Skip to main content

1835 fri 11 dec 2015

Page 1

CMYK

Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,5025 lei 1$ = 4,1166 lei 1₤ = 6,2487 lei

vineri, 11 decembrie 2015 Anul VIII n nr. 1835 n 12 + 4 pagini n Preţ: 1 leu

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Scrisoare deschisă către Prim Ministrul României, domnul Dacian Ciolos, privind asigurarea finanţării pentru reabilitarea DN 66A Câmpu lui Neag Herculane şi modernizarea staţiei de cale ferată Petroşani, în anul 2016 Stimate domnule Prim-ministru, Parlamentarii semnatari al prezentei scrisori vă adresează în numele cetăţenilor din judeţul Hunedoara apelul de a include în proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2016 finanţarea necesară pentru reabilitarea Drumului Naţional 66A Câmpu lui Neag - Herculane şi pentru modernizarea staţiei de cale ferată Petroşani. În calitate de reprezentanţi ai cetăţenilor din Hunedoara dorim să vă aducem la cunoştinţă importanţa pe care o au aceste proiecte pentru judeţul nostru. După cum ştiţi cu siguranţă, judeţul Hunedoara, este printre cele mai urbanizate judeţe din ţară, dar şi printre cele mai sărace zone din Uniunea Europeană. Una din cauzele acestei realităţi este starea precară a infrastructurii de transport care, timp de peste două decenii, a condamnat sudul judeţului Hunedoara la izolare. Consecinţa se vede astăzi în datele statistice privind locurile de muncă şi nivelul scăzut al salariilor, la care se adaugă exodul masiv al tinerilor şi specialiştilor hunedoreni plecaţi la muncă în alte zone din ţară sau din străinătate. Ca urmare a celor de mai sus, noi, parlamentarii de Hunedoara învestiţi în anul 2012 dorim sprijinirea a două proiecte

majore care să readucă judeţul nostru în circuitul economic naţional: 1) Reabilitarea DN 66A Câmpu lui Neag - Herculane şi 2) Modernizarea statiei de cale ferată Petroşani. Lucrările de amenajare a Drumului Naţional 66A Câmpu lui Neag - Herculane construit pe un vechi drum forestier, au început în anul 1999, în timpul guvernului condus de Radu Vasile şi au fost întrerupte de mai multe ori, ultima oară, fiind reluate în 2006 şi sistate în 2008. Staţia de cale ferată Petroşani, dată în folosinţă în 1870, adică în urmă cu 145 de ani şi care de-a lungul timpului a beneficiat de foarte puţine lucrări de întreţinere, fără să mai vorbim de reabilitare, mai are puţin şi se dărâmă sub privirile îngrijorate ale călătorilor. Vă rugăm aşadar, cu toată buna credinţă, să nu abandonaţi ceea ce a fost început de predecesorii dumneavoastră. Cele

două proiecte sunt strâns legate, întrucât doar împreună pot închide circuitul economic care va favoriza fluxurile comerciale, punând astfel în valoare economia judeţului nostru. înţelegem constrângerile bugetare pe care le întâmpină orice prim-ministru aflat la conducerea Guvernului României. Dar vă rugăm să ţineţi cont de faptul că judeţul Hunedoara a rămas prea mult timp în izolare, iar decalajele economice şi sociale faţă de restul ţării s-au amplificat mult prea mult în ultimele două decenii. În concluzie, în numele cetăţenilor din Hunedoara, vă rugăm să analizaţi cererea noastră şi să dispuneţi ca în Bugetul de stat pentru anul 2016 să fie prevăzute sumele necesare finalizării Drumului Naţional 66A Câmpu lui Neag - Herculane, precum a lucrărilor necesare modernizării statiei de cale ferată Petroşani.

Asociaţia Oraşelor se ridică la luptă

Primarul Uricaniului vrea solidaritate hunedoreană, indiferent de culoarea politică, împotriva subfinanţării administraţiilor locale

P. 7


2

INTERVIU

Iar despre mineritul Văii Jiului. „Încotro, Doamne?”. Valeriu Butulescu:

„La câteva sute de metri sub picioarele noastre se află îngropate zeci de miliarde de euro. Şi noi, în plin secol XXI, nu putem să dezgropăm această comoară…”

Marian Boboc şi Valeriu Butulescu au multe elemente comune. Amândoi sunt importanţi oameni de cultură ai Văii, scriitori activi şi apreciaţi, membri titulari ai Uniunii Scriitorilor din România. Amândoi sunt preocupaţi de problemele mineritului, foste şi prezente. Valeriu Butulescu cunoaşte bine şi mineritul Poloniei, ţară în care acesta a studiat şi s-a perfecţionat, cunoscând şi având contacte cu ilustre personalităţi poloneze, laureaţi ai Premiului Nobel, precum poetul Czeslaw Milosz sau legendarul preşedinte al Sindicatului „Solidaritatea”, Lech Walesa. Din dorinţa de a lămuri unele aspecte legate de viitorul nostru, comun dar nesigur, s-a înfiripat această discuţie suculentă şi plină de informaţii interesante, plecând de la întrebarea profetică „Quo vadis, Domine?” („Încotro, Doamne?). Care este şi titlul romanului unui alt polonez vestit, Henryk Sienkiewicz, şi el laureat al Premiului Nobel. (ZVJ).

Mineritul la polonezi şi la noi Marian BOBOC: Domnule Valeriu Butulescu, vă abordez într-o problemă care frământă foarte multă lume în Valea Jiului şi nu numai, mă refer la societatea reală. Mineritul nostru s-ar părea că este în cădere liberă, fără ca să intervină cineva. Cunoaşteţi foarte bine situaţia mineritului polonez. Cred că ar fi interesantă o comparaţie. Valeriu BUTULESCU: Comparaţia nu este uşoară. Mineritul la polonezi a avut şi are altă amploare. Polonia este ţara minieră numărul 1 a Uniunii Europene şi ocupă o poziţie importantă pe scara globală. Locul întâi la producţia de argint, profit uriaş din exploatarea cuprului... Marian BOBOC: Să ne referim strict la ce ne doare, adică la huilă… Valeriu BUTULESCU: Aici lucrurile nu stau bine nici în Polonia. Am mai spus-o. În toate ţările europene care extrag huilă, această activitate este în prezent pe pierderi… Marian BOBOC: Prin urmare, nu doar minele Văii Jiului au rezultate economice slabe. Valeriu BUTULESCU: Nu. Încercăm să explicăm acest lucru guvernanţilor, fie că sunt aleşi democratic sau numiţi pe… sprânceană, adică tehnocratic. Cei mai buni specialişti în mineritul subteran al cărbunelui, atâţia câţi au mai rămas, se află în Valea Jiului. Soluţiile tehnice de redresare trebuie căutate aici. Iar soluţiile politice la Bucureşti şi la Înalta Poartă de la Bruxelles. Deocamdată, ex-

)

Ziarul Vaii Jiului

tracţia cărbunelui este, contabiliceşte vorbind, perdantă, peste tot în Europa. Inclusiv în Polonia. Pierderi de miliarde. Producţie de milioane… Marian BOBOC: Concret! Valeriu BUTULESCU: Datoriile minelor poloneze de huilă se ridică în prezent la circa 3 miliarde de euro. În fiecare zi aceste mine pierd 4 milioane de euro. Pierderile efective ale minelor poloneze sunt incomparabil mai mari ca la noi… Marian BOBOC: Dar şi producţia de cărbune este mai mare. Valeriu BUTULESCU: Corect. În Polonia, primele trei trimestre ale anului 2015 producţia netă de huilă preparată s-a ridicat la 52,2 milioane tone. Este cu 1,5 milioane tone mai puţin ca în perioada similară a anului trecut. Polonia va încheia anul cu o producţie de circa 70 milioane tone huilă. Pare puţin pentru o ţară care scotea cândva 200 milioane tone de huilă pe an. Cerere mică. Ofertă mare Marian BOBOC: Timpurile s-au schimbat. Şi Valea Jiului scotea cândva 12 milioane de tone. De zece ori mai mult decât în prezent. Care e cauza acestor scăderi dramatice? Valeriu BUTULESCU: Şi la ei, şi la noi a scăzut cererea internă, odată cu lichidarea activităţilor economice energofage, cu reducerea siderurgiei. Producţia s-a micşorat, ca urmare a reducerii cererii de cărbune. Marian BOBOC: Dar la noi cererea este mare. Stocurile la termocentrale sunt aproape 0 (zero). Foarte probabil, populaţia va dârdâi în acest an, iar din Mina Petrila, în loc să se scoată cărbune se scoate fier… Te-ntrebai sau nu te-ntrebai: cu stocul cum mai stai? Valeriu BUTULESCU: Aici lucrurile diferă radical. Stocurile de huilă în Polonia se ridică acum, în pragul iernii, la aproape 15 milioane de tone. Cu mult peste necesar. Acest cărbune a fost deja achitat, deşi s-a vândut sub preţul de producţie. Marian BOBOC: Şi statul polonez, ca acţionar al minelor, a permis aşa ceva? Valeriu BUTULESCU: A permis pentru că era singura cale de a menţine în viaţă exploatările miniere. Piaţa energetică poloneză, ca şi cea românească, este puternic presată de cărbunele de import, sensibil mai ieftin. Dar, spre deosebire de statul nostru, cel polonez preferă să înregistreze pierderi decât să falimenteze industria minieră. Aceasta e prea importantă pentru a fi sacrificată, de dragul unui profit

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

aparent. 90% din energie vine din cărbune Marian BOBOC: Deci, spre deosebire de statul român, cel polonez ajută producţia internă de huilă. Lech Walesa şi Valeriu Butulescu Valeriu BUTULESCU: În Polonia, termocentralele, cât Toate acestea fac, pentru moment, neşi unităţile miniere (cu două, trei exceprentabilă exploatarea huilei. Dar se ştie ţii) sunt ale statului. La termocentrale, că această conjunctură se va termina în chiar şi la cele privatizate parţial, statul curând. Preţurile la petrol şi cărbune vor deţine pachetul majoritar de acţiuni. Miredeveni preţuri de piaţă, nu impuse polinele şi termocentralele reprezintă obiectic. De aceea, popoarele înţelepte nu se tive strategice, de care depinde grăbesc să-şi închidă minele. securitatea energetică a ţării. Trebuie Marian BOBOC: Dar noi le închidem… spus că 90% din energia Poloniei vine din Eolienele – doar de ochii Europei cărbune. Polonezii nu s-au încurcat cu Valeriu BUTULESCU: Aceasta este înţecentrale nucleare (periculoase şi imprevilepciunea politică românească a momenzibile), iar jucăriile eoliene (puternic subtului. Susţinută consistent de lobby-urile venţionate cu certificate „verzi”, altfel (forma unională a cuvântului şpagă) conspus, cu banii minerilor!), ocupă un loc curenţei. Vă repet. Energia eoliană e un nesemnificativ. paleativ, scump şi nesigur. Că vântul nu Subvenţie ba, ajutor da…. bate atunci când vrea domnul ministru. Marian BOBOC: Un coleg de partid de-al Marian BOBOC: În Polonia sunt centrale Dv. susţine sus şi tare că în UE nu se mai eoliene? poate subvenţiona producţia de huilă. Valeriu BUTULESCU: Foarte puţine! Mai Valeriu BUTULESCU: Subvenţia, ca sumă mult demonstrativ. Să se vadă că ţara e în fixă acordată pe tona de produs, nu se ton cu UE! Dar purtătorul principal de mai practică de multă vreme. În Polonia energie al Poloniei este şi va rămâne mult nu a existat niciodată. Dar sunt alte timp cărbunele. În ciuda pierderilor, euroforme de ajutor de stat. Bunăoară parlamentarii polonezi, asemenea celor susţinerea dotărilor, sau acoperirea din Germania, Cehia şi Slovacia, au votat pierderilor… recent pentru menţinerea termocentraleToate minele Europei au pierderi Marian BOBOC: Vi se pare normal ca sta- lor pe cărbune. Europarlamentarii din România au votat împotrivă. Inclusiv cei tul să acopere pierderile unor agenţi susţinuţi masiv de electoratul din Valea economici? Valeriu BUTULESCU: Germania face acest Jiului. Valea i-a votat ca să închidă minele? lucru, în mod continuu, de la război înMarian BOBOC: Vă referiţi la Daciana coace, susţinând financiar producţia de Sârbu, soţia ex-premierului Victor huilă indigenă. Nemţii, care sunt chiar o Ponta? putere în UE, au avut totdeauna aritmeValeriu BUTULESCU: În primul rând la ea. tica lor aparte. Ei ştiu că un miner, chiar Că a luat din Vale o căruţă de voturi. Dar pe pierderi, ţine două locuri de muncă şi la ceilalţi. Partidele din Vale ştiu doar profitabile, la suprafaţă. Trebuie spus de să se certe între ele pentru locuri în conla început că aceste pierderi în minerit siliile de administraţie. Atâta pot ele. La sunt, cel puţin în prezentul european, Bucureşti, audienţa lor e aproape zero. INEVITABILE! Pierderi mari au minele poMare păcat. A fost o vreme când probleloneze, dar şi minele din Germania, mele Văii Jiului aveau prioritate pe masa Cehia, Slovacia. Ele au la bază o conjunctură nefavorabilă. Huila a ajuns la un preţ guvernului. Cândva în Parlamentul României funcţiona o Comisie parlamentară istoric minim. Marii jucători mondiali imspecială pentru problemele minerilor. Am primă politica lor pe piaţa energetică. Se avut onoarea să fiu secretarul ei. încearcă, de câţiva ani, sufocarea exporAudienţă zero a sindicaliştilor tului rusesc de combustibili fosili, prin menţinerea unor preţuri foarte mici la pe- Marian BOBOC: Asta era pe vremea lui trol. În consecinţă, a scăzut mult şi preţul Cozma. Omul cu care dumneavoastră aţi la cărbune. Colac peste pupăză, minerii şi fost într-o relaţie conflictuală. termocentralele pe cărbune plătesc biruri Valeriu BUTULESCU: Ne-am şi războit, grele pentru emisiile de bioxid de carbon. dar am şi colaborat constructiv. Cozma a avut excesele lui, a sărit în repetate

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839


râmduri calul. Dar ştia să se bată pentru drepturile minerilor. Sindicaliştii de azi sunt dezbinaţi, preocupaţi în primul rând de luptele lor interne. Audienţa lor la Bucureşti, în probleme majore, seamănă cu a noastră, a politicienilor locali. E zero barat. Mineriadă cu… ouă Marian BOBOC: În Polonia au fost mineriade? Valeriu BUTULESCU: Au fost. Dar nu aşa bezmetice, ca ale noastre. Minerii s-au deplasat relativ civilizat la Varşovia. Au aruncat şi ei în sediul guvernului. Dar cu ouă, nu cu sticle incendiare. E adevărat, şi autorităţile poloneze au avut mai mult tact decât ale noastre. Au negociat permanent. Au făcut compromisuri. Nu s-au grăbit să scoată jandarmii şi scutierii în stradă… Cărbune de import, dar şi de export… Marian BOBOC: România importă cărbune, Polonia exportă... Valeriu BUTULESCU: Şi aici e un paradox. Polonia, deşi e un mare producător de cărbune, importă mult mai multă huilă decât România. Pe primele 9 luni ale acestui an, Polonia a cumpărat din străinătate 4,7 milioane tone huilă energetică. În aceeaşi perioadă a exportat 7,2 milioane tone, preponderent cărbune cocsificabil. Şi acest aspect subliniază respectul de care se bucură cărbunele în această ţară. Cel mai bun cărbune din Europa de Sud-Est Marian BOBOC: Totuşi, eficienţa exploatării huilei în Polonia este mai mare decât la noi… Valeriu BUTULESCU: Nu putem vorbi de eficienţă, câtă vreme şi ei au pierderi. E adevărat, pierderile lor specifice (raportate la tona de cărbune extras) sunt mult mai mici ca ale noastre. În acest an preţul mediu de vânzare al cărbunelui polonez a fost de 262 lei/ tonă, iar costul de producţie de 297 lei/tonă. Dacă ne raportăm la gigacalorie, lucrurile stau şi mai rău pentru noi, cărbunele lor fiind net superior ca putere calorifică (cca. 6000 kcal/ kg). Aşa a vrut Dumnezeu şi geologia. Ca Silezia să dispună de cărbune mai bun decât Valea Jiului. Dar şi aşa, cărbunele de Valea Jiului este cel mai bun din toată Europa de Sud-Est! Ar merita mai multă consideraţie… Termocentrala Paroşeni vs. cazane de ţuică Marian BOBOC: Credeţi că eventuala trecere a Termocentralei Paroşeni în subordinea primăriilor din Vale, agreată de fostul ministru Gerea, ar fi o soluţie? Valeriu BUTULESCU: Categoric, nu! Primăriile, cu tot respectul, au falimentat absolut toate firmele pe care au pus mâna. Patrimoniile gospodăriilor locale, transformate în „goscomloc-uri” au fost complet devalizate, sub administraţia primăriilor. Faptul că un ministru vrea să se scape de nişte obiective strategice, precum Termocentrala Paroşeni, oferind-o unor amatori de chilipiruri, arată neseriozitatea şi iresponsabilitatea timpurilor pe care le trăim. Marian BOBOC: Puteţi fi mai explicit? Valeriu BUTULESCU: Termocentrala Paroşeni va fi, foarte curând, odată cu finalizarea sistemului de desulfurare, cea mai modernă din sud – estul Europei. Va îndeplini înaltele exigenţe impuse de UE pe linie de mediu. E complet retehnologi-

8

www.zvj.ro vineri, 11 decembrie 2015

zată de japonezi şi de germani. Statul român a băgat în modernizarea acestei termocentrale un sfert de miliard de dolari USA! Este şi trebuie să rămână un obiectiv strategic al României. Cum s-o dau pe mâna băieţilor de la Strehaia? O vor transforma rapid în cazane de ţuică şi în palate cu zeci de turnuleţe. Aşa cum sa întâmplat cu mii de fabrici şi uzine „privatizate” în ultimul sfert de veac, în această ţară, în care hoţia a luat forme instituţionale... Cea mai productivă mină din lume Marian BOBOC: În Polonia există termocentrale private? Valeriu BUTULESCU: La bursă s-au putut cumpăra acţiuni, la termocentralele cu profit, desigur. Dar statul şi-a păstrat peste tot pachetul majoritar. Pentru că aprovizionarea cu energie a unei ţări nu este o joacă. Marian BOBOC: Dar mine private există în Polonia? Valeriu BUTULESCU: Câteva. Cea mai importantă este mina Bogdanka. Un fenomen. Izolată, undeva în Bazinul Lublin, departe de zonele concurente la (500 km de Silezia), mina dispune de straturi relativ subţiri, dar cu excelente condiţii geominiere (fără falii, aproape orizontale, fără intercalaţii, conţinut redus de cenuşă). Acolo mecanizarea merge din plin. Este cea mai productivă mină subterană de huilă din lume. Producţia de cărbune comercial (preparat) a acestei mine a fost, în anul 2014, de aproape zece milioane tone. Interesant. Această mină a fost propusă pentru închidere, în anul 1990. Dar s-a redresat. Dispune de cea mai modernă tehnică a momentului. Investiţiile acestei mine, în anul 2014, s-au ridicat la 100 milioane de euro. Am avut onoarea să-l cunosc pe directorul ei general, dl. Zbigniew Stopa. Dar, vă repet! Această mină excepţională este unică în peisajul european. Acum, datorită preţurilor scăzute la cărbune, chiar şi această mină înregistrează pierderi. Restul minelor poloneze se scaldă în pierderi şi datorii. Dar statul le înţelege situaţia de moment şi le ajută. Diferenţa de la 40 de miliarde la 40 de milioane. De euro Marian BOBOC: Cum aţi caracteriza abordarea mineritului de către statul polonez şi statul român? Valeriu BUTULESCU: O diferenţă colosală! Statul polonez, după 1990, a susţinut mineritul cărbunelui cu dotaţii de 40 de miliarde de Euro. Reţineţi! 40 de miliarde! De euro! În aceeaşi perioadă, statul român a acordat pentru dotări cca 40 milioane euro! Înţelegeţi? De o mie de ori mai puţin! Desigur, în absenţa dotărilor, mineritul nostru a acumulat pierderi, pe care ulterior statul nostru (ilogic, dar milostiv!) le-a anulat. Dar această practică nu a ajutat mineritul Văii, doar a cronicizat o boală. Boală care azi e în stadiul de metastază. Marian BOBOC: Deci, anularea datoriilor nu a fost o soluţie benefică. Valeriu BUTULESCU: Anularea datoriilor, în absenţa unor fonduri de dezvoltare, ne-a prelungit numai agonia. Un bolnav trebuie ajutat cu medicamente. Nu e suficient să-i dai întruna scutiri medicale. 95.000 de angajaţi Marian BOBOC: Câţi oameni lucrează în mineritul polonez? Valeriu BUTULESCU: Cca. 95.000 de

suflete… Marian BOBOC: Câţi sunt în subteran? Valeriu BUTULESCU: Atâţia câţi sunt necesari. În Polonia nu s-a întreţinut acest conflict între personalul din subteran şi de suprafaţă. Pentru bunul mers al unei mine sunt necesari şi mineri de front şi ingineri şi contabili şi lăcătuşi şi magazioneri şi portari. Vă pot spune doar atât. TESA în minele poloneze (dar şi personalul auxiliar) este de două ori mai numeroasă ca la noi. Pentru deservirea şi întreţinerea unor utilaje complexe e nevoie de personal numeros şi bine instruit. Marian BOBOC: Deci, au mult personal neproductiv. Valeriu BUTULESCU: Polonezii nu socotesc acest personal neproductiv. Este personal indirect productiv. Unii cred că producţie dă numai minerul care taie cu combina. Ceea ce e fals. Doamna aceea care facturează în birou producţia marfă este şi ea necesară. Fără munca ei, mina nu-şi primeşte banii. Aşa cred ei, la ei acolo, în Polonia. Noi, desigur, putem crede altceva. Similitudini muncitoreşti… Marian BOBOC: Au şi ei mulţi lideri sindicali? Valeriu BUTULESCU: Mai mulţi chiar decât la noi… Marian BOBOC: Aţi avut onoarea să fiţi primit de legendarul lider al Sindicatului „Solidaritatea”, fostul Preşedinte al Poloniei, Lech Walesa. Ştiu, dintr-un interviu anterior, că aţi discutat şi despre minerii Văii Jiului. Valeriu BUTULESCU: În Polonia, muncitorii din Şantierele Navale Gdansk au declanşat lupta anticomunistă, sub conducerea lui Lech Walesa. În România comunistă, primul protest muncitoresc anticomunist a fost susţinut de minerii de la Lupeni, în 1977. Acest aspect, acest paralelism i l-am reamintit domnului Lech Walesa. În final, cauza minerilor din Lupeni şi a muncitorilor de la Gdansk a triumfat. Comunismul a fost scos, şi din România, şi din Polonia. Dar, puţin mai târziu, Şantierul Naval Gdansk a intrat în faliment, şi azi este o ruină. Iar minele Văii Jiului sunt în colaps. Marii protestatari polonezi şi români, imediat după victorie, şi-au pierdut locurile de muncă. L-am întrebat pe dl. Walesa dacă crede că acest final este etic şi moral. Marian BOBOC: Şi ce a răspuns? Valeriu BUTULESCU: Lech Walesa a recunoscut că ei atunci nu au luptat pentru capitalismul sălbatic care guvernează azi în Europa Centrală şi de Est. În idealismul lor, luptau pentru o viaţă mai bună. Care viaţă, cel puţin pentru unii, s-a îmbunătăţit. Dar pentru acest succes, mulţi au rămas fără locuri de muncă. Istoria arată că, de regulă, revoluţiile îşi omoară copiii, dar şi părinţii… Exemplul polonez… Marian BOBOC: Credeţi că exemplul Poloniei este bun pentru România? Valeriu BUTULESCU: Polonia avea locul 1 în UE în ce priveşte absorbţia de fonduri europene, clasament în coada căruia se află Bulgaria şi România. Ar trebui să luăm exemplul lor. Până una alta, administraţiile noastre nu pot accesa nici măcar jumătate din banii care ni se cuvin! Iar în politica mineritului, Valea Jiului ar trebui să parcurgă paşii polonezi. Adică să se bată pentru cărbune. Din păcate, Bucureştiul are alte preocu-

pări. În modul cel mai evident, ne arată că nu sunt interesaţi de Valea Jiului. Eroismul minerilor de la Livezeni Marian BOBOC: Noul ministru (tehnocrat…) Grigorescu scria pe blogul său că avem prea puţini mineri în Valea Jiului. Valeriu BUTULESCU: Poate are dreptate. Dar Valea are nevoie, în primul rând, de tehnică minieră. La Livezeni se scoate cărbune cu o combină fabricată în urmă cu 50 de ani. E numai petice. În lipsa tehnicii, totul se transformă într-o mare improvizaţie. Riscant, de-a dreptul periculos într-un strat cu atâta metan, ca stratul 13. E incredibil că se întâmplă aşa ceva într-o ţară UE. Minerii muncesc din greu, cu eroismul, fac tot ce pot, dar cu asemenea dotări nu poţi avea productivitate. Sunt aduşi sâmbăta la lucru pentru că e nevoie de cărbune. Dar, cu asemenea productivităţi, creşte stocul de cărbune, dar şi mai tare cresc pierderile. Ne scufundăm din ce în ce mai adânc în nisipurile mişcătoare ale crizei. A greşi nu este minereşte… Marian BOBOC: Unde credeţi că s-a greşit? Valeriu BUTULESCU: Am avut cu toţii o abordare romantică, naivă. Am extins la maxim reţeaua de gaze, în loc să investim într-o termoficare pe cărbune. În acest fel, consumăm şi plătim gaze cumpărate (o parte din import), în vreme ce bogăţia noastră, cărbunele, zace la câteva sute de metri sub picioarele noastre. Apoi, când s-a pus problema retehnologizării, s-au lansat programe megalomane (100 milioane de euro, cu chinezii şi polonezii) din care nu s-a făcut nimic. Guvernanţii, cu mici excepţii, au tolerat acest minerit deficitar, ştergându-ne în mai multe rânduri datoriile. Dar „generozitatea” lor nu ne-a ajutat. Mecanismul perdant rămânea acelaşi şi pierderile se refăceau aproape automat. E la fel de adevărat, nici conducerile companiei, numite pe criterii preponderent politice, nu s-au obosit să facă ceva nou şi reformator. M-aş opri aici, deşi pe tema aceasta se pot spune multe… Cine plăteşte pentru trădare? Marian BOBOC: În final, poate aveţi vreun mesaj mai optimist... Valeriu BUTULESCU: Am crescut şi am trăit cea mai mare parte a vieţii mele în Valea Jiului. Vale pe care eu nu o pot disocia de cărbune. Acesta rămâne bogăţia ei fundamentală, care în decurs de aproape două secole, a transformat zona, din nişte cătune de păstori, într-o puternică aglomeraţie urbană. Nu mă pot resemna, nu pot să înţeleg. La câteva sute de metri sub picioarele noastre se află îngropate zeci de miliarde de euro. Şi noi, în plin secol XXI, nu putem să dezgropăm această comoară într-un mod eficient. Preferăm să ne îngropăm pe noi în şomaj, promiscuitate, sărăcie. Tot mai trag speranţe că politica globală se va schimba, că se va pune iar accent pe resursele proprii. Nu pot să accept că minele de cărbune din jurul Termocentralei Paroşeni se vor închide, iar termocentrala va produce electricitate şi căldură cu cărbune adus din Australia, de la 20.000 km distanţă. Cine face aşa ceva comite, nu doar o greşeală politică, ci un act de trădare faţă de interesele poporului român. Pentru aşa ceva, cândva, cineva va trebui să plătească.

INTERVIU

3


4

SPORT

Marcel Dobrică:

„A fost un an bun”

Echipa de popice Inter Petrila se poate lăuda cu faptul că are cel mai tânăr lot de jucători din Divizia Naţională, iar antrenorul Marcel Dobrică este optimist în ceea ce priveşte viitorul acestor tineri.

„Am cucerit anul acesta o medalie naţională, două de argint şi una de bronz, plus o medalie de bronz la Cupa României. A fost un an bun pentru noi, având în vedere că media de vârstă a echipei este de 20 de ani”, a declarat Marcel Dobrică, proaspăt premiat cu diploma de antrenor emerit pentru rezultatele deosebite obţinute cu echipa naţională a României a cărei antrenor este.

Fotbal-tenis

Merg la Gala Campionilor

După ce omul de afaceri Emil Părău a revenit asupra deciziei şi va sprijini în continuare din punct de vedere financiar echipa de fotbal-tenis a clubului Comexim „R” Lupeni, sportivii pregătiţi de Dima Druncea vor lua parte, sâmbătă, 12 decembrie, la Buşteni, la Gala Campionilor. În prezenţa ministrului sportului Elisabeta Lipă, vor fi premiaţi cei mai buni sportivi din ţară. Anamaria Gherghel, Mariana Lică, Ana Maria Rizescu, Letiţia Bivolaru, David Lică, Darius Pufu, Daniel Popovici, Raul Pobirci, Răzvan Vornicu vor trebui să fie prezenţi la acest eveniment organizat de către Federaţia Română de specialitate.

Cu „motor” devean,

Atacă Mondialele

Patru jucători ai liderei Ligii I de futsal, Autobergamo Deva, fac parte din lotul cu care naţionala României va juca meciurile din grupa de calificare la Campionatul Mondial „Columbia 2016”.

„Tricolorii” antrenaţi de fostul tehnician al grupării din Deva, Robert Lupu, vor întâlni Portugalia, Polonia şi Norvegia. Meciurile se vor

Pentru Minerul Uricani

desfăşura în sala din Povoa de Varzim, din Portugalia. Portarul Petrişor Toniţa şi jucătorii de câmp Szabolcs Manya, Adrian Pânzariu şi Cristian Matei sunt cei patru jucători ai liderei Ligii I convocaţi la prima reprezentativă de fostul lor antrenor şi coechipier, Robert Lupu. Alături de cei patru componenţi ai echipei Autobergamo, din lotul tricolor mai fac parte patru jucători de la campioana City'us Tg. Mureş, doi de la Informatica Timişoara şi câte unul de la FK Odorheiu Secuiesc, Dunărea Călăraşi şi Dunakecz FC (din Ungaria). Din păcate, România nu poate conta pe Florin Matei (Informatica Timişoara) şi Florin Ignat (Autobergamo Deva), doi dintre cei mai valoroşi jucători din campionatul intern, din cauza unor probleme medicale.

Tur de campionat slab

„Vom sprijini şi pe mai departe activitatea fotbalistică, pentru că prefer să-i ştiu pe copii la fotbal decât în cârciumi sau la jocurile de noroc”, a declarat primarul Dănuţ Buhăescu.

Minerul Uricani s-a chinuit în prima parte a campionatului, evoluţia de pe teren neridicându-se la nivelul aşteptărilor. Doar locul 12 din 14 participante este puţin pentru o echipă care altă dată se bătea pentru primul loc pe judeţ. Două victorii, două egaluri şi 9 înfrângeri reprezintă un bilanţ negru pentru uricăneni, care speră să mai dreagă busuiocul în returul de campionat. 15 goluri marcate, 33 de goluri primite şi o zestre de doar 8 puncte stau în faţa liniei de clasament a echipei ajutate de către Primăria Uricani şi în acest sezon. „Sprijin activitatea sportivă din oraş şi în mod firesc sportul rege, fotbalul. Mă bucur că aceşti copii au o zonă unde să se manifeste şi prefer să-i ştiu pe aceşti copii pe terenul de fotbal decât la cârciumi sau la jocurile de noroc. Nu le-am cerut rezultate deosebite, pentru că nici sprijinul nostru nu este unul consistent din punct de vedere financiar. Merită sprijinul nostru în continuare şi vom fi lângă antrenori şi jucătorii care sunt încă foarte tineri şi cred că aceasta este cea mai mare satisfacţie: faptul că tinerii au unde să-şi desfăşoare activitatea”, a declarat primarul din Uricani, Dănuţ Buhăescu.

facebook.com/ziarulvaiijiului


Pentru jucătorii de la „Sorii Junior’s Sport” Lupeni

Una caldă, alta rece…

Şcoala de Fotbal „Sorii Junior’s Sport” Lupeni, întemeiată de Sorin Corpadi şi Sorin Bejan în urmă cu trei ani, s-a aflat în faţa celui mai important examen. Campioană judeţeană la categoria copiilor născuţi în 2007-2008, echipa din Lupeni a reprezentat judeţul Hunedoara la etapa zonală a celei mai importante competiţii din România pentru această categorie de vârstă, „Memorialul Gheorghe Ene”.

Lupenenii au înregistrat o victorie, scor 2-0, cu Reşiţa, goluri reuşite de Bogdan Gugu şi Denis Polgar, şi o înfrângere la scor de neprezentare cu Atletico Arad: 30. Antrenorii Sorin Corpadi şi Sorin Bejan s-au declarat mulţumiţi de evoluţia echipei aflată în premieră la un asemenea turneu organizat de către Federaţia Română de Fotbal. „Au participat şase echipe, şi o spun cu mâna pe inimă că dacă am fi căzut în cealaltă grupă am fi jucat finala. Am căzut în grupă cu cea mai bună echipă, Atletico Arad, echipă finanţată de bunicul fotbalistului dinamovist George Ţucudean”, a declarat Sorin Corpadi. Mai mult decât atât, Alexandru Terciu a fost declarat ca fiind cel mai bun portar al competiţie, iar Marius

Şindea a fost remarcat de către oficiali ai Federaţiei Române de Fotbal. „Înseamnă foarte mult pentru noi premierea acestor fotbalişti care au fost remarcaţi datorită evoluţiei lor foarte bune. Cei doi sunt jucători promiţători, de care, cu siguranţă, veţi mai auzi”, a mai spus Sorin Corpadi. De altfel, valoarea jucătorilor de la „Fotbal Sorii Junior’s Sport” a fost deja remarcată şi de alte cluburi, sportivii fiind lăudaţi şi doriţi şi de către alţi antrenori. Eric Bărbat, Bogdan Gugu, Adrian Cindea, Adonis Rus, Denis Polgar sunt alţi fotbalişti talentaţi care promit pentru viitor. „Avem o selecţie pe care o organizăm la nivel de şcoli sau, pur şi simplu, doritorii de fotbal vin şi ne contactează. Încă mai avem izvor de talente la Lupeni şi sunt convins că aceşti copii nu se vor pierde, ci din contră, vor ajunge să evolueze la un nivel înalt. Părinţii sunt principalii susţinători. Ei îi sprijină şi financiar şi moral. Sunt receptivi la tot ceea ce facem noi acolo, lucru ce ne dă o mare încredere nouă, antrenorilor”, a afirmat Sorin Corpadi, care a dorit să

Şi la Petroşani

mulţumească Primăriei Lupeni care a acordat un sprijin financiar de 1.500 de lei pentru deplasare. Atletico Arad, Juventus Timişoara, Dinamic Craiova, CS Luceafărul Drobeta Turnu Severin, Mondo Reşiţa sunt echipele care au participat la competiţia „Memorialul Gheorghe Ene”.

Lotul de jucători: portar – Alexandru Terciu; fundaşi – Bogdan Gugu, Eric Bărbat; mijlocaşi – Adrian Cindea, Adonis Rus, Denis Polgar; atacanţi – Iuliu Moldovan, Vlad Mărcuş, Peter Orosz, Sebastian Tudor, David Petric, Cristian Fodor.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Proiect pentru persoane cu Sindrom Down

Fundaţia „Special Olympics” din Romania organizează, vineri, 11 decembrie 2015, la Petroşani, un eveniment sportiv organizat în cadrul proiectului „Dezvoltarea de abilităţi motorii la persoane cu Sindrom Down - etapă esenţială spre o viaţă independentă” - proiect finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Evenimentul sportiv se va desfăşura la Sala de Sport a Şcolii Gimnaziale „I.G.Duca” în intervalul orar 10:00-14:00. Activităţile propuse sunt: demonstraţie de iniţiere Motorie Timpurie şi competiţie de Gimnastică Unificată. La activitatea sportivă sunt aşteptaţi să participe, pe lângă persoanele cu dizabilităţi intelectuale, şi copii fără dizabilităţi din şcolile de masă şi care se antrenează alături de sportivii Special Olympics de la: Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Rudolf Steiner” Hunedoara, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Rudolf Steiner” Lupeni, Centrul de Pedagogie Curativă Simeria, Asociaţia de Voluntariat Casa Pollicino Petroşani, Asociaţia „Down” Valea Jiului şi de la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca”. Evenimentul sportiv este posibil şi datorită sprijinului acordat de ConsiliulJudeţean Hunedoara, care oferă cadouri sportivilor participanţi la Petroşani. Scopul proiectului „Dezvoltarea de abilităţi motorii la persoane cu Sindrom Down - etapă esenţială spre o viaţă independentă” este de a crea şi aplica un program de Iniţiere Motrică şi Timpurie în cadrul unui grup de copii cu sindrom Down si de a creşte gradul de interacţiune socială şi dobândire de abilităţi de viaţă independentă prin intermediul unui sistem de antrenamente şi competiţii de Gimnastică Unificată pentru copii şi tineri cu şi fără Sindrom Down. În cadrul acestui proiect, Fundaţia „Special Olympics” din România organizează antrenamente şi demonstraţii de Iniţiere Motrică Timpurie pentru 150 de copii cu Sindrom Down (vârsta: 2-8 ani), antrenamente şi competiţii de Gimnastică Unificată pentru 175 de beneficiari cu Sindrom Down şi 175 de beneficiari fără dizabilităţi, training-uri pentru specialişti care lucrează cu aceste grupuri pentru a facilita accesul membrilor familiilor la informaţie. Activităţile proiectului se implementează în Bucureşti, Braşov, Cluj, Craiova, Iaşi, Târgovişte şi în Valea Jiului, în perioada 1aprilie2014 - 31 martie 2016.

8

www.zvj.ro vineri, 11 decembrie 2015

SPORT

5


CMYK

6

ACTUALITATE

Conform scenariului…

filmând momentele cu telefoanele. Fumul dispare, încet-încet, iar după nici o jumătate de oră toată acţiunea ia sfârşit, nu înainte ca pe laterala clădirii teatrului, de la etaj, un pompier să se arunce pe imensa saltea pneumatică pregătită din timp de colegi.

Pompierii au jucat la teatrul „I.D. Sîrbu”

Detaşamentul de pompieri Petroşani, din cadrul ISU Hunedoara, coordonat de locotenent-colonelul Adrian Avram, a reuşit joi, 10 decembrie, să realizeze o adevărată demonstraţie de profesionalism într-un exerciţiu complex ce a vizat salvarea de vieţi omeneşti în caz de incendiu la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” Petroşani.

Foc, fum, panică…

La orele 12,00 fix, un fum înecăcios şi tulburător ieşea din interiorul teatrului. Câţiva trecători alarmaţi dau din cap a neputinţă. Nedumeriţi şi panicaţi, se uită întrebător la ce se întâmplă. Sirene ale pompierilor se aud după nici două minute de la apariţia fumului, două maşini, una de intervenţie în caz de incendii şi o salvare, poposesc imediat în faţa teatrului. În foarte scurt timp, din maşina de intervenţie coboară câţiva pompieri care intră în dispozitiv... Doar ordinele, scurte şi clare, sunt auzite. Furtunul de stingere este imediat îndreptat spre uşa teatrului, apoi, spre sala de spectacole. Luminile sunt stinse, în sală e o beznă totală, fum înecăcios cât cuprinde... În sală se aud

gemete de femei şi de bărbaţi. Alte echipe de pompieri şi de salvatori specializaţi dau buzna, dar foarte stăpâniţi totodată, după care încep să scoată oamenii, rând pe rând. Cei care pot merge, câteva zeci, sunt conduşi pe picioare. Ceilalţi, vreo zece-doisprezece, care sunt afectaţi de fum şi sunt aproape leşinaţi, sunt luaţi de subsuori şi conduşi afară din sala teatrului, unora punându-li-se imediat masca de oxigen. În câteva minute toate cele câteva zeci de persoane sunt evacuate din sală. În tot atât timp, cel puţin patru persoane sunt conduse pe targă la ambulanţă, după care la spital. În tot acest timp, numărul curioşilor creşte exponenţial pe trotuare, unii minunându-se, alţii făcându-şi cruce sau

Investeste in oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 AXA PRIORITARĂ 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de interventie 2.2 Prevenirea și corectarea parasirii timpurii a școlii Titlul proiectului: „DAR – Daruieste, Ajuta, Respecta” Cod contract: POSDRU/188/2.2/S/155547 Beneficiar: EPISCOPIA ORTODOXA ROMANA A DEVEI SI HUNEDOAREI Partener: INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN HUNEDOARA

Comunicat de presă Conferința de încheiere a proiectului DAR - Dăruiește, Ajută, Respectă ȱ ȱ ¡©ȱ ¦ ©ȱ ȱ ȱò ȱ ǰȱÉ ȱ ȱ ȱ ęȱ ǰȱò ȱ ȱj ȱ ȱ ô ȱ ǰȱÉ ȱ ȱ ȱ ǰȱ £ £©ȱ ǰȱŗŚȱ ȱŘŖŗśǰȱȱ ö ȱ ȱÉ ȱ ȱ ȱ Ǯ ȱ Ȯȱ © ò ǰȱ ©ǰȱ ©Ȅǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ É ȱ ȱ Ǯ ȱ Ȅȱ ȱ ȱ j ȱ ô ȱ ǰȱ É ¦ ȱ ȱ ȱŗŜǯřŖǯ ȱ ȱ ęȱ ö ȱ ȱ ȱ ȱ ǰȱ ȱ ö ȱ ȱ ȱ £ ȱ ȱ ȱ ŘŖŖŝȱ Ȯȱ ŘŖŗřǰȱ ¡ ȱ ©ȱŘȱǰǰ ȱÉ ©ô© ȱ ȱ ȱ ȱ ô ȱ ȱ ô ȱ Ȅǰȱ ȱ ȱ ȱ ö ȱŘǯŘȱǰǰ ȱò ȱ ȱ © © ȱ ȱ ȱ ò Ȅǰȱ É ȱ ȱ ȱ ȱ ęȱ ô ȱ ǯȱ ȦŗŞŞȦŘǯŘȦ ȦŗśśśŚŝǰȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ©ȱ ò ȱj ©ǰȱ ȱ ©ȱ ô ȱ ȱ ȱ ȱ ô ȱò ȱ ȱ ȱ ǯ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ É ȱ ȱ ò ȱ ȱ ŘŖŖȱ ȱ © ȱ ȱ ȱ ô ȱò ȱ ȱÉ ȱ ô ȱ ȱ ȱ ȱò ȱ ȱ ȱ ȱò ȱ ȱ ęȱ ȱ ô ȱ ȱ ȱ ȱǰǰ ȱ ȱò ©Ȅȱ ȱ ȱ ©ô ȱ ȱ ȱ ò ȱ ȱò ȱ ȱ ȱò ȱò ȱ ȱ ©ȱ ȱ ŞŖŖȱ ȱ ȱ Ěȱ ô ȱÉ ȱ ęȱ ǰȱ ȱ ¦ ȱÉ ȱŚȱò ȱŗŜȱ ǯ

facebook.com/ziarulvaiijiului

Exerciţiu ca la carte

Ce vedeţi mai sus este doar o simulare a unui incendiu, care are ca „actori” câteva zeci de persoane prinse captive de fumul înecăcios şi de panică în sala de spectacole. Din fericire, a fost vorba doar de un antrenament, numai că în condiţiile date ne-am putut da seama ce îngrozitor poate să fie un incendiu real. Totodată, ne-am dat seama încă o dată că la Petroşani avem un detaşament de pompieri profesionist, bine antrenat pentru situaţii de urgenţă, care în două minute a apărut la faţa locului cu primii oameni şi primele maşini! Este ceva şi faptul că în nici câteva minute au reuşit să evacueze răniţii spre maşinile dotate cu tot ce trebuie pentru acordarea primului ajutor. Ceea ce am văzut ne-a demonstrat că nu degeaba pompierii noştri câştigă bine meritate premii anuale pentru tot ceea ce fac. Aşa de bine s-a simulat acest exerciţiu, încât, mulţi curioşi, preţ de câteva minute, n-au ştiut că e vorba de un antrenament şi nu de un caz real. Meritoriu este şi faptul că poliţia locală a delimitat bine teritoriu, astfel încât exerciţiul să se poată desfăşura normal. Pe perioada desfăşurării evenimentelor pe strada principală au existat echipaje mixte de poliţie rutieră, formată din poliţişti de la poliţia municipiului şi poliţia locală.

Avram e mulţumit

La final, locotenent-colonelul Adrian Avram ne-a declarat: „A fost simulat un incendiu care s-a iniţiat la scena de spectacole, cu posibilităţi de propagare

a focului la sala de spectacole. Au existat în jur de 60 de persoane care trebuia evacuate, o parte din ele fiind evacuate pe picioare, deplasându-se singure, celelalte cu sprijinul echipelor de căutare-salvare, care au fost obligate să le identifice pe întuneric şi să le extragă în zona din afara pericolului. Exerciţiul s-a desfăşurat după scenariul stabilit, inclusiv evacuarea pe perna pneumatică a personalului nostru. Am

încercat să creăm condiţiile cât mai aproape de realitate, cu fum, lipsă de lumină şi cu personaje reale pe post de victime. Cred că exerciţiul şi-a atins scopul, am semnalat în cea mai mare parte lucruri bune, dar mai există şi lucruri la care mai e nevoie de lucrat, ca să fie cum ne dorim. Într-un cuvânt, pot să spun că exerciţiul, care a durat 40 de minute, şi-a atins scopul”.

35 de pompieri în acţiune

Mai trebuie adăugat faptul că la intervenţie au fost folosite patru maşini cu apă şi spumă, o maşină de salvare de la înălţime dotată cu autoscară mecanică, un Duster care are în dotare şi perna pneumatică şi o ambulanţă. Pe parcursul exerciţiului au intrat în rol în jur de 35 de pompieri şi de personal calificat în intervenţii ISU. Timpul de intervenţie la acest obiectiv a fost în jur de 5-6 minute de la momentul anunţului. După cum vă spuneam, primele maşini au ajuns după doar 2 minute şi 20 de secunde, ceea ce denotă un timp sub 5 minute de la momentul anunţului! Corneliu BRAN

Ospătar, încă un rând de mixtură asfaltică!

Ştim, este iarnă afară, dar temperaturile nu sunt chiar foarte scăzute, şi nici ninsoarea nu stă grămadă pe noi. Aşadar, a semnat contract cu o firmă de construcţii pentru realizarea de reparaţii cu mixtură asfaltică a străzilor Republicii - în faţa blocului 321, pe strada 6 August - între blocul 1 şi 2, şi în spatele blocului 7. Suma plătită pentru acest contract de reparaţii este de 32.487 lei, fără TVA. Nu a fost uitat nici DJ 709H, adică drumul Petrila-Jieţ 2. Şi aici se vor realiza reparaţii cu mixturi asfaltice. Valoarea achiziţiei în acest caz este de 60.068 lei, fără TVA, dar şi lucrările sunt de o mai mare anvergură. Sonia LIBERESCU

Face cinste primăria

Primăria Petrila şi-a numărat bănuţii din buget. La primărie nu este ca la persoana fizică: nu-i bine să te prindă Anul Nou cu bani în buzunar. Din contră, poartă ghinion. La primărie, dacă rămâi cu bani necheltuiţi înseamnă că nu eşti un bun manager. Banii neinvestiţi în achiziţii şi lucrări nu fac pui în viitor. Aşadar, tot ce a mai rămas la buget se investeşte. Primarul Ilie Păducel a ales să repare câteva străzi.


AsociaĹŁia OraĹ&#x;elor se ridică la luptă

Primarul Uricaniului vrea solidaritate hunedoreană, indiferent de culoarea politică, ĂŽmpotriva subďŹ nanĹŁÄƒrii administraĹŁiilor locale AsociaĹŁia OraĹ&#x;elor din România caută soluĹŁii pentru subfinanĹŁarea ce se prevede ĂŽn anul viitor, urmare a unor analize ce sunt deja la dispoziĹŁia tuturor membrilor, inclusiv a reprezentanĹŁilor oraĹ&#x;elor hunedorene. Primarii susĹŁin că proiectul bugetului de stat pe 2016 pune oraĹ&#x;ele româneĹ&#x;ti ĂŽn mare dificultate.

Sume diminuate, cu care primarii nu se descurcă

Conform analizei efectuate de AsociaĹŁia OraĹ&#x;elor din România (AOR), sumele alocate bugetelor locale ĂŽn proiectul bugetului de stat pentru anul 2016, din sumele din taxa pe valoarea adăugată alocate pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraĹ&#x;elor, municipiilor Ĺ&#x;i judeĹŁelor sunt mai mici Ĺ&#x;i decât sumele aprobate iniĹŁial ĂŽn 2015 (3.701.686.000 lei, comparativ cu aproximativ 3.269.120.000 lei), dar Ĺ&#x;i decât sumele aprobate pentru ĂŽntreg anul 2015 (3.701.686.000 lei, comparativ cu aproximativ 7.910.217.000 lei). ĂŽn exclusivitate pentru Ziarul Văii Jiului, DănuĹŁ Buhăescu, primarul oraĹ&#x;ului Uricani, a declarat că Ĺ&#x;i el a făcut o comparaĹŁie ĂŽntre cotele care le-a alocat Guvernul la nivel naĹŁional. „La ĂŽnceput de an 2015, la cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, iniĹŁial s-au dat 1.419.620.000 de lei, iar cu rectificările făcute, ĂŽn total s-a ajuns la 3.678.819.000 de lei. La celelalte sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale ĂŽn 2015, iniĹŁial a fost suma de 2.282.066.000 de lei, iar după rectificări s-a ajuns la 4.231.398.000 de lei.â€?, spune Buhăescu.

Atentat la subminarea activitÄƒĹŁii administraĹŁiilor publice locale?

ExplicaĹŁiile primarului din Uricani duc la concluzia că ceva nu este deloc ĂŽn regulă, mai ales la celelalte sume defalcate pentru echilibrare, ĂŽn condiĹŁiile ĂŽn care, deĹ&#x;i se prognozează o creĹ&#x;tere economică minimă de 4,1 la sută, administraĹŁiile publice vor primi doar 1.849.500.000 lei, cu mult mai puĹŁin decât ar fi normal. „Ce ĂŽnseamnă asta? Condamnă administraĹŁiile publice locale la subdezvoltare. Este un atentat la autonomia locală. Este un atentat la subminarea de fapt a activitÄƒĹŁii administraĹŁiilor publice locale care lucrează pentru cetÄƒĹŁeni. Nu pe noi (administraĹŁiile publice locale - n.r.) ne afectează, ci direct pe cetÄƒĹŁeni.â€?, a

mai spus DănuĹŁ Buhăescu.

Primăriile: obligaĹŁii multe, bani puĹŁini

Problema, pentru a ĂŽnĹŁelege mai bine, este aceea că, ĂŽn fapt, se discută despre iminenta imposibilitate a administraĹŁiilor publice locale de a se descurca, cu banii pe care ĂŽi vor primi, neputând să asigure serviciile publice locale care ĂŽi sunt date ĂŽn sarcină, vitale pentru cetÄƒĹŁeni. Mai mult, după cum se Ĺ&#x;tie, primăriile au fost ĂŽncărcate cu tot felul de obligaĹŁii, dar ĂŽncărcarea nu este susĹŁinută financiar de bugetul de stat. „Ni sau pus mai multe ĂŽn spate, de la poliĹŁia locală, cu elevii‌ multe, multe, multe. Grav este că sumele alocate vor fi mai mici. Se loveĹ&#x;te prin noi, prin administraĹŁiile publice locale, direct ĂŽn cetÄƒĹŁean. Tocmai ĂŽn anul ĂŽn care noi suntem pregătiĹŁi să depunem proiecte pe fonduri europene, să ĂŽncepem să accesăm fonduri europene unde avem o contribuĹŁie proprie.â€?, a mai spus primarul Uricaniului. DănuĹŁ Buhăescu se arată extrem de revoltat pe felul ĂŽn care este tratată administraĹŁia publică locală, pusă ĂŽntr-o situaĹŁie imposibilă: „În 2015 au fost cele mai echilibrate bugete până ĂŽn prezent. De ce a lovit (guvernul, prin buget, n.r.) ĂŽn administraĹŁiile publice locale, adică ĂŽn cetÄƒĹŁeni? Nu e normal. AĹ&#x;a văd tehnocraĹŁii? ĂŽnseamnă că este o decizie politică, ĂŽn spatele căreia nu Ĺ&#x;tim cine se află. Noi nu vrem să lovim ĂŽn guvern, ĂŽn nimeniâ€?.

Primarii merg să-Ĺ&#x;i ceară drepturile la BucureĹ&#x;ti

ĂŽn ultimă instanĹŁÄƒ, pentru a preveni intrarea ĂŽntr-un blocaj dificil de surmontat ĂŽn anul ce vine, primarii din AsociaĹŁia OraĹ&#x;elor din România sunt deciĹ&#x;i să ia taurul de coarne. „Am vorbit Ĺ&#x;i cu directorul AsociaĹŁiei OraĹ&#x;elor din România Ĺ&#x;i ĂŽmpreună cu primarii să ne organizăm să fim prezenĹŁi luni sau marĹŁi la Parlament, Ĺ&#x;i poate Ĺ&#x;i la Avocatul Poporului. Să mergem 50100 de primari din ĹŁară, să cerem drepturile cetÄƒĹŁenilor. Practic, sunt drepturile cetÄƒĹŁenilor, sunt impozitele care trebuie să ne revină nouă. Trebuie

„Facem apel la toĹŁi parlamentarii judeĹŁului, indiferent de culoarea politică - pentru că Ĺ&#x;i noi, primarii, vrem să ne organizăm indiferent de culoarea politică -, să apărăm ĂŽmpreună interesele cetÄƒĹŁenilor.â€?, ne-a declarat DănuĹŁ Buhăescu.

8

www.zvj.ro vineri, 11 decembrie 2015

să facem acest lucru ĂŽnainte de a se aproba bugetul.â€?, a precizat Buhăescu. Primarul din Uricani spune că membrii AOR sunt chiar pregătiĹŁi cu o propunere clară: „Am găsit o formula nouă ca alocările să fie date ĂŽn funcĹŁie de numărul populaĹŁiei localitÄƒĹŁilor pe un buget minim de funcĹŁionare. Pe sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale să ne dea ĂŽncă un miliard ĂŽn plus.

Mai mult, este comitetul de finanĹŁe care normal trebuie să se ĂŽntrunească – din el fac parte structurile asociative ale primarilor din oraĹ&#x;e, comune, municipii. N-am fost consultaĹŁi. Ei consultă doar strada... Pe noi nu ne-a votat numai strada, avem ĂŽn vedere toĹŁi cetÄƒĹŁenii. Suntem primii reprezentanĹŁi ai cetÄƒĹŁenilor.â€?, a mai spus primarul Uricaniului. Mihaela PETROĹžAN

DănuĹŁ Buhăescu, primarul oraĹ&#x;ului Uricani: „Din impozitul pe venit noi aveam 47 la sută ĂŽn trecut Ĺ&#x;i an de an s-a tot luat până am ajuns la 43 la sută. Mai e un lucru: impozitul din venitul pensionarilor, cota de 43 la sută, aĹ&#x;a scăzută cum este ea, nu ne-o dă nouă administraĹŁiilor locale, lucru cerut de-a lungul timpului. Am zis că trebuie să se dea ĂŽn fiecare localitate, ĂŽn funcĹŁie de contribuĹŁia fiecărui pensionar din localitatea unde el trăieĹ&#x;te. ĂŽn loc ca guvernul să le dea la administraĹŁiile locale, le-a luat de la municipiile reĹ&#x;edinĹŁÄƒ de judeĹŁ ĂŽn bugetul statutului. Nu ne mai dă nimic. Este dreptul nostru. Din toate părĹŁile sunt lovituri ĂŽn administraĹŁiile publice locale. De fapt, este o lovitură la adresa cetÄƒĹŁenilorâ€?.

InvesteÉ te ĂŽn oameni ! FONDUL SOCIAL EURIOPEAN Programul OperaÄŠional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 ² 2013 $[D SULRULWDUÄŒ QU Ă…&RUHODUHD vQYČĊČULL SH WRW SDUFXUVXO vieÄŠii cu piaÄŠD PXQFLLÂľ Domeniul major de intervenÄŠLH Âľ7UDQ]LÄŠia de la É FRDOÄŒ OD YLDÄŠÄŒ DFWLYÄŒÂľ 7LWOXO SURLHFWXOXL Ă…6WXGHQÄŠL DQFRUDÄŠL vQ UHDOLWDWHÂľ Cod contract: POSDRU/189/2.1/G/156053 Beneficiar: 8QLYHUVLWDWHD GLQ 3HWURÉ DQL

&2081,&$7 '( 35(6Ä‹

PetroÉ ani, 10 decembrie 2015

Universitatea din PetroÉ ani, ĂŽn calitate de beneficiar a implementat, ĂŽncepând cu data de 1 iulie 2015, proiectul POSDRU/189/2.1/G/156053, cu titlul Ă… 678'(1Ĩ, $1&25$Ĩ, Ă?1 5($/,7$7( Âľ Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat IDFLOLWDUHD WUDQ]LÄŠLHL GH OD É FRDOÄŒ OD YLDÄŠD DFWLYÄŒ D GH VWXGHQÄŠL vQVFULÉ L vQ 6LVWHPXO 1DÄŠLRQDO GH Ă?QYČĊČPkQW la 8QLYHUVLWDWHD GLQ 3HWURÉ DQL, ĂŽntr-un interval de 6 luni, cu un cost total eligibil de 338,484 lei. Proiectul a oferit VHUYLFLL GH FRQVLOLHUH É L RULHQWDUH SURIHVLRQDOÄŒ SHQWUX VWXGHQÄŠLL SDUWLFLSDQÄŠL É L D IDFLOLWDt realizarea de parteneriate cu companiile din UHJLXQH SHQWUX RUJDQL]DUHD GH VWDJLL GH SUDFWLFÄŒ Universitatea din PetroÉ ani a implicat ĂŽn acest proiect, ĂŽn cele É ase luni 150 de studenÄŠL DL )DFXOWČĊilor de É€tiinÄŠe É i de Mine ² specializÄŒULOH )LQDQÄŠH É L %ÄŒQFL ,QJLQHULD É L 0DQDJHPHQWXO &DOLWČĊLL (FRQRPLD &RPHUÄŠXOXL 7XULVPXOXL É L 6HUYLFLLORU ,QJLQHULD É L 3URWHFÄŠLD 0HGLXOXL vQ ,QGXVWULH &RQWDELOLWDWH É L ,QIRUPDWLFÄŒ GH *HVWLXQH ,QJLQHULD 9DORULILFÄŒULL 'HÉ HXULORU $GPLQLVWUDÄŠLH 3XEOLFÄŒ É L ,QJLQHULD 6HFXULWČĊLL vQ Industrie pentru consiliere É L RULHQWDUH SURIHVLRQDOÄŒ É i stagii GH SUDFWLFÄŒ vQ FDGUXO proiectului, ĂŽn companii din Valea Jiului. Stagiile de praFWLFÄŒ ale UniversitČĊLL GLQ 3HWURÉ DQL, s-au derulat ĂŽn perioada iulie ² septembrie 2015 iar DFWLYLWČĊLOH GH FRQVLOLHUH vQ SHULRDGD LXOLH ² decembrie. ĂŽn cadrul SURLHFWXOXL GH VWXGHQÄŠL DX EHQHILFLDW GH VXEYHQÄŠLL GH GH OHL GH VWXGHQÄŠL DX beneficiat de premii ĂŽn valoare de 500 de lei, GH VWXGHQÄŠL DX EHQHILFLDW GH SDFKHWH de produse pHUVRQDOL]DWH LQFOX]kQG É L JKLGXUL GH FDULHUÄŒ É L SUDFWLFÄŒ GH VWXGHQÄŠL DX SDUWLFLSDW OD WkUJXUL GH MREXUL É L RIHUWH DFDGHPLFH 5,8) 7LPLÉ RDUD É i Zilele Carierei 7LPLÉ RDUD GH VWXGHQÄŠL DX SDUWLFLSDW OD :RUNVKRS-XUL FX SDUWLFLSDUHD XQRU VSHFLDOLÉ WL de toS É L FDULHUH GH VXFFHV GH VWXGHQÄŠL DX SDUWLFLSDW OD sesiuni de comunicare eficientÄŒ, lucru ĂŽn echipÄŒ É i pregatire CV É i simulare interviu de angajare É L GH VWXGHQÄŠL DX IRVW HYDOXDÄŠL psihologic prin baterii de teste psihologice CAS É L DX IRVW ĂŽncKHLDW GH SDUWHQHULDWH GH SUDFWLFÄŒ 3URLHFWXO É L-D vQGHSOLQLW vQ SURFHQW GH SHVWH LQGLFDWRULL É L V-D UHXÉ LW R DEVRUEÄŠLH GH D IRQGXULORU HXURSHQH GH FLUFD &RQIHULQÄŠD ILQDOÄŒ a proiectului, GHGLFDWÄŒ SUH]HQWÄŒULL UH]XOWDWHORU SURLHFWXOXL va avea loc joi, 10 decembrie 2015, ora 13:00, OD VHGLXO 8QLYHUVLWČĊLL GLQ 3HWURÉ DQL VLWXDW vQ VWUDGD 8QLYHUVLWČĊLL QU FRUSXO % DPILWHDWUXO $ PersoanÄŒ de contact : prof. univ. dr. habil ing. Eduard Edelhauser Manager de Proiect email eduardedelhauser@upet.ro 8QLYHUVLWDWHD GLQ 3HWURÉ DQL ConÄŠLQXWXO DFHVWXL PDWHULDO QX UHSUH]LQWÄŒ vQ PRG REOLJDWRULX SR]LÄŠLD RILFLDOÄŒ D 8QLXQLL Europene sau a Guvernului României

reacĹŁii

7


8

ACTUALITATE

La Petrila s-a discutat despre

Protecţia şi educaţia copiilor afectaţi de migraţia pentru muncă

Joi, 10 decembrie, la sediul „Salvaţi Copiii” din Petrila a avut loc o conferinţă de lansare a unei campanii locale de promovare a serviciului de consiliere telefonică şi online şi de informare pentru părinţi, organizată de Salvaţi Copiii, filiala Hunedoara. Este vorba de noul serviciu help-line 0800.070.040 şi a platformei www.copiisinguriacasa.ro, dedicate părinţilor şi copiilor „afectaţi de migraţia economică, persoanelor în grija cărora rămân copiii, dar şi specialiştilor din domeniul protecţiei şi educaţiei, or al altor persoane interesate”.

Valeria Popescu amfitrion şi moderator al discuţiilor

„Protecţie şi educaţie pentru copiii afectaţi de migraţia pentru muncă în străinătate a părinţilor” a fost titlul tematicii prezentate joi la Petrila, iar preşedintele filialei Hunedoara al organizaţiei „Salvaţi Copiii”, doamna Valeria Popescu, a fost pe tot parcursul eevenimentului moderatorul punctelor de discuţie,

Sală arhiplină – semn bun (că ne pasă!)

În afară de cei amintiţi mai sus, am văzut în sala arhiplină, o serie de persoane cunoscute în Vale sau în Petrila, printre care îi amintim aici pe: procurorul Robert Scorţea, pe avocatul Cristian Tinca, pe Marinel Stana din cadrul poliţiei municipale din Petroşani, pe doamnele director Diana Zamfirache, Sorina Stana de la DGASPC Hunedoara, pe şefa DGASPC Petrila, Carmen Pădurean, pe şeful azilului de persoane vârstnice din Lonea, Doru Codrea şi, nu în ultimul rând, pe consilierul local liberal Doiniţa Bălănesc, consilierul local social-democrat Marius Heljiu. Să ne scuze multitudinea de medici, asistente medicale, profesori, voluntari din cadrul asociaţiei, prezenţi, dar cărora le cunoaştem numele mai puţin, dar îi amintim pe toţi aici că aşa se cuvine.

Mii de copii hunedoreni

Din statistica prezentată privind situaţia comparativă a copiilor „cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate” rezultă că în judeţul Hunedoara sunt înregistrate la D.G.A,S.P.C. Hunedoara un număr de 2.580 de copii, iar la I.S.J. Hunedoara un număr de 4.191 de copii. Foarte mulţi dintre aceştia sunt şi din Valea Jiului, iar semnalul de alarmă tras joi de „Salvaţi Copiii” trebuie privit ca un semnal de alarmă, dar şi ca un lucru care trebuie remediat. dar şi persoana care a prezentat audienţei în ce va consta campania locală de promovare a serviciului de consiliere şi de informare a părinţilor cu privire la obligaţiile ce le revin atunci când părăsesc ţara.

Costel Avram - „voluntar” cu acte-n regulă

Pe lângă reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Hunedoara prezenţi în sală, au mai luat cuvântul şi o serie de invitaţi, printre care îi amintim aici pe omul de afaceri lupenean Emil Părău, pe liberalul Costel Avram, dar şi alte câteva persoane, printre care medici de la Spitalul de Urgenţă Petroşani, sau din alte sfere de activitate. Toţi au subliniat importanţa muncii depuse de cei de la „Salvaţi Copii” din Petrila şi din toate zonele filialei hunedorene. În ceea ce priveşte problema de faţă, vorbitorii au subliniat faptul că, într-adevăr, aceşti copii care rămân singuri, doar în grija unor cunoştinţe, sunt afectaţi negativ din punct de vedere pshihic pe viitor, mai ales că mulţi dintre ei sunt părăsiţi temporar, pe perioade destul de lungi, la vârste destul de fragede, practic la o vârstă când ar avea nevoie de căldura părintească. Costel Avram a menţionat spre sfârşitul discursului susţinut că îi roagă pe cei de la „Salvaţi Copiii” să îl lase ca de două ori pe lună să facă voluntariat de-acum înainte la „Salvaţii Copiii” din Petrila, lucru acceptat pe loc de doamna preşedinte Valeria Popescu. „Da, vă dăm să semnaţi o adeziune de voluntar după acţiune, nicio problemă”. De altfel, lucrul acesta nu-i o noutate, Valeria Popescu a explicat că în repetate rânduri Costel Avram şi organizaţia liberală petrileană au sprijinit organizaţia, inclusiv financiar şi cu „generozitate”, după cum a subliniat doamna preşedinte.

facebook.com/ziarulvaiijiului

Ce spune legea şi ce fac mulţi părinţi?

Iar dacă avem legi în acest sens, ele trebuie şi respectate de părinţi. Pe care îi înţelege toată lumea, pleacă să câştige o leafă mai bună, toţi gândindu-se la familie, la copii. Dar pe de altă parte, nu poţi să-ţi laşi copiii cu lunile, cu anii, de izbelişte, în casă singuri, sau doar în grija unor vecini sau, sau a unor prieteni care îi mai caută din când în când... Legea spune clar că „părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, care urmează să plece la muncă înb străinătate, are OBLIGAŢIA de a notifica această intenţie serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu, cu MINIM 40 de zile înainte de a părăsi ţara”. „Notificarea va conţine, în MOD OBLIGATORIU, desemnarea persoanei care se ocupă de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părinţilor sau tutorelui, după caz”. Nu în ultimul rând, Legea NR. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, mai spune la articolul 104, aliniatul 3: „Confirmarea persoanei în întreţinerea căreia va rămâne copilul se efectuează de instanţa de tutelă...”. Or câţi procedează aşa? Din ceea ce susţin cei de la asistenţă socială, foarte puţin, la Petroşani doamna Cristina Mraz, şeful DAS, fiind chiar

intrigată de acest aspect într-o discuţie pe care am avut-o nu demult pe acest subiect.

Campanie concomitentă

În fine, încheiem acest material înştiinţându-vă că această campanie locală din judeţul Hunedoara efectuată de „Salvaţi Copiii”, filiala Hunedoara, cu privire la acest subiect delicat şi totodată destul de periculos pentru copiii şi tineri, va include organizarea de caravane, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, la care vor participa specialişti din cadrul organizaţiei „Salvaţi Copiii”, cu sprijinul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. De asemenea, periodic, vor fi organizate întâlniri cu părinţi şi persoane în grija cărora au rămas copii, dar şi alte întâlniri şi evenimente cu reprezentanţii serviciilor publice de asistenţă socială şi ale şcolilor din localităţile hunedorene, implicit şi din Valea Jiului. În aceeaşi perioadă, noiembrie 2015mai 2017, cât este stabilit programul, vor fi derulate evenimente identice şi în Bucureşti, Argeş, Braşov, Dolj, Caraş-Severin, Constanţa, Dâmboviţa, Neamţ, Iaşi, Suceava, Vaslui, Mureş şi Timiş. Corneliu BRAN


Pe cărări de munte

Începând din 2003, ziua de 11 deConcediul fiului meu cembrie a fost stabilită drept Ziua S-a dus la munte, la un lac – Internaţională a Munţilor. Desigur, E voluntar – în două serii, nu au scăpat de săgeţile epigramişCu saci de plastic şi bumbac Şi-a strâns o mare de mizerii. tilor nici munţii – sărbătoriţii de as(Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca) tăzi – cu toate pădurile, poalele şi peşterile lor. Dedic acest grupaj de Turistul la Buşteni epigrame tuturor celor care iubesc Doar Vârful Omu vrea să-l vadă, În rest mai toate rece-l lasă, muntele, în special verişorilor mei, Căci „Babe” vede-oricând pe stradă, Corina şi Gigi Leucă, membri ai Aso- Iar „Urlătoare” are-acasă. ciaţiei Schi Turism Montan PRO PA(Rodica Hanu-Pavel – Târgu Ocna) RÂNG, care participă la diferite Idilă horoscopică concursuri montane. Şi în acest an, Sus la munte, la izvor, la Campionatul Naţional „Ştafeta O idilă stă să moară: Munţilor”, desfăşurat în Masivul Pia- Fata e săgetător, tra Craiului, au reprezentat cu cinste Iar feciorul e… fecioară! (Emil Hanuş – Horodnic, Suceava) Valea Jiului. Opţiunile de concediu

De ar fi să le confrunte, Ea, de fapt, preferă mare, Dar ciobanii, sus la munte, Au ofertă mult mai tare! (Gheorghe Bălăceanu – Iaşi)

Piatra

Material ca piatra nu-i Şi-o coborâm din vârf de munţi, Să facem celor mari statui… Ori s-aruncăm în cei mărunţi. (Nicolae Bunduri – Braşov)

Promisiune

De mari distracţii amatoare, I-a zis cu lux de amănunte: Iubite, de mă duci la mare, Te poţi urca oricând pe munte. (Dan Căpruciu – Galaţi)

Unor iubitori de munte

Atraşi de o cabană carpatină Şi de senzaţii tari, necunoscute, Ei au urcat cu o telecabină Şi-au coborât cu nişte… paraşute! (Grigore Chitul – Bitriţa)

Ţară de vis

Suntem răsfăţaţi de soartă Şi de harnicii cârmaci: Munţii noştri aur poartă, Străzile – aurolaci. (Florina Dinescu – Ploieşti)

8

www.zvj.ro vineri, 11 decembrie 2015

Soţului alpinist E-ngrijorat de-o săptămână, Că i-a intrat o coardă-n mână, Dar n-o văd bine nici pe ea, De va intra în mâna mea… (Violeta Urdă – Bucureşti)

Drumeţie

Cu iubita-n pas agale Înspre Păltiniş s-a dus, Dar nu s-a oprit la poale, Ci mai sus! (Nicolae Mihu – Sibiu)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Destin

În viaţă, e o cărăruie Ce, uneori, spre culme suie. Dar după ce străbaţi o cale, Porneşte muntele la vale. (Virgil Petcu – Coţofeneşti, Prahova)

Plăcerile vieţii

Să nu zici că nu ţi-am spus: Desfătare dacă vrei, Caută la munte sus, Sau la poale… la femei. (Mihai Sălcuţan – Buzău)

Unor alpinişti îndrăgostiţi

Când au ajuns pe-o stâncă, sus de tot, Ea se-alintă, cu glasul ca un cânt: „Iubitule, mi-e cald de nu mai pot!...” Iar el se şi grăbi să-i facă vânt! (Vali Slavu – Aninoasa)

Luat la întrebări

Puştiu-mi puse o-ntrebare Numai bună să mă-ncrunte: Dacă muntele e mare, Cum de marea nu e munte? (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui)

UMOR ÎN HA... MAJOR

9


10

În judeţul Hunedoara

din judeţ

Cine face deszăpezire Conformându-se unui ordin venit de la guvern, Instituţia Prefectului – judeţul Hunedoara a făcut publice contractele de deszăpezire încheiate la nivelul judeţului nostru.

Autostrăzi şi drumuri naţionale

Pentru Autostrada A1, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Timişoara - Secţia de Drumuri Naţionale Deva a încheiat contract de deszăpezire cu Hidroconstrucţia SA. Perioada contractului este 24 noiembrie 2015- 31 martie 2016, iar valoarea fără TVA este de 7.218.915,04 lei. Pentru drumurile naţionale, DRDP Timişoara - Secţia de Drumuri Naţionale Deva a încheiat contract cu firma Eurosped SRL. Contractul a fost semnat pentru perioada 9 decembrie 2015- 31 martie 2016, iar valoarea este de 5.331.494 de lei fără TVA.

Drumuri judeţene

Consiliul Judeţean Hunedoara are încheiate contracte de deszăpezire pe patru zone, cu valabilitatea lor până la 31 decembrie 2015. Astfel, pe zona Deva - Brad - Păuliş va opera SC Trans Construct SRL Visca. Valoarea contractului este de 497.500 lei. Pe zona Haţeg - Hunedoara - Călan firma ce va efectua deszăpezirea este Drupo SRL Călan, valoarea contractului în acest caz fiind de 400.000 de lei. Operatorul din zona Orăştie este Viva Construct SRL Deva, valoarea contractului fiind de 298.500 de lei. În zona Văii Jiului operatorul este SC Comexim R SRL Lupeni, iar valoarea contractului este de 300.000 de lei.

Contractele marilor primării

Primăria Deva are încheiat un contract de deszăpezire în valoarea de 856.713,59 lei/ an cu SC Salubritate SA. Termenul de deszăpezire precizat în contract este de

facebook.com/ziarulvaiijiului

trei ani începând cu 1 ianuarie 2015. Deszăpezirea pentru sezonul rece 20152016 în municipiul Brad va costa 88.322 de lei, fără TVA, iar operatorul care a obţinut contractul este SC Activ Contrust SRL Buceş. În municipiul Hunedoara deszăpezirea va fi făcută de Proserv SA. Primăria Lupeni a încheiat un contract valabil până în iunie 2016 cu Prestcom Hercules SRL. Valoarea contractului este de 3.000.000 lei/ an şi include valoarea anuală a salubrizării şi deszăpezirii în municipiul Lupeni. În Petroşani, deszăpezirea va fi făcută de SC Eolian Energy SRL Haţeg. Contractul are o valabilitate de patru ani începând cu data de 1 septembrie 2014. La Vulcan deszăpezirea va fi făcută de Pregoterm SA, conform „Contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare prin concesiune” nr. 8/ 23.10.2009, care este încheiat pe o perioadă de 33 de ani. SC Edil Urban Serv SA va deszăpezi străzile din Petrila. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de 30 de luni începând cu data de 17 martie 2015 (societatea prestează mai multe servicii edilitare şi de salubrizare). La Simeria, pentru perioada 1 decembrie 2015 – 31 martie 2016, primăria a încheiat un contract în valoare de 50.000 lei cu SC Simprestutil SRL. Bucura Prest SA Haţeg, potrivit contractului încheiat cu primăria oraşului, face în perioada 20 mai 2013 – 19 mai 2018: curăţare manuală a zăpezii, la un tarif de 0,38 lei/ mp; curăţare mecanică a zăpezii pe căile publice (84 lei/oră); combaterea poleiului prin aşternerea manuală de material antiderapant (132 lei/tonă). De deszăpezirea din oraşul Călan se va ocupa firma Drupo. Tot Drupo va deszăpezi şi străzile din Geoagiu. În acest caz, valoarea contractului este de 62.192,36 lei şi a fost încheiat pentru perioada 8 decembrie 2015 – 30 aprilie 2016. La Uricani şi Orăştie, dar şi în mai multe comune din judeţ deszăpezirea se va face cu utilaje proprii ale primăriilor. Mihaela PETROŞAN

„Vintilă Horia – Literatură şi exil”

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează în ziua de 17 decembrie 2015, ora 1330, la Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva o manifestare cultural-educativă dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului Vintilă Horia. Sub genericul Vintilă Horia – Literatură şi exil vor fi prezentate viaţa şi creaţia acestui scriitor român, unul dintre marii reprezentanţi ai exilului românesc.

Vintilă Horia s-a născut la 18 decembrie 1915, la Segarcea. În 1923 se mută cu familia la Bucureşti, iar apoi la Râmnicu Sărat. Din cei mai fragezi ani a fost pasionat de poveştile cu haiduci, romanele de aventuri şi cărţile de istorie, de romanele lui Jules Verne. Mai târziu, în tinereţe, îi va descoperi pe Eminescu, Baudelaire, Cervantes şi Schopenhauer. În 1932, publică primul poem în revista „Vlăstarul” a Colegiului Naţional „Sf. Sava” al cărui absolvent a fost în 1933. A colaborat la cenaclul revistei „Gândirea”. Primul său volum de versuri, intitulat Procesiuni, a apărut în 1937, versurile vădind influenţe din Eminescu, Baudelaire, Blaga şi Macedonski. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti şi a fost licenţiat în litere al Universităţii Catolice din Paris. În iunie 1940, a fost numit ataşat de presă la Legaţia României de la Roma. În 1941 a obţinut o bursă de studii „Humboldt” în Austria şi, în 1942, sub regimul Antonescu, este numit ataşat de presă la Consulatul român din Viena. În august 1944, după ieşirea României din alianţa cu Germania, a fost internat, împreună cu soţia, în lagăre naziste din Germania, de unde englezii îl vor duce, în 1945, într-un lagăr din Italia. În România, va fi condamnat, în februarie 1946, la muncă silnică pe viaţă, degradare civică pe 10 ani şi confiscarea averii pentru „crima de dezastrul ţării” şi pentru că sar fi pus „în slujba hitlerismului şi fascismului”. Actul de acuzare a avut la bază unele articole publicate de Vintilă Horia în revista legionară SfarmăPiatră, în 1937 şi 1941. Începe epoca exilului în care va trăi până la sfârşitul vieţii (4 aprilie 1992, Villalba, Spania). După o perioadă petrecută în Argentina, ca lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Buenos Aires, se va stabili în Spania, la Madrid, în 1953. Timp de patru ani (1960-1964), a trăit la Paris. Aici, în 1960, a fost distins cu prestigiosul Premiu Literar Goncourt pentru romanul său Dumnezeu s-a născut în exil, scris în limba franceză, premiu care, însă, nu i s-a decernat. Unele ziare de stânga din Franţa (L’Humanité şi Les Lettres françaises) l-au acuzat de colaborare cu forţele de extremă dreaptă, iar autorităţile comuniste din România au pornit o amplă campanie de discreditare şi denigrare a scriitorului, acuzându-l de simpatii legionare. Scriitorul a fost nevoit să refuze acest premiu şi a părăsit Franţa. Revenit în Spania, Vintilă Horia a continuat să scrie, fiind una dintre cele mai proeminente figuri ale exilului literar românesc, cu o creaţie literară bogată. Opera sa a început să fie cunoscută în România doar după 1990. Prezentarea vieţii şi creaţiei lui Vintilă Horia va fi făcută pe baza unei ample documentări, cu atât mai mult cu cât acest scriitor nu este studiat în şcoală. În finalul prezentării, celor prezenţi în sală, cu precădere elevi de liceu, li se vor adresa întrebări din materialul audiat, iar cele mai bune răspunsuri vor fi răsplătite cu premii constând în diplome şi cărţi. Ioan Sebastian BARA


În Petroşani

Weekend cu caloriferele reci

Începând cu data de 12.12.2015, ora 0:00 se sistează furnizarea agentului termic către consumatorii din Municipiul Petroşani. Reluarea furnizării agentului termic la parametrii normali se va face în cursul zilei de 13.12.2015.

Având în vedere faptul că pe anumite porţiuni ale reţelei magistrale de termoficare din zona Aninoasa - Iscroni Livezeni au apărut pierderi de apă şi în perspectiva înrăutăţirii condiţiilor meteo pentru care prognoza din perioada următoare indică o scădere semnificativă a temperaturilor, conducerea CEH-SA a autorizat programul de oprire a

Magistralei Termoficare aferente Municipiului Petroşani. În acest sens, după înştiinţarea în prealabil a Prefecturii Judeţului Hunedoara şi a Primăriei Municipiului Petroşani, pentru a nu fi afectată activitatea didactică din cadrul a unităţilor de învăţământ (Universitate, şcoli, grădiniţe) şi pentru a evita oprirea Magistralei de Termoficare în condiţii meteo mult mai neprielnice, lucrările de intervenţie în vederea lichidării avariei se vor executa SÂMBĂTĂ, 12.12.2015, ÎN INTERVALUL ORAR 0:00 - 22:00. Mulţumim pentru înţelegere populaţiei şi consumatorilor din Municipiul Petrosani racordaţi la sistemul centralizat şi ne cerem scuze pentru disconfortul creat. Biroul de presă cEH-sA

DEcEsE

mica publicitate

• Angajăm în Ungaria la firme cu profil electrotehnic şi în industria metalurgică, muncitori necalificaţi, femei şi bărbaţi, cu începere imediată. Cazarea şi transportul gratuită! Cunoaşterea limbii maghiare NU ESTE obligatorie! Informatii :0753.102.268 ______________________________________________

• Selectăm, în vederea angajării, șoferi cu carnet C+E pentru TIR-uri frigorifice pe Comunitate. Interviurile pe 21 Decembrie în București la Hotel IBIS Gara de Nord, din Calea Griviței 143, Sector 1, de la orele 8 la 14. De asemenea, zilnic cu programare, la biroul Trota din Cluj, str. Baladei 2A. Se oferă condiții excelente. Obligatoriu documentația valabilă și fără antecedente penale și rutiere. CV și informații la soferitir@trota.ro sau 0740.295418. ______________________________________________ • Societate comercială angajează paznic pentru loc de muncă în Vulcan. Menționăm că suntem interesați de persoane cu domiciliul pe raza municipiului Vulcan. Relații la telefon: 0724.044.824 luni-vineri orele 8-16.

REALCOM PETROŞANI

vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 Piaţa centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de

carne de porc:

• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 13,80 lei • fleică porc - 12,00 lei • carne tocată - 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os 17,30 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 17,30 lei • costiţă porc cu os - 9,50 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei

*Preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. servire promptă, ireproşabilă!

8

www.zvj.ro vineri, 11 decembrie 2015

PIERDERI

mica publicitate

• Pierdut certificat constatator pentru punctul de lucru din Mun. Lupeni, Stațiunea Straja, Trup II, parcelele 95 şi 96, Jud. Hunedoara, emis la data de 22.12.2009 de către O.R.C de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru SC PEGAS ANDOLI SRL, cu sediul în Mun. Vulcan, Str. Coroesti nr. 65 A, Jud Hunedoara , având cod unic de înregistrare RO 26296318 şi număr ordine Registrul Comerţului J20/1180/2009. Il declar nul.

VÂNZĂRI

mica publicitate

• Vând telefon LG L70-D320n, alb, în stare foarte bună, preț 350 lei. Relații la telefon 0786.489599. ______________________________________________ • Vând două vaci, de 4 ani și de 3,5 ani, în Baru, sat Petros nr. 192, Todor Muntean. Preț negociabil..

AUTo

mica publicitate

• Vând Golf4 - 2001, motor 1.4 benzină, 150.000 km, ESP, închidere centralizată, climatronic, taxa plătitănerecuperată, ITP valabil până în noiembrie 2017, cauciucuri de iarnă. Preţ 2100 euro. Telefon 0765.612101.

DIVERSE

Afacerile tale trec printr-un punct sensibil, când chiar tu ai putea comite o infracțiune cu speranța că nu va lăsa urme. Dacă cinstea e mai presus de câștig, te va mustra conștiința.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Muncești mult, pentru că vrei să-ți faci dreptate într-o situație în care te simți defavorizat. Cineva s-a băgat în treburile tale și a dat peste cap ordinea corectă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

temeri.

Familiile Anuţoiu şi Lacataş îşi exprimă profundul regret provocat de trecerea în nefiinţă a distinsei doamne prof. Leţu Iuliana. odihnească-se în pace.

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

11

Nu te simți în largul tău. De obicei ești mai puternic, mai sigur pe tine, dar azi parcă te-au copleșit emoțiile, slăbiciunile, propriile

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Parcă nu te poți bucura pe deplin de evenimente excelente care se petrec în jurul tău. Tu ai încă unele dubii, nu ești sigur că e momentul potrivit pentru a celebra deja succesul.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu te lăsa copleșit de o stare emoțională negativă care îți dă târcoale azi. Peste câteva zile vei vedea că nimic din stările de acum nu va mai conta.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

E o zi ca de sărbătoare, în care ai motive de bucurie, de veselie, de optimism în compania unor persoane cu care te simți pe aceeași lungime de undă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Trebuie să faci ceva ca să scapi de pasa proastă care-ți dă târcoale. Caută-ți refugiul potrivit care să-ți distragă atenția de la motivele de supărare.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Cineva te stimulează să te implici într-o activitate nouă, care merită atenție, numai că interesul tău s-ar putea să se stingă repede, descoperind că roadele nu sunt chiar atât de interesante.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu te poți baza azi pe sprijinul unui prieten care a promis multe. Aiurea…. nu se ține de cuvânt.Nu a fost decât gura de el!

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

În mediul tău apropiat se sărbătorește un eveniment fericit și bucuria vă adună pe toţi la un loc. Se infiltrează și un nepoftit care strică atmosfera cu atitudinea sa agresivă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Se vorbește despre reguli încălcate sau abateri de la legi, cu riscul unor sancțiuni severe. Luptă pentru adevăr dar dacă ești totuși vinovat, recunoaște și repară de urgență!

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Finalul la care ai ajuns nu te bucură deloc, pentru că nu este rezultatul pe care l-ai visat. Luptă cu această stare, poate, poate...

HoRoscoP


CMYK

12

EDILITARE

Vulcan

PT 23 din Cocoşvar, la doi ani de la despărţirea de agentul termic

În noaptea de miercuri spre joi, punctul termic nr.23 de pe strada Pinului din Vulcan a fost readus la viaţă. Nu întru totul, fiindcă tensi… presiunea, pardon, agentului termic care i-a dezmorţit aparatele de contracurent nu a fost suficientă.

Nici caloriferele celor

branşaţi la acest punct termic mort de doi ani nu fost pătrunse de căldură. Mi-a spus asta prietenul Michi, din blocul de peste drum de şcoala neterminată de pe Parângului, care, mai toată seara zilei de miercuri, a făcut tureture la punctul termic. Acum, cum să zic, era de aşteptat ca, după atâta amar de vreme de inactivitate, ceva dinăuntru să se ducă naibii şi să nu mai răspundă la comenzi.

Aşa că, în jurul orei douăsprezece,

văzând o autospecială şi furtunuri de sudură întinse, am intrat şi eu, curios, în acest punct termic care a hibernat două ierni la rând. Înăuntru erau meseriaşi de la SC Termoficare Vulcan SA şi de la secţia de termoficare a SE Paroşeni. Dintre cei care, cu două zile înainte terminaseră montarea

celor patru conducte noi (turretur) de mai jos de sala de sport.

Costică, sudorul specialist

de la termocentrală, care odinioară a lucrat la răposata Edil Therma, le dădea indicaţii ajutoarelor sale, printre care şi inginerul Jitea, cum să-i ţină bucata de ţeavă pe care o perpelea cu autogenul. Da, mi-a confirmat domnul inginer de la Termoficare Vulcan, au fost ceva probleme, dar acum încercăm să le rezolvăm.

Primarul Gheorghe Ile infirmă zvonurile:

Revelionul Pensionarilor se ţine! În 10 decembrie, adică ieri, ar fi trebuit să înceapă înscrierile pensionarilor vulcăneni doritori să petreacă Revelionul 2015-2016 cu bani puţini. Cu numai 60 de lei, fiindcă restul, conform obiceiului locului, împământenit de ani de zile, îi dă Primăria Vulcan.

Numai că,

s-au plâns câteva cunoştinţe vârstnice ale mele întâlnite joi pe Bulevardul Mihai Vitezul, la Clubul Pensionarilor, loc în care trebuia să aibă loc înscrierea, au găsit un afiş. Pe care scria că nu se mai ţine revelionul, pentru că sala de la „Dincă” nu are autorizaţie ISU. Fireşte, câţiva au început să tune împotriva lui Ile, de parcă el ar fi trebuit să se ocupe de treaba asta.

În condiţiile astea,

fireşte că nu am mai stat pe gânduri şi l-am sunat chiar pe primar. Singurul capabil să-mi dea lămuririle necesare. Spre surprinderea mea, Gheorghe Ile a zis că nu ştia ce-i cu afişul acela. „Nu mă întreba pe mine, mi-a zis el, eu ştiu că se revelionul se ţine”. „Unde, mă rog?”, l-am întrebat. „La Dincă, unde altundeva!?”, a venit răspunsul primarului. Este posibil, aşadar, să fi existat probleme, dar care, iată, au fost rezolvate operativ.

Tot de la Ile

am aflat că înscrierile încep luni, 14 decembrie a.c. Întâietate vor avea pensionarii care, până acum, nu au făcut niciodată revelionul pe banii primăriei. Apoi, a rămas în picioare criteriul care-i avantajează pe cei care şi-au plătit dările locale în primele trei luni ale acestui an. Şi vârsta: solicitanţii trebuie să aibă de la 60 de ani în sus.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

facebook.com/ziarulvaiijiului


Uricani 2015 www.orasuluricani.ro

dEcEmbRiE 2015 4 pagini

Se difuzează

GRATUiT împreună cu Ziarul Văii Jiului

conţine hotărâri adoptate de consiliul Local al oraşului Uricani

HOTĂRÂREA NR. 29/2015

privind modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local Uricani nr. 19/2015 privind aprobarea închirierii prin licitaţie publică a pajiştilor (păşunilor alpine) din patrimoniul privat al Oraşului Uricani

Consiliul Local al Oraşului Uricani, Jud. Hunedoara; Analizând nota de fundamentare prin care se propune modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local Uricani nr. 19/2015 privind aprobarea închirierii prin licitaţie publică a pajiştilor(păşunilor alpine) din patrimoniul privat al Oraşului Uricani, văzând referatul întocmit de compartimentul de resort al primăriei si rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale consiliului local; În temeiul prevederilor art. 36, alin. 1 și 2, lit. “c” și alin. 5, lit. “b” și ale art. 45, alin. 1 şi art. 115 alin. 1, lit. “b” şi art. 123 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, modificată și completată ulterior,

HOTĂRĂŞTE:

ART. 1. Se modifică şi se completează art. 6, anexa nr. 1 şi anexa nr. 5 a Hotărârii Consiliului Local Uricani nr. 19/2015 privind aprobarea închirierii prin licitaţie publică a pajiştilor (păşunilor alpine) din patrimoniul privat al Oraşului Uricani, după cum urmează: - Art. 6. Se stabileşte suma minimă de pornire la licitaţie de 300 lei/ha/an şi pasul de licitaţie 20 lei. - Anexa nr. 1 şi anexa nr. 5 se vor modifica conform anexelor nr. 1 şi 2 la prezenta hotărâre. ART. 2. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara, Primarului Oraşului Uricani, Serviciului Administrarea Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Oraşului Uricani şi se aduce la cunoştinţa cetăţenilor prin publicare în presă şi afişare în locurile publice din oraş. Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 10 de voturi „pentru”. Uricani, la 30.03.2015 Preşedinte deşedinţă, MoraruVasile Daniel

Contrasemnează Flori Nelu-Dănuț

HOTĂRÂREA NR. 30/2015

privind modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local Uricani nr. 23/2015 privind aprobarea închirierii prin licitaţie publică a unor terenuri în suprafaţă totală de 20.000 mp aparţinând domeniului public al Oraşului Uricani, în vederea efectuării de lucrări de explorare a resurselor minerale

Consiliul Local al Oraşului Uricani, Jud. Hunedoara; Analizând nota de fundamentare prin care se propune modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local Uricani nr. 23/2015 privind aprobarea închirierii prin licitaţie publică a unor terenuri în suprafaţă totală de 20.000 mp aparţinând domeniului public al Oraşului Uricani, în vederea efectuării de lucrări de explorare a resurselor minerale, văzând referatul întocmit de compartimentul de resort al primăriei si rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale consiliului local; În temeiul prevederilor art. 36, alin. 1 și 2, lit. “c” și alin. 5, lit. “b” și ale art. 45, alin. 1 şi art. 115 alin. 1, lit. “b” şi art. 123 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, modificată și completată ulterior,

HOTĂRĂŞTE:

ART. 1. Se modifică şi se completează art. 2 şi art. 5 al Hotărârii Consiliului Local Uricani nr. 23/2015 privind aprobarea închirierii prin licitaţie publică a unor terenuri în suprafaţă totală de 20.000 mp aparţinând domeniului public al Oraşului Uricani, în vederea efectuării de lucrări de explorare a resurselor minerale, după cum urmează: Art. 2. Aprobă închirierea prin licitaţie publică a unor terenuri în suprafaţă totală de 20.000 mp aparţinând domeniului public al Oraşului Uricani, în vederea efectuării de lucrări de explorare (inclusiv exploatare experimentală) a resurselor minerale. Terenurile sunt identificate în planurile de situaţie care constituie anexa 2 la prezenta hotărâre. Art. 5. Se stabileşte preţul minim de închiriere la suma de 0,4 lei/mp/an. ART. 2. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului judeţului Hunedoara, Primarului Oraşului Uricani, Serviciului Administrarea Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Oraşului Uricani şi se aduce la cunoştinţa cetăţenilor prin publicare în presă şi afişare în locurile publice din oraş. Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 10 de voturi „pentru”. Uricani, la 30.03.2015 Preşedinte deşedinţă, Contrasemnează Moraru Vasile Daniel Flori Nelu-Dănuț


II

URICANI 2015

www.orasuluricani.ro

HOTĂRÂREA NR. 31/2015

privind aprobarea execuţiei bugetului local de venituri şi cheltuieli al Oraşului Uricani la 31.12.2014

Consiliul Local al Oraşului Uricani, Jud. Hunedoara; Având în vedere nota de fundamentare întocmită de Primarul Oraşului Uricani prin care se propune consiliului local aprobarea execuţiei bugetului local de venituri şi cheltuieli al Oraşului Uricani la 31.12.2014; Văzând raportul compartimentului de resort al primăriei şi raportul de avizare al comisie de specialitate a consiliului local; În conformitate cu prevederile Secţiuni nr. 4 art. 12 şi ale art. 57, alin. 1 şi 2 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, modificată și completată ulterior; În temeiul art. 36, alin. 1 și 2, lit. “b” și ale alin. 4 lit. “a” și ale art. 45 alin. 1 și 2, lit. “a” şi art. 115, alin. (1), lit. “b” din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, modificată și completată ulterior,

HOTĂRĂŞTE:

ART. 1. Aprobă execuţia veniturilor bugetului local al Oraşului Uricani la data de 31.12.2014, în suma de 27.810.951 lei, conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre, din care: - 9.744.447 lei la secţiunea de funcţionare; - 18.066.504 Iei la secţiunea dezvoltare. ART. 2. Aprobă execuţia cheltuielilor bugetului local al Oraşului Uricani la data de 31.12.2014, în suma de 28.669.173 lei, conform anexei nr. 2 la prezenta hotărâre, din care: - 9.742.007 lei la secţiunea de funcţionare, prezentată în anexa 3 la hotărâre; - 18.927.166 lei la secţiunea dezvoltare, prezentată în anexa 4 la hotărâre. ART. 3. Se aprobă execuţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, prezentate în anexele 5 şi 6 la hotărâre. ART. 4. Primarul Oraşului Uricani va aduce la îndeplinire prezenta hotărâre prin serviciile de specialitate. ART. 5. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului - Judeţul Hunedoara, Primarului Oraşului Uricani, Serviciul Economic al Primăriei Uricani, persoanelor interesate şi se aduce la cunoştinţa cetăţenilor prin publicare în presa locală. Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 10 de voturi „pentru”. Uricani, la 23.04.2015 Preşedinte de şedinţă, Moraru Vasile Daniel

Contrasemnează Flori Nelu-Dănuț

HOTĂRÂREA NR. 32/2015

privind aprobarea achiziţionării serviciilor de consultanţă, asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă, în fazele procesuale fond şi recurs, în legătură cu Dosarul civil nr. 2178/278/2015, fond, aflat pe rolul Judecătoriei Petroşani

Consiliul Local al Oraşului Uricani, Jud. Hunedoara; Având în vedere nota de fundamentare întocmită de Primarul Oraşului Uricani prin care se propune consiliului local să aprobe achiziţionarea serviciilor de consultanţă, asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă, în fazele procesuale fond şi recurs, în legătură cu Dosarul civil nr. 2178/278/2015, fond, aflat pe rolul Judecătoriei Petroşani având ca obiect acţiune posesorie în contradictoriu cu Strat Ioan; Văzând raportul compartimentului de resort al primăriei şi raportul de avizare al comisie de specialitate a consiliului local; În conformitate cu prevederile art. 1, alin (2), lit. “b” din OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte nor-

vineri, 11 decembrie 2015

mative şi ale art. 19 din OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 21 alin. (3) şi ale art. 36, alin. 1 şi 2, lit. “a” şi ale art. 45 şi art. 115, alin. (1), lit. “b” din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, modificată și completată ulterior,

HOTĂRĂŞTE:

ART. 1. Se aprobă achiziţionarea serviciilor de consultanţă, asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă, în fazele procesuale fond şi recurs, în legătură cu Dosarul civil nr. 2178/278/2015, fond, aflat pe rolul Judecătoriei Petroşani având ca obiect acţiune posesorie în contradictoriu cu Strat Ioan. ART. 2. Se mandatează Viceprimarul Oraşului Uricani, dl. Braia Corneliu să semneze contractul de consultanţă, asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă. ART. 3. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului - Judeţul Hunedoara, Primarului Oraşului Uricani, Serviciul Economic al Primăriei Uricani, persoanelor interesate şi se aduce la cunoştinţa cetăţenilor prin publicare în presa locală. Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 10 voturi „pentru”. Uricani, la 23.04.2015 Preşedinte de şedinţă, Moraru Vasile Daniel

Contrasemnează Flori Nelu-Dănuț

HOTĂRÂREA NR. 36/2015

pentru revocarea H.C.L. Uricani nr. 49/2014 privind aprobarea participării Oraşului Uricani la constituirea parteneriatului pentru înfiinţarea Grupului de acţiune locală „CHEILE SOHODOLULUI”

Consiliul Local al Oraşului Uricani, Judeţul Hunedoara; Având în vedere nota de fundamentare a Primarului Oraşului Uricani prin care se propune consiliului local să revoce H.C.L. Uricani nr. 49/2014 privind aprobarea participării Oraşului Uricani la constituirea parteneriatului pentru înfiinţarea Grupului de acţiune locală „CHEILE SOHODOLULUI”; În temeiul prevederilor art. 36, alin. 1 și ale art. 45, alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, modificată și completată ulterior,

HOTĂRĂŞTE:

ART. 1. Se revocă H.C.L. Uricani nr. 49/2014 privind aprobarea participării Oraşului Uricani la constituirea parteneriatului pentru înfiinţarea Grupului de acţiune locală „CHEILE SOHODOLULUI”. ART. 2. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului - Judeţul Hunedoara, Primarului Oraşului Uricani, celor interesaţi și presei. Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 13 voturi „pentru”. Uricani, la 23.04.2015 Preşedinte de şedinţă, Moraru Vasile Daniel

Contrasemnează Flori Nelu-Dănuț

HOTĂRÂREA NR. 37/2015

privind aderarea oraşului Uricani la ASOCIAŢIA „GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ - CHEILE SOHODOLULUI”

Având în vedere: • Prevederile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii cu modificările şi completările ulterioare; • Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013, Regulamentul de implementare (UE) nr. 808/2014 pentru stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului (UE) Nr. 1305/2013, Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 de comple-


www.orasuluricani.ro

vineri, 11 decembrie 2015

tare a Regulamentului (UE) Nr. 1305/2013, Regulamentul (UE) Nr. 1303/2013, Regulamentul Delegat (UE) nr. 480/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, Reglementările legislative privind implementarea axei LEADER în România, respectiv, art.61-65 din Regulamentul Consiliului nr.1698/2005 privind sprijinul acordat pentru dezvoltarea rurală prin FEADR art.37-39 al Regulamentului Comisiei nr. 1974/2006 ce stabileşte reguli detaliate de aplicare a Regulamentului Consiliului nr.1698/2005 şi punctul 5.3.4 din Anexa II a aceluiaşi regulament, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană a României şi Bulgariei (Anexa VIII privind dezvoltarea rurală) articolul 1, pct.1 b, din Decizia Consiliului nr.664/2006 de adaptarea Anexei VIII din Tratatul de Aderare a Bulgariei şi României din 19 iunie 2006, articolul 1, punct 3 din Regulamentul Consiliului nr.434/2007 de modificarea Regulamentului Comisiei nr.1974 /2006 privind normele de aplicare a Regulamentului nr. 1968/2005 al Consiliului, ca urmare a aderării Bulgariei şi României la Uniunea Europeană; • Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, Ghidul solicitantului Măsura 19 - Sub-Măsura 19.1 ”Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală” - Versiunea consultativă; • Prevederile art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Legii nr. 52/2003, privind transparența decizională în administraţia publică, Prevederile legii nr. 273/2006, privind finanţele publice; • Avizul favorabil al comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local; • Expunerea de motive la proiectul de hotărâre În conformitate cu prevederile art.11,12, şi 13 ale art.36 alin.(2) lit.e) şi alin.7 lit.(c), precum şi art.45 alin.(1) şi alin.(3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

HOTĂRĂŞTE:

Art. 1. Se aprobă aderarea oraşului Uricani judeţul Hunedoara, ca partener, la ASOCIAŢIA „GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ - CHEILE SOHODOLULUI”. Oraşul Uricani se angajează că nu va adera la niciun alt G.A.L. ce va implementa o strategie de dezvoltare locală cu finanţare prin PNDR 2014-2020 în afara ASOCIAŢIEI „GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ - CHEILE SOHODOLULUI”. Art. 2. Se aprobă plata unei sume de 10.000 lei reprezentând contribuţia teritoriului ORAŞULUI URICANI la constituirea patrimoniului ASOCIAŢIEI „GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ - CHEILE SOHODOLULUI”. Art. 3. Se mandatează d-na Markus Florina Ramona, să reprezinte legal oraşul Uricani în cadrul ASOCIAŢIEI „GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ CHEILE SOHODOLULUI”. Art. 4. Primarul oraşului Uricani, judeţul Hunedoara, împreună cu compartimentele din cadrul aparatului de specialitate al primarului vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. Art. 5. Prezenta hotărâre se va înainta: - Instituției Prefectului - judeţului Hunedoara, - Persoanelor interesate, - Primarului oraşului Uricani pentru ducerea la îndeplinire, - Se va afişa pentru publicitate. Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 13 voturi „pentru”. Uricani, la 23.04.2015 Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează Moraru Vasile Daniel Flori Nelu-Dănuț

HOTĂRÂREA NR. 38/2015

privind aprobarea încheierii unor contracte de acordare a unor finanţări nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes local

Consiliul Local al Oraşului Uricani, Jud. Hunedoara; Analizând nota de fundamentare a Primarului Oraşului Uricani și Vi-

URICANI 2015 III

ceprimarului Oraşului Uricani prin care se propune să fie aprobată încheierea unor contracte de acordare a unor finanţări nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes local, văzând procesul verbal al comisiei de evaluare și selecţionare a propunerilor de proiecte prin care se solicită acordarea de finanţări nerambursabile de la bugetul local; Având în vedere dispoziţiile Hotărârii Consiliului Local Uricani nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri privind regimul finanţărilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes local; În temeiul dispoziţiilor art. 36, alin. 1 și 2, lit. “d” și ale alin. 6, lit. “a”, pct. 5 și 6, precum și ale art. 45, alin. 1 și art. 115, alin. 1, lit. “b” din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, modificată și completată ulterior,

HOTĂRĂŞTE:

ART. 1. Aprobă încheierea contractelor de finanţare nerambursabilă aferente cererilor de finanţare depuse de următoarele structuri nonprofit: - Asociaţia Club Sportiv „Minerul Uricani” - cererea nr. 669/2/20.03.2015, pentru proiectul „Fotbalul - sportul tuturor”, pentru suma de 150.000 lei; - Asociaţia „Perla Retezatului” - cererea nr. 669/3/20.04.2015, pentru proiectul „Multiculturalitatea cale spre aplicarea subsidiarităţii la nivel de comunitate”, pentru suma de 20.000 lei. Suma va fi alocată din bugetul local al Oraşului Uricani pe anul 2015, cap. „Cultura, recreere și religie”. ART. 2. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului - Judeţul Hunedoara, Primarului Oraşului Uricani, persoanelor juridice interesate şi se aduce la cunoştinţă publică prin publicarea în presa locală. Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 10 voturi „pentru”. Uricani, la 23.04.2015 Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează Moraru Vasile Daniel Flori Nelu-Dănuț

HOTĂRÂREA NR. 43/2015

privind modificarea Programului de investiții pe anul 2015 Consiliul Local al Oraşului Uricani, Judeţul Hunedoara; Având în vedere nota de fundamentare întocmită de Primarul Oraşului Uricani prin care se propune să fie modificat Programul de investiții pe anul 2015; În conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, modificata si completata ulterior; În temeiul prevederilor art. 9, 10, ale art. 36, alin. 1 și 2, lit. ”b” și ale alin. 4, lit. „a” și ale art. 45 și art. 115, alin. 1, lit. „b” din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, modificată și completată ulterior,

HOTĂRĂŞTE: ART. 1. Aprobă modificarea Programului de investiții pe anul 2015 astfel cum este prezentat în anexa la hotărâre și nota de fundamentare privind oportunitatea și necesitatea efectuării unor cheltuieli asimilate investiţiilor. ART. 2. Aprobă întocmirea expertizei tehnice privind identificarea lucrărilor de întreținere ce trebuie executate la blocul 13, Str. Muncii, scările C, D si E. ART. 3. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului - Judeţul Hunedoara, Primarului Oraşului Uricani, Serviciului Economic al Primăriei Uricani şi se aduce la cunoştinţa cetățenilor prin publicare în presă și afişare în locurile publice din oraş. Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 10 voturi „pentru”. Uricani, la 19.05.2015 Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează Crișan Ion Flori Nelu-Dănuț


IV URICANI 2015

www.orasuluricani.ro

HOTĂRÂREA NR. 41/2015

privind aprobarea decontării cheltuielilor de transport pe luna martie pentru personalul didactic care își desfășoară activitatea la unitățile de învățământ din Oraşul Uricani, care a solicitat punerea la dispoziţie a unei locuinţe și căruia nu i s-a putut oferi locuinţa corespunzătoare

Anexa la HCL 41/2015

vineri, 11 decembrie 2015

Consiliul Local al Oraşului Uricani, Jud. Hunedoara; Analizând nota de fundamentare întocmită de Primarul Oraşului Uricani prin care se propune să fie aprobată decontarea cheltuielilor de transport pe luna martie pentru personalul didactic care își desfășoară activitatea la unitățile de învățământ din Oraşul Uricani, care a solicitat punerea la dispoziţie a unei locuinţe și căruia nu i s-a putut oferi locuinţa corespunzătoare; Având în vedere Hotărârea nr. 12/04.05.2015 a Consiliului de administraţie al Liceului Tehnologic “Retezat” Uricani; În conformitate cu prevederile art. 105, alin. 2, lit. “f” și ale art. 276 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 și ale Instrucţiunilor nr. 2/2011 privind decontarea navetei cadrelor didactice; În temeiul dispoziţiilor art. 36, alin. 1 și 2, lit. “b” și ale alin. 6, lit. “a”, pct. 1, precum și ale art. 45, alin. 1 și art. 115, alin. 1, lit. “b” din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, modificată și completată ulterior,

HOTĂRĂŞTE:

ART. 1. Aprobă decontarea cheltuielilor de transport pe luna martie, pentru personalul didactic care își desfășoară activitatea la unitățile de învățământ din Oraşul Uricani, care a solicitat punerea la dispoziţie a unei locuinţe și căruia nu i s-a putut oferi locuinţa corespunzătoare, conform anexei la prezenta hotărâre. ART. 2. Prezenta hotărâre se comunică Instituţiei Prefectului - Judeţul Hunedoara, Primarului Oraşului Uricani, Liceului Tehnologic “Retezat” Uricani şi se aduce la cunoştinţă publică prin publicarea în presa locală. Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 15 voturi „pentru”. Uricani, la 19.05.2015 Preşedinte de şedinţă, Crișan Ion

Contrasemnează Flori Nelu-Dănuț

HOTĂRÂREA NR. 40/2015

privind aprobarea listei cuprinzând persoanele cărora li s-au repartizat de către comisia socială constituită la nivelul Consiliului Local Uricani locuinţe cu chirie din fondul locativ de stat în luna mai 2015 Consiliul Local al Oraşului Uricani, Jud. Hunedoara; HOTĂRĂŞTE: Având în vedere nota de fundamentare întocmită de viceprimarul Oraşului Uricani prin care se propune sa fie aprobată lista cuprinzând persoanele cărora li s-au repartizat în luna mai 2015, de către comisia socială constituită la nivelul Consiliului Local Uricani, locuinţe cu chirie din fondul locativ de stat, văzând raportul de avizare al comisiei de specialitate a consiliului local si raportul compartimentului de resort al primăriei; În conformitate cu prevederile art. 30, alin. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii Locuinţei nr. 114/1996; În temeiul prevederilor art. 36, alin. 1 și 2, lit. “d” si alin. 6, lit. „a”, pct. 17 și ale art. 45, alin. 1 și art. 115, alin. 1, lit. “b” din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, modificată şi completată ulterior,

ART. 1. Aprobă lista cuprinzând persoanele cărora li s-au repartizat în luna mai 2015, de către comisia socială constituită la nivelul Consiliului Local Uricani, locuinţe cu chirie din fondul locativ de stat, prezentată în anexa care face parte integrantă din hotărâre. ART. 2. Prezenta hotărâre se comunică: - Instituţiei Prefectului - Judeţul Hunedoara; - Primarului Oraşului Uricani; - Compartimentului Tehnic; - Presei.

Hotărârea a fost adoptată prin vot liber exprimat, cu 14 voturi „pentru”. Uricani, la 19.05.2015 Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează Crișan Ion Flori Nelu-Dănuț


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook