CMYK
Ziarul Vãii Jiului
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
MIERCURI
29 august 2012 Anul V Nr. 1028 12 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:44 Apus: 20:14
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Tipar digital
Director: Cătălin DOCEA
Cel mai bun preţ din judeţ!
Curs valutar: 1€ = 4,4571 lei 1$ = 3,5515 lei 1₤ = 5,6078 lei
Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
R
MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Ieri, în şedinţa consiliului local,
Petrilenii au reuşit să pună la pământ puturoasa idee a deponeului Primarul Ilie Păducel: „Vor dispărea din vocabularul meu cuvintele deponeu la Petrila” Vox populi La ora 13, sala de şedinţe a Consiliului Local Petrila fierbea. Se vocifera pe acelaşi subiect: deponeul. Acest subiect a atras la şedinţă mulţi oameni. Cam 30 de bărbaţi, majoritatea ieşiţi la pensie, în frunte cu preotul Dimitrie Jura de la Jieţ. După ce s-a citit ordinea de zi, din care nimeni nu înţelesese nimic referitor la deponeu, s-a trecut la votul hotărârilor în consiliul local. Primul proiect luat în discuţie a fost cel ce făcea referire la trecerea unui teren de 147105 mp din administrarea CL Petrila în administrarea CJ Hunedoara. Pe acest teren ar fi urmat ca din fonduri europene să se construiască deponeul. Li s-a permis tuturor celor din sală să se ridice în picioare şi să-şi spună oful. Celor care au asociat groapa de gunoi cu deponeul li s-a explicat diferenţa. Dar fiecare a spus acelaşi lucru. Niciunul din
că tot judeţul va aduce gunoiul la Petrila, nu numai Petrila sau Valea Jiului, poate chiar judeţele limitrofe. Ori, aşa ceva este prea mult, oraşul s-ar transforma într-un amplu teren de mişcare a deşeurilor. Au venit oameni cu exemple din Suedia sau alte ţări europene şi chiar din România, spunând că deponee mai există, dar la câţiva zeci de kilo-
Ieri, la Petrila a avut loc şedinţa de consiliu local aşteptată de toţi petrilenii, dar şi de către ceilalţi locuitori ai Văii Jiului şi de Consiliul Judeţean Hunedoara, având ca principală temă: realizarea deponeului ecologic la Petrila, care ar fi trebuit să deservească toată Valea Jiului. De fapt, nu s-a votat realizarea sau nu a deponeului, ci trecerea terenului de 14 hectare de la administraţia publică petrileană în cea a Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru că deponeul ar fi urmat a fi realizat din fonduri europene de CJH. În sală au fost prezente peste 30 de persoane, toate împotriva realizării deponeului. metri de prima casă. Ori, la Petrila s-ar fi sală nu ştia ce presupune construirea unui deconstruit la nici mai mult, nici mai puţin de poneu ecologic. Niciunul nu cunoştea proiec580 de metri de casele momârlanilor. Să nu tul acelui deponeu, ce implică construirea lui, mai punem la socoteală că nu s-ar fi construit şi care sunt efectele pe termen lung. Nici aşa, un populaţia, nici conconile silierii. ru atitudinea petr nt pe ria lă pă s jo tainer, şi t ec sp Mare re Ideea pe -l văd re ca pe , ul aş or ci un e er ap care a ex- nilor, care au ştiut să-şi i lu ţu spaţiu de ju al i no primat-o ristică, nu deponeul de gu tu ne de deţiu sta fiecare pozitare de 14 hectare. dintre cei De asemenea, cum au arătat unii petrileni, care s-au ridicat în picioare a fost următoarea: s-ar fi modificat structura terenului, a curla noi în Valea Jiului, dar mai ales în Petrila surilor de apă, modificări care puteau connu se face colectare selectivă, nu se ridică seduce la îmbolnăvirile animalelor şi lectiv deşeurile, deci se va depune haotic. oamenilor. Pe scurt: deponeul a fost respins. Dacă se fac două deponee în judeţ, înseamnă
Temneanu vs. Păducel A fost probabil cea mai notabilă confruntare. Printre cei care protestau s-a auzit la un moment dat vocea consilierului PC, Ion Temneanu, care a aruncat vina direct în capul primarului Ilie Păducel. Nici dacă-i turna cineva un pahar cu apă rece în cap nu-l trezea mai bine pe primar. Temneanu a spus simplu că vina pentru tămbălăul de ieri aparţine clar primarului care, în urmă cu doi ani, a transmis Consiliului Judeţean Hunedoara informaţia că la Petrila există teren pretabil pentru construirea unui deponeu ecologic. Şi de atunci nu mai scapă Petrila de corvoada deponeului, un rău evident pentru toată urbea. Tot dumnealui a spus că în bugetul localităţii trebuie să fie prevăzut, de anul viitor, un fond special pentru închiderea actualei gropi. Păducel a răspuns imediat ce a avut ocazia. S-a ridicat în picioare şi a luat cuvântul: „Vor dispărea din vocabularul meu cuvintele deponeu la Petrila”, a spus primarul. De fapt, primarul nu a negat acuzele lui Temneanu, dar s-a apărat altfel. A spus că el a fost primul care a mutat groapa de gunoi de la drumul naţional între haldele de la mină şi că tot el a propus şi a demarat proiectul de un milion de euro, bani europeni pentru achiziţionarea compactoarelor şi realizarea unei staţii de sortare. La final, primarul Păducel a refuzat susţinerea realizării deponeului la Petrila şi a fost aplaudat de sală. Trei pentru, 13 împotrivă şi 3 absenţi Din câte am numărat noi, au fost 3 consilieri lipsă la această şedinţă. La începutul şedinţei, după ce a susţinut realizarea deponeului,
Tel. 0254.564 914
(din Timişoara)
Ziarul Văii Jiului – conspectat atent şi intens de pe aparatură deservită de conexiuni securizate ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale Sunt, prin Vale, vreo doi-trei băieţi (angajaţi la stat, desigur) care au impresia că, fiind publicate în presa de provincie, dezvăluirile cotidianului nostru n-ar avea cum să ajungă, în niciun caz, în atenţia superiorilor lor. Se înşeală grav de tot. În baza unui raport detaliat al trafic.ro, principala sursă de monitorizare a traficului web din România, suntem însă în măsură să confirmăm nu doar că organele statului sunt atente la dezvăluirile din presa locală. Ci, foarte important, angajaţii structurilor cu atribuţiuni speciale revin mai mereu pe site-ul cotidianului nostru pentru a prelua noi şi noi informaţii vitale, necesare în conţinutul rapoartelor pe care le întocmesc periodic. Ceea ce, trebuie să recunoaştem, chiar ne onorează. Astfel, potrivit datelor raportate în ultimul an de zile de site-ul trafic.ro, pagina de internet a cotidianului Ziarul Văii Jiului a fost accesată de un număr de 580 de vizitatori unici beneficiari ai unor conexiuni internet securizate, disponibile în baza unor adrese IP puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), alţi 61 de vizitatori unici sosind pe zvj.ro de pe reţeaua identificată ca fiind pusă la dispoziţie de Special Telecommunications Service. A nu se înţelege că, în ultimul an, de pe conexiunile (adresele) securizate puse la dispoziţie de STS către diverse instituţii de stat (pe care le vom nominaliza ceva mai încolo) s-a accesat zvj.ro de numai 641 de ori. Ţinând cont că accesul de pe conexiuni securizate asigurate de STS a reprezentat 0,52% din traficul total al paginii de internet a cotidianului nostru, dar şi – ca un exemplu – de faptul că în iulie 2012 pagina zvj.ro a fost afişată de 275.624 de ori, rezultă că o medie de aproape 1.400 de afişări ale paginii noastre de internet într-o lună calendaristică s-a făcut în interesul unui angajat al statului român, aflat în faţa unui computer care beneficiază de o conexiune securizată, specială, la internet. Plecând de la o anexă a legii de funcţionare a STS, dar şi prin consultarea bazei de date RIPE NCC cu privire la registratorii locali internet (aşa cum este şi STS) rezultă faptul că între beneficiarii cărora STS le-a alocat adrese IP şi numere AS, beneficiari care accesează frecvent pagina de internet a cotidianului nostru, se numără utilizatori ai unor computere aparţinând – printre alte instituţii de stat - Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Ministerului pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, UM 0296 – Directoratul de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Institutului pentru Tehnologii Avansate, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională, Inspecţiei Muncii şi Ministerului Apărării Naţionale. Pagina de internet a mai avut accesări de pe reţelele (publice, similare celor disponibile publicului larg, nicidecum special securizate) care deservesc instituţii precum Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Informatica Feroviară SA, Ministerul Finanţelor – Centrul de Tehnologia Informaţíei, Radiocomunicaţii SA, Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Administraţiei şi Internelor ori Ministerul Integrării Europene. Pentru cine pricepe, STS beneficiază de conexiuni permanente internet internaţionale TIER 1, de mare capacitate, cu posibilitate activare servicii de curăţare trafic (“scrubbing”). (C. DOCEA)
Zoltan Benke a propus şi un vot secret pentru această hotărâre. Oamenii din sală au fost toţi împotrivă, iar votul a fost exprimat prin ridicarea mâinii, cu asumarea votului, ca să spunem aşa. Consilierii PNL au votat toţi pentru: Doina Bălănescu, Zoltan Benke şi Daniela Vişănescu. Toţi trei au propus realizarea acestui deponeu, chiar dacă ascultaseră, timp de o oră, dezaprobările petrilenilor. Dar cuvântul oamenilor pe care-i reprezintă contează evident mult mai puţin decât comanda căpitanului Mircea Ioan-Moloţ, care a fost numit de către petrileni în toate felurile. Proiectul a fost respins. Deci, Consiliul Judeţean Hunedoara este obligat să găsească un alt teren pentru realizarea deponeului. Iar lui Dan Stoian şi Tiberiu Balint petrilenii le-au urat să rămână sănătoşi, cu tot cu ameninţările lor. Alina PIPAN