1332

CMYK

Ziar ul Vaii Jiului

Citiţi în Prăvălia cu istorii

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

La Preparaţia Coroeşti

Director: Cătălin DOCEA

Redactor şef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1€ = 4,4479 lei 1$ = 3,3101 lei 1₤ = 5,3252 lei

vineri, 22 noiembrie 2013 Anul VI nr. 1332 12 + 4 pagini Preţ: 1 leu

Numire discutabilă şi cu mari semne de întrebare

Numirea domnului ing.

Dorin Vezure în funcţia de inginer CFL în secţia de preparare a dat de bănuit chiar de la începutul lunii octombrie, când s-a petrecut înscăunarea sa. Din start, toată lumea din instalaţie şi-a dat seama că aici este vorba despre pile şi relaţii. Iar primii spre care s-au dus cu gândul cei care au rezerve privitoare la calităţile profesionale în acest domeniul ale domnului ing. Dorin Vezure sunt cei din conducerile CEH şi a Sindicatului Muntele. Despre care se vorbeşte că ar fi avut un cuvânt greu de spus în ocuparea de către ing. Dorin Vezure a funcţiei amintite.

Îndoielile - justificate dacă

ar fi să admitem părerile contestatarilor - sunt legate de profilul profesio-

nal al celui numit într-o funcţie pentru care nu are deloc pregătire. Ing. Dorin Vezure a lucrat, atât la Preparaţia Livezeni, cât şi la Coroeşti, după închiderea primei, în activitatea legată de siguranţa circulaţiei din cadrul Căilor Ferate Uzinale. Aşadar, cărbunele pe care el putea să-l vadă şi, eventual, să-l pipăie, ca să-şi dea

Istoria mesei calde gratuite pentru mineri

de Constantin Dobre

SC angajează fochist. Relaţii la telefon 0751.199100, Petroşani. nile pe care el habar nu avea cum se cheamă şi la ce folosesc?

În mod normal,

seama că există, era doar cel din vagoanele care ajungeau să fie descărcate pe culbutor. În rest, este clar că ciocănitul roţilor de tren nu are nicio legătură cu procesul complex prin care trece cărbunele până să ajungă să fie înnobilat, cum se spune.

postul de inginer CFL ar fi trebuit scos la concurs, fiindcă la Preparaţia Coroeşti mai sunt, totuşi, cadre tehnico-inginereşti care cunosc de la A la Z prin tot ce trece cărbunele odată ajuns în secţia de preparare. De aceea nu este clar din ce cauză a fost ocolită această procedură legală şi, de aici, suspiciunile că numirea a fost făcută la comanda conducerii CEH şi cu proptă de la Sindicatul Muntele.

nu noi, cei de la ziar, suntem cei mai în măsură să ne dăm cu părerea în privinţa calităţilor profesionale ale cuiva. Dar mă gândesc că lucrurile se schimbă atunci când despre asta vorbesc pe şoptite, îşi dau ghionturi şi râd înşişi cei pe care domnul ing. Dorin Vezure a fost pus să-i coordoneze profesional. Cum să-i coordoneze – ne întrebăm şi noi pe bună dreptate – când, în prima zi în care a păşit în instalaţia de spălare a Preparaţiei, i-a cerut şefului de brigadă să-i dea pe cineva care să-l plimbe printre maşi-

a rezonat, trebuie amintit, chiar şi folclorul din Preparaţie. Muncitorii cu vechi state în activitatea de preparare a cărbunelui susţin, după o îndelungată experienţă de muncă, că, pentru a creşte parametrii de calitate ai cărbunelui supus procesării, trebuie întrunite trei condiţii, dintre care, până acum, erau prezente doar două: apa şi aerul. Acum, îşi freacă ei mulţumiţi palmele, a apărut şi cea de-a treia: fraierul. Gheorghe OLTEANU

Admit faptul că

De ceva vreme, se simte o oarecare stare tensională printre muncitorii din secţia spălare a Preparaţiei Cărbunelui Valea Jiului Vulcan. Din câte se pare, problema nu este creată, cum s-ar putea crede, din cauza înrăutăţirii condiţiilor de lucru, cât, mai ales, ca urmare a numirii într-o funcţie cu oarecare răspundere, în cadrul acestei secţii, a unei persoane care - este o părerea aproape unanimă - nu are nici în clin, nici în mânecă cu activitatea de preparare a cărbunelui.

Către toţi minerii şi locuitorii Văii Jiului:

La această numire

Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Vineri 22 noiembrie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Reportajul zilei (r) 9:30-11:00 Oameni şi fapte-talk show (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Reportajul zilei 19:30-21:00 Linia întâi - realizator Cătălin Docea

Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32). * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

Hoţii la şcoală

Zilele trecute, poliţiştii din Certeju de Sus i-au identificat pe D.I., de 16 ani, şi A.A., de 15 ani, ambii din comună, cu privire la care au stabilit faptul că, în perioada 15 - 17 noiembrie, au pătruns prin efracţie în incinta şcolii primare din Săcărâmb, de unde au sustras ţeavă şi componente ale reţelei de încălzire a unităţii de învăţământ (36 de kilograme de cupru) pe care le-au valorificat la un centru de colectare a fierului vechi din comuna Certeju de Sus.În cauză a fost întocmit dosar de cercetare penală pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.

Mihaela PETROŞAN

)

Ziarul Vaii Jiului

În ciuda văicărelilor Casandrelor huilei, Printr-o Ordonanţă de Urgenţă dată ieri de Guvernul României s-a stabilit reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru Complexul Energetic Hunedoara (CEH).

În acest fel, a fost rezolvat şi conflictul între lichidatorul Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani, Expert Insolvenţă SPRL, şi CEH. Reamintim că în 6 noiembrie 2013, societatea Expert Insolvenţă SPRL din Deva, în calitate de lichidator al CNH Petroşani, a cerut insolvenţa CEH, cererea fiind depusă la Tribunalul

Hunedoara. Compania Naţională a Huilei SA, societate aflată în lichidare, are de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara SA suma de 84.795.090,50 lei, din care 14.075.123,52 lei reprezintă o creanţă aflată în litigiu, iar suma de 70.719.966,98 lei reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, recunoscută”, se arăta atunci într-un comunicat de presă al lichidatorului CNH Petroşani.

A demisionat din toate funcţiile de partid

Zilele trecute, liberalul Mircea Artean a demisionat din funcţiile de preşedinte al organizaţiei locale Hunedoara a PNL şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL. Doctorul Artean, care este şi preşedinte al Colegiului Medicilor din judeţul Hunedoara, a invocat motive personale pentru care a renunţat la funcţiile de conducere din PNL. Se pare că motivele care au dus la această demisie sunt legate de modul diferit în care Mircea Artean şi colegii săi de partid văd strategia de acţiune a liberalilor hunedoreni. Mihaela PETROŞAN

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0735.727264 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Prin Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern în şedinţa de ieri, „se vor reduce arieratele şi va creşte atractivitatea la privatizare a SC Complexul Energetic Hunedoara SA. În acest scop se va transmite obligaţia debitorului iniţial, Compania Naţională a Huilei SA, către noul debitor, Complexul Energetic Hunedoara SA, sub rezerva acordului creditorului - ANAF”. În acest moment, lichidarea CNH, cu problema datoriilor rezolvată, intră în linie dreaptă. Mihaela PETROŞAN

Statul a rezolvat datoria CEH la CNH

Liderul liberalilor din municipiul Hunedoara

Doi adolescenţi au fost descoperiţi de poliţie după ce au furat câteva zeci de kilograme de cupru dintr-o şcoală din Săcărâmb.

vineri, 22 noiembrie 2013

În curs de rezolvare

Problema asigurării unui medic pentru copiii cu dizabilităţi

Pentru a găsi ajutor şi răspuns, părinţii copiilor cu dizabilităţi mintale au apelat nu numai la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, la directorul Spitalului de Urgenţă Petroşani, dr. Alin Vasilescu, dar şi la vicepreşedintele Tiberiu Balint. Ajutorul a venit chiar de la primar şi de la directorul SUP. Aceştia au luat legătura cu doctorul NPI Lidia Peicuţi, care s-a pensionat, şi l-au convins să revină la cabinet, cu un contract de prestări servicii. Doar că medicul este disponibil numai din luna ianuarie. Luna decembrie rămâne neacoperită. Este posibil şi ca unii din medicii de la Deva sau Hunedoara să vină la Petroşani pentru a acorda câteva ore de consultaţii, dar acest lucru nu se ştie cu certitudine. Iniţial, când li s-au propus ore de consultaţii şi la Petroşani, aceştia au refuzat din cauza programului supraaglomerat. Din fericire, medicul de la Petroşani a fost de acord cu revenirea în domeniul de activitate, însă lipsa specialiştilor constituie încă o mare problemă, departe de a fi rezolvată. Alina PIPAN

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380; 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana OSTROVANU - 0729.340216 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

vineri, 22 noiembrie 2013

Să răspundă USL

Aeroportul de la Săuleşti a fost sau nu promisiunea electorală a acestui mandat?

Senatorul Haralambie Vochiţoiu vrea să forţeze USL să-şi păstreze promisiunile electoarele. Una dintre ele este înfiinţarea aeroportului la Săuleşti. În acest sens, senatorul Vochiţoiu l-a întrebat pe viceprimministrul Nicolae Dragnea şi pe ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, cu privire la şansele realizării acestui aeroport, în mandatul actual, aşa cum a fost promis de USL în perioada electorală, mai ales de preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ. Despre oportunitatea funcţionării unui aeroport în judeţul nostru nu are rost să mai comentăm, este evident că ar fi benefică. Studiile de fezabilitate au fost făcute, terenul este în posesia CJH. Dar aeroportul este puţin probabil să se realizeze în mandatul acesta. „O să am grijă, spune senatorul, ca guvernanţii să nu uite

Societate comercială angajează în condiţii avantajoase măcelar-carmangier. Relaţii la telefon 0751.199100

de promisiunile făcute, şi să le respecte”. „Nu am promis nimic”, l-a contrazis Tiberiu Balint, vicepreşedintele CJH. Proiectul aeroportului a ajuns la o vechime de 10 ani şi a fost mereu susţinut de Consiliul Judeţean Hunedoara, care a făcut toate demersurile pentru ca acesta să funcţioneze, începând cu obţinerea terenului în administrare, până la realizarea demersurilor de finanţare. Însă, mai spune vicepreşedintele Balint, din partea lui Moloţ sau a lui Balint nu a fost transmisă o promisiune în acest fel. „Noi ne dorim să realizăm acest proiect, dar în parteneriat public-privat. Sunt mai mulţi operatori cu care se discută, nu este nimic stabilit, dar aceasta este ideea, nu să finanţeze guvernul sau consiliul judeţean activitatea unui aeroport, ceea ce ar fi extrem de costisitor, mai ales în această perioadă, când unele aeroporturi se închid din lipsa finanţărilor”, a mai arătat Tiberiu Balint. Alina PIPAN

Percheziţii şi în judeţul Hunedoara

Pe urma a 8 milioane de euro

Ieri dimineaţă, anchetatori şi reale de mărfuri către mai multe poliţişti de la Criminalitate Organifirme, care în acest fel şi-au redus zată au efectuat 85 de percheziţii în artificial profiturile prin diminuarea şase judeţe, între care şi Hunedoara, masei impozabile. pe urma unor persoane suspectate „Această situaţie a condus la prejude evaziune fiscală şi spălare de dicierea bugetului consolidat al statubani. Potrivit Poliţiei Române, preju- lui cu aproximativ 28.900.000 lei, diciul creat în acest caz este Zonele periurbane din Valea Jiului de circa 8.000.000 de euro.

corespunzătoare. Faţă de membrii grupului infracţional organizat se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, evaziune fiscală în formă continuată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani.

Pot atrage fonduri europene pentru investiţii în agricultură, sectorul forestier şi industrie alimentare

„Au fost puse în aplicare 85 de autorizaţii de percheziţie, pe raza judeţelor Mehedinţi, Gorj, Dolj, Dâmboviţa, Hunedoara şi Timiş, la domiciliile şi sediile soÎntr-un schimb de adrese avut cu Autoritatea de Managecietăţilor comerciale deţinute de membrii grupului infracţional ment pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii şi organizat. În cauză există suspi- Dezvoltării Rurale, senatorul Haralambie Vochiţoiu a obţinut informaţia că, potrivit propunerii de regulament a ciunea rezonabilă că membrii Parlamentului European şi a Consiliului grupării ar fi identificat mai privind sprijinul pentru dezvoltare rurală mulţi agenţi economici intereacordat prin FEADR, zonele eligibile în cazul saţi să-şi diminueze ilegal baza investiţiilor în agricultură, sectorul forestier impozabilă prin înregistrarea în şi industria alimentară nu depind de mediul evidenţele contabile a unor documente aferente unor operaţi- de rezistenţă ci de activitatea desfăşurată. Prin urmare zonele periurbane sunt eligibile uni comerciale nereale, după care, prin mai multe firme con- pentru atragerea de finanţări. trolate de ei ar fi emis facturi ce nu reflectă operaţiuni economi- „Am fost unul dintre parlamentarii care au nece reale către acestea. Pentru a gociat sumele de finanţare pentru agricultură. da o aparenţă de realitate a tranzacţiilor comerciale, grupul inconstând în TVA şi impozit pe profit fracţional organizat ar fi furnizat deduse în mod nelegal. De asemenea, aceste facturi fiscale în schimbul unor cei în cauză sunt suspectaţi că, în pecomisioane cuprinse între 4-10% din rioada 2009-2013, prin mai multe convaloarea înscrisă pe acestea, conturi deschise la diferite unităţi travaloarea lor fiind achitată prin bancare, ar fi încasat aproximativ transferuri bancare în conturile 85.129.000 lei de la 29 de firme benefirmelor emitente. Ulterior, sumele ficiare de facturi fictive, sume care au erau retrase în numerar în aceleaşi fost ridicate integral în numerar din zile în care erau încasate, iar după re- conturi, nefiind plătit niciun furnizor tragerea în numerar a sumelor respec- de firmele controlate de grupul intive şi după reţinerea comisioanelor fracţional. Retragerile de numerar stabilite, liderii grupării înapoiau banii s-au făcut în baza unor documente partenerilor de afaceri, care îi reinfalse, respectiv borderouri achiziţii troduceau în patrimoniul firmelor fier vechi, cu sprijinul nemijlocit al deţinute”, informează Inspectoratul unor funcţionari bancari”, precizează General al Poliţiei Române (IGPR). IGPR. Potrivit anchetatorilor, în perioada La sediul DIICOT Mehedinţi au fost 2009-2013, firmele controlate de lide- conduse 38 de persoane în vederea rii grupării ar fi efectuat livrări neaudierii şi dispunerii de măsuri legale

Mihaela PETROŞAN

Sunt disponibile 18,9 miliarde de euro pe acest domeniu de investiţii. Şi dacă se realizează cel puţin 3 proiecte pe an, în fiecare localitate, tot ar însemna câteva milioane de euro accesate în Valea Jiului, şi locuri de muncă formate. Tot ce trebuie să se întâmple este ca în Vale consiliile locale să declare zonele periferice, care se pretează, ca fiind zone periurbane. În acest sens, am trimis adrese la toate primăriile din Valea Jiului cu referire la atragerea de fonduri europene în cadrul viitorului Program Naţional de Dezvoltare Rurală 20142020. Vreau ca pe viitor să aduc şi la sediul biroului senatorial un specialist, care să poată oferi informaţii în acest sens tuturor celor care vor să atragă fonduri pentru investiţii în agricultură”, a declarat ieri senatorul PP-DD Vochiţoiu. În Valea Jiului există deja zone declarate ca fiind rurale, şi la Petroşani şi la Uricani. Primarul Dănuţ Buhăescu spune că la Uricani zonele periferice, cum ar fi Câmpu lui Neag, sunt de câţiva ani declarate zone rurale, tocmai ca oamenii să poată accesa fonduri în acest sens, şi pentru ca unele investiţii să se poată face cu bani din fonduri rurale. Alina PIPAN

www.zvj.ro

4

SPORT

Ziarul Vãii Jiului

Pentru Centrul Naţional de Seniori la tir cu arcul

vineri, 22 noiembrie 2013

Federaţia vrea să preia baza de la Aninoasa

Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Tiberiu Balint - vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mugurel Ciuşcă - vicepreşedintele Federaţiei Naţionale de Tir cu Arcul şi Viorel Hăbian - antrenorul bazei de la Aninoasa - au anunţat că federaţia a hotărât, la 15 noiembrie, înfiinţarea Centrului Naţional de Seniori la tir cu arcul la Aninoasa.

Şi la Petroşani

Cursuri pentru arbitri

Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara organizează în perioada 2 decembrie 2013 - 15 martie 2014 un curs pentru obţinerea calităţii de arbitru. Pot participa tineri şi tinere, apţi din punct de vedere medical, care îndrăgesc fotbalul. Actele necesare înscrierii sunt: cerere, fişă individuală, adeverinţă medicală, adeverinţă de elev (angajat), cazier judiciar (nu este necesar pentru elevi). Înscrierile se pot face până la 26 noiembrie 2013. Informaţii suplimentare la: Cristian Petrean - tel. 0721.258855 (zona Brad, Deva, Simeria, Orăştie, Ilia); Petre Spărios - tel. 0722.570551 (zona Hunedoara, Călan, Haţeg); Ionel Cîrstea - tel. 0724.309063 (zona Petroşani, Petrila); Sorin Corpadi - tel. 0723.953952 (zona Lupeni, Vulcan, Uricani).

nanţării. Baza a intrat într-o continuă degradare de când a fost trecută în administrarea consiliului local. Asta se întâmpla în anii 2007-2008, când, după desfiinţarea minei, baza a fost preluată în administrare locală. În 2011 baza de la Aninoasa a fost preluată de CSM

De asemenea, federaţia a înaintat administraţiei şi consiliului local cererea de preluare în administrare a bazei sportive din localitate, în vederea demarării investiţiilor de întreţinere şi modernizare, chiar începând cu anul viitor, având în vedere că marii campioni ai acestui sport se antrenează aici. Federaţia nu ia în proprietate baza, doar în administrare, dacă Consiliul Viorel Hăbian, Tiberiu Balint şi Mugurel Ciuşcă Local Aninoasa este de acord, deşi nu ar avea de ce să nu fie. Primarul Aninoasei este încântat de idee şi speră ca Deva, care este în subordinea Agenţiei Naţionale la viitoarea şedinţă de consiliu local această trecere pentru Tineret şi Sport. Atunci au primit dotări noi, să fie votată şi de consilieri, pentru ca baza să cu care au putut să facă performanţă. Lotul de fete poată beneficia de investiţiile pe care le merită. al României se antrenează la Aninoasa şi a ocupat Mugurel Ciuşcă a explicat că judeţul Hunedoara locul 5 la Campionatul European de Tir cu Arcul. este singurul din ţară care are trei centre naţionale Clubul de la Aninoasa funcţionează din 1956 şi în de pregătire, două la Deva, de gimnastică şi de momentul de faţă are 16 sportivi. Putem spune că, judo, şi unul chiar la Aninoasa, de tir cu arcul. Nu odată cu înfiinţarea Centrului Naţional de Seniori la s-a stabilit care vor fi investiţiile pe care federaţia tir cu arcul, Aninoasa primeşte şansa pe care o merle va face aici, odată cu preluarea administrării ită pentru afirmare naţională în sportul în care este bazei. O comisie din cadrul federaţiei va stabili incampioană. vestiţiile de care are nevoie şi va media, către Alina PIPAN Ministerul Tineretului şi Sportului, accesarea fi-

Fotbal. Liga a IV-a. Nu rataţi derbiul etapei:

Jiul Petroşani - Universitatea Petroşani

Meciuri interesante, sâmbătă, 23 noiembrie, în Divizia Judeţeană la fotbal. Capul de afiş se anunţă a fi meciul de la Petroşani dintre Jiul şi Universitatea Petroşani.

„Este un derbi de tradiţie, indiferent în ce ligă sunt cele două

Fotbal. Liga a V-a

echipe. Evident că ne dorim să câştigăm”, a declarat managerul Marin Tudorache. Vremuri grele pentru cele două formaţii petroşenene, care au avut un tur de campionat mai mult decât chinuitor. Universitatea, campioana sezonului trecut, este de nerecunoscut, iar Jiul se chinuieşte să

Fotbal mic cu goluri multe

Jucătorii de la sate sunt foarte eficace. Nu o spunem noi, ci statistica. Fotbaliştii din Liga a V-a nu glumesc atunci când vine vorba de goluri. Paul Apati (Agrocompany Băcia) şi Attila Săutean (Santos Boz) sunt cei mai buni marcatori la finalul turului. Ambii au o medie de cel puţin un gol pe etapă, iar formaţiilor lor s-au aflat printre protagonistele primei părţi a campionatului. Liderul seriei I din Liga a V-a Hunedoara, Agrocompany Băcia, dă şi cel mai bun marcator al întrecerii de pe Valea Streiului. Paul Apati a marcat 11 goluri din cele 32 înscrise de formaţia sa în această toamnă, adică mai bine de o treime. Câte 9 goluri au înscris Ionuţ Sălăşan (Cerna Lunca Cernii) şi Adrian Kaizer (Unirea Gen. Berthelot), cei doi completând podiumul acestei serii. Pe Valea Mureşului, golgeter este jucătorul formaţiei Santos Boz, Attila Săutean, acesta marcând 10 goluri din cele 25 ale echipei sale, care ocupă locul 4 în clasament. Lidera Mureşul Pricaz, propune la rândul ei un golgeter, Marius Pătruţ reuşind un număr de 9 goluri înscrise. Treapta a treia a podiumului este împărţită de doi jucători, Raul Golda (Minerul Teliuc) şi Andrei Mihalache (Ponorul Vaţa), ambii având câte 8 reuşite.Liga a V-a Hunedoara se va relua în primăvara anului viitor.

www.zvj.ro

termine turul de campionat. „La noi se pune problema participării la fiecare meci, dat fiind faptul că nu ne permitem să facem deplasări. Se întâmplă lucruri ciudate aici şi, la un moment dat, voi spune multe lucruri. Nu îmi place ce este la Jiul”, a mai spus Tudorache. Un alt meci interesant este şi cel de la Lupeni dintre Hercules şi Victoria Călan. „Sper din tot sufletul să ne revanşăm în faţa spectatorilor”, a declarat antrenorul lui Hercules, Dan Voicu. Acesta a mai spus că este nemulţumit de arbitrajul de care echipa sa are parte în ultimele jocuri: „La Deva ne-au fost refuzate două lovituri de pedeapsă. Este un arbitru care greşeşte mult împotriva noastră, dar despre asta voi vorbi altă dată”. Dar iată programul complet al etapei de mâine: Retezatul Haţeg - CFR Simeria; Jiul Petroşani – „U” Petroşani; CS Inter Petrila CSA Aurul Brad; Minerul Uricani CSM Dacia Orăştie; Metalul Crişcior - Gloria Geoagiu; Hercules Lupeni - Victoria Călan; CNS Cetate Deva - CS Vulcan; Şoimul Băiţa - Aurul Certej.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

vineri, 22 noiembrie 2013

Clasa a III-a de la Iscroni

Primul proiect de antreprenoriat

Elevii din clasa a III-a de la Şcoala Gimnazială Iscroni, împreună cu doamna învăţătoare Dorina Martin, au un proiect în desfăşurare care-i învaţă ce înseamnă antreprenoriatul.

Antreprenoriatul, un cuvânt mare pentru aşa copii mici, dar o lecţie de viaţă deloc complicată. Aceştia au fost vizitaţi la şcoală de Livian Burlec, proprietarul serelor din Iscroni, o afacere înfloritoare. Prima dată li s-a explicat ce înseamnă acest tip de afacere, a

5

serelor, apoi copii au vizitat sera. De aici au primit câte un ghiveci cu flori, dar au şi plantat răsadurile lor cu flori. De aceste răsaduri vor avea grijă personal, toată iarna. În fiecare săptămână câte un elev va merge să le ude. La primăvară, din răsadurile respective vor creşte flori. Acestea vor fi puse la vânzare de cei mici, iar cu banii strânşi vor pleca într-o excursie. Iată o lecţie de antreprenoriat cu început şi final, pusă în practică de o mână de elevi iscusiţi, cu ajutorul învăţătoarei, dar mai ales prin bunăvoinţa investitorului local. Alina PIPAN

În staţia de maxi-taxi de la poşta veche,

Înghesuială mare

În Petroşani, staţia de maxi-taxi de la poştă, cum i-a rămas numele în popor, este de multe ori supraaglomerată din cauza taxiurilor care parchează prea aproape de locul de parcare al maxi-taxi, şi nu mai fac loc acestora. Prin urmare, dacă la punctul de îmbarcare se află un maxi-taxi local în aşteptare de clienţi, un al doilea, destinat transportului în Vale, este nevoit mereu să-şi aştepte clienţii pe banda întâi de mers de pe sens, pentru că nu poate intra în staţie. Fapt care scade vizibilitatea în trafic pentru ceilalţi şoferi, care circulă pe banda a doua, mai ales că în dreptul staţiei de maxi este trasată şi o trecere de pietoni. De ce atâta înghesuială, ne întrebăm şi noi, din moment ce loc ar fi pentru toată lumea, iar în zona poştei vechi mai este o parcare disponibilă pentru taxi, la o aruncătură de manivelă, chiar în dreptul hotelului „Onix”. Şoferii de taxi ar trebui să respecte o distanţă prioritară parcărilor de maxitaxi, mai ales că acestea preiau majoritatea clienţilor din staţie. Puţină ordine din partea celor care se ocupă de acest lucru în teren nu ar strica... Alina PIPAN

Şcoala Generală „Avram Stanca”,

Faţă-n faţă cu reabilitarea terenurile de sport

O veste bună pentru cei care învaţă la Şcoala Generală „Avram Stanca” din Petroşani ne-a dat-o prof. Robert Humel, directorul instutuţiei. „Situaţia terenului de sport din curtea şcolii este foarte complicată, dar nu de nedezlegat. Momentan, acest teren nu poate fi asfaltat şi modernizat de către primărie datorită faptului că reţeaua de apă caldă ce vine de la Paroşeni trece exact pe sub terenul de sport. În vară, cei de la Paroşeni, când au făcut revizia anuală, nu au demarat lucrările, aşa cum trebuia să se întâmple, să

înlocuiască conducta respectivă, veche de 25 de ani, urmând să demareze lucrările abia la primăvară, în luna mai 2014. Cel puţin aşa mi-a comunicat administratorul public Popescu, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani. După această lucrare, sunt convins că primăria ne va sprijini cu partea de asfaltare pentru terenul de sus. Şi, dacă avem şi puţin noroc, se vor găsi şi fonduri, de ce nu, poate pe vreun proiect cu finanţare europeană. Astfel, vom avea şi un teren sintetic în partea de jos, care să deservească atât secţia română, cât şi secţia maghiară. Este adevărat, copiii au nevoie de alergare şi exerciţii fizice şi în aer liber, când vremea o permite, nu doar în sala de sport”. Corneliu BRAN

De anul viitor

Primăria Petroşani va plăti mai puţin pentru curent

Cum ar fi să-ţi spună cineva: de la anul vei plăti factura la curent cu 31,2 la sută mai ieftin? Ar suna tare bine, nu? Această veste bună o dă Primăria Petroşani populaţiei. De anul viitor, bugetul local va suporta o factură la curent, pentru iluminatul public, mai ieftină. Primăria Petroşani a organizat în data de 18 noiembrie licitaţia pentru alegerea furnizorului de energie electrică. La licitaţie s-au prezentat 8 operatori: Electricom, Enel, Elecrica, Enol Grup, Fidelis Energy,

Getica 95, Tinmar IND, Transenergo Com. Licitaţia a fost câştigată de operatorul care a oferit preţul cel mai mic, Enol Grup, cel de 172 lei pe megawatt/oră. Până acum Primăria Petroşani plătea un preţ de 250 lei megawatt/oră. „Vom face o economie, anul viitor, de 203.286,68 lei, adică vom plăti mai puţin cu 31,2 la sută”, a fost vestea bună din partea primarului Tiberiu IacobRidzi, anunţată ieri în cadrul unei conferinţe de presă. Alina PIPAN

www.zvj.ro

CMYK

6

PUBLICITATE

www.zvj.ro

Ziarul V達ii Jiului vineri, 22 noiembrie 2013

CMYK

Ziarul Vãii Jiului vineri, 22 noiembrie 2013

Vulcan

Unii dintre elevi chiar s-au decis ce vor fi

Luni dimineaţă, la şedinţa extraordinară a Consiliului Local al municipiului Vulcan au fost prezente şi zece domnişoare. Eleve în anii terminali de la Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu”, după cum au fost informaţi, ulterior, cei din sală.

fetele ar fi venit în legislatura trecută. Când, într-adevăr, consilierii de culori politice diferite se mai contrau între ei. Acum e mai mult pace şi prietenie. Totuşi, mă gândesc, eventual au rămas cu ceva, în materie de juridic, de la doamna secretar Rodica Peter.

la începutul fiecărei şedinţe, preşedintele îi întreabă pe invitaţi - cum sunt numiţi impropriu cetăţenii care vin cu felurite probleme, fiindcă ei vin de bunăvoie, fără invitaţie specială - ce păs îi aduce la împărăţie. Dacă oamenii spun atunci e bine, iar dacă solicită să participe la adunare, e tot bine. Pe liceenele de luni nu le-a întrebat nimeni nimic, aşa că fetele au stat şi au ascultat cu luare aminte ce s-a discutat în şedinţa în care s-a hotărât divizarea SC Pregoterm SA Vulcan.

fetele după ce au fost duse să viziteze serviciile care funcţionează în cadrul primăriei. Însoţitor le-a fost însuşi Gheorghe Ile, care le-a lăsat, pentru câteva clipe, pe fiecare dintre ele să ia loc chiar şi pe scaunul de primar, pe care el este sigur că o să-l ocupe câte zile o mai avea. Câţiva elevi, a spus doamna directoare Malvine Socaci, au mers la un studio TV din Petroşani, ca să vadă cum dă ca să fii jurnalist de televiziune. Nişte fete au trecut pe la spital, ca să-şi facă poze în halatul alb de asistente medicale şi de medici fără prea mulţi arginţi. În fine, fiecare licean a ales să viziteze un obiectiv din domeniul în care i-ar plăcea să lucreze în viitor.

De obicei,

Motivul prezenţei

lor l-am aflat la sfârşit, de la doamna profesoară şi, totodată, consilier local Malvine Socaci (care, nu ştim de ce, intelectuală fiind, s-a înhăitat cu un plagiator notoriu, trăgând instituţia pe care o conduce într-o nemeritată mocirlă morală – n.r.). Este vorba despre activitatea curriculară „Acum tu decizi!” în care adolescenţilor de liceu nu doar că li se oferă ocazia de a-şi alege viitoarea profesie, ci şi de a vedea pe viu cu ce se mănâncă aceasta, cum se spune. Nu ştiu cu ce impresii au rămas fetele în urma şedinţei, mai ales că funcţia de consilier nu-i o profesie. Era altceva dacă

Şcoala Gimnazială Numărul 4 Vulcan

Implicată într-un proiect Comenius

Începând cu anul şcolar 2013-2014, Şcoala Gimnazială Numărul 4 Vulcan este implicată în proiectul Comenius cu numărul de referinţă 13-PM-273-HD-PL, care se numeşte See the world through children's eyes.

Proiectul se desfăşoară cu sprijinul financiar al ANPCDEFP, prin Programul de Învăţare Pe Tot Parcursul Vieţii. Acest program de colaborare între instituţii de învăţământ din nouă state – Polonia, Bulgaria, Italia, Spania, Turcia, Cipru, Grecia, Franţa şi România – are ca obiective promovarea şi acceptarea diversităţii culturale din cadrul Uniunii Europene, încurajarea dezvoltării relaţiilor de prietenie între elevi din şcoli şi state diferite, dar şi încurajarea elevilor şi familiilor de a deveni implicaţi activi în viaţa comunităţii şcolare din care fac parte. În perioada 9 – 13 noiembrie a avut loc, în Cipru, prima reuniune din cadrul proiectului mai sus menţionat. La această manifestare au participat, din partea Şcolii Gimnaziale Numărul 4 Vulcan, d-na director profesor Ecaterina Illyes şi coordonatorul proiectului, dl. profesor Raimond Lupu. Şcoala parteneră din Cipru - ∆ΗΜΟΤΙΚΟ ΣΧΟΛΕΙΟ

ÎNVĂŢĂMÂNT

7

Mai multe au învăţat

Partea finală a

activităţii, în care s-a discutat şi s-au exprimat păreri cu privire la cele văzute de către fiecare elev, s-a desfăşurat miercuri după-amiaza în sala de festivităţi a Colegiului Tehnic Mihai Viteazu. În afară de cadre didactice, alături de cei care şi-au ales de pe acum viitoarea profesie au fost primarul Gheorghe Ile şi o parte dintre consilierii locali. Gheorghe OLTEANU ΛΙΒΑ∆ΙΩΝ ΚΒ - LIVADIA ELEMENTARY SCHOOL a găzduit şedinţele de coordonare, a implicat activ toţi participanţii la proiect în cadrul activităţilor de zi cu zi care se desfăşurau în instituţie. Au avut loc prezentări de materiale şi expoziţii cu lucrările copiilor din toate ţările implicate şi s-au purtat discuţii pe marginea sistemului de învăţământ din fiecare ţară participantă. Pe parcursul acestei prime reuniuni, s-au organizat vizite

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

de informare şi pregătire în diverse locuri, precum Muzeul Etnografic din Aradippou, apoi în cel din Lefkara, două mici localităţi cu influenţe culturale în întreaga provincie Larnaca, dar şi în diferite zone ale Europei.

Prof. Marilena DIACONU

www.zvj.ro

8

INTERVIU

Tiberiu Iacob-Ridzi - primarul municipiului Petroşani:

Ziarul Vãii Jiului vineri, 22 noiembrie 2013

„În ceea ce ne priveşte vom continua proiectele cu finanţare europeană, pentru că am dovedit că putem să le ducem cu succes la finalizare…” (I)

Împreună cu cetăţenii, Proiectul „Petroşani” continuă O primărie fără arierate

- Domnule primar, ne apropiem cu paşi repezi de finalul anului, un an destul de greu pentru toată lumea. Dacă ar fi să facem un mic bilanţ după aproape 11 luni scurse până acum, cum a fost pentru administraţia din Petroşani acest an? - Nici pentru administraţia municipiului Petroşani n-a fost un an uşor, în sensul în care finanţările de la bugetul de stat pentru lucrările şi proiectele începute au cam lipsit. Şi aici mă refer, în primul rând, la domeniul schiabil şi termin cu grădiniţele, bazinul şcolar şi cu toate celelalte investiţii începute. La acest capitol lucrurile au mers foarte greu sau deloc, din cauză că finanţarea care trebuia să ajungă nu a mai ajuns, ceea ce ne-a făcut să suplinim aceste fonduri din bugetul local, menite să mişte cât de cât lucrările. Pe de altă parte, 2013 a fost un an în care Primăria municipiului Petroşani, pentru că n-a avut arierate la 1 ianuarie 2013, a putut să menţină taxele şi impozitele fără să se facă acea creştere de 16%, ceea ce nu e lucru puţin. O altă concluzie pe care o putem trage tot aici este şi faptul că pe parcursul anului am avut destule lucrări finanţate de la bugetul local, în principal lucrări de asfaltare şi de modernizare a structurii rutiere, pe care le-am continuat din 2012 şi pe care le-am finalizat în acest an. Tot în 2013 am continuat şi programul de anvelopare a blocurilor, dar cu bani puţini de la guvern faţă de ceea ce trebuia, astfel că n-am reuşit să facem pe acest segment cât ne-am propus.

Eforturi pentru buna funcţionare a primăriei

- În afară de problemele legate de stoparea fondurilor pentru investiţii la proiecte aflate în derulare, cum s-a întâmplat de altfel în toată ţara, sunteţi mulţumit de activitatea primăriei privind celelalte probleme şi munca de zi cu zi? - Da. Pot spune că în rest activitatea noastră, a celor din primărie, s-a desfăşurat în limite normale. Am încercat să facem tot ce ţine de buna

administrare a municipiului. Fireşte, cu multe rectificări de buget şi cu tot ce ţine de latura financiară, lucruri pe care le-am făcut împărţind banii cât mai bine posibil, astfel încât să nu avem probleme nici cu bursele pentru elevi, nici cu plata pentru persoanele cu handicap şi pentru însoţitori, sau cu tot ce ţine de latura socială. N-am neglijat nici activităţile culturale, atât cât s-a putut, nici investiţiile în derulare pe care primăria le-a avut, am încercat să păstrăm un echilibru în tot şi în toate cu câţi bani am avut la dispoziţie, astfel încât să nu avem suferinţe mari pe domeniile de activitate.

Investiţii de la bugetul local

- La ce capitol a stat cel mai bine anul acesta administraţia publică locală din Petroşani şi la ce capitol a stat mai rău? - Am să încep invers… Cel mai rău am stat la investiţiile în derulare care trebuiau finanţate din bugetul de stat. Cel mai bine am stat la investiţiile pe care a trebuit să le facem de la bugetul local. Ne-am întins atât cât a fost plapuma. Până la urmă am reuşit să facem bine tot ce ne-am propus de la bugetul local. - Aş vrea să ne spuneţi ce proiecte şi ce lucrări aţi avut pe agenda de lucru în 2013? - Pe finanţare de la bugetul local am continuat să facem toate lucrările de asfaltare pe care le aveam în derulare începând din anul 2012. Am reuşit să finalizăm anul acesta toate lucrările acestea, ceea ce nu-i puţin lucru. Vorbesc aici nu numai de drumuri, ci şi de trotuare şi de parcări făcute ca la carte, ţinând cont că Petroşaniul stătea foarte rău la acest capitol, iar acţiunea cu parcările nu s-a încheiat, o să mai facem destule şi în anii următori. Am finalizat, de asemenea, toate proiectele pe finanţare europeană, ultimul dintre ele îl vom finaliza în decembrie. Este vorba de Ambulatoriul de la Spitalul de Urgenţă Petroşani.

Ajutor către lăcaşurile de cult

Nu pot să uit că în 2013, ca şi în anii trecuţi, primăria şi consiliul local au ajutat cât au putut şi lăcaşele de cult. Cât voi fi primar voi sprijini în continuare bisericile, pentru că eu consider că acest lucru este, de fapt, o datorie a noastră. De ce spun asta? Deoarece lăcaşurile de cult nu fac altceva decât să ajute tot pe oamenii din comunitatea noastră. Atunci mi se pare firesc ca o parte din bani să meargă şi către această zonă foarte importantă în orice privinţă.

Continuitate

Una peste alta, dacă facem un bilanţ, sunt multe lucruri care au fost realizate în 2013, o continuitate a ceea ce s-a făcut în 2011 şi 2012, o linie pe care dorim s-o urmăm şi în 2014. În ceea ce ne priveşte vom continua proiectele cu finanţare europeană, pentru că am dovedit că putem să le ducem cu succes la finalizare.

Noi proiecte

- Pentru 2014 aveţi, să înţelegem, şi alte proiecte cu finanţare europeană, mai mari sau mai mici, în plan? - Da, desigur. Acum pregătim proiecte pentru perioada 2014-2020, atât pe infrastructură, cât şi pe alte domenii. Aceasta rămâne să vedem după cum vor apărea ghidurile de finanţare şi pe ce domenii le

www.zvj.ro

vom putea accesa. Vrem să mergem pe zona de turism, pe zona de cultură, mai multe proiecte, dar în mod special un proiect pentru muzeu - vrem să renovăm şi să extindem puţin Muzeul Mineritului, la care să anexăm şi Muzeul Muntelui”. Avem în plan să câştigăm, tot pe fonduri europene, un proiect care să vizeze anveloparea tuturor şcolilor din municipiu. Pe de altă parte, ceea ce va însemna pentru noi o prioritate zero, cel puţin în activitatea mea din 2014, va fi atragerea de investitori la Petroşani şi crearea de locuri de muncă.

Prioritatea zero: atragerea investitorilor

- Aţi atins un punct dureros… Un punct cam neîndeplinit de nicio administraţie locală din Valea Jiului. - Vă repet, doresc – şi asta va fi prioritate zero pentru mine în 2014 – să aduc investitori la Petroşani, deoarece consider că Petroşaniul a ajuns la un nivel la care aceasta este etapa în care trebuie să atragem aceşti investitori. Mai repede de acest moment, 2014, consider că nu se putea face acest lucru. N-aveam condiţiile prielnice pentru ştiu eu ce investiţii, n-aveam infrastructură, n-aveam suprafeţe de teren… Acum, drumuri bune există în localitate, există drumul Petroşani-Simeria foarte bun, se lucrează la drumul de pe Defileul Jiului, ceea ce va însemna o bună deschidere din 2015 încolo. Sunt semnale că se va reface şi bucata de drum care ne leagă de Voineasa. Există în oraş aproape peste tot gaz metan. S-a lucrat şi se lucrează la canalizare în zone unde nu exista. Avem două suprafeţe de teren care se pretează la a fi date unor investitori şi unde se va putea întreprinde ceva serios. Avem şi o bază turistică, ce, de la an la an, se tot modernizează, inclusiv pârtii de schi moderne. Şi lucrările în acest sens nu se vor opri aici. Avem în municipiu destule sucursale de bănci, câteva supermarket-uri cunoscute, benzinării, teatru, universitate etc. Petroşaniul este o localitate vie, care tinde tot mai sus. Credem că a sosit momentul ca din 2014 să lucrăm şi la acest ţel, să atragem la Petroşani investitori care să creeze locuri de muncă şi care să dea putere şi mai mare localităţii.

Crearea de locuri de muncă

- V-aţi propus o ţintă, eventual câte locuri de muncă să se creeze prin aducerea la Petroşani a acestor investitori? - Evident că analizăm acest aspect cu grijă. În prima fază, aş fi foarte mulţumit dacă am reuşi să creăm în jur de 250-500 locuri de muncă. Dar vom vedea, toate atunci, la timpul lor. - Pe de altă parte, nu credeţi că, dacă s-ar crea locuri de muncă pe o perioadă determinată

Ziarul Vãii Jiului vineri, 22 noiembrie 2013

pentru cei care n-au locuri de muncă şi trăiesc din tot felul de ajutoare sociale, prin agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, via primării, cum s-a mai întâmplat, ar fi o formă de a le reda zâmbetul acestor oameni greu încercaţi de soartă? - Da, eu am mai spus treaba asta, a fost un program foarte bun cu primăriile derulat prin Ministerul Muncii, care dădea o gură de oxigen pentru câteva sute de oameni. Însă, de vreo trei ani de zile programul a fost sistat. Noi am tot încercat să pistonăm să se revină la idee, am mai trimis adrese, am mai discutat cu factori de decizie, însă priorităţile ministerului au fost altele. Nu sunt foarte optimist că de la anul va fi reluat acest program deşi ar trebui…

Miza pe turism

- Aţi vorbit de turism în câteva rânduri… Vă rugăm să ne spuneţi în ce stadiu aţi ajuns cu proiectul din Parâng, ce s-a lucrat acolo anul acesta şi ce doriţi să mai întreprindeţi la anul, ţinând cont că banii de la guvern vin greu sau deloc. - Am continuat proiectul din Parâng şi anul acesta. Constructorul a lucrat în 2013 pe banii din bugetul local. Pot spune cu satisfacţie că am finalizat bazinul de apă de 5000 mc de la „Căsuţa din Poveşti”. S-au făcut anexele şi clădirile tehnice, s-a introdus instalaţia de apă pentru instalaţia de zăpadă artificială, s-au amenajat în continuare pârtiile şi alte câteva lucruri care trebuiau făcute acolo sus. Sigur, la anul ne dorim să finalizăm telescaunul 3, aceasta va fi acolo prioritatea numărul unu. În materie de alte pârtii de schi, vă pot spune că suntem în proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu Romsilva pentru a scoate din fondul forestier câteva bucăţi de teren, deoarece e vorba de vreo patru pârtii care trebuie făcute în zona Slima. Acestea trebuiau să ne fie oferite în mod gratuit de către Romsilva, dar cei de-acolo s-au opus şi s-a ajuns la proces. Am câştigat în prima fază procesul la Curtea de Apel, acum suntem într-o altă fază cu procesul şi ne judecăm, sperăm însă să se termine totul şi să ne apucăm de treabă.

Lucrările din Colonie

- Una dintre promisiunile dumneavoastră din campania electorală era legată de asfaltarea drumurilor din Colonia Petroşani. Mai stă în vigoare, pentru că oamenii de-acolo ne tot întreabă? - Cum să nu! Vreau să le amintesc cetăţenilor din acest cartier că o parte din aceste drumuri le-am reabilitat printr-un program finanţat de Banca Mondială – e vorba de cele trei străzi unde am introdus canalizarea, am asfaltat drumurile şi am refăcut trotuarele. Pe de altă parte, am asfaltat din bugetul local o serie de drumuri, dar acum se lucrează la canalizare pe toate străzile din Colonie, după care vom intra cu asfaltarea. În acest sens, deja am finalizat studiul de fezabilitate pentru a intra pe un program cu finanţare europeană menit să ne aducă în posibilitatea de a asfalta toate străzile din Colonie, unde s-a introdus sau se va introduce canalizarea.

Asfaltarea continuă

- Aveţi în vedere, la capitolul drumuri, să reabilitaţi anul viitor şi celelalte străzi rămase nereabilitate? - Da, am mai spus-o: toate zonele sunt prinse în acest mare proiect de care am amintit mai înainte, inclusiv

străzile din Colonie, zona de deasupra Gerom, zona din spatele primăriei şi zona Sălătruc. Acesta este un pachet de străzi, dar avem şi un al doilea pachet. Acesta vizează străzile care duc către comunităţile săteşti ale Petroşaniului. Mă refer aici la Dâlja Mare şi Dâlja Mică, la Slătinioara, la Roşia şi la Peştera Bolii. Drumurile sunt prioritare deoarece acest lucru vine de la oameni, calea de acces fiind foarte importantă pentru ei.

Reculul descentralizării

- Domnule primar, se vorbeşte, şi azi-mâine se caută să se pună în practică, de Legea Descentralizării. După cât se pare vor trece la primării cluburile sportive şcolare, cluburile copiilor şi elevilor, cluburile studenţeşti şi tot ce ţine de ele. La Petroşani ar trece la primărie, în afară de instituţiile în sine şi de clădirile aferente, Sala Sporturilor, baza sportivă a clubului şcolar sportiv din Parâng, terenul de tenis şi altele. O să puteţi face faţă ca primărie, în condiţiile în care toate astea necesită cheltuieli în plus? - Nu şi da… Dacă ele nu vor fi descentralizate şi cu resursa financiară, nu vom putea să le ţinem! Clar, n-avem de unde să mai suportăm o astfel de cheltuială de la bugetul local. Dacă vor fi descentralizate cu resursa financiară, atunci vom putea face faţă. Din ceea ce am văzut la televizor, primul-ministru a declarat că se vor descentraliza cu resursa financiară. Dacă va fi aşa, atunci va fi bine. - Unii directori de astfel de instituţii spun că e rea această trecere, care va distruge sportul practicat de copii şi elevi – cum e cazul directorului Toth de la Clubul Sportiv Şcolar Petroşani. Alţii, din contră, cum e cazul directorului Kiss, de la Clubul Copiilor Petroşani, susţin că trecerea e binevenită şi aşteptată. Cum comentaţi? - Nu cunosc prea bine toată activitatea acestor instituţii. De aceea nu pot spune cum va fi. În momentul în care voi primi documentele cu tot acest transfer şi când voi analiza tot ce ţine de asta, voi putea să-mi spun părerea. Dar, repet, trebuie descentralizate cu resursa financiară. Altfel nici nu intră în discuţie pentru că nu putem face faţă.

Grădiniţa „I.G. Duca”

- Tot legat de învăţământ, mai avem la I.G. Duca o grădiniţă nefinalizată. Ce se întâmplă cu această clădire? - Din păcate, când am început investiţia, aceasta era sub tutela primăriei. După un an, guvernul a trecut această investiţie la Ministerul Educaţiei. Din acel moment lucrurile au început să nu mai meargă, clădirea rămânând în cele din urmă la stadiul actual. Nici acum nu pot spune multe, dar încercăm să căutăm soluţii… Dacă în 2014 guvernul nu ne va finanţa această investiţie, în 2015 vom încerca să o finanţăm de la bugetul local. La fel va fi şi cu piscina şcolară, numai că acolo lucrurile sunt mai complicate, investiţia fiind un pic mai mare. O să vedem…

Sala Sporturilor

- Dacă vă intră în patrimoniu după descentralizare şi Sala Sporturilor ce veţi face, ţinând cont că ea nu a fost modernizată şi arată cum arată…? - Un lucru va fi clar şi cu această sală: vom căuta cât mai repede orice resursă de finanţare pentru a moderniza această clădire, iar prima măsură care ar trebui luată ar fi rezolvarea sistemului de încălzire. (va urma) Interviu realizat de Corneliu BRAN

INTERVIU

9

Acţiuni de control pe linia securităţii şi sănătăţii

în muncă la Complexul Energetic Hunedoara

Pe parcursul acestui an, după înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoaraau fost realizate mai multe acţiuni complexe de control pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă de către inspectori de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara. În cadrul acestor acţiuni de prevenire s-au verificat activităţile de prevenire şi măsurile luate de angajator în vederea reducerii riscurilor legate de electrocutare. În cadrul acţiunilor au fost verificate: Electrocentrale Paroşeni, Electrocentrale Deva, Exploatările Miniere Paroşeni, Lupeni, Lonea, Livezeni, Vulcan şi Exploatarea şi Prepararea Cărbunelui Valea Jiului Vulcan. La acţiune au participat patru inspectori de muncă care au totalizat peste 40 de zile de control. Au fost efectuate un număr de 14 controale. Au fost verificate peste 70 de măsuri din programele proprii de prevenire ale unităţilor pentru evitarea riscului de accidentare prin atingere directă, un număr de peste 30 măsuri pentru evitarea riscului de accidentare prin atingere indirectă şi 50 de măsuri din programele proprii pentru evitarea riscului de arsuri şi incendii provocate de flame sau prin amorsarea arcului electric. În urma controalelor au fost constatate 24 deficienţe. Neconformităţile constatate s-au referit la: neasigurarea calităţii îmbinărilor elementelor circuitelor de legare la pământ, pozarea şi protejarea necorespunzătoare a cablurilor electrice, neînchiderea carcaselor, deteriorarea izolaţiilor la părţile active ale instalaţiilor, neasigurarea integrităţii circuitului de legare la pământ, menţinerea echipamentelor electrice la un nivel necorespunzător prin fixarea capacelor acestora, obturarea necorespunzătoare a introducătoarelor de cabluri ale echipamentelor electrice şi fixarea defectuoasă a cablurilor în introducătoare. Acţiunile de prevenire pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă vor continua, aceste acţiuni fiind înscrise atât în obiectivele Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara, în Planul de acţiuni întocmit la nivelul Inspecţiei Muncii cât şi în legislaţia specifică. Inspector şef, ing. Adrian Florin Bozdog Consilier, ec. Sorin Gabriel Istrate

www.zvj.ro

10 UMOR ÎN HA... MAJOR

Festivalul Naţional „Donici - cuib de-nţelepciune” – Chişinău, 2013

Contrabandiştii de bomboane

De la noi la Chişinău, drumul este foarte... bun. De fapt, nu e atât lung cât dificil. Şi asta nu pentru că te-ar ataca leii sau hienele, ci pentru că ai de trecut anomalia numită „graniţă pe Prut”. Iar dacă minţile creţe de la guvernare înţeleg din directivele UE numai partea aplicabilă de Moş Teacă, atunci acest obstacol se poate transforma în coşmar. Ce am văzut vineri seara, pe sensul de intrare în România a depăşit imaginile cu cozile cu refugiaţi din Rwanda, în vremea conflictului. Echipajul mixt de epigramişti bucureşteni a reuşit să treacă în numai 1 (una) oră dincolo, dar tot am ratat primele boabe încasate de dreamteamul piţurcian în barajul cu aheii. În sfârşit, ciorba de peşte (chiar rece) a fost excepţională, iar peştele prăjit e minunat când îl asortezi cu minunea numită „vin moldovenesc” şi, în special, cu prietenii dragi care ne aşteptau. Evident, o epigramă caracterizează acest festin: Acest ospăţ ne-oferă bucuria De-a reuni, prin intermediul său, O foame, ca la noi, în România Cu-o sete, ca la voi, la Chişinău! A doua zi, reconfortaţi, autocăraşul de serviciu ne-a transportat spre cavernele săpate de şturlubatica natură în stâncile de la Orheiul Vechi, leagăn de aşezământ monahal şi de viaţă spirituală de veacuri. Meandrele râului Răut au săpat aici un peisaj cu nimic mai prejos de Marele Canion, care ne-a lăsat cu gura căscată pe toţi cei care habar n-aveam că există aşa ceva şi pe meleagurile noastre. După ce am închis gurile (aproape toţi), ne-am lansat la vale, către Casa Memorială Alexandru Donici, din satul cu acelaşi nume, unde am servit o porţie de istorie literară asezonată cu plăcinţele calde, sărmăluţe vioaie şi nelipsitul vinuleţpanaceu. Fiind vorba de un fabulist, autorul acestei cronici i-a dedicat următorul catren: Ne place stilul său vivace Şi cam vorbim pe-aceleaşi voci: El scris-a despre dobitoace, Noi scriem despre dobitoci!

Încheierea segmentului turistic a permis un raid prin renumitul magazin de bomboane al fabricii “Bucuria”, unde ne-am spart toţi banii, deoarece am fost opriţi în tentativa de a achiziţiona jumătate din producţia de vin a Republicii Moldova din cauza perspectivei de a sta 8 ore în vamă şi de a abandona prada, supuşi restricţiilor cantitative de

numai 2 litri de persoană. Macaraua a pus sacii de bomboane în autocar şi astfel ne-am deplasat pe jos până la Casa Actorului de la Uniunea Teatrală a Republicii Moldova, unde ne-am dat de-a dreptul în spectacol. După cuvintele de deschidere rostite de dl. George Corbu, preşedintele UER, dl.academician Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunilor de Creaţie din Rep. Moldova, de dl. academiciam Valeriu Matei, preşedintele Filialei ICR Chişinău şi de dl.Teo Chiriac, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, cunoştiinţa noastră mai veche, cântăreaţa Silvia Grigore ne-a încântat cu vocea sa minunată cântând pe versurile lui Gheorghe Bâlici. De fapt, toţi soliştii serii au cântat mai ales pe versurile lui Gh. Bâlici şi Ion Diviza. Prima rafală de premii a fost lansată pe scenă: Premiul „Gheorghe Urschi”: George Corbu (Bucureşti); Premiul „Aurel Scobială”: Elis Râpeanu (Bucureşti); Premiul „Tudor Tătaru”: Dan Căpruciu (Galaţi). Aici, facem o menţiune admirativă la adresa emoţionatului nepot al lui Tudor Tătaru, Bogdan, care a ţinut să ne facă observaţia pertinentă: „Când pleacă buneii,/ Rămân nepoţeii”! Bine spus Bogdane, a aprobat şi bunelul Ion Diviza, pe care îl pierduse nepoţica din cătarea radarului. Aşaaa! Deci, mergând mai departe, după balada cântată cu cobza de Gheorghe Afroni, şi el rudă, am înţeles, cu Tudor Tătaru, s-au mai distribuit: medalia şi diploma „I.L. Caragiale”: Sorin Cotlarciuc (Vama); premiul Oficiului Republican al Dreptului de Autor: Mihai Sălcuţan (Buzău); premiul Societăţii Culturale VATRA: Vasile Plăcintă (Galaţi); premiul revistei ACASĂ: Viorel Pietrăreanu (Buzău) şi Emil Ianuş (Horodnic de Sus); Diploma de Merit pentru organizarea Fesivalului: Ion Cuzuioc. Şi, surpriză-surpriză, două diplome neanunţate, de recunoaştere a meritelor (perfect îndreptăţite) în organizarea acestui Festival şi am îndrăzni noi să spunem, şi nu numai, acordate de postul de radio PLAI şi SC VALENA SRL: Gheorghe Bâlici şi Ion Diviza. Bufniţa primită drept premiu de Gheorghe Bâlici, mi-a prilejuit remarca: Am venit, cu pasiune, La un „Cuib de-nţelepciune” Şi, când colo, ce să vezi: „Bâlici, cuib de huhurezi”! Au urmat recitalurile epigramiştilor din stânga şi din dreapta Prutului, întrerupte de show-uri ale cântăreţilor moldoveni:

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului Vlad Negruzzi şi Igor Grosu, dar şi de mult-gustatul colind umoristic al lui Emil Ianuş, pe care l-am acompaniat cu un Mânaţi măi, Hăi, Hăi extrem de veridic, până a reuşit să îl termine cu bine. Ei, dragii moşului, şi, oricât am ocolit, a venit şi momentul adevărului: decernarea premiilor. Care a fost făcută de domnii academicieni Mihai Cimpoi şi Valeriu Matei, în aplauzele numeroşilor spectatori. Aşadar: Secţiunea Fabulă: premiul I: Vasile Vajoga (Iaşi); premiul II: Vasile Larco (Iaşi); premiul III: Petru-Ioan Gârda (Cluj Napoca); menţiuni: Vali Slavu (Aninoasa), Laurenţiu Orăşanu (Bucureşti) şi Cătălina Orşivschi (Vama). Secţiunea Epigramă: premiul I: George Petrone (Iaşi); premiul II: Nicolae Bunduri (Braşov); premiul III: Ionel Iacob-Bencei (Timişoara); menţiuni: Janet Nică (Ostroveni), Dan Căpruciu (Galaţi) şi Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti). Ultimele recitaluri, de romanţe, ale cuplului Diana şi Ilie Văluţă şi de muzică uşoară, al lui Valeriu Râşniţă, au pus punct unui maraton de muzică şi umor de excelentă calitate şi care a trecut pe nesimţite. O poză de grup pe scenă şi fuga la microbuzul care, văzând câţi ne-am făcut, şi-a mai chemat un prieten. Masa de adio, la minunatele noastre gazde, Întreprinderea de Turism Costeşti, a încheiat în forţă o zi plină, dar deloc obositoare. Evenimentul central al serii l-a constituit (cum altfel?) concursul ad-hoc, unde, la tema COADA, s-a făcut coadă la depunerea epigramelor, pentru că premiile erau extrem de tentante şi se încadrau în cantitatea admisă la vamă. Nu comentăm competenţa juriului, care a decis că marea sticlă,.. pardon, Marele Premiu merge la dl. Valeriu Matei, care, ce să mai o dăm cotită, a bunghit-o, cu epigrama:

Basarabia la Vilnius

Timp de două veacuri ţese Pânza aspră-a Penelopei Şi acum, în faţă, iese, Chiar din coada Europei!

Două sticlu... pardon, premii mai mici, au mers la Cătălina Orşivschi şi Emil Ianuş. La ora la care Cenuşăreasa abandona pantofiorul prinţului burlac, epuizaţi de lupta de idei în folosul Măriei sale Epigrama, am abandonat şi noi carafele goale, de ambele culori şi ne-am dedat lui Morfeu, înciudaţi că eforturile noastre de a nu cumpăra nici un gram de vin au fost zădărnicite de anularea decretului buclucaş din vamă. Drept pentru care, a

vineri, 22 noiembrie 2013

doua zi dimineaţă, după ce ne-am luat rămas bun de la admirabilele noastre gazde şi ne-am strâns labele din faţă, descoperind consternaţi că, în vamă bătea vântul, nefiind nicio maşină în afară de a noastră, am atacat unicul magazin Duty Free (în moldoveneşte „Du-ti, făi”! de unde am ticsit portbagajul cu... bomboane. Ei, hai, ştiu că nu ne credeţi, am luat şi vodcă! A relatat, de la faţa locului, Laurenţiu Ghiţă

****** Am citit cele consemnate de confratele Laurenţiu Ghiţă, cu regretul că, nici de această dată, nu am putut participa la festival. Este a treia oară când sunt invitată şi, de fiecare dată, spun: “La anul!...”. V-am oferit şi dumneavoastră ocazia de a citi această cronică simpatică şi închei cu o fabulă din grupajul pe care l-am trimis la concurs. Fabulele mele au trecut graniţa şi fără paşaport.

Visul unei şopârle

Când şopârla maronie, A aflat că-n alte ţări Sunt cameleoni o mie, Cu diverse-nfăţişări, I-a intrat în cap ideea Că-şi doreşte o schimbare, Un nou look şi de aceea, Înainte de culcare, S-a rugat, s-a tot rugat Şi-ntr-o zi, când s-a trezit, În livadă-a observat Un păr mare, altoit. Când văzu faimosul păr, Zise ea, cu uluială: „Am cerut, într-adevăr, Păr, dar văd că sunt tot cheală!”. Morala: Aţi văzut la ce a dus Formularea cu aluzii? Spuneţi clar ce-aveţi de spus, Pentru-a nu crea confuzii!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

Ziarul Vãii Jiului vineri, 22 noiembrie 2013

LICITAŢII

Subscrisa Heral Consult IPURL Orăştie în calitate de lichidator judiciar al SC Laboratorul Sportul SRL - în faliment, cu sediul în Petroşani, Calea Romana, nr. 19A, judeţul Hunedoara vinde la licitaţie publică în data de 13.12.2013, ora 11:00, la sediul lichidatorului judiciar din Orăştie, str. N. Bălcescu, nr. 4, jud. Hunedoara, următoarele bunuri: 1. Dacia 1304 4WD RI PICK-UP, nr. înmatriculare HD-06-BXO la preţul de evaluare 3.600 lei 2. Remorcă utilitară Pancar tip 2 Ruf 2.7, nr. înmatriculare HD-08-GKK la preţul de evaluare 5.400 lei 3. Autoutilitară furgon Man 8.185 425/4x2, nr. înmatriculare HD-07-DDV la preţul de evaluare 23.700 lei 4. Remorcă furgon Pancar 2 RUF 3.5, nr. înmatriculare HD-06-PVF la preţul de evaluare 11.800 lei 5. Autoutilitară Iveco 50 C13 Daily, nr. înmatriculare HD-06-UIH la preţul de evaluare 17.300 lei 6. Autoutilitară – Mercedes Benz Sprinter 411 CDI, nr. înmatriculare HD-06-VPN la preţul de evaluare 22.300 lei 7. Autoutilitară Man frigorifică 12.225, nr. înmatriculare HD-08-XHG la preţul de evaluare 40.400 lei Preţurile de mai sus nu includ TVA. Garanţia de participare la licitaţie reprezintă 10% din valoarea bunului pentru care se licitează. Cumpărarea caietului de sarcini este obligatorie pentru ofertanţi şi poate fi găsit la sediul lichidatorului judiciar, telefon 0254.240807. Lichidator judiciar Heral Consult IPURL Prin asociat coordonator Radu Petre Herlea

Întocmit ec. Cristina Dărănuţă

Subscrisa Heral Consult IPURL Orăştie în calitate de lichidator judiciar al SC Laboratorul Sportul SRL - în faliment, cu sediul în Petroşani, Calea Romană, nr. 19A, judeţul Hunedoara vinde la licitaţie publică în data de 20.12.2013, ora 11:00, la sediul lichidatorului judiciar din Orăştie, str. N. Bălcescu, nr. 4, jud. Hunedoara, următoarele active: - Hală producţie produse patiserie şi teren aferent în suprafaţă de 2841 mp înscrise în CF 63273 Petroşani (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 1999 Petroşani) compusă din construcţie cu nr. CAD. C2, nr. top 695/b/1/a, notate la A1.2, proprietar de sub B.5 şi teren în cotă de 2841/3241, nr. top 695/b/1/a/2 de sub B.4, situate în Petroşani, str. Calea Romană, nr. 19A, jud. Hunedoara. - Laborator cofetărie vechi, birouri + magazie ambalaje, centrală termică şi teren aferent în suprafaţă de 833 mp înscrise în CF nr. 61508 Petroşani (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 1861 Petroşani) compuse din construcţii – Laborator cofetărie vechi – nr. cad. 2153–C2 de sub A1.2, proprietar sub B.3, birouri + magazie ambalaje + centrală termică nr. cad. 2153-C5 de sub A1.5, proprietar sub B.9 şi teren în suprafaţă totală de 833 mp, compus din teren cu nr. cad. 2153, nr. top 695/b/1/b, în cotă de 500/2302, de sub B.2 şi 333/2302 de sub B.8, situate în Petroşani, str. Calea Romană, nr. 19A, jud. Hunedoara. Vânzarea acestor imobile se va face în bloc, pornind de la valoarea de 238.800 euro exclusiv TVA. Garanţia de participare la licitaţie reprezintă 10% din valoarea bunului pentru care se licitează. Cumpărarea caietului de sarcini este obligatorie pentru ofertanţi şi poate fi găsit la sediul lichidatorului judiciar, telefon 0254.240807. Lichidator judiciar Heral Consult IPURL Prin asociat coordonator Radu Petre Herlea

Întocmit ec. Cristina Dărănuţă

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi/ maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804

PUBLICITATE 11

ANGAJĂRI

Yoyo`s angajează ospătăriţe. CV-urile se pot depune la bar. Relaţii la telefon 0766.277109 SC CORA INVEST GROUP SRL Vulcan angajează operator utilaje (încărcător frontal şi buldozer). Cerinţe: experienţă profesională. Relaţii la telefon: 0724044824

Static Night-Club (în Arad) angajează personal: barmaniţă-ospătăriţă - 2100 lei/lună, dansatoare 130 lei/seară+35% procent din consumaţie. Se asigură transport, cazare, carte de muncă. Singurul club de 5 stele din vestul ţării. Relaţii la numerele de telefon: 0749.188703 sau 0737.331055 Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu.

Plecări rapide pentru dansatoare în night-cluburi din Germania, Austria, Elveţia prin Agenţia de impresariat artistic Blue Star International Show. Salarii începând de la 40 eur/seară. Asigurăm cursuri de dans, costume, transport, cazare. În România se oferă 1.200 lei/lună salariu pentru dansatoare în club Viena din Slatina, jud. Olt. Tel: +40 764 720 735; +40 751 314 411. E-mail: international_blue_star@yahoo.com

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Te simţi cu un cap deasupra tuturor şi ai un motiv de laudă sau de mândrie, cu privire la persoana ta, ceva ce te propulsează un pic mai sus decât toţi: ori un venit mai mare, ori o poziţie mai înaltă...

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ai ceva bani la dispoziţie şi, atât timp cât îi ţii la tine, te simţi mai sigur pe situaţie şi nu ţi-e teamă de nimic.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Cu regulile stricte nu te poţi pune, deci degeaba insişti tu să schimbi unele lucruri deja încetăţenite.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Eşti supărat pe reacţia unora, pentru că tu faci tot posibilul să-i mulţumeşti, iar ei tot rezervaţi şi distanţi rămân.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Jocurile de cuvinte pe care le faci sunt sursa unor mari neînţelegeri. Controlează-ţi un pic atitudinea jucăuşă în faţa unor persoane care nu ştiu să aprecieze glumele tale şi pot reacţiona agresiv.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Porţi o discuţie între patru ochi prin intermediul căreia afli o mulţime de informaţii mai puţin cunoscute, dar cel care îţi face marile destăinuiri îţi cere să păstrezi secretul asupra celor aflate.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Banii se adună greu, dar nici nu eşti atât de dispus să-i scoţi din portofel, ci te informezi foarte atent dacă e momentul unei investiţii acum sau nu.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Deşi urmezi numai căile juste pentru a-ţi duce la îndeplinire sarcinile asumate, alţii îşi bagă coada în afacerile tale şi strică tot.

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

IMOBILIARE

Vând teren şi casă P+1 în Târgu-Jiu, strada George Coşbuc, Nr. 2A, realizată şi finisată în 2000 cu toate utilităţile: apă, gaze, canal, izolaţie termosistem şi termopane. Suprafaţă teren 800 mp, deschidere la stradă de 50 mp. Anexe: beci suprafaţă de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preţ negociabil. Telefon 0727.874449 Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800

Vând teren în Petroşani, intra-vilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Visele tale de iubire se pot împlini, pentru că semnalele care sosesc azi de la persoana iubită îţi inspiră încredere că puteţi dezvolta o relaţie bună pe viitor.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Te simţi încă blocat într-o zonă fără ieşire în care ai alunecat de curând şi, în loc să-ţi aduni forţele ca să depăşeşti impasul, parcă te afunzi şi mai adânc în el.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Fii atent la propunerile care ţi se fac azi, pentru că au la bază informaţii extrem de utile pe care le poţi folosi odată în avantajul propriu.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Orice conflict poate fi aplanat dacă este tratat cu calm şi cu toleranţă. Dacă vezi că ceilalţi sunt nervoşi şi vor să aibă doar ei dreptate, fii tu cel care cedează.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

Fostul primar de Hunedoara

Vrea pilotă după gratii

Ovidiu Hada, fost primar al Hunedoarei, încarcerat la Penitenciarul Bârcea Mare, a intrat în greva foamei, pe motiv că i s-a refuzat primirea unei pilote trimisă de familia sa.

Purtătorul de cuvânt al penitenciarului, inspector de penitenciare Florin Berar, a declarat presei că gestul fostului primar nu este justificat, cererea sa fiind făcută într-un moment nepotrivit. „Ovidiu Hada a solicitat, luna trecută, printr-o cerere, primirea unei pilote adusă de către rude, însă din cauză că soluţionarea a fost una negativă, acesta a decis să intre în refuz de hrană. Suplimentarea cu pături sau pilote se poate face numai în sezonul de iarnă, aşa că la momentul respectiv nu era îndreptăţit să i se accepte cererea. În momentul de faţă acesta se află sub supraveghere medicală, aşa cum este procedura, şi putem spune că starea sa de sănătate este foarte bună”, a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Bârcea Mare. Deşi se zvonea că protestul lui Hada a declanşat o investigaţie a unor trimişi ai Ambasadei SUA la Bucureşti, acest lucru este infirmat de conducerea penitenciarului, vizita americană fiind tratată ca o vizită normală la un deţinut. Fostul primar Ovidiu Hada, care are şi cetăţenie americană, este închis la Bârcea Mare, în urma unei condamnări la cinci ani de închisoare, pentru fapte de corupţie.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

vineri, 22 noiembrie 2013

Senatorul Vochiţoiu

naţional, este obligatoriu ca măcar un birou să funcţioneze şi în Valea Jiului. Pentru că nu-şi respectă clienţii, de la cei casnici până la cei cu personalitate juridică, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (A.N.P.C.) a fost sesizată de senatorul Haralambie Vochiţoiu. Acesta a cerut o investigaţie cu privire la respectarea drepturilor cetăţenilor–consumatori din Valea Jiului. Senatorul Vochiţoiu vrea să ştie dacă contractele semnate cu clienţii respectă legea în vigoare şi este permisă lipsa serviciilor de asistenţă şi relaţii cu publicul. Alina PIPAN

A reclamat Enel-ul la A.N.P.C.

Reclamaţia vine în urma faptului că societatea, unic distribuitor în Valea Jiului, nu mai are niciun reprezentat în Vale. În afara echipelor de intervenţie, nu mai poţi discuta cu nimeni. Dacă îţi taie curentul, că pentru asta au echipă în Vale, trebuie să faci toate formalităţile la Deva: să plăteşti rebranşarea la CEC-ul din Deva, să depui acolo cerere. Totul se depune şi se discută doar la Deva. Or, având în vedere că în Valea Jiului sunt 6 localităţi, două staţiuni montane de interes

În cinematografe

„Matei, copil miner”

De astăzi, filmul „Matei, copil miner”, în regia Alexandrei Gulea, va rula în cinematografele din România, fiind distribuit de Independenţa Film. Reamintim că în Valea Jiului premiera filmului va fi în 28 noiembrie, la Teatrul “I.D. Sîrbu” din Petroşani, intrarea fiind liberă. „Matei, copil miner” este portretul unui copil de 11 ani din Valea Jiului, Matei (Alexandru Czuli), care trăieşte cu bunicul (Remus Mărginean), fost miner, într-un bloc din Uricani. Părinţii lui Matei sunt plecaţi în Italia în căutarea unui loc de muncă. După un conflict cu colegii

la şcoală, în urma căruia este exmatriculat, Matei fuge de acasă şi porneşte pe un drum iniţiatic care îl duce la Bucureşti. Aşa cum apreciază criticii de film, filmul tematizează „pierderea inocenţei copilăriei şi confruntarea lui Matei cu responsabilităţile şi provocările adolescenţei”. Mihaela PETROŞAN

La a 49-a ediţie a Mostra Internationale del Nuovo Cinema di Pesaro, festival desfăşurat la sfârşitul lunii iunie, marele premiu a fost luat de filmul „Matei copil miner”, al regizoarei Alexandra Gulea. Luna trecută, lungmetrajul „Matei, copil miner” a câştigat marele premiu la cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional al Producătorilor Regio Fun Katowice, care a avut loc în perioada 22 - 27 octombrie, în Polonia.

facebook.com/ziarulvaiijiului

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul VI Nr. 196 22 noiembrie 2013 4 pagini Supliment al Ziarului Văii Jiului

S-au scurs 75 de ani de la

Inaugurarea ansamblului monumental Calea Eroilor

La evenimentele dedicate operelor marelui sculptor român, Constantin Brâncuşi, de la Tg. Jiu, au fost prezenţi, pe lângă cei mai cunoscuţi specialişti brâncuşologi din ţară, şi doi petroşeneni de la Petro Aqua. Aceştia au lansat şi nr. 10 al Caietelor Petro Aqua dedicat turnării Coloanei Infinite la Petroşani! Petroşeneni la manifestări

La finele lunii octombrie s-a aniversat la Tg. Jiu „75 de ani de la inaugurarea ansamblului monumental Calea Eroilor”, compus din „Coloana Infinită”, „Poarta Sărutului” şi „Masa Tăcerii”, cele trei perle brâncuşiene de o valoare nepreţuită. Din Valea Jiului, în calitate de invitaţi, au participat la acţiune doi reprezentanţi ai Asociaţiei Ecologice „Petro Aqua” Petroşani. Este vorba de vicepreşedintele asociaţiei, Ovidiu Rizopol, şi de Vicenţiu Gurca. Invitaţia către petroşeneni a fost făcută de către Adina Andriţoiu, directorul Centrului Cultural Municipal „Constantin Brâncuşi” Tg. Jiu. De anul trecut, instituţia culturală gorjeană are un parteneriat cu asociaţia ecologică din Petroşani. Manifestările s-au desfăşurat timp de trei zile. În a doua zi a lucrărilor au fost prezenţi şi primul-ministru Victor Ponta şi ambasadorul Franţei, Philippe Gustin. Poate cel mai important lucru care s-a întâmplat, în prezenţa premierului României, a fost că s-a parafat dosarul, prin care ansamblul

monumental de la Tg. Jiu va ajunge să fie înscris în patrimoniul UNESCO. Documentele trimise au fost semnate de primul-ministru Victor Ponta, de directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru şi de Florin Cârciumaru, primarul municipiului Tg. Jiu. Asociaţia Petro Aqua Petroşani s-a pregătit din timp pentru acest eveniment, editând Caietul nr. 10 – Istoria realizării Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani, care a fost lansat la Târgul de Carte organizat în cadrul acţiunii la Tg. Jiu. Tot pentru a marca acest eveniment, la Peştera Bolii din Petroşani, Imre Szuhanek, preşedintele asociaţiei, sprijinit de Primăria municipiului Petroşani şi Consiliul Local Petroşani a organizat un concert de muzică folk, interpreţii fiind un grup de chitarişti din Craiova, denumit „Generaţia Folk”, grup condus de un fost membru al Cenaclului Flacăra, Mădălina Amon. Concertul dedicat tot celor 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” s-a desfăşurat sâmbătă, 27 octombrie, exact când la Tg. Jiu se desfăşurau celelalte manifestări dedicate acestui eveniment de importanţă naţională şi internaţională. „Este important că la acţiunile de la Tg. Jiu s-a amintit şi de municipiul Petroşani, locul unde a fost turnată Coloana Infinită. S-au scris în lume şi în ţară zeci, poate sute de cărţi, care amintesc de Coloana Infinită. Se vorbeşte peste tot de Coloană, dar nu prea se scrie sau se aminteşte, mai pe larg, şi de locul unde s-a turnat Coloana sau de cei care au muncit la crearea ei. Or, Coloana Infinită nu s-a făcut singură bătând din palme, ci cu foarte multe eforturi din partea multor oameni, care l-au susţinut pe inegalabilul sculptor Constantin Brâncuşi. De aceea am considerat că este esenţial să vorbim mai mult şi de Petroşani la acest eveniment. În cuvântul nostru, eu şi colegul meu am amintit chiar mai mult de municipiul nostru, fiecare în sesiunea ştiinţifică care s-a desfăşurat pe parcursul a două zile din cele trei sub genericul Geneza ansamblului brâncuşian. La acest simpozion ştiinţific au luat parte cei mai importanţi brâncuşologi ai momentului din România, esteticieni, critici de artă, sculptori, istorici, dintre care îi amintesc acum, printre alţii, pe: Zenovie Cârlugea, SoranaGeorgescu Gorjan, Grigore Smeu, Lucian Gruia, Aureliu Goci, Ion Mocioi, Gheorghe Nichifor, Ion Popescu-Brădiceanu, Gheorghe Grigurcu. Moderatorul conferinţei ştiinţifice a fost cunoscutul Matei Stîrcea-Crăciun, un doctor care lucrează la Institutul de Antropologie Francisc I. Rainer”, ne-a declarat Ovidiu Rizopol.

De ce Coloana Infinită la Petroşani?

„În cadrul acestei acţiuni am avut şi noi, cei de la Petro Aqua, câteva minute la dispoziţie. Expozeul ţinut de mine a avut titlul De ce Coloana Infinită la Petroşani?, un titlu cred că mai mult decât sugestiv. În cele expuse am adus argumente de ce la Petroşani s-a turnat această minunată operă de artă, şi nu în altă parte. Aceste argumente le amintesc şi acum: relaţia specială între inginerul

Ştefan Georgescu-Gorjan şi Constantin Brâncuşi, relaţie care vine încă din anul 1900, la începutul secolului XX, când Constantin Brâncuşi, la Craiova, a fost îndrumat mulţi ani de zile şi ajutat financiar de tatăl inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, Ion Georgescu-Gorjan. Alt argument a fost faptul că în anul 1937, în august, când Brâncuşi a venit la Petroşani, Atelierele Centrale Petroşani erau o societate de elită, puternică, chiar unul din liderii industriei constructoare de maşini şi de reparaţii de utilaje miniere. Un alt argument a fost capacitatea şi înaltul nivel de lucru al lucrătorilor de la A.C.P., a căror calificare profesională sub conducerea inginerului Gorjan a făcut de altfel ca această operă de artă să fie realizată ireproşabil, cea mai bună dovadă fiind faptul că ea stă şi acum în picioare, fiind admirată de toată lumea. Şi în fine, nu cel din urmă argument este faptul că întreg costul Coloanei Infinite - anume costul de proiectare, costul de aprovizionare cu materiale, realizare tehnică, manopera directă şi manopera indirectă, costurile de transport pentru mutarea operei la Tg. Jiu - a fost suportat de Societatea Petroşani, condusă la acea oră de directorul Ioan Bujoiu, un adevărat mecena al Văii Jiului, cheltuielile fiind conform documentelor rămase din anul 1937, undeva la 2,5 milioane de lei. Tot cu acest prilej, la Târgul de Carte din Tg. Jiu s-au lansat mai multe cărţi, eu şi colegul meu fiind de asemenea prezenţi. Cărţile au vizat în principal opera brâncuşiană, dar şi alte lucrări de artă, precum şi din mai multe domenii culturale. Interesant, am avut plăcuta surpriză să văd la târg două volume de I.D. Sîrbu lansate de o fundaţie din Craiova!”, ne-a mai spus Ovidiu Rizopol. (continuare în pagina IV)

Corneliu BRAN

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 22 noiembrie 2013

Către toţi minerii şi locuitorii Văii Jiului:

Istoria mesei calde gratuite pentru mineri

Acordarea legală a mesei calde pentru toţi minerii din România, şi nu doar pentru cei din Valea Jiului, are origini în tumultuosul, eroicul si istoricul act mineresc de revoltă a Văii Jiului din august 1977. La 3 august 1977

de pe ghereta porţii numărul 2 a minei de la Lupeni, în faţa a peste 35.000 de mineri revoltaţi ai Văii Jiului şi a lui Nicolae Ceauşescu (aflat în stânga mea), am dat citire listei noastre de revendicări susţinută şi ovaţionată din zeci de mii de piepturi minereşti. După ce a ascultat şi aprobat punct cu punct toate revendicările noastre, Nicolae Ceauşescu (preşedintele României şi Secretar General al Partidului Comunist Roman) a spus în finalul discursului său: „Las aici o comisie guvernamentală şi de partid, care să aplice şi să rezolve toate cererile dumneavoastră”. Două zile mai târziu aveam să aflu că şefii comisiei guvernamentale şi de partid au fost Ilie Verdeţ (secretar al Secţiei Organizatorice a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi viceprim-ministru al Guvernului României) şi Gheorghe Pană (preşedinte al Uniunii Generale a Sindicatelor din România – UGSR - şi ministru al Muncii).

La 5 august 1977

în sala de protocol de la etajul unu din clădirea Primăriei Petroşani a trebuit să mă confrunt cu cei doi politruci, Ilie Verdeţ şi Gheorghe Pană, care-au încercat, fără succes, să renegocieze lista revendicărilor aprobate deja, după cum am spus, de Nicolae Ceauşescu la Lupeni. În contextul confruntărilor de atunci, redau mai jos secvenţa, care descrie memorabila şi istorica naştere a propunerii mele privind masa caldă pentru mineri.

Verdeţ şi teoria ştachetei sportive despre planurile de producţie. Povestea meselor calde şi gratuite pentru mineri

Verdeţ (ţinând în mână copia revendicărilor noastre): „Uită-te, Dobre, tată, tu şi colegii tăi aţi pus în discuţie modificarea planurilor de producţie. Crezi că este realist ce aţi cerut? Nu uita că cifrele de plan au fost dezbătute şi aprobate în adunările generale ale oamenilor muncii din fiecare întreprindere minieră! (apoi, râzând şi continuând ironic): „Mai întâi, aţi propus şi aprobat planuri de producţie şi acum iată că vă întoarceţi şi cereţi modificarea lor. Cum vine chestia asta?” (l-am întrerupt pe Verdeţ şi i-am replicat astfel:) Dobre: „Nene Verdeţ, nu încercaţi să mă îmbrobodiţi pe mine cu implicarea noastră, a lopătarilor, în propuneri şi aprobări ale planurilor de producţie! Noi am fost doar executanţii orbi şi docili ai aberantelor cifre de plan din Valea Jiului. Sugestiile şi propunerile cifrelor de plan sunt opera voastră şi a subordonaţilor voştri locali împreună cu cozile lor de topor din exploatările miniere. Revendicările noastre sunt realiste şi reflectă faptul că nu mai acceptăm să fim consideraţi orbi, proşti şi sclavi docili. Pe scurt, replanificaţi producţia de cărbune din Valea Jiului în funcţie de posibilităţile umane, tehnologiile şi condiţiile de trai existente pentru că altfel nu va merge cu noi”. Verdeţ (dându-se inovator şi educator de grădiniţă): „Uite, Dobre, cum vine chestia cu planu’ de producţie. Planu’ ăsta de producţie este asemenea unei ştachete sportive de performanţă. Pentru a fi stimulatoare şi performantă, ştacheta asta trebuie ridicată constant şi cât mai sus. Voi, performerii sportivi, trebuie să săriţi peste această ştachetă. Şi la fel ca şi-n sport, cine trece ştacheta este remunerat şi elogiat, iar cei care nu trec sunt penalizaţi, dar şi dojeniţi şi încurajaţi s-o treacă. Cred că eşti de acord cu mine că am dreptate!”. Dobre: „Nu sunt de acord cu dumneata, pentru că baţi câmpii cu acea ştachetă şi chiar îţi permiţi să-mi dai lecţii ca la copiii de grădiniţă. Voi sunteţi cei care v-aţi permis să inventaţi şi să aplicaţi politica ştachetei sportive în numele nostru şi pe spinarea noastră, şi nu a voastră! Suntem hotărâţi să nu vă mai permitem jocul acesta murdar şi periculos cu vieţile

noastre şi ale familiilor noastre. Asemănarea noastră cu performerii sportivi este puerilă şi insultătoare. Nu vreţi să vedeţi şi nu vă pasă că netrecerile peste ştacheta stabilită de voi sunt reflectate în îmbolnăviri frecvente, accidente mortale şi familii înfometate prin penalizări salariale. Noi, lopătarii executanţi ai planurilor de producţie irealiste şi propuse de minţi bolnave de glorii şi mândrii false, suntem nişte biete fiinţe umane vlăguite de muncă şi saturate de minciuni, promisiuni, penalizări şi provocări ordinare. Cum v-aţi permis să ne cereţi să lucrăm câte 70-80 de ore pe săptămână, incluzând duminicile şi sărbătorile legale? Aţi încălcat grosolan legislaţia în vigoare cu privire la numărul de ore lucrate pe săptămână şi dubla neplată pentru duminicile şi sărbătorile legale lucrate!”. Verdeţ (replicându-mi dojenitor): „Da, dar la ieşirea din schimburile din duminicile lucrate, eraţi aşteptaţi la suprafaţă cu câte o bere de fiecare miner!”. Dobre (răspunzându-i tăios): „Vă rog să nu îndrăzniţi să aduceţi în discuţie practica insultătoare şi degradantă cu berea oferită după duminicile lucrate! Sunt sigur că ar fi mult mai bine şi sănătos să ni se ofere mese calde şi gratuite la intrarea şi ieşirea din subteran!”. Verdeţ (surprinzându-mă cu tonul, zâmbetul şi linguşeala-i aprobatoare): „Să ştii, Dobrică, tată, că aici sunt de acord cu tine! Este o propunere pe care te rog să mă crezi că o vom pune imediat în practică! Uite, o şi notez în carneţelul ăsta!”. Tot atunci Ilie Verdeţ a încercat să mă determine să renunţ la punctul revendicativ cu 6 ore de muncă pe zi. Şi pentru că am refuzat, Ilie Verdeţ mi-a comunicat oficial că, voiam sau nu, trebuia să părăsesc Valea Jiului. Iată mai jos descrierea confruntării cu privire la refuzul meu de a renunţa la sistemul de muncă de 6 ore pe schimb şi ameninţarea lui Verdeţ cu expulzarea din Valea Jiului.

Alte confruntări despre programul de 6 ore, o propunere neruşinată şi ameninţarea cu expulzarea din Valea Jiului

Verdeţ se văicărea că programul de 6 ore nu putea fi aplicat pentru că, în viziunea lui, nu existau destule resurse umane şi financiare, erau dificultăţi cu replanificarea schimburilor de muncă, şi în mod special, că acel program de muncă implică, vrând-nevrând, nerealizarea sarcinilor de plan. Dobre (către Verdeţ): „Vă aduc aminte şi vă avertizez, aşa cum v-am spus-o de mai multe ori, că nu admit niciun fel de compromis despre tot ce am cerut la Lupeni. Respectaţi ce ni s-a promis, pentru că altfel nu se poate! De altfel, ştiţi bine că preşedintele ţării a promis că nu vom lucra mai mult de 30 de ore pe săptămână! Şi nicio sâmbătă sau duminică!”. Apoi zâmbind ironic: „Vă sfătuiesc să respectaţi şi să arătaţi cu adevărat că sunteţi soldaţi credincioşi ai promisiunilor făcute de către preşedinte!”. Verdeţ (nervos, roşu de furie şi strigând către mine): „30 de ore pe săptămână? 30 de ore pe săptămână? Mă omule, eşti nebun? Numai o minte bolnavă şi paranoică poate să propună şi să susţină această aberaţie cu 30 de ore de muncă pe săptămână!”. Dobre (amuzat şi râzând am replicat): „Acuzaţiile cu nebunia şi paranoia nu mă vizează pentru că nu eu am propus chestiunea cu 30 de ore de muncă pe săptămână! Şi dacă nu eu sunt persoana vizată de aceste acuzaţii dure, atunci cine să fie? Ha, ha ha! Cine să fie, cine să fie! Mânăstire într-un picior, ghici ciupercă ce-i!”. Verdeţ (vânăt la faţă): „Nu-ţi permit, tovarăşe, să bagatelizezi sentimentele de înaltă omenie ale secretarului nostru general faţă de nevoile oamenilor muncii din Valea Jiului! La Lupeni, aţi abuzat de bunătatea şi simţămintele de omenie ale iubitului nostru conducător!”. Dobre (hotărât să mă mai distrez puţin, am replicat către Verdeţ): „Fără ocolişuri şi învăluiri ceţoase! Să rămânem la subiectul cu nebunia şi paranoia! Pentru mine, este foarte limpede că v-aţi referit la preşedintele ţării! Aşa, ca un bărbat curajos şi responsabil ce vă pretindeţi, ar trebui să recunoaşteţi că v-aţi referit la dumnealui!”. (Verdeţ a sărit de pe scaun, mă privea mânios, tremurând de furie şi incapabil să scoată vreo vorbă. Văzând

vineri, 22 noiembrie 2013

că nu contraatacă, i-am aplicat o altă “lovitură”) „Hai, recunoaşteţi! Numai laşii n-au curajul să recunoască!”. Pană (către Verdeţ): „Să nu recunoaşteţi, tov. Verdeţ! Să nu recunoaşteţi nimic din tot ce-aţi spus până acum! Eu sunt martor că aţi fost provocat să faceţi greşelile pe care le-aţi făcut pentru că v-aţi ieşit din sărite! Vă susţin în continuare cu toată puterea mea de activist cinstit şi ataşat cauzei pentru care ne aflăm aici!”. Verdeţ (către Pană): „Ghiţă, nu te băga! Sunt capabil să mă...”. Dobre (râzând şi amuzat către Verdeţ): „De ce să nu se bage?”. (Către Pană): „Nu te lăsa, Ghiţă Pristanda, dă-i înainte, că zici bine!”. Verdeţ (bătând puternic cu palma în masă, s-a adresat lui Pană): „Ghiţă, ţi-am mai interzis odată să nu mai scoţi vreo vorbă! Te avertizez încă o dată că te voi ţine responsabil dacă te mai bagi fără să-ţi permit!” (către mine) „Dobre, te invit să nu mai speculăm despre ce s-a promis în mod voluntar la Lupeni. Hai să ne limităm la punctul ăsta specific din lista voastră cu doleanţe cu 36 de ore de muncă pe săptămână. Aşa cum ţi-am spus la început, noi nu credem...”. Dobre (întrerupându-l pe Verdeţ): „Nu mă interesează ce credeţi! Aplicaţi tot ce-am cerut şi cu asta am terminat orice discuţie! Eu şi minerii grevişti abia aşteptăm ziua de luni!”. Verdeţ (făcând-o din nou pe vulpoiul şi în mod neruşinat, mi-a zis): „Vreau numai să te informez, Dobrică, tată, că dacă renunţi la acest punct cu 6 ore te instalez imediat ca preşedinte al comitetului municipal de sindicat!” (văzând că nu am reacţionat imediat şi, probabil, crezând că eram tentat şi onorat de ceea ce-mi propusese, vulpoiul de Verdeţ a adăugat) „Să ştii că am puterea şi mandatul să-ţi propun această funcţie, dar numai cu condiţia să lămureşti minerii că este mai bine cu sistemul de 8 ore. Cum o să-i lămureşti, este treaba ta! Noi nu ne băgăm pentru că s-a dovedit că de noi nu ascultă! Noi am putea să te ajutăm, numai cu sfaturi, până când îţi duci mandatul la îndeplinire. După aia, îţi promit că vom conlucra cinstit şi armonios şi vei avea mereu uşile deschise de la cabinetul meu şi al tovarăşului Pană!” (apoi râzând şi invitându-mă să-i strâng mâna întinsă) „Ce zici, batem palma şi ne facem prieteni?”. Dobre (jignit de moarte şi furios, m-am încruntat către Verdeţ şi i-am zis): „Iată o propunere jignitoare şi banditească, care mă revoltă şi mă scârbeşte! Propunerea ta este scârboasă pentru că mă îndeamnă să ling unde am scuipat. Să-ţi fie ruşine, hoaşca bătrână şi mizerabilă!”. Verdeţ: (agresiv şi strigându-mi) „Tu eşti, bă, tovarăşe, mizerabil, pentru că nu cunoşti arta compromisului în negocieri! Te crezi deştept şi tare, dar când este vorba de negocieri te manifeşti agresiv şi jigneşti pe cei care-ţi doresc binele! Nu mai vorbesc de binele clasei muncitoare a Văii Jiului, care aştepta multe de pe urma acestor discuţii!”. Dobre: „Acestea nu sunt discuţii! Astea au fost şi sunt numai provocări ordinare la care am răspuns şi răspund cu vârf şi îndesat, pe măsura impertinenţei celor care mă provoacă! Eu sunt cel care doreşte binele minerilor din Valea Jiului şi nu voi! De aia m-au ales şi mandatat pentru a-i reprezenta şi a le apăra interesele! Defectul vostru incurabil şi iluzoriu este că ne-aţi considerat şi continuaţi să ne consideraţi proşti şi imorali. V-a mers destul până acum! Este pentru ultima oară când vă avertizez să treceţi neîntârziat la implementarea revendicărilor noastre!

PRĂVĂLIA CU ISTORII III Dacă n-o veţi face, eu unul nu voi fi responsabil de ce va urma! Şi cu asta, am încheiat orice discuţie cu voi!”. (M-am ridicat de pe scaun şi am început să-mi strâng de pe masă tot ce luasem cu mine. Eram foarte obosit după o noapte nedormită urmată de nebunia provocărilor şi confruntărilor) Verdeţ (vizibil resemnat şi parcă intuindu-mi oboseala): „Noi nu te reţinem tovarăşe să pleci! Văd că eşti şi obosit pentru că ai ochii roşii de nesomn! Dar mai am o ultimă întrebare la care te rog să-mi răspunzi sincer şi deschis!” (văzând că eram ocupat cu strânsul documentelor de pe masă şi că nu-i mai acordăm atenţie, Verdeţ a continuat) „De răspunsul tău la această întrebare va depinde totul. Si chiar hotărârea noastră dacă o să ne mai întâlnim sau nu cu tine”. Dobre (fără a mă aşeza pe scaun, l-am privit în faţă pe Verdeţ): „Nu mă interesează hotărârile voastre! Şi nici nu mă simt obligat să vă răspund la acea ultimă întrebare! Ajunge cu acest joc murdar şi provocator!”. Verdeţ (perseverând): „Nu este, tovarăşe, vorba de niciun joc sau provocare! Este o întrebare foarte serioasă şi de răspunsul pe care te rog să ni-l dai va depinde liniştea şi pacea din Valea Jiului”. Dobre: „Pacea şi liniştea în Valea Jiului va depinde de implementarea urgentă şi necondiţionată a revendicărilor noastre”. Verdeţ: „Doleanţele voastre vor fi implementate. Nu se pune în discuţie asta. Problema este despre atitudinea ta de viitor!”. Dobre: „Nu înţeleg chestia cu atitudinea mea de viitor!”. Verdeţ: „Ca să înţelegi la ce mă refer, te rog să asculţi atent la ce vreau să te întreb şi fără să te grăbeşti să-mi dai un răspuns imediat”. Dobre (ironic şi insultător, dar şi cinstit despre ceea ce simţeam, biologic vorbind): „Graba sau întârzierea răspunsului meu va depinde de urgenţa nevoilor mele de toaletă. A trecut cam mult de când n-am mai fost la WC”. Verdeţ (fără a sesiza ironia, mi s-a adresat cât se poate de serios): „Sigur că nu pot să te întreb dacă ai dureri de burtă! Du-te mai întâi la toaletă şi după aia te întreb!”. Dobre (tot la fel de ironic): „Nu! Aştept întrebarea aia importantă! Sper să fie directă si fără ocolişuri!”. Verdeţ (parcă surd la apelul meu, şi-a luat o mimă serioasă şi privindu-mă intens mi-a zis): „Uite, tovarăşe, despre ce este vorba! Noi credem cu fermitate că după circa unu sau doi ani de zile, planul de producţie nu se va mai realiza cu sistemul ăsta de 6 ore de muncă pe zi. Şi atunci, sigur că o să băgăm mână în sacul naţional cu bani pentru a vă da salariile. Vom scoate bani din acel sac o dată, de două ori, de trei ori şi poate de mult mai multe ori! În final, vom constata că sacul este gol şi că nu vom mai putea să plătim integral salariile minerilor. Nu vom face plăţile lunare o dată, de două ori, de zece ori! Minerii or să înceapă din nou să se agite şi să se întrebe ce este de făcut. Şi vor veni la tine, şi nu la noi, pentru a fi sfătuiţi. Pe noi ne interesează răspunsul la următoarea întrebare. Ce sfaturi le vei da minerilor? Te rog, nu te grăbi cu răspunsul! Gândeşte-te bine!”. Dobre (ignorând apelul lui Verdeţ la gândire îndelungată, i-am zis): „Răspund cu o întrebare. Ce atitudine veţi lua voi în cazul acelei potenţiale situaţii?”. Verdeţ: „După părerea noastră, singura soluţie ar fi trecerea la sistemul de 8 ore de lucru pe zi dar cu asigurarea fermă că nu se vor lucra

duminicile”. Dobre (direct şi dur, l-am avertizat şi şocat pe Verdeţ cu următorul răspuns): „Iată, răspunsul meu la întrebarea aceea importantă! Sub niciun motiv nu vom permite trecerea la sistemul de 8 ore şi la prima ciuntire lunară a salariilor noastre, voi chema minerii la o nouă grevă generală ale cărei consecinţe sunt uşor de imaginat. Vă sfătuiesc să nu vă faceţi iluzii că vom mai accepta sugestiile şi sfaturile voastre!”. Verdeţ (teribil de agitat şi ameninţător, mi-a strigat): „Grav, foarte grav, tovarăşe! Eşti un pericol pentru destinele mineritului ăstuia din Valea Jiului! Să ştii că va trebui să luăm măsuri drastice! Gata, ţi-ai dat arama pe faţă! Numai la confruntare îţi stă gândul când se pune problema crucială a salvgardării viitorului acestui minerit!”. (Apoi ameninţându-mă cu degetul) „Ţi-o spun deschis şi fără ocolişuri! Că vei voi sau nu, va trebui să pleci din Valea Jiului! Asta e concluzia pe care am tras-o despre tine şi chiar vom comunica pe cale ierarhică despre această hotărâre. Nu-ţi vom mai permite să te joci cu pacea şi cu siguranţa zilei de mâine în această Vale!”. Dobre (scârbit şi obosit de atâtea ameninţări, l-am întrerupt pe Verdeţ făcându-i semn cu mâna a lehamite în semn că mă săturasem de “convorbirile” cu ei şi, îndreptându-mă spre WC, am întors capul în pragul uşii şi i-am strigat ironic şi batjocoritor): „Gata, ajunge cu ameninţările pentru că aţi reuşit să mă speriaţi şi fac pipi pe mine de frica voastră!”. (Înainte de a închide uşa de la WC, am apucat să aud doar câteva cuvinte de mânie şi noi ameninţări. Probabil că Verdeţ şi Pană m-au şi înjurat birjăreşte dar nu mi-a mai păsat sau interesat să-i aud. Eram istovit, fizic vorbind).

Geneza legiferării mesei calde

După alte 2 zile la Casa de Cultură, vis-a-vis de Primăria din Petroşani, în faţa întregului activ de partid şi de stat din Valea Jiului, dar şi a reprezentanţilor administrativi, de partid şi sindicat din toate minele Văii Jiului, Ilie Verdeţ a citit măsurile ce urmau a fi legiferate cu privire la revendicările noastre. Referitor la revendicările noastre, Ilie Verdet s-a ţinut de cuvânt, dând citire şi la măsura legislativă ce urma să aibă forma unui Decret al Consiliului de Stat, cu masa caldă şi gratuită pentru toţi minerii din România, „la propunerea lui Dobre şi aprobarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu”, a adăugat Ilie Verdeţ. Prezent şi eu în acea Casă de Cultură, fără a fi invitat, dar nici oprit să intru, sincer impresionat de generozitatea cu masa caldă pentru toţi minerii din România, m-am ridicat şi am aplaudat. În timp ce-am aplaudat, am privit împrejur şi am observat că eram singurul care aplaudam. Aplaudam naşterea legiferării mesei calde gratuite pentru toţi minerii români. Aceasta-i, pe scurt, povestea genezei legislative cu masa caldă gratuită pentru mineri. Geneză dureroasă şi obţinută într-un context intens conflictual şi istoric cu sacrificii şi consecinţe personale şi colective greu de descris şi de detaliat. De recunoştinţă nici nu mai vorbesc, pentru că nici n-am cerut, dar nici nu ni s-a dat. Dimpotrivă, chiar şi acum ne luptăm şi stăm de veghe să fie menţinut nealterat dreptul istoric al minerilor la masa caldă gratuită. Aviz amatorilor, detractorilor, vânzătorilor de iluzii, măscăricilor şi altor neica nimeni! Constantin Dobre, Fost organizator şi conducător al revoltelor minereşti din Valea Jiului, Lupeni, august 1977 20 noiembrie 2013

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII Caietul nr. 10 „Petro Aqua”

vineri, 22 noiembrie 2013

(urmare din pagina I)

Referitor la lansarea Caietului nr. 10 la târgul de carte de la Tg. Jiu, Ovidiu Rizopol, vicepreşedintele Asociaţiei Petro Aqua Petroşani, un mare pasionat de tot ceea ce ţine de artă şi cultură în general, ne-a declarat: „Nici noi n-am stat degeaba. Cu această ocazie, am lansat Caietul Petro Aqua nr. 10, intitulat Istoria Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani. Sigur că acest caiet a fost realizat într-un număr limitat de pagini, însă acestea au fost fondurile, dar ceea ce vreau să subliniez, cu totul deosebit, este faptul că pentru prima oară – cu sprijinul doamnei Sorana Georgescu-Gorjan, căreia îi mulţumim încă o dată şi prin intermediul Ziarului Văii Jiului! – se publică

integral toată corespondenţa dintre maestrul Constantin Brâncuşi şi inginerul de mare valoare Ştefan Georgescu-Gorjan, cât şi corespondenţa purtată între Ştefan Georgescu-Gorjan – după plecarea acestuia din Petroşani - şi constructorii şi meşterii care s-au ocupat de munca efectivă la Coloana Infinită, dar şi corespondenţa maestrului cu alţi colaboratori şi prieteni din Petroşani. Toate acestea au fost publicate în caietul nostru din dorinţa de a reconstitui, în detaliu, atmosfera acelor ani şi de a-i aduce în atenţie pe participanţii care au contribuit, mai mult sau mai puţin, la realizarea acestei capodopere. În acest sens există lista, ataşată, unde se poate vedea că sunt trecuţi toţi cei care şi-au adus contribuţia, de la Gheorghe Tătărescu şi până la ultimul pompier. Sunt trecuţi toţi cei 45 de lucrători de la Atelierele Centrale Petroşani, cei care au muncit efectiv la Coloană, plus cei din cadrul societăţii civile din Petroşani, care au sprijinit lucrarea sau pe Constantin Brâncuşi – antreprenori care au asigurat transportul, oameni care l-au ajutat pe maestru, de exemplu la finalul lunii august 1937 Constantin Brâncuşi a plecat din Petroşani, dar atunci nu avea nici bani de tren, în acest sens a împrumutat 2.000 lei de la inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan”.

Alte acţiuni

În final mai amintim că, pe lângă acţiunile amintite de Ovidiu Rizopol, cu această ocazie s-au mai derulat pe parcursul celor trei zile, în prezenţa a sute de localnici şi nu numai, mai multe acţiuni importante, dintre care enumerăm: un vernisaj al expoziţiei de pictură/sculptură al artiştilor plastici gorjeni membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România, dezvelirea bustului celei care a fost Arethia Tătărescu în Parcul Muzeului Judeţean Gorj – unde a avut loc şi un vernisaj de sculptură organizat de artişti plastici din judeţul vecin Dolj, dezvelirea stelei „Arethia Tătărescu” pe Aleea Celebrităţilor din

centrul municipiului Tg. Jiu, un spectacol de teatru, o procesiune desfăşurată pe Calea Eroilor cu plecare de la Masa Tăcerii – practic o rememorare a procesiunii care s-a desfăşurat pe 27 octombrie 1938 la inaugurarea ansamblului monumental şi un spectacol de muzică şi dans susţinut de elevi de la liceele şi colegiile din Tg. Jiu – spectacol desfăşurat pe scena Teatrului „Elvira Godeanu”.

Corneliu BRAN

Istoricul ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Tg. Jiu

1934/1935. Arethia Tătărescu, preşedinta Ligii Femeilor Gorjene, îl invită pe Brâncuşi la Tg. Jiu pentru a ridica un monument în „memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de întregire” (mulţi căzuţi şi pe munţii noştri din Valea Jiului la Straja şi Pasul Vâlcan). Mai 1936. Oraşul Tg. Jiu este clasat „localitate de interes turistic”, pentru a se putea justifica sumele necesare ridicării monumentelor, bani ce aveau să vină de la mai multe ministere. August 1937. Prim-ministrul Gheorghe Tătărescu obţine de la Ministerul Lucrărilor Publice suma de 5 milioane de lei pentru trasarea Căii Eroilor în linie dreaptă, de pe malul Jiului, prin Grădina Publică, până la târgul săptămânal. Septembrie 1937. Începe turnarea Coloanei în Atelierele Centrale Petroşani. Octombrie 1937. Blocurile de travertin pentru Poarta Sărutului sunt aduse de la Banpotoc - Deva, sunt tăiate şi asamblate sub îndrumarea directă a lui Brâncuşi, în Parcul Central. Octombrie 1937. Liga Naţională a Femeilor Gorjene pune la dispoziţie fonduri pentru exproprierea unor terenuri de pe traseul Căii Eroilor şi pentru construcţia Bisericii Sfinţii Apostoli. Octombrie-noiembrie 1937. Sub coordonarea ing. Ştefan GeorgescuGorjan se toarnă fundaţia Coloanei, se montează miezul central, apoi se asamblează elementele şi semielementele. Brâncuşi este prezent la Atelierele Centrale Petroşani la tragerea primelor elemente ale Coloanei. Noiembrie-decembrie 1937. Se amenajează aleile din Grădina Publică şi din Parcul Coloanei. Iunie-iulie 1938. Se metalizează Coloana fără sfârşit. Brâncuşi sculptează şi definitivează Poarta Sărutului şi cele două bănci pe care le amplasează de o parte şi de alta a Porţii. August 1938. Sunt aduse de la Atelierele Deva ale Societăţii Pietroasa masa rotundă (a doua variantă) şi 42 de scaune (12 cu faţa rotundă şi 30 cu faţa pătrată). 27 octombrie 1938. După mai multe amânări, se inaugurează întregul ansamblu, printr-o procesiune de amploare, la care participă înalţi oficiali, ofiţeri, reprezentanţi ai Casei Regale şi ai clerului, dar şi întreaga comunitate locală. Din păcate, marele sculptor Constantin Brâncuşi – cea mai importantă şi mai în drept persoană ce ar fi trebuit să fie atunci la Tg. Jiu – nu a fost prezent!