CMYK
Ziar ul Vaii Jiului
Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Tupeu inimaginabil la vârful CEH!
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
Curs valutar: 1€ = 4,4511 lei 1$ = 3,3365 lei 1₤ = 5,2185 lei
Luni, 19 august 2013 Anul VI nr. 1263 12 pagini Preţ: 1 leu
Laptop de 73 de milioane bucata „pentru divertisment” – cea mai nouă achiziţie a adunăturii pesediste care se face că salvează mineritul
Săptămâna trecută, gaşca pesedistă, care se face că salvează industria minieră din vârful Complexului Energetic Hunedoara (CEH), s-a cocoţat - din nou pe culmea nesimţirii. Din banii celor ce trudesc, printr-o achiziţie directă demarată în 14 şi încheiată în 16 august a.c., conducerea CEH s-a dotat cu încă un laptop, în valoare de 7.327,88 lei. Realmente şocantă nu e valoarea în sine a produsului, ci faptul că utilitatea acestuia n-are nici în clin nici în mânecă cu activitatea CEH, entitate care astăzi înglobează şi unităţile miniere considerate viabile din Valea Jiului. Super computerul portabil, achizi ţionat de la ETA 2U SRL, este un Dell XPS 15. Secţiunea în limba română a paginii de internet a producătorului îl caracterizează drept un laptop “pentru divertisment”. Logic să fie aşa: carcasa
este din aluminiu prelucrat, are 40 de centimetri, procesor Intel Core i5, un ecran cu până la 75 la sută mai luminos decât afişajele standard şi o placă video de 2GB. Pagina producătorului le recomandă cumpărătorilor să creeze şi
La Pui, prietenia nu se socoteşte-n bani…
Iar dacă e adevărată ţine şi-o sută de ani!
12
să se bucure de muzică şi filme pe acest laptop puternic, subţire şi excelent realizat, cu afişaj Full HD şi placă grafică performantă. Sigur că, în ziua de astăzi, achizi ţia unui laptop de către o entitate de stat nu constituie ceva incredibil. Mai toate laptopurile achiziţionate în ultimul an de către instituţii (inclusiv diverse ministere) au costat însă între 2000 şi 4000 de lei bucata, adică undeva la jumătate din preţul produsului achiziţionat de CEH. Singura treabă care i-ar putea disculpa pe indivizii care au făcut această nesimţită achizi ţie este că măgarii n-au laptop. Căci, dacă ar mai avea şi laptop, sigur ar semna condica la CEH. Nu rataţi ediţia de mâine a cotidianului nostru. Veţi afla despre alte asemenea achiziţii cu obraz gros ale CEH. Cătălin DOCEA
Ziarul Vãii Jiului
2 LA ORDINEA ZILEI
luni, 19 august 2013
De Sfânta Maria, la troiţa ridicată de el pe Bulzu,
Luni 19 august 2013
9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos (r) 9:30-11:00 Linia întâi (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Valea Jiului pe faţă şi pe dos 19:30-20:30 Arena - emisiune de sport 20:30-21:00 Live is Life – emisiune muzicală
Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.
Are balta peşte…
Bugetul SNH este de aproape 518 milioane Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Naţională a Huilei (SNH) SA, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei.
Prin această decizie, s-a stabilit că veniturile totale estimate a se realiza în 2013 se ridică la 517.846.000 lei, iar cheltuielile totale la 517.846.000 lei. Mihaela PETROŞAN
Nicolae Stoi, decanul de vârstă al liberalilor hunedoreni şi cetăţean de onoare al Uricaniului, a fost la datorie
După cum ne-a obişnuit, dl. Nicolae Stoi, decanul de vârstă al liberalilor hunedoreni şi cetăţean de onoare al Uricaniului, este o prezenţă constantă în viaţa comunităţii locale.
dragostea sa creştinească. Aşa s-a întâmplat şi joi, 15 august, de Sfânta Maria, când dl. Stoi a înfruntat lângă troiţa din Bulzu rafalele unei ploi consistente, care parcă a consfinţit zicala „După Sfânta Marie/ Te-ai… la pălărie”. Dl. Nicolae Stoi nu a fost singur, ci împreună cu familia sa, cu comunitatea locală şi cu preoţii de rit grecocatolic şi ortodox care au oficiat un serviciu religios. La agapa de familie la care am participat după săvârşirea serviciului religios în gospodăria sa, am descoperit, în afara laturii sale de artist creştin, o altă faţă a d-lui Nicolae Stoi. Aceea de părinte, bunic şi străbunic iubit şi iubitor. Marian BOBOC
Dacă nu ai ştii că are 84 de ani, nu i-ai da nici… 70, întrucât dl. Stoi este un spirit viu, implicat în multe proiecte ale locului. Conform unui erudit spirit al Uricaniului, scriitorul şi universitarul Ion Hirghiduş, troiţa de la Câmpu lui Neag, monumentul de la Tulişa, troiţa de la Bulzu, monumentul Poarta de intrare în parcul Retezat reprezintă „semnele artei creştine” ale lui Nicolae Stoi. Dar acestea ar rămâne poate doar nişte pietre reci, dacă dl. Stoi nu le-ar înnobila în fiecare an cu
În septembrie
Revine Let’s Do It, Romania!
Ionuţ Trifan se va ocupa anul acesta de organizarea la nivel judeţean a programului naţional de curăţare a spaţiilor verzi, Let’s Do It, Romania! Acest program de ecologizare se va desfăşura la 28 septembrie. În cele 39 de zile rămase până la marele start, cine doreşte poate să ajute desfăşurarea programului prin donarea de afişe, bannere, dar şi prin raportarea, pe site-ul acestui proiect naţional, a zonelor cu deşeuri. Fireşte, această mare curăţenie nu se
poate desfăşura fără ajutorul voluntarilor care se înscriu pentru ziua de curăţenie şi nici fără implicarea autorităţilor locale şi judeţene. În acest sens, Ionuţ Trifan se va întâlni la Deva cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint. Anul acesta programul de curăţare se va desfăşura sub forma unui concurs între localităţile participante. De asemenea, ediţia din anul acesta se va încheia cu eliberarea de lampioane. Alina PIPAN
PNL Valea Jiului,
La troiţa din Parâng
Toate organizaţiile PNL din Valea Jiului au răspuns invitaţiei organizaţiei PNL Petroşani, trimiţându-şi reprezentanţi pentru a participa la slujba care s-a ţinut la troiţa din Parâng cu ocazia Praznicului Adormirii Maicii Domnului.
Au fost prezenţi aproximativ 50 de membri PNL. Slujba a fost oficiată de către preotul Tănase de la Biserica Sf. Varvara din Petroşani. (A.Z.)
S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani
Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro
SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:
CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.
IMPORTANT!!!
Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364 J20/1310/2008
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
www.zvj.ro
Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE
Petrila
luni, 19 august 2013
Proiecte blocate de guvernul PSD, PNL, UNPR şi PC
Petrila este una dintre localităţile Văii care s-a transformat vizibil în ultimii ani într-un oraş modern. Primarul Ilie Păducel şi echipa lui sunt mulţumiţi de progrese, dar sunt şi proiecte pe care primarul le-a pus pe lista chestiunilor de rezolvat, şi nu au ajuns să fie rezolvate. Microhidrocentrala de pe Taia este una dintre aceste proiecte. Acesta este în stand by. Direcţia Silvică nu acceptă drum pentru microhidrocentrală pe
domeniul forestier, decât cu o sumă recompensatorie mare. Un al doilea proiect uitat de guvernare, anulând finanţările pentru acesta, este
La Lonea să fie adevărată zicala:
domeniul schiabil de la Şureanu. Primarul petrilean îşi dorea foarte tare să înceapă şi la Petrila o activitate turistică, însă a lăsat proiectul să mai aştepte din moment ce nu are susţinere guvernamentală. Renovarea ambulatoriu de specialitate a avut şi ea de aşteptat. Abia acum a fost aprobată finanţarea pentru acest proiect, când nu mai sunt medici, dar sunt doritori care şi-ar relua activitatea aici. Investiţiile în sistemul medical ar
3
putea atrage şi medici rezidenţi, care, dacă ar beneficia de cabinete dotate, ar putea veni la Petrila pentru a lucra. Doar 60.000 de lei ar mai lipsi pentru ca Petrila să beneficieze de un drum de centură, proiect blocat de Ministerul Finanţelor, din cauza lipsei banilor.
Mai bine să trăieşti în pădure decât la bloc, între vecini?
O biată femeie - reclamată peste tot: la poliţie, la pompieri, la primărie, la detectorul de minciuni Solicităm primarului Păducel să dea dovadă de umanitate Îl rugăm pe agentul Ţânţar să nu mai facă pe… armăsarul
La redacţia ziarului nostru s-a prezentat într-una din zile doamna Clara Zbârlea, domiciliată în Lonea, Petrila, pe strada Mihai Eminescu, bl. A3/3. Domna Zbârlea era tare necăjită, şi dezorientată, pentru că nu ştia ce să facă să scape de necazuri. Necazurile, spune ea, îi vin de la un vecin cu care nu se înţelege tocmai bine. Acesta a acuzat-o că i-ar fi zgâriat maşina intenţionat, şi vrea ca ea să plătească pentru distrugere şi daune. Clara Zbârlea, trecută de prima tinereţe, femeie de serviciu pe scară, beneficiară a ajutorului social, nici nu a ştiut să spună ce fel de marcă este maşina, a spus doar că este roşie şi mare. Vecinul Ovidiu i-a făcut plângere la Poliţia Petrila pentru distrugere, susţinând că i-ar fi zgâriat
maşina anul trecut, cu rea intenţie. Femeia a fost chemată la declaraţii şi trimisă inclusiv să facă un test poligraf la Reşiţa. Ea spune că este intimidată de vecin şi de agentul Ţânţar, care-i sugerează să-şi asume fapta şi să se împace cu reclamantul, cu toate că ea a declarat că este nevinovată. Testul poligraf a fost probabil singura soluţie pentru a afla dacă petrileanca a fost sau nu făptaşa actului de zgâriere a maşinii. Un procedeu costisitor, pentru o anchetă care investighează o faptă cu daune minore, a căror remediere va costa probabil mai puţin decât ancheta în sine. Rezultatul testului va fi disponibil şi pentru cel care a depus plângerea, dar şi pentru acuzată. Şicanările vecinului enervat nu s-au oprit aici. „După ce mi-a făcut plângere la poliţie, m-a reclamat şi la pompieri că am burlan pe bloc, chiar mi l-a şi dărâmat odată. Eu nu am altă sursă de încălzire decât soba pe care mi-am făcut-o în casă. Nu am curent, nu-mi permit să-l plătesc şi nici să mă încălzesc iarna la curent. Apartamentul nu avea sobă. I-am făcut eu, mi-am cumpărat burlan, şi l-am scos
pe zidul blocului. Nu numai eu am, peste tot prin Petrila sunt. Dar numai la mine au venit pompierii şi mi-au spus că am reclamaţie şi că trebuie să dau burlanul jos. Îl dau, dar să-l dea toată lumea. Am fost şi la primar, să-i explic că am nevoie de burlan, de sobă, nu am cu ce mă încălzi, dar mi-a spus să-l dau jos”. Femeia se consideră hărţuită cu atâtea plângeri şi nu înţelege cum a ajuns în această postură, dintr-o dată, după ce i-a reproşat vecinului ei că nu-şi plăteşte banii de curăţenie pe scară. Nu putem să dăm un verdict cum stau lucrurile între cei doi vecini şi care este adevărul spuselor Clarei Zbârlea. Aşadar, ne-am interesat la Poliţia Petrila, prin Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara. Însă, răspunsul aşteptat nu ne spune decât că dosarul nu este de interes public şi nu se discută. „Cazul la care vă referiţi face obiectul unui dosar penal aflat în lucru la Poliţia Oraşului Petrila, urmând ca, în funcţie de probatoriul administrat, la finalizarea cercetărilor să fie făcute propuneri corespunzătoare către Par-
chetul de supraveghere. Cu privire la actele procedurale şi probele administrate în cauză, acestea sunt exceptate de la accesul public, conform art. 12, alin. 1, lit. e din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Părţile din dosar au posibilitatea de a se informa direct cu privire la aspectele procedurale care îi privesc adresându-se organelor de cercetare penală”. Cu toate că doamna Zbârlea nu ştia cum să reacţioneze pentru a scăpa de acest război al plângerilor şi declaraţiilor, am sfătuit-o să aibă răbdare şi să ignore presiunile pe care pretinde că le face vecinul sau poliţistul care se ocupă de dosar. Iar dacă adevărul este de partea ei, testul poligraf o va dovedi. Suntem însă siguri că asemenea neînţelegeri între vecini sunt la ordinea zilei, unele ajungând la ameninţări şi fapte agravante. Nu este uşor să trăieşti alături de alte câteva familii într-o scară de bloc. Dar este mare lucru să ai omenie şi să manifeşti înţelegere pentru seamănul tău.
Pagină realizată de Alina PIPAN
4
Ziarul Vãii Jiului
SPORT
luni, 19 august 2013
După a treia victorie consecutivă,
Ştiinţa s-a califcat în Play-Off
Ştiinţa Petroşani s-a impus pentru a treia oară consecutiv în Divizia Naţională, câştigând, după un meci cu emoţii, cu 33-28 partida cu Bucovina Suceava, disputată pe teren propriu.
Meci animat
Cu antrenorul Alexandru Lupu în teren, puştii Ştiinţei par să prindă curaj de la meci la meci. Cele trei victorii obţinute consecutiv nu sunt întâmplătoare, dar greul abia acum începe. Ştiinţa a mai făcut un pas spre maturitate în partida cu Suceava, o formaţie mult mai experimen-
SC REALCOM SA PETROªANI
Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.
Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342
tată, care, la un moment dat, părea că va conduce ostilităţile. Dar experienţa antrenorului-jucător Alexandru Lupu îmbinată cu tenacitatea unor jucători de lot naţional a dus la un rezultat frumos pentru petroşeneni. Trebuie menţionat că şapte dintre jucători au Primă de 600 de lei venit la meciul Ştiinţei direct de la pentru trei victorii lotul naţional under 19. Ştiinţa a fost Jucătorii Ştiinţei au realizat cea care a deschis scorul şi a condus osbaremul impus de conducere, tilităţile ceva timp, dar oaspeţii au anume câştigarea a trei meciuri revenit în joc, ba mai mult au reuşit să consecutive, fapt ce nu va rămâne preia conducerea. În repriza a doua, fără urmări în bine pentru gruŞtiinţa a fost mai stăpână pe sine şi a parea petroşeneană. Astfel, jucăluat în mână frâiele victoriei, după torii vot intra în posesia unei reuşitele lui Ivan şi Melniciuc. prime de 600 de lei promise şi Alexandru Lupu a trimis pe teren urmăstipulată în noua convenţie pe toarea formulă de joc: Vâlceanu, Popa, care jucătorii au semnat-o. Ştiinţa Ciule, Mureşan, Popescu, Ivan, s-a calificat în Play-Off, îndeCarvaţchi, Lupu, Melniciuc, Cucoş, plinindu-şi, astfel, obiectivul. Barbu, Borz, Dinu, Mihalachi, Bîrlădeanu. Rezultate Rezerve: Pârvu, Vărăşeţ, CSUAV Arad - RC Stejarul Buzău: 10-45; Coge, Timofte, Năstăsie, CS Poli Agro Iaşi - CS Năvodari: 62-10; Pătraşcu, Chiriac, Ionuţ RCM Galaţi - RC Bârlad: 35-22; Bogdan. CS Ştiinţa Petroşani - CSM Bucovina Suceava: 33-28.
În fotbalul mic
Nebunia începe în septembrie Comisia de Competiţii a Asociaţiei Judeţene de Fotbal a încheiat înscrierile pentru campionatul Ligii a V-a şi a efectuat şi tragerea la sorţi pentru stabilirea programului competiţional. În seria I a Ligii a V-a s-au aliniat la start 11 echipe. Programul primei etape care va avea loc în data de 1 septembrie este următorul: Măgura 2010 Pui - Cerna Lunca Cernii; Agrocompany Băcia - Cetate
Răchitova; Unirea Gen. Berthelot Minerul Teliuc; CS Ghelari - Dacia Boşorod; AS Sântămăria Orlea Narcisa Sălaşu de Sus; Sargeţia Bretea Română – stă. În seria a II-a, vor evolua 10 echipe, iar în prima rundă, care va avea loc tot în data de 1 septembrie, programul este următorul: Unirea Veţel - Zarandul Crişcior; Victoria Dobra - Santos Boz; Ponorul Vaţa - Mureşul Pricaz; Mureşul Brănişca - Berianul Beriu; Sprint Luncoiu de Jos - Key Systemsro Ribiţa. Trebuie precizat că ambele campioane ale ediţiei trecute de campionat, Cetate Răchitova şi Key Systemsro Ribiţa, au refuzat promovarea în Liga a IV-a din motive financiare şi vor continua în eşalonul cinci.
Fotbal
Universitatea a pierdut Supercupa judeţului
Aurul Brad a învins pe Universitatea Petroşani în Supercupa judeţului Hunedoara cu scorul de 1-0. www.zvj.ro
Golul victoriei a fost înscris de Codruţ Mihăilă în a doua jumătate a reprizei secunde. Supercupa hunedoreană s-a desfăşurat pe stadionul din Deva, iar cele două formaţii au ajuns în postura de a fi combatante în Supercupă după ce Universitatea Petroşani a reuşit să ajungă campioana judeţului, iar Aurul Brad să învingă Retezatul Haţeg în finala fazei judeţene a Cupei României.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Ziarul Vãii Jiului luni, 19 august 2013
Îl dădea gunoiul afară din casă. La propriu
Ditamai grămada de gunoi pe care o puteţi admira, din toate poziţiile, în fotografiile alăturate nu a ajuns pe trotuar adusă din vreun container mai amărât. În Vulcan
nu mai există demult aşa ceva. Containere amărâte, sparte, vreau să spun. De când cu programul acela european, şi cel mai îndepărtat cartier al municipiului, e vorba despre Dallas, desigur, are puncte gospodăreşti
dotate cu containere de ultimul răcnet în materie. Şi, ca să nu vă mai ţin în suspans, mă grăbesc să vă spun care-i treaba.
Grămada de gunoi
pozată pe strada Traian, la capătul dinspre Şansa, a ajuns pe trotuar după ce a fost scoasă din apartamentul unui bărbat care locuieşte în blocul 5. Câteva ceasuri bune au muncit oamenii-bunila-toate de la primărie, ca să-i ia mizeria din casă. Cu care au umplut, apoi, două maşini, ca să-l ducă la groapa de gunoi.
În septembrie
ACTUALITATE
5
Este posibil
ca, întrebat despre inedita sa colecţie, omul să fi răspuns că a
procedat astfel, după ce ar fi refuzat să le mai plătească factura celor de la
salubrizare. Sau, poate, că a procedat aşa, fiindcă nu se putea da singur afară din casă. Prin urmare, a aşteptat răbdător ca semnul de evacuarea să i-l arate grămada de gunoi care creştea văzând cu ochii. Şi, după cum se vede, nu mai era mult până se petrecea asta. Gheorghe OLTEANU
„Valea Jiului Climbing Open”
Organizatorii doresc ca prin acest proiect să promoveze atât zonele de escaladă din Valea Jiului cât şi fenomenul în sine care, fiind în continuă creştere la noi în ţară, are nevoie de cât mai multe competiţii de profil. „Nu în ultimul rând, dorim să readucem în prim plan fenomenul în zonă, deoarece Valea Jiului are o
moştenire grea în ale escaladei”, spun aceştia. Au fost alese Cheile Taia pentru că reprezintă una dintre cele mai frecventate zone de escaladă din Valea Jiului, aici găsindu-se peste 40 de trasee de escaladă cu nivel variat
de dificultate plecând de la +4 până la +9. Pentru competiţie se vor amenaja şi echipa 29 de trasee noi. Reamintim că prima ediţie a Valea Jiului Climbing Open a avut loc în anul 2011 la Cheile Balomir. Alina PIPAN
Promovarea zonelor de escaladă din Valea Jiului poate fi realizată cel mai bine prin organizarea unui concurs de escaladă. Valea Jiului Climbing Open este competiţia de escaladă ce se va desfăşura între 6–8 septembrie, începând cu ora 10:00, în zona Cheile Taia, la 6 km nord de Petrila. Pentru transportatorii care distrug drumul către Sarmizegetusa Regia,
Amenzi drastice
În primăvara anului viitor va începe asfaltarea drumului de la Costeşti până în parcarea sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Proiectul are o valoare estimată de aproximativ 9,5 milioane de euro, din fonduri nerambursabile. Investiţia va face ca accesul în situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia să se facă cu uşurinţă, pe un drum modernizat. În acelaşi timp, din luna septembrie transportatorii care folosesc acest drum pentru a coborî masa lemnoasă exploatată din pădure vor avea de respectat reguli speciale, pentru a se
evita distrugerea acestuia. „Vom stabili un sistem riguros de autorizare a transporturilor grele pe acest drum. Era necesar acest lucru, după ce unii transportatori au făcut încărcări de peste 70 de tone pe un drum la care limita maximă admisă este de 40 de tone. Este o investiţie importantă pentru accesul turiştilor în cel mai important sit arheologic din judeţul nostru”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Balint a mai spus că, până în acest moment, au fost aplicate amenzi în valoare de 90.000 de lei unor transportatori care au pus în pericol acest drum, încărcând transporturile de lemn mult peste limita admisă.
Mihaela PETROŞAN
www.zvj.ro
CMYK
6
Ziarul Vãii Jiului
EVENIMENT
Duminică, 18 august 2013, zi istorică pentru Lupeni:
Înalt Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcopul Greco-Catolic al Eparhiei Lugojului, a pus piatra fundamentală la Biserica GrecoCatolică Bărbăteni „Sfânta Varvara”
Când am citit (prin bunăvoinţa părintelui Bulzan) fascinantele amintiri şi jurnalul preotului Nicolae Brânzeu (născut la Vulcan), nu m-am gândit nicio clipă că voi avea onoarea de a participa la un eveniment atât de important pentru comunitatea grecocatolică din Lupeni. Din păcate, am fost singurul ziarist care a fost prezent ieri la sfinţirea pietrei fundamentale a Bisericii Greco-Catolice „Sfânta Varvara” din Cartierul Bărbăteni, municipiul Lupeni.
La Lupeni au existat două biserici greco-catolice
Nu este aici locul de a arăta rolul jucat de biserica greco-catolică în viaţa spirituală a Văii Jiului şi nici de a redeschide o rană urâtă a istoriei
României, din nefericire nici până acum vindecată: desfiinţarea în decembrie 1948 a bisericii greco-catolice şi confiscarea averii acesteia, patrimoniul său fiind, după cum se ştie, folosit de către statul român şi de biserica ortodoxă. Însă, pentru cititorii mai tineri trebuie amintit că în fiecare localitate a Văii Jiului au existat până în 1948 biserici greco-catolice. La Lupeni: biserica din cimitirul din zona Lupeni 5 Sud şi biserica de lângă cimitirul din Bărbăteni (cea de lemn, apoi cea nouă). În contextul în care, după 1989, când biserica greco-catolică
reintră în legalitate (decretul din decembrie 1948 fiind abrogat), în Valea Jiului nu a avut loc nicio retrocedare a vreunei bisericii greco-catolice, aceasta s-a văzut confruntată cu o mare problemă: lipsa locaşurilor de cult.
luni, 19 august 2013
întâmplat la Uricani şi la Petroşani. Aşa se va întâmpla şi la Lupeni. Primul pas a fost făcut ieri, 18 august. Înainte de sosirea soborului de preoţi, credincioşii greco-catolici lupeneni s-au strâns în jurul crucii de lemn, lângă magazinul „Penny” din cartierul Bărbăteni. De mult nu am mai văzut laolaltă în această zonă atâţia mineri, ingineri, intelectuali, oameni obişnuiţi, pensionari, copii. Lupeniul a avut marea onoare de a-l avea ca oaspete pe Înalt Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcopul GrecoCatolic al Eparhiei Lugojului. Împreună cu un sobor de preoţi, Înalt Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcopul Greco-Catolic al Eparhiei Lugojului, a oficiat slujba religioasă a sfinţirii
PSS Alexandru Mesian, Episcopul Lugojului
Dând piept din nou cu nedreptatea istoriei, biserica greco-catolică porneşte la o operă istovitoare, dar înălţătoare, aceea de ridica din nou biserici în Valea Jiului. Aşa s-a
pietrei fundamentale. Sosirea înaltului ierarh a fost întâmpinată cum se cuvine de corul greco-catolic şi de credincioşi.
Punerea pietrei fundamentale
Ceremonialul religios a început, după cum fusese anunţat, la ora 9,30. Nu 9,45, nu 10. Ci exact 9,30. Între timp, numărul credincioşilor a crescut. În primul rând, l-am zărit şi pe venerabilul Nicolae Stoi, venit din Uricani.
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului luni, 19 august 2013
S-a întâmplat in 1936
EVENIMENT
7
După sfinţirea apei care va fi folosită la prepararea mortarului cu care va fi acoperită groapa unde a fost băgată piatra şi crucea, Înalt Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian binecuvântează credincioşii. Apoi, bagă piatra fundamentală în groapă şi, după câteva manevre executate cu mistria, introduce şi crucea peste piatră. Pe piatra fundamentală scrie: „BISERICA GRECO-CATOLICĂ BĂRBĂTENI - SFÂNTA VARVARA - 18.08.2013”. În cuvântarea sa Înalt Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcopul GrecoCatolic al Eparhiei Lugojului, arată necesitatea ridicării acestei biserici în Lupeni, importanţa acesteia pentru comunitatea locală şi speranţa că, cu ajutorul lui Dumnezeu, la sfârşitul anului viitor aceasXtă biserică să-i poată primi pe credin-
a oficiat slujba de duminică. Apoi a participat la tradiţionalul pelerinaj de la Câmpu lui Neag.
Autorităţile locale au lipsit
cioşi. Neuitând că se află într-un oraş minier, episcopul a invocat şi sprijinul Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor. Ceremonia s-a încheiat într-o atmos-
Dacă în alte vremuri punerea pietrei fundamentale a unei biserici reprezenta un adevărat eveniment, la care, în afara credincioşilor, participau autorităţile locale, în zilele noastre acest lucru ţine de…
moravurile istoriei. De exemplu, ieri la Lupeni nu am văzut picior de primar, viceprimar, deputat (deputatul Colegiului de Vest locuieşte în Lupeni) sau prefect (să nu uităm că şi prefectul Vasilescu locuieşte la o aruncătură de… tămâie de locul unde a avut loc evenimentul). E drept că nici nu a fost campanie electorală… Şi nici vreo adunare neoprotestantă… Marian BOBOC
feră caldă, creştinească, dătătoare de speranţă. De la Lupeni, Înalt Prea Sfinţia Sa Alexandru Mesian, Episcopul Greco-Catolic al Eparhiei Lugojului, s-a deplasat la biserica de la Uricani, unde
www.zvj.ro
8
Ziarul VĂŁii Jiului
EVENIMENT
luni, 19 august 2013
La PetroĹ&#x;ani
„Barock"-ul ĹŁine ĂŽn viaĹŁÄƒ metal rock-ul
Sincer, nici organizatorii ediĹŁiei de acum nu pot spune cu certitudine a câtea ar fi cea din acest an. Lucru mai puĹŁin important, totuĹ&#x;i, dacă ĹŁinem seama de buna lor intenĹŁie de a reĂŽnnoda firul rupt undeva ĂŽn anii 1995 sau 1997.
de comportare, multora cu ifose de intelectuali scoĹ&#x;i pe bandă rulantă de facultÄƒĹŁile particulare.
Barockefest-ul
de vineri Ĺ&#x;i sâmbătă a ĂŽncercat - Ĺ&#x;i a reuĹ&#x;it cu succes - să reĂŽnvie tradiĹŁia organizării de festivaluri de metal rock, ĂŽn vogă aici ĂŽn anii nouăzeci. Meritul este al celor doi soĹŁi, Claudiu Ĺ&#x;i Irina Burghiu, care ĹŁin ĂŽn prezent localul, dar Ĺ&#x;i al patronilor care au mers pe mâna lor Ĺ&#x;i au contat pe succesul evenimentului. Numai aĹ&#x;a a fost posibilă evoluĹŁia, pe scena amplasată ĂŽn grădina de vară a localului, a unor trupe de metal rock venite de la sute de kilometri.
Când zici „Barock�,
gândul te duce instantaneu la celebrul local care strânge la un loc comunitatea de rockeri nu doar din PetroĹ&#x;ani, ci din toată Valea Jiului. O comunitate aparte Ĺ&#x;i, de multe ori, din cauza modului de a se ĂŽmbrăca, este privită, pe nedrept, cu suspiciune de către unii care se cred normali. O idee preconcepută, de altfel, fiindcă, dacă ajungi să-i cunoĹ&#x;ti, nu-ĹŁi trebuie mult, ca să-ĹŁi dai seama că mare parte dintre ei le poate da clase, atât ca pregătire profesională, cât Ĺ&#x;i ca mod
ReprezentaĹŁia de vineri
seara, la care am ajuns, ĂŽmpreună cu prietenii Velu TerheĹ&#x; Ĺ&#x;i Sorin Moise, la ĂŽndemnul acestuia din urmă, pentru a-l vedea pe fiul său Alin evoluând cu trupa lupeneană ĂŽn care cântă, a fost deschisă de către metaliĹ&#x;tii bu-
!"# $ % $&$%!"# '
( )
* , - .-/0+ ) + '
!"#$% !& # '
( !)" "! '
www.zvj.ro
cureĹ&#x;teni de la Kratos. ĂŽn care nota aparte a constituit-o fata de la chitara bas, care este Ĺ&#x;i solista vocală a grupului. AĹ&#x;teptaĹŁi cu interes au fost clujenii de la Hungry For Heaven, despre al căror solist vocal umbla vorba că are un timbru vocal uimitor de asemănător cu al regretatului Ronnie James Dio. Pe numele său adevărat Ronaldo Giovanni Padovan, născut pe 10 iulie 1942. Fost la Elf, Rainbow, Black Sabbath Ĺ&#x;i, apoi, ĂŽn propria-i trupă Dio, Ĺ&#x;i plecat dintre noi ĂŽn 16 mai 2010.
Clujeanul,
căruia unii care i-au adus critici ĂŽn privinĹŁa prezenĹŁei scenice, a făcut, ĂŽntr-adevăr, senzaĹŁie cu inflexiunile vocii sale. Cu care, de câteva ori, s-a dus până-n cer. Dar de neiertat, deĹ&#x;i s-a scuzat ulterior, a fost gafa aceea cum că ei, clujenii, au venit de la oraĹ&#x; pentru noi, amărăĹ&#x;tenii din curte. Gafă verbală pentru care era cât pe ce să o ia pe cocoaĹ&#x;ă de la un rocker petroĹ&#x;enean patriot Ĺ&#x;i mai ĂŽnfierbântat. Ultimii care, vineri seara, au urcat pe scenă au fost băieĹŁii de la trupa lupeneană Harmony. ĂŽn
care, nu greĹ&#x;esc deloc spunând asta, piesa de bază este incredibilul de virtuos chitarist de 20 de ani Alin Moise.
Cum, ĂŽnsă, despre el
Ĺ&#x;i ceilalĹŁi harmoniĹ&#x;ti mi-am propus să revin ĂŽntr-un alt articol, spre final nu mai am de făcut decât să enumăr Ĺ&#x;i trupele de metal rock care au evoluat sâmbătă: Lupu' Cel Rău (ConstanĹŁa), Nefast (TârgoviĹ&#x;te), Gothic (PetroĹ&#x;ani) Ĺ&#x;i Taine (BucureĹ&#x;ti). Despre ele nu le pot spune nimic cititorilor din simplul motiv că nu am fost prezent la cântările lor. Dar, la o adică, cine vrea poate să-l ĂŽntrebe pe oricare „roacărâ€? prezent la faĹŁa locului până ĂŽn miez de noapte. Normal, doar nu l-oi trimite la vreun manelist de cocalar cu lanĹŁul de aur gros cât griful chitarei, a cărui supremă satisfacĹŁie este să scuipe la foc automat seminĹŁe de floarea soarelui.
Gheorghe OLTEANU
Ziarul Vãii Jiului
DIVERSE
luni, 19 august 2013
Păcat că
Vremea nu a prea ţinut cu organizatorii
M-am înşelat când, în 15 august, pe la ora unu după amiază, am crezut că ploaia măruntă care nu mai înceta să cadă va da peste cap programul de cântece creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, programat să aibă loc la Vulcan, în faţa statuii minerului de pe bulevard. Sub umbrele,
primarul Gheorghe Ile, vicele Cristian Merişanu şi vreo câţiva consilieri locali, alături de un pâlc de oameni, aşteptau, răbdători, ca să mai stea ploaia. În apropierea copertinei sub care se adăpostiseră membrii primului cor ajuns la faţa locului, băiatul cu grătarul de la Cabana Căprişoara încingea prima şarjă de mici, iar mirosul acestora începuse deja să le gâdile plăcut papilele olfactive ale celor din preajmă. Câteva femei nu au mai rezistat ispitei şi, după ce au întrebat cât costă bucata, şi-au comandat câte unul sau doi.
Cum ploaia
nu dădea semne că ar vrea să înceteze, primarul a hotărât că, totuşi, e timpul să înceapă programul. Şi, cu eşarfa tricoloră pe umăr şi pus la adăpost de stropii de ploaie sub o umbrelă pentru două persoane -
o premieră în Vulcan, bag seama, din moment ce în târguşorul nostru nu s-a mai văzut aşa ceva - a început să rostească vorbele din discursul pregătit,
În Geoparcul Dinozaurilor,
Cercetare studenţească Acţiunea din Ţara Haţegului a fost derulată în baza unui parteneriat încheiat între Universitatea din Bucureşti şi Academia Română. De fapt, administrarea geoparcului este asigurată de către Universitatea din Bucureşti, fiind singura arie protejată din România administrată de către o universitate. „Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este şi o prelungire în lumea reală a spaţiului universitar, permiţând atât realizarea unor cercetări şi studii pe teritoriul său, cât şi aplicarea rezultatelor cercetărilor. Cu sprijinul studenţilor ne-am propus să atingem trei arii importante: identificarea unor noi
pentru această ocazie, de către consiliera sa. Vorbe meşteşugite, care se legau frumos, închinate Maicii Domnului, ale cărei adormire şi suire la ceruri se sărbătoresc la mijlocul lui Gustar.
Nu am fost singurul
care s-ar fi aşteptat ca numărul de coruri bisericeşti care să-i aducă laudă Fecioarei Maria să fie mai numeros. Au evoluat, însă, numai cel al Bisericii Penticostale, foarte bun, de altfel, pe care, în decembrie, l-am ascultat şi cu colinde de Crăciun, şi cel al Bisericii Romano-Catolice. O prezenţă aparte în acest recital de muzică religioasă a fost cea a preotului diacon greco-catolic Nicuşor Poroabă, care a interpretat, în limba sârbă, acompaniindu-se la chitară, cântece de slavă care, de 15 august, pot fi auzite numai la Mănăstirea Morojenoe.
9
Precis că, dacă
şi vremea ar fi ţinut cu organizatorii, ar fi fost mai mulţi trecători care s-ar fi oprit, pentru a vedea şi asculta ceea ce se petrece în părculeţul din faţa poştei din Vulcan. Trecând peste asta rămâne, totuşi, buna intenţie a celor care au gândit şi materializat evenimentul. Iar lucrul acesta chiar că a meritat să fie consemnat. Gheorghe OLTEANU
Între 8 şi 18 august, în zona Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, o echipă formată din studenţi şi profesori de la Universitatea din Bucureşti au realizat un studiu interdisciplinar necesar elaborării unor proiecte şi lucrări ştiinţifice.
teme de proiecte pentru comunităţile locale, identificarea de noi obiective şi trasee de interpretare turistică, dar şi definitivarea planului de management al geoparcului”, a declarat dr. Alexandru Andrăşanu, coordonatorul proiectului, directorul Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului. Mihaela PETROŞAN
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiului
10 DIVERSE
Vulcan
luni, 19 august 2013
Pescuitori în apa vălaielor
La puţin timp ce am aflat cum au ajuns peştişorii aceia mititei de tot în bazinele de pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan, mi-a fost dat să văd, la aceleaşi bazine, vălaie, cum li se mai spune, tot ceva cu peştii. De data asta ceva mai mari. Peştişorii aceia,
crăieţi cum li se zice pe la noi, au fost eliberaţi în apa bazinelor de către un pescar cu decenii întregi de expe-
rienţă în domeniu. „Măi, da' nu mor de foame în bazinele artezienelor?”, l-am întrebat pe om. „Nu, mi-a răspuns el sec. Se hrănesc cu planctonul format pe fund. Şi să ştii că se mulţumesc cu puţin!”.
celelalte bazine.
Câteva zile
după asta, în 15 august, mai exact, pe când aşteptam să înceapă programul de cântece religioase de la statuie, mi-a fost dat să văd o altă minune. Cu băgare de seamă, ca să nu-l vadă prea mulţi, probabil, un bărbat băga mâna într-o plasă din care scotea, pe rând, câte un caras mai mare ca palma. Îl scotea şi, apoi, cu grijă, îi dădea drumul în apă. A făcut aşa cu vreo cinci sau şase bucăţi şi încă mai avea în plasă, dar, mi-a zis, îi ţine şi pentru
Free Biker's Week
La vreo două zile
m-am uitat să văd ce mai e cu peştii din bazine. I-am zărit doar pe cei mititei care, se pare, se obişnuiseră şi
Regal moto la Gothatea
Anul acesta, motocicliştii au schimbat vechea locaţie de la Nandru cu Gurasada Adventure Fun Parc, un parc de distracţii amenajat la Gothatea, în comuna Gurasada, pe locaţia unei foste unităţi militate. Această a Aproape 130 de motociclişti din Valea Jiului schimbare fost decisă au participat, în perioada 15-18 august, ală- deoarece turi de alţi 900 de bikeri din întreaga ţară, dar condiţiile de campare din şi din străinătate, la impresionantul eveninoua locaţie sunt cu mult ment „Free Biker's Week”, ediţia a şasea.
De Sfânta Maria
mai bune. Conform declaraţiilor organizatorului evenimentului, preşedintele Clubului Moto „Free Bikers Hunedoara”, Marius Achim, jumătate dintre participanţi au fost motociclişti din România, ceilalţi venind din Serbia, Austria, Germania şi Italia. „A fost o întâlnire deosebită, într-un cadru deosebit. Cazarea s-a făcut în corturi dar şi la pensiunile din zonă. Programul a fost foarte dens şi principala idee a fost aceea de a promova traseele turistice din judeţul nostru, dar şi bucătăria tradiţională, cu elementele ei de succes ţuica, fasolea la
înotau fericiţi în gaşcă. Dintre cărăşeii cei mari n-am zărit mai niciunul. Mi-am zis că poate s-or fi ascuns prin vreun cotlon. Fals. M-a lămurit la puţin timp unul care era în temă. Se ascunseseră, da, dar nu în vreun colţ întunecat al bazinelor, ci în tigaia ălora care avuseseră grijă să-i pescuiască la ceas de noapte.
Gheorghe OLTEANU
ceaun şi sarmalele. Trebuie spus faptul că toţi participanţii au fost încântaţi de noua locaţie, unde au avut la dispoziţie piscină, tiroliană, terenuri de tir cu arcul şi paintball”, a mai declarat Marius Achim. Dincolo de diversele demonstraţii şi prezentări ale motocicletelor şi concerte rock şi folk, motocicliştii au făcut trasee enduro la Ţebea şi vizite interesante la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane şi Cetatea Devei, la Casa memorială Crişan şi Pantheonul Moţilor de la Ţebea.
Mihaela PETROŞAN
Episcopul Devei şi Hunedoarei a slujit la mănăstirea macedoneană Panagia Soumela Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Panteleimon, Mitropolitul
De Praznicul Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a participat la slujba care a fost săvârşită la Mănăstirea Panagia Soumela din provincia greacă Macedonia Centrală. www.zvj.ro
de Veria, Părintele Gurie a fost însoţit la acest eveniment de Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.
Utrenia şi Sfânta Liturghie solemnă au fost oficiate de un sobor de ierarhi greci şi români sub protia Înaltpreasfinţitului Părinte Panteleimon, Mitropolitul de Veria. Din soborul de ierarhi au făcut parte Înaltpreasfinţitul Părinte Nikiforos, Mitropolitul Africii Centrale, Preasfinţitul Părinte Ghenadie, Episcop de Botswana, Preasfinţitul Părinte Demetrios, Episcop de Thermes, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei şi Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. La sfârşitul slujbei a avut loc o procesiune cu
icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Panagia Soumela”, de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” până la monumentul închinat lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul revoluţiei greceşti de la 1821, care se află în apropierea bisericii. Aici, ca în fiecare an, în prezenţa reprezentanţilor guvernului şi a demnitarilor de stat a avut loc o ceremonie comemorativă. La această mare sărbătoare a creştinătăţii au luat parte numeroşi credincioşi care au avut posibilitatea să se închine la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Panagia Soumela”, odorul de preţ al mănăstirii ce îi poartă numele. Mihaela PETROŞAN
Mănăstirea Panagia Soumela, din apropierea oraşului grecesc Veria, la aproximativ 90 de kilometri de Tesalonic, este pentru orice turist sau pelerin popas şi loc de reculegere. Aşezată într-o zonă muntoasă recunoscută pentru alpinism şi schi, mănăstirea atrage an de an credincioşi din toate colţurile lumii. De departe, cel mai căutat odor al acestei mănăstiri este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, „Panagia Soumela”.
Ziarul Vãii Jiului luni, 19 august 2013
Asociaţia Composesorală Coroieşti-Vulcan
Anunţ
În data de 25.08.2013, ora 12:00, la sediul Asociaţiei Pensionarilor Vulcan (lângă gară) va avea loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor composesori, cu următoarea ordine de zi: 1. Modificări ale statutului asociaţiei. 2. Reactualizarea tabelei de drepturi. 3. Modul de punere în valoare a masei lemnoase pe perioada amenajamentului silvic 2014-2023. 4. Diverse. Consiliul de Administraţie
ANGAJĂRI
PUBLICITATE 11
Provident Financial România caută agenţi pentru acordarea de împrumuturi în Petroşani şi Vulcan. Cerinţe: studii medii, abilităţi de comunicare, disponibilitate de a lucra ca persoană fizică autorizată. Avantajele colaborării cu Provident: câştiguri atractive, colaborare flexibilă, pregătire gratuită! Sună la 021 9877 (tarif normal) sau la 0750.100.250 (tarif normal) Angajăm vânzător/oare pentru magazin în oraşul Vulcan. CV-urile se trimit la g_gmt@ymail.com SC CORA INVEST GROUP SRL Vulcan angajează dulgher şi fierar betonist Condiţii: experienţă în domeniu minim 5 ani şi lucrări executate, referinţe, capacitate de interpretare proiect. Relaţii la telefon 0728.172890.
DIVERSE
Audit energetic ieftin şi rapid! Cu noi se poate! Relaţii la telefon: 0722.779324
Vând tichet rabla. Preţ 1800 lei, negociabil. Telefon: 0735.650498
Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Tel. 0765.459316
Vând Opel Corsa B, a.f. 1994, distribuţie schimbată, cauciucuri iarnă + vară, maşina se prezintă într-o stare foarte bună. Tel. 0765.591522
Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316
Cabana Groapa Seacă angajează ospătar şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon 0766.337077 Angajez barman pentru bar în Petroşani. Relaţii la telefon 0766. 301556
AUTO
Vând Renault Trafic, an fabricaţie 2005, taxe plătite și nerecuperate. Preţ 3800 euro. Relaţii la telefon: 0723.838117
Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) - angajează vulcanizator şi spălător auto. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu.
Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară. Taxă plătită. Telefon 0761.756839
IMOBILIARE
Vând apartament cu 2 camere, zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 170.000 lei. Telefon 0724.571408
Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090
Firmă taxi angajează dispecer. Relaţii la telefon 0732.635071
ÎNGRIJIRI Căutăm femeie pentru îngrijire bătrân bolnav. Relaţii la telefon 0254.542033, Petroşani
ÎNCHIRIERI
Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere.
HOROSCOP
Berbec (21 Mar - 20 Apr) Atmosfera este plăcută în familie, schimbul de idei şi de emoţii este puternic şi formaţi un grup bine închegat. Relaţia dintre părinţi şi copii sau dintre soţi este la cote maxime.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Resursele de care dispui (fie că e vorba de bani, de energie sau de timp) trebuie împărţite în aşa fel încât să-ţi ajungă pentru mai multe sarcini.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Nu pleca urechea la cei care îţi critică azi visele, pentru că ei nu se pot pune în pielea ta pentru a înţelege ce te determină să-ţi doreşti acel lucru.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Unde pui tu mâna, toate merg ca pe roate, pentru că deţii toate calităţile pentru a atinge succesul uşor. Iei decizii bune, îi îndrumi şi pe cei din jur spre o direcţie de succes.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Ratezi o şansă pe neaşteptate şi prima reacţie este să aluneci spre pesimism şi disperare, dar dacă mai stai câteva zile, vei începe să descoperi căi de a redresa situaţia foarte uşor.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Nu ai găsit mediul potrivit pentru a-ţi exprima dezamăgirile vieţii, pentru că cei de faţă nici nu aud ce spui. Rămân impasibili la necazurile tale.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Te grăbeşti să ajungi mai repede la un anumit scop pe care ţi l-ai propus şi faţă de care ai o atracţie deosebită. Nu mai ai răbdare până ajungi acolo.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
E normal să ai trac înaintea unei întrevederi importante pentru profesia ta. Te pregăteşti pentru un interviu de angajare, pentru o discuţie cu superiorii sau baţi la uşa unei instituţii de la care nu ştii foarte clar ce răspuns vei primi.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Dacă tot stai să-ţi pui întrebări dacă e bine ce faci, nu vei avea spor mai deloc în ce ţi-ai propus, pentru că pierzi foarte mult timp din cauza suspiciunilor.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Relaţii la telefon 0767.806804.
Ai aşteptat ca cineva să te ajute la nevoie, dar iată că amicii te trădează. Caută tot felul de scuze pentru a scăpa de răspundere, ceea ce te deranjează enorm.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Dorul te cheamă departe, spre un loc unde te aşteaptă evenimente plăcute sau persoane dragi. Dacă ai ocazia de a pleca la drum, va fi o călătorie superbă.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Baţi la uşa unei instituţii de la care aştepţi o rezolvare, dar, deşi păşeşti cu teamă, convins că birocraţia îţi va pune beţe-n roate, dai peste oameni amabili.
www.zvj.ro
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
12 REPORTAJ
luni, 19 august 2013
La Pui, prietenia nu se socoteşte-n bani…
Iar dacă e adevărată ţine şi-o sută de ani!
Proiectul ZVJ “Dacă reportaj nu e, atunci poveste de unde?” (VIII)
De Sfântă Marie Mare, primarul, ca şi stuparul…
Românii ştiu, din tată-n fiu, că, de Sfântă Mărie Mare, stuparii cercetează producţia albinelor şi recoltează primii faguri cu miere. Aceştia sunt împărţiţi cu întreaga familie. De asemenea, stuparii - oameni generoşi - fac vecinilor daruri cu miere, aşa încât să guste şi cei care nu au stupi din dulceaţa toamnei care va veni. Ce să facă, însă, primul gospodar al unei comune dacă el, personal, nu are stupi? El va trebui să-i facă pe toţi concetăţenii lui, în această zi de cumpănă între vară şi toamnă, să se bucure la fel cum s-ar fi bucurat de un fagure cu miere. Aşa se face că de câţiva ani buni, adică de când Victor Stoica este în fruntea primăriei din Pui, ziua de 15 august a fost aleasă ca zi a comunei. În această zi, când vara e, deja, în cumpănă, timpul este, în mod tradiţional, frumos. De obicei, în ziua când Fecioara Maria s-a ridicat la ceruri, soarele strălucea puternic iar ploaia ocolea comuna. Aşa a fost până mai ieri… Anul acesta, de Sfântă Mărie Mare, la Pui - ca şi în Valea Jiului, a fost o zi rece şi au căzut foarte multe precipitaţii. La 30 km de Petroşani, cei din Pui s-au pregătit intens de Ziua comunei. Scena albastră şi toate şirurile de bănci - confecţionate dintr-un lemn uscat din timp - erau ude şi ploaia nu dădea niciun semn că s-ar putea opri. Aşa că joi, la ora 16, primarul comunei constată, într-o ultimă vizită-fulger, că era imposibil de ţinut un spectacol în aer liber. Artiştii ar fi fost protejaţi de scenă dar, cum afară ploua cu găleata, nimeni nu s-ar fi putut încumeta să ia loc pe gradenele îmbibate vârtos de apa care cădea ca-ntr-o poezie de Bacovia..
Odată pe an, interesul Puiului nu e acelaşi cu cel al Uricului
Patronii chioşcurilor cu virşli de Sălaj (3,5 lei perechea) şi cu mici uriaşi (3,5 lei bucata) se resemnaseră. Aveau clienţi puţini şi riscau să rămână, toată ziua, doar cu ei. Cei care veniseră cu halviţă, vată de zahăr, nuga şi turtă dulce au crezut că, retrăgându-se de la mănăstire direct la ziua comunei, vor face o vânzare pe cinste. Din păcate, pentru ei, au trebuit să lase din preţ (doi „pui ai târgului” la 5 lei), pentru ca turta lor dulce să nu ajungă la consistenţa betonului. Primarul Victor Stoica a hotărât, rapid, ca spectacolul de ziua comunei să se ţină la căminul cultural şi toată lumea, artişti şi spectatori, a trebuit să se mute în sală. A fost alternativa cea mai bună. Singurul cetăţean din Pui care nu a regretat ploaia căzută din belşug
www.zvj.ro
peste comună a fost un locuitor al Uricului. Acesta se bucura sincer că porumbul său de acasă nu va mai rămâne pitic. Omul ştia că, în această zi, gospodarii caută dacă au ajuns cucuruzii „în lapte”. Dacă au ajuns, ei se fierb sau se frig pe jar, ca o mâncare
specifică sărbătorii. Ai lui încă nu ajunseseră, din cauza secetei, în această stare. De aceea, el a fost omul care s-a mutat, cu bucurie, la căminul cultural. L-am întâlnit în sală şi am văzut în el atât un spectator fericit, cât şi un agricultor împlinit.
5 milioane lei vechi. Din cei patru au putut veni, personal, doar doi. Primul dintre ei, un domn de peste 80 de ani, era atât de vioi şi volubil că îl tot întreba, în mod repetat, pe dl. primar când vor merge, împreună, la o vânătoare de mistreţi. Edilul a mai premiat un număr semnificativ de elevi din comună, care s-au remarcat la învăţătură. Majoritatea premianţilor a constituit-o fetele, ceea ce a atras remarca primarului că, la Pui, „fetele învaţă, iar băieţii se cam răsfaţă”. Viitorul Puiului va fi, oare, feminin? (Spectacolul de Sfânta Marie Mare a fost şi prilejul de a ieşi în lume a d-rei Nicole, nepoata primarului, care a împlinit, recent, patru luni. Să-i trăiască!). Spectacolul oferit de primărie şi de
Prietenii dragi, alături şi în viaţă, şi pe scenă
Organizatorii s-au mişcat rapid şi, până ce aparatul tehnic al primăriei a amenajat scena, sala s-a umplut până la refuz. Atunci, primarul comunei i-a invitat în scenă pe prietenii săi care ţin, de fiecare dată, să-i fie alături şi la bine şi la rău. Au onorat manifestarea populară de la Pui ministrul-secretar de stat Sorin Ştefoni, vicepreşedintele Consiliului Judeţean - Tiberiu Balint, subprefectul Potecă, deputatul Bogdan Ţîmpău, primarul Haţegului - Marcel Goia, viceprimarul Petroşaniului Dorina Niţă, şi consilierul judeţean Adi Zvâncă. Toţi au urcat pe scenă, alături de o parte dintre consilierii locali. S-a amintit faptul că, anterior spectacolului, s-a inaugurat un drum făcut din fonduri europene. O parte dintre consilierii locali au fost împotriva acestei investiţii. Aceştia, de altfel, nici nu au fost prezenţi nici în sală, nici pe scenă. Urât din partea lor….
O istorie veche, mereu reactualizată…
Ei au fost taxaţi, imediat, şi de vicepreşedintele Balint, care a spus o poveste petrecută, recent, la Hunedoara. Acolo a fost comemorat un fost liberal şi filantrop pe nume C. Bursan. Nici el nu a avut, pe vremea când a condus oraşul, o unanimitate în consiliu. „Istoria îi reţine doar pe cei care o construiesc şi nu pe cei care i se împotrivesc”, a concluzionat dl. Balint. Apoi, primarul Stoica i-a premiat pe ultimii patru veterani de război care mai trăiesc în comună. Ei au primit din partea administraţiei locale câte o diplomă şi câte un plic, consistent, cu
consiliul local a fost unul bogat şi lung. În lipsa lui Tinu Vereşezan, un obişnuit al zilelor comunei şi care - vorba d-lui primar - putea ţine singur tot spectacolul, au evoluat mai mulţi artişti cu nume. Mai mic sau mai mare… A fost şansa tuturor de a fi urmăriţi, pe viu, de o sală plină până al refuz.
Puiul, o lume diversă dar împărţită, de ploaie, în două
Dacă toţi cântăreţii cu nume ştiu că de pe 15 august se deschide, în satul tradiţional, sezonul nunţilor, primarii ştiu, de asemenea, că, tot în această zi, se organizează târgurile şi iarmaroacele de toamnă. Aşa că, şi unii şi alţii - ca oameni aflaţi în slujba colectivităţilor, trebuie să fie la datorie. Fie împreună, fie separat… În prima parte a după-amiezii, la Pui, lumea a fost împărţită în două: 1. cei care au mâncat mici şi virşli şi n-au ascultat muzică şi 2. cei care au ascultat muzica artiştilor invitaţi, dar nu au putut, concomitent, să şi
mănânce. Dintre comercianţii care şi-au amenajat chioşcurile lângă sala de sport, doar doi (care beneficiau de mai mare libertate de mişcare) au venit şi în faţa căminului cultural: un cetăţean care vindea „pepeni de Dăbuleni” şi o doamnă care le oferea românilor kurtos colaci. Niciunul n-a spart, însă, piaţa…
Epilog
La căderea serii, ploaia a încetat să mai cadă. Aşa că, între cele două puncte de interes ale sărbătorii de la Pui - chioşcurile de lângă sala de sport şi căminul cultural - a fost un permanent du-te - vino. Cei din Pui au reuşit, în cele din urmă, să-şi satisfacă atât dragostea de muzică cât şi pasiunea gastronomică pentru produsele noastre tradiţionale. Singura problemă, depăşită cu delicateţe, a fost faptul că cele două iubiri pătimaşe ale oricărui român au fost satisfăcute pe rând. Înainte de a pleca spre casă, am auzit un refren la chioşcul cu CD-uri, aflat chiar la intrarea în târg. El spunea aşa: „Prietenia, prietenia nu se socoteşte-n bani/ Şi, dacă-i adevărată, ţine şi-o sută de ani!”. Lumea se pare că agrea ideea. Drept pentru care oamenii nu-şi cumpărau CD-ul cu refrenul, reluat obsesiv, ci îşi comandau încă o bere. „Hai noroc şi la mai mare/ Prietenia-i cea mai tare!!!”.
Mihai BARBU
Post Scriptum. Odinioară, de Sfânta Mărie Mare, fetele purtau, la rever, o plantă numită, simbolic, „năvalnic”. Ea avea, se pare, puterea de a le aduce peţitori. Acum acest obicei este de mult apus. Fetele pe care le-am văzut în comuna Pui se descurcă, azi, mult mai operativ. Ele folosesc, în acest sens, telefoane de ultimă generaţie…
facebook.com/ziarulvaiijiului