţiei CFR, realizarea planului va întâmpina dificultăţi, mai cu seamă dacă pentru construirea liniei ce necesită teren şi de la CFR, care nu se poate obţine decât prin lege, sau prin consimţământul administraţiei CFR. Întrucât se va obţine aprobarea de la Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţii, de la cel al Economiei Naţionale, al Apărării Naţionale şi al Internelor în prealabil, atunci tratativele cu Administraţiile comunale şi judeţene vor fi şi mai uşoare. Întru justificarea construirii acestei linii se vor putea invoca în primul rând interesele specifice ale exploatării raţionale a minelor noastre de cărbuni şi a celorlalte stabilimente industriale, aşezate în localităţi îndepărtate, unele de altele, dificultăţile ce avem cu deplasarea pe distanţe mari a muncitorilor de la locuinţe până la locurile de muncă şi alte criterii speciale din Valea Jiului, care toate la un loc motivează pe deplin necesitatea concesiunii, fără ca să constituie o precedenţă de a se putea reclama asemenea concesiuni şi de alte regiuni, decât în cazul dacă ar subzista argumente tot atât de puternice din punct de vedere al economiei naţionale şi al obştei. Partea de amănunte a chestiunii va urma să fie studiată şi elaborată după ce se va decide înfiinţarea liniei, care dacă va fi declarată de utilitate publică, întrucât vom face şi cărăuşie publică, acuzaţia terenurilor de la particulari se va putea face şi pe cale de expropriere, în ipoteză că n-am reuşi a le dobândi prin bună învoială. În ce priveşte partea financiară a problemei, eventual s-ar putea căuta o asociaţie oarecare de interese chiar cu Administraţia CFR, în care caz dispar dificultăţile la care ne putem aştepta din partea C.F.R. (o combinaţie s-ar putea încerca cu C.F.R. în aşa fel ca concesiunea pt. primii 30 ani să ni se acorde nouă, iar după 30 ani să devină proprietatea CFR, ori o regie mixtă, sau o formă analogă aceleia aplicată la comercializarea Soc. Lonea). Cele de mai sus sunt o schiţă în linii generale a problemei, conform normelor ce se degajează din legile de rigoare”.

PRăVăLIA CU ISTORII III Probleme cu camioanele

După închiderea minelor de la Vulcan în anii marii crize economice, o parte dintre muncitorii de la aceste mine au fost relocaţi la alte mine din Valea Jiului, societatea Petroşani asigurându-le transportul. Însă, după cum rezultă dintr-un adresă a Direcţiei Minelor Petroşani către Direcţia Generală Bucureşti, din 17 noiembrie 1938, parcul auto reprezenta o problemă pentru societatea minieră: „(…) starea actuală în care se află cele 3 camioane Renault şi Internaţionalul, în ceea ce priveşte uzajul pieselor, nu ne mai îngăduie nici o păsuire, prezentând un pericol atât pentru noi, cât şi pentru lucrătorii ce se transportă de la Vulcan la Aninoasa. La aceste camioane trebuia să le facem reparaţii atunci când s-a simţit nevoia, însă din cauză că nu aveam cu ce le înlocui, deoarece, la început, una din cele patru maşini efectua câte o cursă în plus, iar astăzi, în afară de cursele regulate, se mai fac zilnic câte 2 curse suplimentare, cu autocamioanele Renault, atât dimineaţa, cât şi seara. Pe de altă parte autobuzele Saurer, neavând autorizaţii pentru transport personal, nu le putem pune în circulaţie, astfel că, odată cu schimbarea vremii, atunci când drumurile vor deveni mai grele şi mai alunecoase, vom fi siliţi să oprim transportul acestor lucrători din cauza defectării autocamioanelor”. În aceste condiţii, ce bun ar fi fost un tramvai…

O problemă: „cărăuşia publică”

În absenţa tramvaiului, conducerea Soc. Petroşani este preocupată de „chestiunea taxelor la care este supusă Societatea după convenţiile şi autorizaţiile referitoare la autocamioanele noastre”. Conform legislaţie în vigoare la 15 ianuarie 1938, societatea are obligaţia de a avea autorizaţii provizorii şi de a plăti taxele, care se ridică la consistenta sumă de 253.000 lei. Într-o adresă, către Direcţiunea Generală Bucureşti, Direcţia Minelor arată cum ar putea eluda plata sfertului de milion: „Până-n prezent s-a practicat sistemul de a percepe taxe pentru transport de la muncitorii noştri, astfel posedarea autorizaţiilor provizorii şi plata taxelor în plus este obligatorie, nefiind suficiente numai convenţiile, dat fiind că transportul cu taxe (chiar a personalului propriu) poate fi prea bine încadrat în noţiunea de cărăuşie publică. Dacă nu vom mai percepe taxe, atunci se poate susţine, eventual cu efect deplin, teza că nu facem cărăuşie publică. (…) Serviciul judeţean al Drumurilor, pe baza ordinelor ce are de la Minister, ne-a somat ca să plătim toate taxele (atât cele pentru convenţiuni, cât şi cele pentru autorizaţii) şi să ridicăm în termen de 24 ore convenţiile noi şi autorizaţiunile provizorii; taxele pentru autorizaţii pretinzându-nise retroactiv de la 1 august 1937, ameninţându-ne că în caz contrar ni se vor revoca şi permisele de circulaţie. Se lucrează cu presiune şi ameninţări. Am trimis chiar astăzi (15 ianuarie 1938 – n.r.) ca, asistat de Dl. avocat Dr. Tatar, să încerce a ridica numai convenţiunile, plătind numai taxele pentru convenţii şi deocamdată să nu ridice autorizaţiile ce s-au trimis de Minister pe baza cererilor noastre”. Însă, în planul Soc. Petroşani de a scăpa de acuza de „cărăuşie publică”, generatoare de plăţi consistente, apare un „dar”: „(…) considerăm întrucâtva problematic şi rezultatul celor 3 apeluri ale ns., căci dacă muncitorii vor fi audiaţi şi întâmplător vor fi întrebaţi sub jurământ dacă li s-au perceput taxe de noi, ei vor fi nevoiţi a declara acest fapt, şi-n acest caz fiind dovedită cărăuşia publică, apelul cată a fi respins; desigur, aceasta numai în ipoteza dacă instanţa s-ar sesiza din oficiu de această chestiune, sau la cererea reprezentantului Ministerului”. Marian BOBOC

Factorilor localnici şi judeţeni li se va putea expune în cursul tratativelor un complex întreg de argumente plauzibile, remarcând foloasele obşteşti şi marile avantagii materiale ce ar rezulta pentru înviorarea vieţii economice, pentru întreaga populaţie a Văii Jiului, prin construirea acestei linii de tramvai electric, un proiect admirabil care ar avea drept consecinţă: ridicarea bunei stări pentru întreaga regiune, civilizarea şi modernizarea acestei văi, încurajarea iniţiativei particulare de a construi şi promovarea edilităţii tuturor comunelor prin care va trece această linie de tramvaie. xxx Întru justificarea construirii acestei linii se vor putea invoca în primul rând interesele specifice ale exploatării raţionale a minelor noastre de cărbuni şi a celorlalte stabilimente industriale, aşezate în localităţi îndepărtate, unele de altele, dificultăţile ce avem cu deplasarea pe distanţe mari a muncitorilor de la locuinţe până la locurile de muncă şi alte criterii speciale din Valea Jiului, care toate la un loc motivează pe deplin necesitatea concesiunii, fără ca să constituie o precedenţă de a se putea reclama asemenea concesiuni şi de alte regiuni, decât în cazul dacă ar subzista argumente tot atât de puternice din punct de vedere al economiei naţionale şi al obştei.

IV PRăVăLIA CU ISTORII

Înainte era invers decât astăzi:

Societatea minieră primea raportul de la Siguranţa Statului

Documentele de arhivă cercetate de noi arată că relaţiile dintre societăţile miniere şi Societatea Petroşani şi instituţiile statului nu erau întotdeauna potrivite, asta ca să mă exprim elegant. Periodic, societăţile miniere le ofereau judecătorilor, poliţiştilor, agenţilor de Siguranţă, jandarmilor ş.a. anumite favoruri (bani, cărbune, gratuităţi la cazare/ lumină ş.a.), iar aceştia se simţeau datori să-şi arate recunoştinţa. Un astfel de gest a făcut în 1938 Susan, agent al Siguranţei Statului. Ce vremuri, atunci Soc. Petroşani primea raportul de la Siguranţă, pe când astăzi e puţin (mai mult) invers… Mai răsfiraţi, băieţi, mai răsfiraţi…

La indigo Acum nu ştim dacă agentul Susan scria notele informative cu indigo, un exemplar pentru Siguranţă şi altul pentru Soc. Petroşani, însă la 18 septembrie 1938, Direcţiunea Minelor Petroşani informează întrun document confidenţial Direcţiunea Generală Bucureşti: „Avem onoarea a vă trimite anexat, spre informarea Dv., o copie de pe Nota informativă a agentului de siguranţă Susan, care a luat parte la adunarea regională a delegaţilor sindicatelor metalurgiste, în ziua de 18 l.c. în Petroşani”. Înainte de a reproduce documentul, interesant şi prin informaţiile furnizate, specificăm că sindicatele metalurgiste fiinţau la fiecare mină din Valea Jiului. Fiind de sorginte social-democrată, erau denumite sindicate „roşii”. Până la un moment dat aflate în opoziţie cu sindicatele naţionale („galbene”), sindicatele „roşii” au însufleţit mişcarea muncitorească interbelică a Văii Jiului, reprezentând o prezenţă constantă în această lume. „Copie. Confidenţial. Nota informativă, din 18 Septembrie 1938 Astăzi, data de mai sus, a avut loc în localul sindicatului metalurgist din Petroşani o conferinţă regională a delegaţilor sindicatelor metalurgiste sub preşedinţia lui Gârbovean Simion, secretar regional. La ordinea de zi s-au discutat următoarele:

miercuri, 23 decembrie 2015

1. Raportul asupra tratativelor privitoare la contractul colectiv de muncă. S-a adus la cunoştinţa celor prezenţi hotărârea comisiunii de arbitraj, că se va pronunţa în Decembrie 1938, dacă salariile vor fi majorate sau nu. 2. Organizarea de către Ministerul Muncii a organizaţiunilor de Muncă şi voie bună, despre care s-a cetit o circulară a Confederaţiei Generale a Muncii, din Bucureşti, semnată de către Ioan Flueraş, prin care le aduce la cunoştinţă înfiinţarea acestei organizaţiuni, pe ţinuturi, judeţe şi localităţi cu muncitori mai numeroşi. S-a hotărât a se da concursul acestei organizaţii, care caută a ridica moralul muncitorilor, însă să nu se pericliteze situaţia muncitorilor organizaţi în sindicate şi să nu-i oblige a lua parte la manifestaţiile organizaţiei atunci când ei vor avea alte treburi. 3. Casele de Asigurări Sociale. S-a hotărât să se facă un memoriu către Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, pentru a se cumpăra un aparat Röntgen pentru Spitalul Nr. 1 din Petroşani, deoarece cel actual fiind vechi, periclitează viaţa asiguraţilor. Înlocuirea medicilor din Vulcan şi a celui din Petrila, care se poartă rău cu asiguraţii şi nu sunt găsiţi în localitate, când sunt căutaţi. De asemenea, să se înlocuiască, din calitatea de membri delegaţi ai meseriaşilor, din Comisiunea Interimară a Casei de Asigurări Sociale din Deva şi Petroşani a D-lor: Mastero, subdirector la Soc. Mica, şi Vasile Stârc, maistru minier din Petrila, deoarece nu au nici o legătură cu meseriaşii, pe care, se zice, că îi reprezintă. Gârbovean Simion roagă pe cei prezenţi să nu mai convoace adunări de muncitori pe localităţi, pentru a le aduce la cunoştinţă hotărârea Comisiunei de arbitraj, cărora se să le aducă la cunoştinţă cele hotărâte, iar aceştia să comunice din om în om. 4. La Diverse, pe lângă alte chestiuni de ordin administrativ, Gârbovean a vorbit despre înfiinţarea ţinuturilor de sub conducerea Rezidenţilor Regali, care sunt toţi oameni cinstiţi şi de valoare, aducând elogii Domnului Rezident Regal al Ţinutului Timiş (judeţul Hunedoara făcea parte din ţinutul Timiş, după noua organizare administrativă din 1938, numele rezidentului regal era Marta; acesta a vizitat Valea Jiului în acest an n.a.), care este cunoscut în tot Banatul ca om drept şi capabil şi toată lumea are încredere în dânsul, că le va satisface doleanţele, fără a se deplasa la Bucureşti. La terminarea conferinţei s-a hotărât că la 1 ianuarie 1939 să se denunţe din nou contractul colectiv de muncă. Conferinţa a început la orele 9,30 şi s-a terminat la orele 12,30. Au luat parte următorii delegaţi: Gârbovean Simion şi Vicol Viliam din Petroşeni, Lascău Nicolae – Hunedoara, Şaloşi Nicolae – Crişcior, Biro Ioan şi Necovici Alexandru – Petrila, Clemencici Laurenţiu şi Sauer Iuliu – Lonea, Peter Iosif şi Soci Ioan – Aninoasa, Taglaşi Gravril şi Fanciali Ferdinand – Vulcan, Petrovan Ioan şi Muntean Ioan – Lupeni”. Marian BOBOC