CMYK
Ziarul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
împotriva LUI! ADEVĂRU
)
Nu există lege
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4142 lei 1$ = 3,8569 lei 1₤ = 5,9732 lei
vineri, 16 octombrie 2015 Anul VIII n nr. 1798 n 12 pagini n Preţ: 1 leu
Hotel Petroșani angajează urgent barmani-ospătari CV-urile se depun la recepția HP, iar relații se pot obține la telefon 0254.542801 și 0755.065182.
Ted Trans 2002 SRL angajează șoferi profesioniști pentru comunitate, salariu 1500-1800 de euro. Relații la telefon 0730.506.315, sau prin e-mail: contact@tedtrans.ro.
Joaca de-a managementul. Conducerea CEH SA: “S-a reuşit constituirea stocului de cărbune necesar furnizării agentului termic în Valea Jiului în perioada imediat următoare...”
După ce, în 10 octombrie a.c., Biroul de presă al CEH SA anunţa reluarea furnizării agentului termic în Valea Jiului abia din 30 octombrie (informaţia fiind oricum pusă sub semnul întrebării de stocurile absolut derizorii de cărbune), Aurelian Ghimpău, preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al CEH SA, a revenit joi cu informaţia că “s-a reuşit constituirea stocului de cărbune necesar furnizării agentului termic în Valea Jiului în perioada imediat următoare”.
În comunicatul pe care îl redăm integral la finalul acestui articol, Ghimpău mai arată că se va “urgenta finalizarea reparaţiilor necesare astfel încât să avem instalaţiile operaţionale pentru momentul în care condiţiile meteorologice vor necesita pornirea încălzirii”. Joaca de-a managementul, căci despre asta vorbim la nivelul CEH SA, impune o serie de comentarii, pe care le considerăm pertinente. În ciuda managementului absolut dezastruos, reprezentanţii PSD, UNPR şi ALDE la vârful şi în CA-ul CEH SA obţin în continuare venituri absolut nesimţite. Criza există, dar ea nu-i afectează în niciun fel pe ministrul Gerea, preşedintele Nistor (PSD Hunedoara), Vochiţoiu (UNPR Hunedoara), pe copreşedinţii ALDE de la nivel de judeţ, pe directorul general Floruţ, pe Ghimpău (preşedinte CA), pe Offenberg, Purcaru, Sîrbu Negrea şi Tudorache (membri CA pe linia PSD – UNPR – ALDE). Absolut imorală a fost şi decizia de a sista furnizarea agentului termic doar în Valea Jiului, nu şi la Deva, de parcă abonaţii serviciului de termoficare din Valea Jiului ar fi, pe motiv că nu se învecinează cu preacuviosul Nistor de la PSD Hunedoara, nişte ciumaţi. Mai puţin importanţi ca devenii... Comunicatul anterior nu vorbea despre lipsa stocurilor de cărbune. Prin cel de
joi, 15 octombrie, preşedintele CA al asigurarea stocurilor de cărbune ori în- picioare, concluzia permanent valabilă CEH SA ne-a anunţat că ar fi rezolvat o târzierea lucrărilor de reparaţii la ineste că, având minţile preocupate de problemă pe care, iniţial, nu a recustalaţiile operaţionale. Cum dl. veniturile colosale pe care le realinoscut că o are: stocurile de cărbune. Niculescu, specialistul în energie zează, responsabilii din minerit şi Joaca aceasta de-a managementul pro- impus de PSD Hunedoara la conduceenergie nu prea au chef să caute şi vivoacă, pe lângă disconfort şi nesigurea CEH SA, ca director general iar mai novaţi. Căci, se ştie, corb la corb nu-şi ranţă, chiar şi prejudicii. Pe fondul apoi ca director general adjunct / discoate ochii... anunţurilor făcute de CEH SA, adminis- rector Direcţia Energie, pică mereu în Cătălin DOCEA traţia locală de la Petroşani a programat investiții în Comunicat de presă. regim de urgență pentru dotarea unităților de învățământ cu centrale pe gaz, care să asigure alternativa în caz de avarie a sistemului centralizat de Consiliul de Administraţie al Societăţii Complexul Energetic Hunedoara este dedicat gătermoficare. La Vulcan, administraţia locală a contrac- sirii soluţiilor pentru rezolvarea problemelor CEH-SA şi reducerea impactului negativ al acestora la nivelul comunităţii locale. tat, zilele trecute, lucrări de modernizare a sistemului Prin eforturile concertate ale tuturor factorilor implicaţi s-a reuşit constituirea stocului de încălzire la sala de sport, de cărbune necesar furnizării agentului termic în Valea Jiului în perioada imediat următoare. valoarea contractului astfel În intenţia de a reduce pierderile generate de transportul agentului termic prin reţeaua încheiat ridicându-se la magistrală şi de a asigura un randament optim în beneficiul populaţiei, vom urgenta fi58.709,68 de lei plus TVA. nalizarea reparaţiilor necesare astfel încât să avem instalaţiile operaţionale pentru moDincolo de toate însă, acest mentul în care condiţiile meteorologice vor necesita pornirea încălzirii pentru unităţile joc de-a managementul are de învăţământ, agenţii economici, instituţiile publice şi consumatorii casnici abonaţi la o mare hibă: conducerea serviciile de termoficare din Valea Jiului. CEH SA uită, de fiecare Aurelian GHIMPĂU dată, să ne transmită şi o Preşedinte al Consiliului de Administraţie al S. CEH - SA listă de vinovaţi pentru ne-
Pregătiri pentru reluarea furnizării agentului termic în Valea Jiului
2
LA ORDINEA ZILEI
Vulcan
Semafoarele de la şcoli, jucării pentru copii
Ţin minte perfect că, atunci, în şedinţa de consiliu local, când cu proiectul referitor la semafoarele din preajma şcolilor, mi-am exprimat temerea că instalaţiile respective ar putea deveni tentante pentru copii şi după ce ies de la şcoală şi trec strada, în drum spre casă.
Atunci, ţin minte exact,
primarul m-a liniştit zicându-mi că nici vorbă de aşa ceva. Dar, iată, au trecut doar câteva zile de la punerea lor în funcţiune şi bănuiala mea s-a adeverit. Miercuri seara, în jur de opt şi ceva, pe strada Vasile Alecsandri, doi poliţişti locali
Destructurarea unui grup infracţional organizat cu „tentacule”
Joi, 15 octombrie 2015, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Mehedinţi au efectuat 12 percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Gorj, Sibiu, Mehedinţi şi în municipiul Deva, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. În cauză, spun anchetatorii, există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 20102013, 11 suspecţi, având calitatea de reprezentanţi legali (asociaţi, administratori, împuterniciţi) ai unui număr de opt societăţi comerciale, s-au constituit într-un grup infracţional organizat urmărind eludarea obligaţiilor fiscale şi obţinerea unor sume de bani, din activităţi ilicite, pe care le-au folosit în interes propriu sau pentru finanţarea activităţii societăţilor pe care le administrau. Suspecţii, prin acţiuni circumscrise fiscale, au dispus înregistrarea în contabilitatea firmelor controlate a mai multor facturi fiscale emise pe baza unor operaţiuni comerciale fictive (reprezentând cheltuieli cu achiziţia de materiale de construcţii, piese
)
Ziarul Vaii Jiului
şi componente auto etc.) în valoare totală de aproximativ 1.000.000 euro, pentru care au dedus ilegal TVA şi au diminuat artificial impozitul pe profit. Prin aceste operaţiuni fictive au prejudiciat bugetul general consolidat cu suma de 2.000.000 lei. Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate au fost supuse operaţiunilor de spălare a banilor toate aceste sume, prin efectuarea mai multor operaţiuni/ tranzacţii financiare, constând în depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de „rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăţilor, metodă prin care a fost disimulată adevărata natură a provenienţei şi circulaţiei banilor cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscal. La sediul DIICOT- Biroul Teritorial Mehedinţi au fost duse, în vederea audierii, 12 persoane. Acţiunea a fost realizată împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă. Acţiunea a fost realizată cu sprijinul organelor de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi şi jandarmi din cadrul IJJ Mehedinţi. (Mihaela PETROŞAN)
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 n J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
îi pândeau pe câţiva copii despre care primiseră informaţia că se joacă la semaforul de la Şcoala Gimnazială nr.4. Puradeii stăteau lângă semafor şi, când se apropia vreun autovehicul, apăsau pe butonul care face verde şi permitea traversarea pietonilor. Numai că ei nu treceau strada, ci fugeau amuzaţi în altă parte. Fireşte, pentru şoferii puşi în situaţia de a opri la roşu semaforului nu era deloc amuzant.
Normal că poliţaii
nu i-au prins pe poznaşi, fiindcă, vigilenţi, puştii se transferau şi-şi continuau meteahna la semaforul de la liceu. Nu-mi dau seama de ce nu s-au luat din start în
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
calcul asemenea situaţii. Eu unul am crezut că semafoarele sunt prevăzute cu senzori sau relee care le permit funcţionarea doar între anumite ore. Cum, de fapt, ar fi firesc. Cineva propunea ca intervalul acesta de timp să fie, de exemplu, între 7.00 – 15.00. Sau, mă rog, până la 18.00. Când nu mai sunt ore la şcoală. În rest, nu aş vedea motivul pentru ca semafoarele să funcţioneze. Să fie lăsată doar lumina galbenă intermitentă. Înspre orele târzii ale serii, ca să nu mai spun în cursul nopţii, sunt tot mai puţine persoane care trec strada. Şi, chiar dacă o fac, procedează cu mare atenţie. Gheorghe OLTEANU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ioan LASCU, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Daniela FILIMON, Robert BOGDAN şi Bogdan SOVAGO Administrativ / Publicitate: Oana CROITORU - 0735.727264 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Nu se lasă, pentru că are dreptate
Lorincz a ajuns la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
După ce s-a izbit de nepăsarea celor care-l ţin în braţe pe Bebe Nica şi nu a putut rezolva în discuţiile purtate cu conducerea CEH, Mihai Lorincz a reuşit să găsească la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării disponibilităţi şi posibilităţi de soluţionare unor încălcări grave ale drepturilor salariale ale energeticienilor şi ale minerilor
Liderul Sindicatului Liber
de la SE Paroşeni, sindicat nereprezentativ, din punctul de vedere al colegului de la Sindicatul „Muntele”, dovadă fiind necooptarea lui la negocierea Contractului Colectiv de Muncă al CEH, nu a fost, de la început, deloc împăcat că, prin introducerea „Actului Adiţional nr.2, înregistrat la ITM Hunedoara sub nr.7401/01.08.2014/08.-4.2015/31.07.2015 în cadrul Anexei nr.9 B.Sporuri cu caracter nepermanent acordate din fondul de salarii se introduce B3 care va avea următorul conţinut: B3, Spor pentru fidelitate (3). Sporul pentru fidelitate se calculează la salariul de bază, proporţional cu timpul efectiv lucrat în program normal de lucru. Sporul se anulează în luna în care timpul efectiv lucrat în programul normal este mai mic decât timpul de lucru programat, cu excepţia situaţiei în care salariatul s-a aflat în concediu de odihnă în baza programării aprobate” şi, prin urmare, se pierde un drept al angajatului.
În sesizarea făcută
la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Mihai Lorincz a atras atenţia asupra unei situaţii grave. Aceea ca, „la efectuarea concediului medical (spitalizare, tratament la domiciliu, operaţii, boli cronice etc.) şi în cazul reprogramării concediului de odihnă de către angajat, acestuia i se va aplica reducerea sporului de fidelitate pe întreaga lună, indiferent de numărul de zile de concediu medical”. “Concediul medical, argumentează, în continuare liderul sindical de la termocentrală, este un drept fundamental al angajatului, reglementat prin lege, necesar pentru menţinerea sănătăţii lucrătorilor într-un mediu sănătos şi respectarea normelor de sănătate şi de sănătate în muncă. Această măsură discriminatorie faţă de alţi angajaţi din sectorul de stat şi privat, de a fi penalizaţi financiar pe o lună întreagă, pune în pericol siguranţa în funcţionare a instalaţiei şi a celorlalţi salariaţi, deoarece salariatul evită recuperarea sănătăţii recomandată de medicul de familie sau de medicul de specialitate, pentru a nu i se reduce drepturile salariale, mai preciz sporul de fidelitate pe o lună întreagă”.
ţional. A făcut-o fiindcă „după discuţiile cu conducerea CEH nu am rezolvat această problemă şi, pe această cale, vă rugăm să analizaţi şi să luaţi măsuri pentru combaterea acestui element discriminatoriu faţă de angajaţii din cadrul SE Paroşeni şi CEH”. Răspunsul CNCD nu a întârziat defel. Petiţia sa a fost înregistrată cu numărul 5.513/24.08.2015 şi constituie, în prezent, dosarul nr.495/ 2015, repartizat, în vederea soluţionării, domnului Istvan Halle, membru în colegiul director. În 29 septembrie, Mihai Lorincz a fost chemat, în calitate de petent, la sediul acestei instituţii. „Domnul cu care am discutat, a declarat, pentru ZVJ, Mihai Lorincz, mi-a dat mari speranţe. Din start a fost de acord că este vorba despre o discriminare făcută atât energeticienilor, cât şi minerilor. Următorul pas este acela al obţinerii împuternicirii care să facă dovada faptului că-i reprezint şi pe colegii de la Mintia. Problema, m-a asigurat acelaşi domn, se va soluţiona mai rapid ca în instanţa de judecată. Situaţie în care rezolvarea ar dura mult mai mult timp, iar efectele negative ale menţiunii discriminatorii cuprinse în actul adiţional ar începe să-şi facă efectul!”. Gheorghe OLTEANU
În încheierea sesizării
Mihai Lorincz a explicat de ce s-a adresat acestui consiliu na-
8
www.zvj.ro vineri, 16 octombrie 2015
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Fotbal. Liga a IV-a. Etapa a VIII-a.
Arbitrii şi observatorii CSA Aurul Brad - Aurul Certej. Arbitri: Petru Voica (Deva); Corado Cîrstoiu (Deva); Roland Kelemen (Cristur). Observator: Stan Hanzi (Deva). AS Hercules Lupeni - Metalul Crişcior Brad. Arbitri: Daniel Thirt (Călan); Marius Bartoşiu (Hunedoara); Andi Igna (Sântuhalm). Observator Sever Bogdan (Deva). CSO Retezatul Haţeg - ACS Şoimul Băiţa. Arbitri: Cristian Lazăr (Petrila), Raul Bursuc (Lupeni); Sorin Corpadi (Lupeni). Observator: Petru Spărios (Hunedoara). CS Vulcan - ACS Minerul Uricani. Arbitri: Daniel Roman; Cosmin Danciu; Marius Danciu (toţi din Deva). Observator: Sorin Ciotlăuş (Deva). CS Inter Petrila - AS Gloria Geoagiu nu se dispută datorită neachitării de către AS Gloria Geoagiu a baremurilor de arbitraj. Alte amănunte în această pagină. ACS Victoria Călan - CNS Cetate II Deva. Arbitri:
Gimnastică
În cărţi pentru Mondiale Andreea Munteanu a devenit a patra gimnastă de la CNS „Cetate” Deva care are şanse de a face parte din lotul României la Campionatul Mondial din Scoţia.
Reamintim faptul că gimnasta Cătălina Ponor a anunţat că va rata competiţia, din cauza unei acci-
Radu Danciu (Orăştie); Leopold Herczeg (Băcia); Raul Popa (Hunedoara). Observator: Lazăr Kelemen (Deva). AS „U” Petroşani - CSM Jiul Petroşani. Arbitri: Emanuel Băiconi (Boiţa); C-tin Rogojină (Haţeg); Alex Rogojină (Haţeg). Observator: Remus Azamfirei (Vulcan).
Gloria Geoagiu – Inter Petrila
Sub semnul întrebării
Partida din cadrul etapei cu numărul opt, din Liga a IV-a la fotbal, dintre Inter Petrila şi Gloria Geoagiu nu a fost programată să se dispute de către Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara.
Motiv neprogramării îl constituie neplata datoriilor pe care Gloria le are către AJF. În cazul în care formaţia din Geoagiu va plăti datoria pe care o are până vineri seara, atunci meciul ar putea să fie programat. În caz contrar, Inter Petrila va câştiga la „masa verde” cu scorul de 3-0. Vicecampioana judeţeană, Hercules Lupeni, şi revelaţia actualului sezon, Metalul Crişcior, se vor afla faţă în faţă în cel mai interesant meci al rundei.
dentări. Cel mai probabil, Andreea Munteanu va fi rezerva echipei tricolore, în vreme ce Anamaria Ocolişan, Laura Jurca şi Andreea Iridon, toate de la clubul din Deva, pot fi titulare alături de Larisa Iordache, Diana Bulimar şi Silvia Zarzu.
Juniori D
Prinşi cu „cioara vopsită” Echipa de juniori D a clubului CS Hanzi Deva a fost sancţionată de Comisia de Disciplină a Asociaţiei Judeţene de Fotbal pentru folosirea a trei jucători neînscrişi în raportul de arbitraj la meciul cu CSO Retezatul Haţeg, din data de 27 septembrie.
Gruparea patronată de observatorul AJF Stan Hanzi a fost penalizată cu şase puncte în clasament, o amendă sportivă de 250 de lei şi cu pierderea meciului în cauză, la masa verde, scor 0-3.
Poate vă interesează…
Curs de arbitri Comisia Judeţeană a Arbitrilor Hunedoara organizează cursuri de formare pentru arbitrii de fotbal cu durata de 3 luni, perioada se întinde în intervalul 2 noiembrie 2015 – 3 martie 2016.
La FC Hunedoara – ASU Poli
Măsuri speciale Conform site-ului corvinul1921.ro, în şedinţa de organizare a meciului FC Hunedoara – ASU Poli Timişoara, s-au analizat măsurile de securitate necesare unei bune desfăşurări a evenimentului sportiv care va avea loc pe stadionul hunedorean. S-a decis astfel ca în ziua meciului accesul auto să fie strict interzis în in-
facebook.com/ziarulvaiijiului
Se pot înscrie la curs atât băieţi, cât şi fete, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani. Trebuie să fie apţi din punct de vedere medial. Dosarele se depun la sediul AJF Hunedoara în data de 26 octombrie la Petru Spărios. Dosarele trebuie să conţină: cerere de înscriere, fişă cu datele personale, cazier, fişă medicală, copie după cartea de identitate, certificatul de naştere şi actul de studii absolvite. cinta stadionului „Michael Klein”. Fac excepţie autospecialele Ambulanţei, Pompierilor şi forţelor de ordine, precum şi autocarele cu care se vor deplasa suporterii timişoreni. Poarta de acces în perimetrul stadionului dinspre bulevardul Mihai Viteazul va fi închisă şi păzită de către forţele de ordine detaşate la eveniment. Drept urmare, îi invităm pe toţi cei care au legătură cu acest meci de fotbal să ia în calcul deplasarea pietonală înspre şi dinspre stadion.
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
Fostul jiulist Ion Radu:
„Am fost vândut pe 1000 de kg de carne de porc pe vremea când jucam la Jiul” • La 46 de ani se află în plină activitate fotbalistică
plecat la Alexandria unde am şi promovat în Divizia B”. Vă reamintim una dintre echipele de aur ale Jiului: Toader – Baicea, Bivolaru, Toni Sedecaru, Mircea Cristescu, Tudorache, Cioabă, Ion Radu, Cristi Puşcaş, Matincă, Neiconi.
Nu se lasă
Antrenor şi totodată jucător la echipa din liga a IV-a, CS Vulcan, Ion Radu este una dintre figurile emblematice ale fotbalului din Valea Jiului.
Are la activ 105 meciuri
jucate în Liga I la Jiul Petroşani şi la Selena Bacău, 10 campionate în liga secundă şi 4 goluri marcate în prima ligă din postura de mijlocaş. Ion Radu a făcut parte din echipa Jiului care a reuşit o promovare de poveste în anul 1996 împotriva Forestei Fălticeni. Pe atunci, stadionul Jiul fremăta sub presiunea a 40.000 de împătimiţi ai fotbalului, iar Jiul promova pe prima scenă. Ion Radu a fost unul dintre jucătorii preferaţi ai lui Miron Cozma. Despre acele vremuri vorbeşte şi acum cu nostalgie: „Am mers la fotbal ca orice copil, de la vârsta de şase ani. Tatăl meu nu era de acord pentru că îmi rupeam prea des adidaşii. Nu m-a încurajat niciodată pe faţă. Din contră, îmi
8
www.zvj.ro vineri, 16 octombrie 2015
spunea că dau cu dreptul în stângul, dar în sinea lui era mândru cu ceea ce realizasem eu. Am jucat şase ani la Jiul şi au fost ani frumoşi pentru mine. Regret ceea ce se întâmplă, acum, acolo. În urmă cu trei ani, am ajutat şi eu Jiul din postura de jucător şi antrenor, dar nu mai puteam rămâne pentru că la Vulcan mi s-a oferit o situaţie financiară mai bună. La Jiul jucam gratis”. Pe vremea lui Miron Cozma avea un salariu de 1.500 de mărci. Ion Radu, care uneori mai fugea din cantonamente, vorbeşte şi despre perioada în care a fost vândut pentru 1.000 de kg de carne: „Eram la Jiul. Am avut un conflict cu antrenorul de atunci, Dorel Maria, dar şi cu preşedintele Cătuţi. Atunci am ales să plec în liga a treia, la Alexandria, unde era implicat omul de afaceri Ioan Niculae. Jiul trebuia să ia pe mine 10 milioane de lei, dar Alexandria le-a dat 1.000 de kg de carne. Ştiu că Jiul avea nevoie de mâncare pentru că regretatul George Boboc mergea cu plasa de un leu la piaţă şi aducea carne. Nu pot spune că m-a deranjat tranzacţia făcută, pentru că eu vroiam să plec. Un alt mare jucător al Jiului, primul convocat la naţionala de juniori, Sorin Henzel, a fost vândut pe două echipamente de joc, iar un alt jucător - pe maşini de îngheţată. În anul acela când am
Ion Radu a marcat în acest început de campionat un gol şi nu renunţă la ideea de a juca: „Cât timp mă mai ţin ligamentele şi pot să intru să ajut echipa o voi face. Nu am avut un început foarte bun de sezon, dar sper să ne revenim pe parcurs. Nu am de gând să mă las pentru că din lipsă de jucători o iau mereu de la capăt”.
Maier - antrenor second
De curând, jucătorul de 25 de ani de la CS Vulcan, Răzvan Maier, este şi antrenor secund, fiind mâna dreaptă a lui Ion Radu. „Este un jucător tânăr şi care poate face ceva în meseria de antrenor. Are multe de învăţat, aşa că nu am ezitat să fie cu mine pe banca tehnică”, a mai spus Ion Radu.
SPORT
5
CMYK
6
ACTUALITATE
Relatare de la şedinţa pensionarilor În sala de la Casa de Cultură a Sindicatelor „Ion Dulămiţă” din Petroşani unde se întrunesc membrii Asociaţiei Pensionarilor Minieri „Valea Jiului” a avut loc joi, 15 octombrie o şedinţă. La care au participat consilieri locali, pensionari, membrii ai unor organizaţii de partid de pe raza municipiului şi primarii Gheorghe Ile şi Ilie Păducel.
Invitaţi speciali cu… „greutate” Ion Hortopan, preşedintele asociaţiei, i-a prezentat la începutul şedinţei pe toţi invitaţii speciali prezenţi sau care au ajuns ulterior: vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, doamna Vetuţa Stănescu; directorul Casei Judeţene de Pensii, Ilie Toma; directorul general al SNÎMVJ, Aurel Anghel; directorul general al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., şi şeful PNL Petrila, Costel Avram; senatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiţoiu. Ordinea de zi a fost clară, şase puncte importante fiind dezbătute şi comentate de către preşedintele Ion Hortopan, stabilite de pensionari în şedinţele anterioare. Apoi, au urmat la cuvânt invitaţii, fiecare dintre aceştia comentând problema sau ideea pentru care s-au aflat în sală în faţa acestor oameni. „Facilităţi”, „drepturi”. Veşti bune de la Bruxelles. Primul punct la care Ion Hortopan a făcut referire a fost cel legat de „facilităţile pensionarilor minieri din Valea Jiului”, recâştigate pe un termen de trei ani. „După câteva intervenţii cei aproximativ 10.000 de pensionari vor primi aceste facilităţi, că aşa le spune acum de când cu UE, facilităţi, nu cum le spuneam noi, gratuităţi sau drepturi…”, a subliniat Ion Hortopan. Şi directorul general Aurel Anghel a luat cuvântul tot pe această temă, reluând vestea bună dată de Ion Hortopan, pedalând în discurs pe faptul că notificarea va veni în regulă pentru acest subiect de la Bruxelles, mulţumindu-i pentru impli-
care, printre alţii, şi lui Gabriel Lungu, ministrul secretar de stat de la Ministerul Muncii.
Punctul al doilea a fost legat de pensiile pentru pensionarii minieri şi nu numai, aici intrând şi „categoriile de siderurgişti sau metalurgişti”, cum susţinea Ion Hortopan şi cum, mai apoi, a confirmat şi directorul Casei Judeţene de Pensii, Ilie Toma. „Timpul nu este, din păcate, cel mai bun aliat al nostru şi asta i-am spus-o şi doamnei ministru Rovana Plumb în două rânduri, aici la Petroşani şi la Camera Deputaţilor. Din datele pe care le avem, 811 pensionari minieri, din circa 23.000 au decedat în ultimul an. Trebuie rezolvată cât mai repede şi pensionarii cu peste 35 de ani de muncă în sistemul minier să primească pensia în mod special şi constituţional”, s-a adresat pe acest subiect, printre altele, preşedintele pensionarilor celor prezenţi. Tot Ion Hortopani a făcut referire şi a cerut reglementarea cerinţelor pensionarilor minieri din această asociaţie, cererea dumnealor fiind ca punctul de pensie să reprezinte 45% din salariul mediu brut pe economie. Au mai fost atinse subiectele legate de mărirea pensiilor pentru cei din grupele speciale de muncă, unde intră şi cei care au lucrat în sectoarele de producţie din subteran, de petiţia trimisă parlamentarilor de către asociaţie, inclusiv parlamentarilor hunedoreni, plus alte chestiuni „tehnice”, cum le spunea Ion Hortopan, toate acestea fiind găzduite şi în alte dăţi, pe larg, de cotidianul nostru, de aceea nu vom mai da alte amănunte că se cunosc, iar important este ca ele să ajungă la cei care pot lua decizii în rezolvarea lor.
Căldura, bat-o vina… Un ideal al oamenilor acestei ţări care au participat la evenimentele din 1989, a fost legat şi de lipsa căldurii din apartamente şi instituţii. Singura persoană care putea vorbi de acest subiect din sală a fost Aurel Anghel. Directorul Aurel Anghel a făcut referire doar la SNÎMVJ, societatea care are în componenţă trei mine aflate pe închidere, care, culmea, merg mai „ceas” în ceea ce priveşte producţia de cărbune decât aşa numitele „mine viabile” „Din punct de vedere al SNÎMVJ, noi ne facem planul de producţie stabilit, ba chiar l-am şi depăşit, iar în continuare vom da către Termocentrala Paroşeni 1.500 de tone de cărbune pe zi. Chiar dacă avem personal mai puţin, vom menţine producţia, ba chiar o vom şi depăşi, iar din punctul nostru de vedere noi ne facem treaba”, a concluzionat Aurel Anghel, în aplauzele pensionarilor.
Două doleanţe de reţinut Vom sări peste punctul patru, de pe ordinea de zi, şi punctul culminant al şedinţei, „apa şi preţul apei”, urmând să-l reluăm după finalizarea subiectelor de pe ordinea de zi. Punctul 5 a vizat „mărirea numărului biletelor de odihnă şi tratament pentru pensionari”, mai cu seamă pe perioada mai-septembrie. Ion Hortopan a cerut ca acest număr să fie îmbunătăţit, „deoarece oamenii ne solicită tot mai tare acest lucru”. Ilie Toma a dat de înţeles că va transmite mai departe această solicitare şi apoi va anunţa asociaţia de ce răspunsuri va primi. În fine, ultimul punct a vizat „transformarea în bonuri valorice în anul următor emiterii, a biletelor de transport, dacă acestea nu au fost folosite”. Nu s-a primit nici aici un răspuns
facebook.com/ziarulvaiijiului
clar de la invitaţi, însă o parte dintre oficiali şi-au notat în agendeaceastă solicitare.
Un război interminabil şi plictisitor Încă din startul abordării punctului al patrulea de pe ordinea de zi precizăm că vom încerca să fim cât mai echidistanţi, conform liniei publicistice a ZVJ. Legat de subiectul măririi preţului apei, de către Apa Serv, senatorul Vochiţoiu a spus: „(…)Vreau să vă spun că în 8 septembrie, anul acesta, Parlamentul European a dat o hotărâre prin care obligă Comisia Europeană să ia act de un document foarte important: Dreptul Omului la Apă şi la Salubritate. Deci lupta noastră, iată că e o luptă a întregii Europe, deja, şi îl rog aici, în calitate de senator, pe domnul Costel Avram, prezent aici, să ia act de documentul acesta şi să facă toate demersurile ca oamenii din Valea Jiului să aibă măcar apă (oamenii din Valea Jiului, cei care locuiesc zi de zi în Vale, au apă non stop – n.r.). Pentru că, spun aşa, din documentul votat de PE, de unde citez: Instituţiile şi Uniunea Europeană şi statele membre – adică inclusiv România – să fie obligate să se asigure că toţi locuitorii se bucură de dreptul la apă şi salubritate. Alimentarea cu apă şi gestionarea resurselor de apă să nu fie supuse normelor pieţei interne şi serviciile de apă să fie scutite de liberalizare. Uniunea Europeană să-şi unească forţele pentru a asigura accesul universal la apă şi salubritate, iar apa să nu fie considerată un bun comercial ci un bun vital. Deci, este o minciună spusă încontinuu de conducerea regiei de apă, precum că primarii sunt de vină cu creşterea preţului apei! Este aici şi doamna vicepreşedinte a consiliului judeţean, care poate să mă confirme sau să mă infirme că consiliul judeţean are 56% din acţiunile acestei regii. E adevărat?”, a precizat pentru început senatorul. Fiind corectat de vicepreşedintele Vetuţa Stănescu: „52% domnule senator”. „Corect”, a continuat senatorul. „Deci, consiliul judeţean poate în acest moment, sau mâine dimineaţă, să ia o decizie legată de apă, că are majoritate. (…) În acest moment consiliul judeţean poartă întreaga responsabilitate a ceea ce se întâmplă în această regie de apă, care este a noastră, a voastră, cum vreţi să-i spuneţi, nu a unuia singur sau a doi-trei şmecheri care hotărăsc acest lucruri!”, a spus senatorul. „Să ne înţelegem că de-aici încolo domnii primari nu au ce să facă. Şi dacă ar vota toţi, consiliul judeţean are peste 50%, adică majoritatea (…). Domnule Hortopan, acesta nu este un împrumut, cum greşit v-aţi adresat. Împrumut este când primeşti bani şi îi restitui… Banii ăştia nu-i mai dai înapoi. Regia aceasta de apă a cheltuit aproape 100 de milioane de euro, saci de bani, ca să facă ce? Să schimbe reţeaua şi s-o administreze… Să nu mai aibă pierderi, să avem apă 24 de ore din 24 ş.a.. Deci, fraţilor, după 100 de milioane de euro cheltuiţi, timp de zece ani, ajungem să nu ne mai permitem apa. În Valea Jiului, peste 20% din oameni sunt debranşaţi! Apar epidemii, apar tot felul de probleme, suntem aproape criminali, nu se poate… Când iei apa unui om şi aerul îl laşi fără viaţă! Apa înseamnă viaţă şi nu există niciun argument să-i iei unui cetăţean al UE apa. Există un contract pe care domnul Avram l-a semnat. Există un paragraf acolo, numit rată de suportabilitate. Şi europenii ăia nu sunt nebuni… Acolo sună aşa: atâta trebuie crescut preţul astfel încât o gospodărie să plătească maxim 4% din venitul ei la apă. Reţineţi: 4%! Faceţi un calcul şi veţi vedea că cei care aveţi în gospodăria voastră venituri nete de 2.200 lei, aceştia sunteţi deja în rata de suportabilitate. Ai 22 de milioane, poţi plăti, 4%, factura la apă. Cine are sub 22 de milioane, acela este discriminat! Deci, regia de apă trebuie să scadă preţul la apă conform acestei rate de suportabilitate. Şi aici e vorba de un document european. Aici nu-i vorba de politică… Când vorbim de apă, apa nu mai are culoare politică (…)” şi-a încheiat alocuţiunea pe tema apei senatorul. După acest moment, doamna Stănescu a intervenit,
înainte de Costel Avram: „Domnul senator Vochiţoiu vorbea foarte frumos despre dreptul omului la apă şi la salubritate. Revin şi spun, apa nu are culoare politică, şi dumnealui a spus lucrul acesta. Într-adevăr, apa nu are culoare politică şi noi, consiliul judeţean, deşi deţinem acţionariatul majoritar în interiorul companiei Apa Serv, trebuie să ştiţi că reţelele de apă trebuiau reabilitate, reţelele de canalizare de asemenea. Noi, din punct de vedere financiar, nu cred că puteam face lucrul acesta, nu aveam susţinerea financiară necesară. Pentru asta a fost nevoie de proiecte europene. Acestea ne-au garantat acest lucru. Întrebarea mea ar fi: avem apă potabilă? Da. Sigur, ea costă… Dar de ce nu s-a aplicat strategia de finanţare, de ce nu s-a aplicat planul de tarifare la momentul în care trebuia aplicat? De ce acum trebuie să venim cu o majorare la preţul apei? Sunt nişte lucruri de care vă va vorbi domnul director Avram… Mi-aş fi dorit ca acest subiect să nu fie introdus pe latura politică. Domnul senator a pedalat foarte mult pe latura politică. Mi-aş fi dorit ca această întâlnire să fie una profesională şi am convingerea că ea poate fi profesională dacă se doreşte (…)”. „Vreau să-i spun domnului Vochiţoiu că azi nu vreau să fiu om politic, vreau să fiu un om şi atât îi spun: de obicei cei din viaţa de zi cu zi se căsătoresc din dragoste, dar în politică te căsătoreşti din interes. Ne-a spus de cei din PD-L că sunt acum liberali. Ne asumăm noi, cei din PNL, faptul ce au făcut cei din PD-L. Ce au făcut au făcut… Ne asumăm acest risc. Cum şi domnul Vochiţoiu să-şi asume riscul că în 2012, când au început alegerile, mergea cu PP-DD şi îi înjura pe ticăloşii din PSD. Nu ştiu cum sunt sau cum e… Dacă atunci au fost ticăloşi şi acum nu mai sunt…”, şi-a început discursul liberalul Costel Avram. După circa un minut, Costel Avram a continuat: „Alături de mine sunt doi primari. Amândoi au fost preşedinţi la ADI Apa Serv. Unul dintre ei, care este Gheorghe Ile, a semnat contractul de finanţare. 1. Eu nu-l cert, sau altceva, eu sunt de acord cu primarii din Valea Jiului, dar domnul Ile poate să vă spună exact ce înseamnă acel contract. Şi mai poate să vă spună dacă autorităţile locale puteau să suporte această investiţie, sau dacă localităţile din Valea Jiului mai aveau apă fără acel contract. Domnul Vochiţoiu are dreptate: nu este un împrumut, este un contract de finanţare nerambursabilă. Prin care UE ne-a spus că ne dă 40 de milioane de euro, nu 100 de milioane cum susţine domnul senator, şi din care am cheltuit vreo 35 – restul au rămas. Domnule Ile, vă rog să explicaţi aici şi după aceea mai intervin eu… Dar înainte să vă spun de planul de tarifare. Planul acesta a fost cunoscut de toată lumea, aprobat de la vest la est, de la est la vest… Vreau să vă spun că fără acest plan şi fără aceste aprobări, Valea Jiului nu avea apă astăzi! Fără modernizarea staţiilor de tratare de la Valea de Peşti şi de la Jieţ, Valea Jiului nu mai avea apă! În 40 de ani nu s-au băgat bani în Valea Jiului la acest capitol, iar astăzi autorităţile locale nu aveau bani de o asemenea investiţie ultra necesară. Fără aprobarea consiliilor locale şi a consiliului judeţean acest plan nu s-ar fi făcut. N-am semnat eu contractul cum s-a spus, dar sigur că am fost alături de tot consiliul judeţean şi cum au fost de acord şi toate primăriile din Valea
8
www.zvj.ro vineri, 16 octombrie 2015
Jiului. 2. Sunt de acord că consiliul judeţean are majoritatea la acţiuni, dar orice hotărâre luată la Apa Serv, legea spune, nu eu, că trebuie aprobată de ADI. Acolo sunt şapte – consiliul judeţean şi primăriile. Consiliul judeţean chiar dacă are 52%, are un singur vot, ca şi Aninoasa, ca şi Petrila, Uricani, Petroşani, Lupeni sau Vulcan. De obicei, s-au luat hotărârile în unanimitate… Şi domnul Păducel, aici prezent, a semnat la timpul potrivit hotărâri ca şi preşedinte, domnul Ile a semnat tot la fel când era preşedinte. Dacă vom arunca pisica unul altuia acum ar însemna că nu suntem oameni credibili. 3. Am preluat conducerea în 2012, când societatea de apă era în insolvenţă. Cu datorii lăsate de fostul director, la Apele Române, de 130 de miliarde lei. Prin hotărâre judecătorească am plătit banii aceştia, mai avem 10 miliarde. Toate bunurile Apa Serv erau ale finanţelor publice, în valoare de 40 de miliarde. Acum s-a rezolvat, toate bunurile aparţin din nou Apa Serv. La ora aceasta, prima mărire a fost anul trecut, deci în 2014. Exista, într-adevăr, un plan de tarifare pe care toată lumea îl ştia. Mai mult, ca să fac o paralelă, tot anul trecut, a fost ministrul Fondurilor Europene în Valea Jiului. Toţi primarii erau alături de ministru, senatorul Văii Jiului în dreapta lui, iar deputatul Nistor în stânga ministrului. Am întrebat de faţă cu dumnealor, dar n-a zis atunci, dintre ei, nimeni, nimic: Domnule ministru, în spaţiul public din Valea Jiului se pune în discuţie planul de tarifare. Există vreo soluţie ca el să nu fie aplicat şi eventual reeşalonat, pentru ca oamenii să suporte creşterea preţului? Răspunsul a fost clar: Nu! Dacă nu se va aplica planul de tarifare, Valea Jiului va avea un proiect neeligibil, iar acţionarii, primăriile şi consiliile judeţene, vor plăti înapoi cele 40 de milioane de euro. După acest moment, am avut discuţii cu primarii, doi sunt aici şi pot să confirme. Ce facem? Eu, directorul de la apă, nu pot pune în aplicare nicio hotărâre, absolut niciuna, fără decizia ADI. Şi dacă vreau să mut în organigramă un muncitor dintr-o pare în alta, dacă n-am aprobarea ADI nu pot face. Cu primarii am stabilit atunci că n-avem ce face, că trebuie să punem planul de tarifare în aplicare, altfel plătim banii. După acest moment, s-a întrunit ADI, s-a dat acea hotărâre şi s-a mărit preţul apei. Un lucru care apoi s-a întâmplat şi anul acesta şi aceasta e realitatea. Poate să fie Avram şef la ape, Ionescu sau Popescu, că lucrurile tot aşa ar sta. 4. S-au făcut extinderi de reţele, nu s-au reabilitat pe acest proiect reţelele, ca să se poată spune că s-au redus pierderile. Vă dau un exemplu: e normal ca şi în Colonie, ca şi în Dărăneşti, oamenii să aibă canalizare; dar vreţi să vă spun care sunt costurile? Canalizarea pentru 40 de familii din Dărăneşti face ca acolo cheltuielile să fie mai mari decât veniturile! Fiindcă consum mai multă energie la staţiile de pompe decât încasez. Încasez, de exemplu, 30 de milioane şi cheltui 50 de milioane. Diferenţa asta ce se întâmplă cu ea? Aici este planul de tarifare! Alt exemplu e staţia de epurare de la Dănuţoni. Ea are îndeplinite toate cerinţele UE. Dacă înainte de a se face aceste investiţii care s-au făcut să o aducem la cerinţele UE, consumam 25 de milioane de lei pe energie electrică, acum plătim 150 de milioane de lei pentru ca apa să ajungă curată în Jiu, cum cere UE în normele de mediu. De
unde diferenţa asta? Sau altele de pe alte exemple? Asta-i diferenţa din planul de tarifare! (...) 5. Dar populismul acesta nu e bun, că ar putea fi redeschis subiectul cu planul de tarifare, sau altele… Eu sunt de acord, numai că decizia nu stă la mine. Am făcut o adresă la toţi parlamentarii, inclusiv domnului Vochiţoiu, prin care iam solicitat să ceară ministrului, guvernului, printr-o dezbatere parlamentară, ca să anulăm planul tarifar în Valea Jiului. Eu vă spun încă o dată, aici, că puteam anul acesta să nu măresc preţul apei deloc! Firma funcţiona fără nicio problemă. Dar primăriile şi consiliul judeţean plăteau 40 de milioane înapoi! Să fie clar, încă o dată: eu, Apa Serv, pot funcţiona, fără ca preţul la apă să fie mărit! Dar primarii vor avea bani să plătească? Aştept cu nerăbdare răspunsul parlamentarilor. Prin puterea pe care o are domnul Vochiţoiu, să facă o solicitare la ministrul Fondurilor Europene şi dacă e de acord, nicio problemă, preţul rămâne la fel. Numai că după aia să nu vină alte instituţii ale statului la mine şi să mă ia la întrebări de ce nu am respectat planul de tarifare… Atunci va fi o problemă. 38% scumpirea, o dată în aprilie şi o dată la 1 septembrie… Dacă se decide, nicio problemă, dar eu nu pot face asta, acest lucru nu depinde de director. Până anul trecut, din 2012, n-am mărit niciodată preţul la apă până acum când am fost obligat (…). Vreau să vă spun că din 42 de operatori de apă din România, până la scumpirea aceasta operatorul
din Valea Jiului ocupa locul 31. Acum suntem pe locul 14, numai că ceilalţi operatori de-acum scumpesc şi ei şi noi ne vom duce pe locul 28. Poate că după ce domnul primar Ile va spune lucrurilor pe nume, legate de planul tarifar şi de deciziile ADI, domnul senator va face front comun şi va ajuta în această problemă, pentru că apa nu e agent electoral. Doar împreună putem găsi soluţii pentru Valea Jiului şi cetăţeni”...”, a spus, cu competenţă, Costel Avram. A intervenit primarul Gheorghe Ile. După un scurt rezumat a ceea ce era înainte cu societatea de apă, „praf şi vai de mama ei”, cum plastic s-a exprimat primarul, acesta a recunoscut că fără acest plan de tarifare pus în aplicare nu se putea. „Nu se putea fără această decizie de scumpire a apei, altfel eram buni de plată… Ori, primăriile nu-şi permit asta, că n-au de unde”, a mai menţionat primarul. Nu înainte de a avea un schimb de replici acide cu un vulcănean care îi reproşa faptul că nu beneficiază de cei 3 metri cubi de care beneficiază familiile cu venituri reduse, deşi pensia îi este cu ceva peste 4 milioane lei. „Să te interesezi la primărie şi de lege. Ce, vrei eu s-o fac?! De ce nu mergi la primărie*!”, a ţipat, pe bună dreptate, primarul, omul replicându-i deloc pe un ton jos. Şi aşa s-a mai scris încă o filă din interminabilul şi plictisitorul război al apei în Valea Jiului. Corneliu BRAN
ACTUALITATE
7
8
SOCIAL
În privinţa distribuirii alimentelor de la UE,
Prefectul Vasilescu este optimist
Deşi încă Ministerul Fondurilor Europene nu dă niciun semn în teritoriu cu privire la alimentele de la Uniunea Europeană venite pe Programul POAD, factorii judeţeni sunt optimişti că în decembrie nu va fi, ca de obicei, îmbulzeală şi nervi. Pe plan local, părerile sunt împărţite… Doamna Susana Heljiu, şefa SPLAS Petrila: „La alimentele care vin pe POAD, aşteptăm precizări de la prefectură, pentru că s-a introdus o nouă categorie de beneficiari. Noutăţile sunt că anul acesta nu se mai ocupă consiliul judeţean de supraveghere şi monitorizare în teritoriu, ci prefectura. Încă nu ştim alte amănunte, dar ştim că începe să devină destul de tardiv termenul de mişcare a procedurilor. Dar nu ţine de noi acest lucru. Ce mai pot să vă spun este faptul că a crescut plafonul de la 400 la 450 lei la cei care pot să ridice aceste alimente, fapt datorat creşterii salariilor şi pensiilor”, ne-a declarat Susana Heljiu. Numărul de beneficiari la Petrila este undeva spre 2.000 de persoane. Cam acelaşi lucru ni l-a comunicat şi şefa DAS Petroşani, doamna Cristina Mraz, care, însă, susţine că şi anul trecut lucrurile au fost reglementate în noiembrie, deci cam aşa se va întâmpla şi anul acesta: „Nu sunt încă în întârziere faţă de anul trecut. Mai au timp şi probabil se va rezolva la fel şi anul acesta. Probabil că sfârşitul de an ne va prinde iar aglomeraţi, dar nu avem ce să facem dacă asta-i situaţia şi nu depinde de noi. Numărul celor care beneficiază de aceste alimente la Petroşani va fi undeva între 3.500-3.600, cu o creştere uşoară faţă de anul trecut”. Prefectul judeţului, Sorin Vasilescu, susţine că lucrurile vor decurge normal, iar începând cu luna decembrie, când
facebook.com/ziarulvaiijiului
Paşti. Or, nu se aduc în octombrie… Vor veni la începutul lunii decembrie. Dacă organizarea pe bază de tabele va fi bine făcută, sunt convins că până la Crăciun toată lumea va beneficia de ele, aşa cum e normal”, ne-a declarat prefectul Sorin Vasilescu. Să sperăm că nu se va repeta povestea de anul trecut, când, înainte de Crăciun cu o zi, oamenii mai stăteau pe la rânduri, îmbulzindu-se în frig şi ploaie. Aşa cum s-a întâmplat şi cu ajutoarele sociale, pe care Poşta din Petroşani dorea să le distribuie după Crăciun! Până la urmă, dacă vă mai aduceţi aminte, cu intervenţii şi scandal monstru, s-a rezolvat situaţia. Oare de ce trebuie cam de fiecare dată totul să se rezolve în ultima clipă sau deloc? Corneliu BRAN
vor ajunge alimentele de la UE în teritoriu, aceste alimente vor fi repartizate beneficiarilor pe bază de tabele: „POAD este un program al Uniunii Europene. Ministerul Fondurilor Europene este autoritatea care accesează programul respectiv, iar prefecturile sunt, pe undeva, un fel de interfaţă între minister şi UAT-uri (primării – n.r.). Să ne înţelegem şi să înţeleagă toată lumea: nu noi facem distribuţia acestor alimente! Noi preluăm necesarul de la UAT-uri şi trimitem mai departe la minister. Ministerul Fondurilor Europene comunică apoi, prin noi, cum şi când se vor distribui aceste alimente de la Uniunea La Petrila, Europeană. E un mecanism simplu şi o schemă de aplicare bine gândită. Sunt convins că anul acesta organizarea va fi mai bună. Dar, la fel ca şi UAT-urile, nu depinde de noi această distribuţie. Totuşi, zilele acestea mă voi interesa la minister, să vedem dacă aflu ceva în acest sens şi o să comunic imediat ce aflu ceva primăriilor. Oricum, aceste alimente cred că nu vor fi aduse mai re• 60 de persoane - o masă caldă pe zi la pede de decembrie, deoarece aşa s-a cantina socială gândit de către cei de la UE, ca oamenii să le primească înainte de Crăciun şi de Sute de petrileni primesc în această iarnă ajutoare la încălzire, iar aproape 100 de persoane sunt aşteptate zilnic, în lunile de iarnă, să ia masa la cantina socială.
Circa 600 de persoane vor beneficia de ajutor de căldură
Efectul politicilor de închidere a minelor sau de restrângere de activitate la diferite unităţi economice, care se acutizează de la an la an, aduce tot mai multă lume în pragul sărăciei. De aici şi necazurile, bolile, certurile şi divorţurilor, copii lăsaţi în grija statului şi aşa mai departe. Vine o iarnă grea, ca toate în Valea Jiului, de aceea ne-am interesat în oraşul unde se închide anul acesta mina Petrila care este situaţia cu ajutoarele la căldură. În momentul de faţă, directorul SPLAS Petrila, Susana Heljiu, estimează că circa 550-600 de persoane vor beneficia la Petrila de ajutor la căldură. Fie că vorbim de încălzire cu lemne, gaz, curent electric sau cărbuni, în funcţie de venituri şi conform criteriilor stabilite, aceşti cetăţeni vor beneficia după cum spune legea de acest ajutor. „Este, pe tranşe de venituri, oamenii s-au interesat şi le cunosc. În funcţie de asta îşi fac şi dosarul. Din punct de vedere al veniturilor, tot suma de 615 lei pe cap de familie este criteriul de bază de acordare a acestui ajutor”, ne-a declarat marţi Susana Heljiu. Referitor la cantina socială, la Petrila, 60 de persoane beneficiază de o masă caldă pe zi. De când s-a majorat suma alocată la asigurarea unei porţii de hrană, la 12 lei, masa celor 60 de persoane a devenit acum mult mai consistentă. Cel puţin aşa consideră şeful SPLAS Petrila: „Guvernul a reglementat creşterea aceasta, din ianuarie a.c. Acum este o sumă de bani suficientă, ca să putem oferi trei feluri de mâncare pe zi celor 60 de persoane. Cantina noastră e acreditată ISO şi funcţionează normal. Capacitatea cantinei este de 100 de oameni, pe timpul iernii ne aşteptăm ca acest număr să crească până spre 100. Deci, alimentele de la noi prezintă siguranţă şi sunt gătite la toate standardele de gătire şi igienă internaţionale, conform standardelor UE. Această sumă alocată acum, din punctul de vedere al administraţiei locale, este un efort dublu faţă de anul trecut. Vă daţi seama, nimeni nu dă niciun leu la acest capitol, banii aceştia se acoperă de către administraţia locală doar din fonduri proprii”. Corneliu BRAN
Galaţi, 9-11 octombrie 2015
Festivalul Naţional de Epigramă „Umor la Mila 80” Dacă, până acum, n-am avut ocazia să particip la „Umor la Mila 80”, iată-mă prezentă la „majoratul” festivalului gălăţean. În ciuda distanţei foarte mari şi a drumului obositor, am răspuns „prezent” invitaţiei primite de la domnii Ion Moraru (preşedintele Clubului Umoriştilor „Verva” Galaţi) şi Sergiu Dumitrescu (directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”). Participanţii la cea de-a XVIII-a ediţie am fost primiţi cu căldură, chiar dacă vremea se pregătea să-şi etaleze capriciile. La masa de seară, a avut loc un concurs ad-hoc de epigrame, pe rime date (refugiat şi moţiune). Cum eu evit subiectele politice, i-am lăsat pe confraţii mei să se întreacă. Premianţii au primit obiecte de bucătărie, provocări pentru a-şi demonstra măiestria şi în arta gastronomică, nu numai în epigramă. Premiul I – Vasile Vajoga (Iaşi) Opinie cetăţenească În ţara-n care-o moţiune Respinsă-i des, poţi presupune Cum că ar fi de preferat Statutul de… refugiat.
Premiul al II-lea – Nicolae Bunduri (Braşov) Fraţii noştri Intrând în noua Uniune, Mi-a spus un vechi refugiat: La Chişinău, o moţiune… E ca o votcă la ficat.
Premiul al III-lea – George Corbu (Bucureşti)
Mie însumi, ca român Zadarnică-i o moţiune, În Schengen fi-voi refuzat! Deci, protestând, ca opţiune, Azi, mă declar refugiat!
Sâmbătă, după micul dejun, gazdele ne-au pregătit o surpriză: vizitarea Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine. Palatul grandios, inaugurat în 1901, adăposteşte piese de muzeu, de o valoare inestimabilă, dar şi o capelă cu hramul „Întâmpinarea Domnului”. Într-o clădire învecinată, am vizitat exponate de
8
www.zvj.ro vineri, 16 octombrie 2015
artă modernă. Mai bogaţi spiritual, ne-am îndreptat spre Cercul Militar Galaţi, unde s-a desfăşurat spectacolul de gală. Recitalurile de epigramă au alternat cu momente muzicale, prezentate de talentaţii copii de la grupul „Voces”. În sală, printre spectatori, s-a aflat şi un om al cărui umor nu trece neobservat, în apariţiile la televizor: domnul doctor Nicolae Bacalbaşa. Făcând referire la cele două teme ale concursului de epigramă („Înger de pază” şi „Cremenea şi amnarul”), mediatoarea spectacolului – epigramista Constanţa Apostol – ne-a dedicat două catrene: Colegilor mei Cum n-au făcut vreun rău cuiva Şi ştiu precis că nu-s atei, Din epigrame, veţi vedea Că numai îngeri nu sunt ei! Tot lor Privind admirativ, socot Că talentaţi, aşa cum îs, De cremene să fii şi tot Nu poţi să te abţii de râs!
Cele spuse s-au adeverit. Noi nu ne-am dovedit a fi chiar nişte îngeraşi, iar publicul a râs. Domnul Ion Moraru a înmânat diplome premianţilor, după care, pe ritmurile imnului Cenaclului „Verva”, am părăsit sala şi ne-am îndreptat spre restaurantul unde a avut loc masa festivă. Premiul I – Nicolae Bunduri (Braşov) Mireasa, înainte de nuntă Nunta-i un moment cam greu Şi se roagă fata-n zare: Înger, îngeraşul meu… Ştii cum sunt, tu fă-mă mare!
Indicaţii piro… tehnice Din cremene când sar scântei Sub lovituri de-amnar, active,
Să nu aveţi în jur femei… Sau alte surse explozive!
Premiul al II-lea – Gheorghe Constantinescu (Braşov) Poporul român Fericit acest popor, Şi-a atins, în fine, ţelu’, Are-un înger păzitor: Scutul de la Deveselu.
Prietenul la nevoie se cunoaşte Într-adevăr, un bun amic, Azi om ca el găseşti mai rar, Când nu îţi arde de nimic, Îţi dă şi cremene, şi-amnar.
Premiul al III-lea – Vali Slavu (Aninoasa) Unui şofer vitezoman Pe carosabil, trece-n zbor, Dar n-a făcut vreun accident, Căci are-un înger păzitor Al dracului de vigilent.
Un ţăran care ţine la tradiţii Loveşte cremenea cu-amnarul Şi, calm, mişcarea o repetă, Apoi, deschide buzunarul Şi-aprinde focul c-o brichetă.
Menţiuni: Ion Diviza (Chişinău), Elis Râpeanu (Bucureşti) şi Florin Rotaru (Buzău) Premii speciale: Vasile Vajoga (Iaşi), Nichi Ursei (Râmnicu Vâlcea), Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca) şi Gheorghe Bâlici (Chişinău) – premiu special pentru susţinerea şi promovarea epigramei româneşti pe ambele maluri ale Prutului. Diplome de excelenţă: George Corbu (preşedintele U.E.R.), Mihai Sălcuţan şi Petre Gigea-Gorun (vicepreşedinţii U.E.R.), Laurenţiu Ghiţă (redactorul-şef al revistei „Epigrama”) şi prof. Ştefan Cazimir.
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
UMOR ÎN HA... MAJOR
9
10
politică
Atac la liberali
Într-o conferinţă de presă organizată la Deva, senatorul Haralambie Vochiţoiu, liderul UNPR Hunedoara, s-a lăudat cu legea „primului loc de muncă” şi i-a acuzat pe liberali că votează „alături de infractori”. Despre legea primului loc de muncă, iniţiată de UNPR şi votată cu unanimitate în Senat, Vochiţoiu a spus că ea vine în sprijinul a circa 30.000 de tineri din România care şi-ar putea găsi de lucru în cursul anului viitor. „Cel puţin 30.000 de tineri vor putea fi angajaţi pe această lege şi vor avea subvenţionat pentru un an şi jumătate tot locul de muncă, adică salariul şi contribuţii, de către statul român. Angajatorul, pa-
tronul, are obligaţia să ţină şi el, încă un an şi jumătate acel loc de muncă”, a declarat senatorul UNPR. În legătură cu refuzul liberalilor senatori de a vota proiectul privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, Haralambie Vochiţoiu a spus că e vorba de un vot politic periculos. „Cei 32 de senatori PNL au votat la ordin politic înfiinţarea acestei Agenţii, probabil temându-se pentru infractorii pe care îi reprezintă. Vorbim la colocvii şi seminarii despre recredibilizarea Parlamentului însă, când avem ocazia să facem ceva în acest sens, să votăm ceea ce vor românii, liberalii votează alături de infractori. La
susţinem (guvernul, n.red.) a reîntregit pensiile şi salariile, sunt oameni cu pensii sunt foarte mici şi insuficiente. Am considerat că pentru cei care au o pensie sub nivelul salariului minim pe economie - vorbim despre 3,5-3,6 milioane de români - să mai primească, o dată pe an, pe bază de cerere, când vor dumnealor (...), a 13-a pensie”, a
Proiect de lege pentru pensionari
Potrivit unui proiect legislativ iniţiat de UNPR, persoanele a căror pensie este mai mică decât salariul minim pe economie ar putea beneficia de un ajutor financiar anual, potrivit declaraţiilor senatorului hunedorean Haralambie Vochiţoiu.
Iuliu Winkler:
„Avem, totuşi, un potenţial uriaş pentru absorbţia finanţărilor”
La dezbaterea „Regiunile înfrăţite deschise pentru a sprijini IMM-urile şi dezvoltarea regională cu ajutorul proiectelor finanţate din fonduri europene”, care a avut loc la Bruxelles, au participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara Hunedoara, Adrian David, şi europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler. În timpul dezbaterii, deputatul european Iuliu Winkler a făcut câteva aprecieri care au avut ca idee faptul că numai cooperarea mai strânsă între regiuni poate să ducă la o îmbunătăţire semnificativă a gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru cadrul financiar multianual 2014-2020. Winkler a mai arătat că singurul program care a reuşit să atragă peste 60 la sută din finanţările europene este Pro-
facebook.com/ziarulvaiijiului
Proiectul propune acordarea celei de-a 13-a pensii, reprezentând jumătate din pensia pe care o primesc lunar, pe baza unei cereri, o singură dată pe an, atunci când pensionarul consideră că are nevoie de bani. „Am constatat că, deşi Guvernul Ponta, din care face parte şi UNPR - şi îl
gramul Operaţional Regional (POR). „Dacă ne uităm la România, vom observa că singurul program operaţional care a reuşit să atragă peste 60 la sută din finanţările europene este POR. Acest lucru înseamnă că descentralizarea are un efect pozitiv în realizarea de proiecte, în finanţarea şi implementarea lor. În România, în cadrul programului pentru mediu s-au atras puţin peste 47 la sută din fonduri, în cel de resurse umane 46 la sută, iar în cel de competitivitate stăm un pic mai bine, cu 58 la sută, dar aceasta doar pentru că şi acest program a funcţionat într-o manieră relativ descentralizată”, a spus Iuliu Winkler. „România are probleme în performanţa sa cu privire la absorbţia de fonduri europene. (...) Avem totuşi un potenţial uriaş pentru absorbţia finanţărilor aferente cadrului financiar multianual 2014-2020”, a mai declarat Iuliu Winkler. În opinia sa, acest potenţial poate fi crescut prin cooperarea între regiuni. „La 8 ani de la aderarea la UE, a crescut gradul de cooperare între actorii implicaţi în atragerea de fonduri europene. Pentru că avem mai multă experienţă, pentru că suntem mult mai deschişi spre colaborare şi pentru identificarea celor mai buni parteneri, cred că acum suntem capabili să elaborăm proiecte mai bune şi să avem o performanţă mai bună”, a precizat europarlamentarul hunedorean. Mihaela PETROŞAN
televizor vorbesc de parcă sunt coborâţi din icoanele de pe pereţii bisericilor dar, în realitate, sunt aliaţii infractorilor”, a spus senatorul Haralambie Vochiţoiu. După cum se ştie, proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins, marţi, de Senat, cu 66 de voturi „pentru”, 6 abţineri şi 36 de voturi „împotrivă”. Numărul voturilor favorabile înregistrate a fost insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic. Decizia finală va fi luată, totuşi, de Camera Deputaţilor, cameră decizională. Mihaela PETROŞAN declarat Haralambie Vochiţioiu, într-o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, efortul bugetar pe care ar trebui să-l facă statul pentru acoperirea acestei forme de ajutor social se ridică la 400 de milioane de lei pe an. Proiectul de lege a fost depus la comisii şi ar putea intra în dezbaterea plenului Senatului până la sfârşitul anului. Mihaela PETROŞAN
Autostrada Orăştie-Sibiu,
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Ai încredere în planurile tale, pentru că evoluează foarte frumos spre scopurile propuse. Inspiraţia ta se amplifică şi mai mult cu fiecare mic succes de pe parcurs.
Numai bună... de demolat
Dacă, în noiembrie 2014, cNADNr vorbea doar de unele „fisuri superficiale” ce au apărut pe zona lotului 3 din autostrada Orăştie-Sibiu, acum lucrurile s-au schimbat şi se vorbeşte despre necesitatea demolării unei bucăţi din autostradă, pentru a fi refăcută complet.
Sub presiunea mijloacelor de informare şi a societăţii civile, CNADNR a trecut la o analiză serioasă a lucrării de mântuială de pe lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu, transmiţând public faptul că „în prezent se investighează cauzele” şi „antreprenorul şi consultantul aplică un program permanent de monitorizare zilnică”. „Numai în ultima perioadă, CNADNR SA a solicitat pe baza rapoartelor reprezentanţilor companiei încă trei expertize de specialitate independente. Concluzia la care s-a ajuns confirmă nerespectarea proiectului tehnic aprobat şi greşeli de execuţie”, spun cei de la CNADNR.
DEcESE
cu durere în suflet, familia anunţă trecerea la cele veșnice a celui care a fost NIcOArĂ LUcIAN (64 ani). Trupul neînsufleţit este depus la capela Bobocul, iar slujba înmormântării va avea loc astăzi, 16 octombrie 2015, ora 12:00. Dumnezeu să-l odihnească în pace! cu gând de mângâiere, compasiune şi sincere condoleanţe suntem alături de familia Nicoară în aceste clipe de grea durere şi încercare pricinuite de plecarea spre cele veşnice a lui NIcOArĂ LUcIAN Dumnezeu să-l aibă în paza sa şi să-l odihnească! Familia Ion Anuţoiu
Membrii Sindicatului cadrelor Didactice şi a personalului Muncitor din Universitatea din petroşani sunt alături de familia îndoliată prin decesul prematur al celui care a fost un foarte bun profesionist şi un coleg deosebit, cu o înaltă conduită morală pALEA cLAUDIU ALIN (43 ani) Sincere condoleanţe familiei şi dorim ca Dumnezeu să le mângâie inimile îndurerate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!
REALCOM PETROŞANI
vă oferă zilnic prin Magazinul Alimentar nr. 16 - piaţa centrală cele mai ieftine şi de calitate sortimente de
carne de porc:
• pulpă de porc cu os - 9,80 lei • pulpă porc fără os - 14,30 lei • fleică porc - 12,50 lei • carne tocată 12,80 lei • cotlet porc cu os - 13,80 lei • cotlet porc fără os - 18,50 lei • ceafă porc cu os - 13,80 lei • ceafă porc fără os - 18,50 lei • costiţă porc cu os - 9,80 lei • ciolane porc - 5,00 lei • grăsime pentru topit - 3,90 lei
*preţurile conţin TVA. Noi suntem mereu în slujba dumneavoastră! Telefon util 0733.960311. Servire promptă, ireproşabilă!
8
www.zvj.ro vineri, 16 octombrie 2015
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Nu ai ajuns încă acolo unde ţi-ai propus, eşti încă pe drum într-o călătorie minunată ce te apropie tot mai mult de scopurile tale.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Nu merită să fii atât de încrâncenat în lupta ta pentru a atinge prosperitatea, ci doar să visezi cu bucurie la ea. O atitudine mai relaxată s-ar potrivi mult mai bine şanselor tale de succes decât o cramponare rigidă.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Una peste alta, antreprenorului (Salini Impregilo) i s-a impus de CNADNR să refacă cei 200–300 de metri ai corpului de autostradă unde au apărut degradările prin demolarea acestuia şi refacerea corespunzătoare, în conformitate cu proiectul tehnic aprobat. „Decizia demolării a fost luată pentru a identifica exact cauza apariţiei fisurii, mai ales având în vedere că Antreprenorul a avut şi calitatea de Proiectant în cadrul Contractului de lucrări. Lucrarea este încă în garanţie şi, astfel, valoarea de remediere a defectelor va fi suportată în totalitate de către Antreprenor. În ultima vreme, acest proiect atât de discutat a generat apariţia în spaţiul public a numeroase idei, observaţii, comentarii şi chiar acuze, toate îndreptăţite în mare parte, pentru că este vorba despre un proiect important, este vorba despre siguranţa cetăţeanului. Este un proiect început încă din 2011/ 2012. De-a lungul timpului am cerut respectarea acestuia conform contractului. Asumarea realizării proiectului este însă a Antreprenorului. CNADNR, Beneficiar, a urmărit şi a sesizat de câte ori a fost nevoie apariţia unor eventuale erori. Chiar şi în acest moment, noi, CNADNR, am ajuns până în punctul de a cere chiar demolarea unei porţiuni pentru a fi siguri că proiectul se va finaliza în condiţii de maximă siguranţă. Sunt conştient de presiunea care există. Dar rezolvarea situaţiei actuale nu se poate face decât printr-o decizie drastică, potrivit standardelor de calitate şi siguranţă. Chiar dacă în timp au fost acumulate mai multe tensiuni, chiar dacă am vrea ca peste noapte să rezolvăm această problemă, CNADNR, în toate acţiunile pe care le desfăşoară în acest proiect, trebuie să respecte atât prevederile contractuale cât şi legislaţia în vigoare”, a declarat Narcis Neaga, directorul general al CNADNR. Mihaela pETrOŞAN
ANGAJĂrI
mica publicitate
• SC TRANS CAR SRL, firmă de transport marfă intern și internațional, angajează șoferi profesioniști pentru curse intracomunitare. Cerințe: categorie CE, atestat marfă, experiență minim 1 an de zile. Se acordă consultanță de specialitate, salarii europene 1.000-1.800 euro! Email: resurseumane@trans-car.ro. Informații telefon 0269.231113 / 0741.269745. ______________________________________________ • Angajăm muncitori calificați și necalificați construcții și inginer construcții. Relații la telefon 0726.310726.
IMOBILIArE
mica publicitate
Prea vrei să controlezi totul în detaliu când sunt momente în viaţă când ajunge doar să te laşi dus de val, aruncând doar o privire în preajma ta să vezi ce se întâmplă.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Unii nu înţeleg cum poţi privi lucrurile atât de pozitiv, naiv de frumos, dar de ce nu? Cu cât eşti mai relaxat în faţa reuşitei, cu atât aceasta se instalează mai repede.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
E un moment în care stai puţin de vorbă cu sinele tău, pentru că de acolo primeşti unele semnale extrem de bune. Simţi că ai atins un apogeu, că ai împlinit un vis. E semn că ţiai îndeplinit misiunea.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Dacă ai analiza cuvântul singurătate doar din unghiul său negativ, e clar că nu ai găsi nimic bun în el, dar, culmea, singurătate are şi o conotaţie pozitivă, pe care o vei descoperi chiar azi.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Ceea ce părea a fi o întâmplare care mergea un pic haotic se va dovedi a fi un plan foarte bine organizat de acolo, de sus.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Iubirea e alături de tine clipă de clipă, nici nu are rost să te îndoieşti de asta, chiar dacă ai fi tentat să spui că nu e sub forma visată de tine.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Azi apreciezi mai mult ca oricând valoarea prieteniei, pentru că un om este alături de tine şi îţi oferă cel mai de preţ ajutor exact când ai mai mare nevoie de asta.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Dacă îl iei pe nu în braţe şi nu accepţi pentru nimic în lume alternative mai bune care ţi se oferă, e clar că vei rămâne blocat într-o zonă tristă şi sumbră.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
• Vând garsonieră, strada Unirii, Petroșani, cu posibilități de a face birouri. Preț 4.500 de euro. Relații la telefon 0735.659520.
DIVERSE
Înainte de a te dedica unei cauze nobile, pe care o pui în slujba altora, gândeşte-te un pic la cel din faţa ta.
HOrOScOp
11
CMYK
12
EDILITARE Vulcan:
Locatarii „blocului din groapă” speră să nu fie uitaţi de autoritatea publică locală
Realizarea cât de curând a proiectului care vizează modernizarea aleilor şi străzilor din partea nordică a cartierului Dincă din Vulcan a fost primită şi cu bucurie, dar şi cu multă amărăciune de către unii locatari. Cum vine asta? Citiţi şi aflaţi!
Proiectul de hotărâre
aprobat cu foarte puţin timp în urmă în şedinţa ordinară a consiliului local spune explicit că lucrările de modernizare vor cuprinde doar aleile din spatele blocurilor cum vii în jos înspre pârâul Morii. Apoi, mai este inclusă strada Ecaterina Teodoriu, fostă Duinei. Aceea care, de lângă pod, pe dreapta cum mergi la Dincă, trece pe lângă blocuri şi căsuţele care te şi miri cum au rămas în picioare şi dă în strada Decebal. Peste drum de poliţie. Fireşte, cei bucuroşi de aflarea veştii cum că vor scăpa de noroi până la genunchi au fost locatarii blocurilor din zona amintită.
Nemulţumiţi sunt
locatarii blocului din „groapă”. Cel din spatele actualului supermagazin „Profi”. Adică din fosta piaţă agroalimentară a Vulcanului. Astă vară aici a fost o mare dandana legată de locurile de parcare pentru autoturisme. Neavând unde să-şi lase maşinile, oamenii şi le parcau în spatele
magazinului amintit, pe terasa utilizată de TIR-urile care aduc marfă. Într-o zi, nu mai ştiu când, am auzit că, din greşeală, un long vehicle de acest gen, care a trebuit să facă mai multe manevre, pentru a gara la descărcare, a lovit o maşină mică. Scandal mare, desigur.
Directoarea magazinului,
pe bună dreptate, le-a interzis locatarilor să-şi mai lase autoturismele pe locul acela. A fost chemat şi primarul Ile şi fiecare şi-a spus necazul. Doamna cu magazinul că ea plăteşte pentru locul acela şi, ca urmare, pretenţia ei, ca el să fie liber, este perfect întemeiată. Ca urmare, au fost montate indicatoare rutiere care specifică clar interdicţia. Profitând că a venit primarul, locatarii blocului din apropierea magazinului au avut şi ei pretenţia, la fel de justificată, de a li se face parcări moderne, asfaltate, lângă imobilul în care locuiesc. Aşa cum sunt în multe zone ale Vulcanului. Deocamdată, solicitarea acestora din urmă a rămas în aer. Să vedem pentru cât timp!
Este posibil,
avansez eu ideea, ca zona respectivă să fie băgată în cărţile modernizării atunci când îi va veni rândul străzii Morii. Nu vă uitaţi chiorâş, ca Băsescu, vă rog! Pe vremuri, înainte de a fi bulevardul, strada asta pornea de jos, de la biserica catolică şi şcoala unu, din intersecţia cu actuala Nicolae Titulescu. Urca, ajungea în piaţa agroalimentară care era atunci (mai ţine minte careva?) şi centrul de schimb al buteliilor de aragaz şi, apoi, urma podul peste pârâul Morii. Ale cărui urme arheologice le puteţi vedea şi în prezent dacă vă uitaţi cu atenţie sub actualul pod. De aici încolo urmează tronsonul de stradă care există şi acum. Poate greşesc, dar bănuiesc că acesta ar fi motivul pentru care zona asta a fost lăsată pe mai încolo, spre a fi modernizată, Dar sper, şi cred că sunt la unison cu locatarii de aici, ca speranţa asta să nu se întindă până la Sfântu’ Aşteaptă. Vin ploile, vine iarna, iar oamenii înoată în noroi numai ca să ajungă la ghena de gunoi… Gheorghe OLTEANU
facebook.com/ziarulvaiijiului