Cinemap Iunie 2026 | Minionii si Monstrii

Start jucăuş de sezon estival în cinematografe

Ioan Big, publisher

Odată cu intrarea oficială în vară, oferta de noi producţii lansate în cinematografe se diversifică mult pentru a contrabalansa tendinţa firească de a ne petrece tot mai mult timp în aer liber şi, drept urmare, avem parte luna aceasta de poveşti menite a satisface gusturi dintre cele mai felurite. Firesc, ţinând cont de contextul volatil, în care originalitatea nu se asociază în mod obligatoriu cu succesul de box-office, producătorii de blockbustere mizează mai ales pe lumi sau personaje care ne sunt deja familiare, dar asta e cu dus şi întors, pentru că, existând deja referinţe, aşteptările fanilor vor fi mereu substanţiale şi atunci francizele trebuie să respire un aer deopotrivă nostalgic şi... proaspăt. La provocarea aceasta încearcă să răspundă în iunie Scary Movie 6, în care grupul de prieteni din primele filme ale seriei de parodii, Wayans, Faris & Co., se reuneşte pentru a fi, din nou, “terorizat”, Toy Story 5, care vine la şapte ani după precedentul şi se acordează vremurilor, fiindcă Jessie preia leadershipul post-Woody, iar noua jucărie a fetiţei Bonnie este o tabletă şi, nu în ultimul rând, Minions & Monsters, care, deşi pare a merge pe reţeta animaţiei din 2015, cu micuţii care se rup de gaşcă şi au parte de o aventură nebună, vine cu un upgrade niţel subversiv, pentru că aceştia îşi propun să cucerească Hollywoodul în epoca sa de aur, adică acum 100 de ani.

Pe de altă parte, fanii eroilor de B.D. aşteaptă cu interes Supergirl, al doilea lungmetraj din DC Universe, viziunea cinematică post-DCEU a lui

James Gunn asupra lumii comics-urilor, în care

Milly Alcock (House of the Dragon) dezvoltă personajul Kara Zor-El, ce doar a trecut prin cadru în Superman-ul din 2025, şi rămâne de văzut cât va fi de convingătoare ca “Woman of Tomorrow”. La fel de incitantă este povestea Masters of

the Universe, pentru că mereu există un risc atunci când îţi propui să reprezinţi multiversul unei francize super-populare de jucării pe ecran, dar imensul succes repurtat de adaptarea Transformers, precum şi faptul că filmul este regizat de Travis ‘Bumblebee’ Knight reprezintă garanţii ale unui “sword & sorcery” deconectant. Dincolo de acestea, avem parte în luna iunie de câteva creaţii originale pentru care merită cu certitudine să ne refugiem în sala de proiecţie, indiferent că e vorba de picturala animaţie niponă

A New Dawn sau de drama românească Y, iar faptul că cea din urmă e scrisă şi co-regizată de actriţa Maria Popistaşu atrage atenţia şi asupra celor care le pun în scenă. Când spui Steven Spielberg, te gândeşti automat la Întâlnire de gradul trei, E.T., Minority Report, A.I., War of the Worlds sau Ready Player One, deci la cinema SF de înaltă clasă, astfel încât Disclosure Day este în mod categoric un must-see, apoi, dacă îţi aminteşti de Guy Ritchie din perspectiva Snatch, The Gentlemen sau Wrath of Man, e clar că vei fi atras de noul său Action-Thriller In the Grey, aşa cum The Last Viking trebuie văzut nu doar pentru Mads Mikkelsen, dar şi pentru că aparţine unui magician al comediilor negre, mutipremiatulinclusiv cu Oscar - cineast danez Anders Thomas Jensen (Men & Chicken, Riders of Justice). Una peste alta, important pentru amatorii de spectacol cinematografic este că varietatea premierelor din luna iunie pare a fi suficient de mare încât să ne stârnească interesul, oricum ne-am raporta la o poveste sau alta. Prin urmare, ne vedem la cinema!

MASTERS OF THE UNIVERSE

Universul apărut cu jumătate de secol în urmă

Într-un univers paralel foarte apropiat de al nostru, He-Man ar fi murit definitiv prin 1991, sufocat sub propria-i musculatură de plastic şi abandonat într-o cutie de jucării lângă un pistol cu capse şi o casetă audio Modern Talking. Numai că Masters of the Universe are încăpăţânarea şi destinul marilor accidente culturale: refuză să dispară.

Azi, toată povestea pare o halucinaţie colectivă produsă de anii ’80, când steroizii erau la modă, la fel şi muzica heavy metal şi reclamele pentru jucării. Personajul principal e un barbar blond cu freză de solist metal glam, îmbrăcat în ham de piele fetish-friendly, care ridică o sabie magică spre cer şi urlă „I HAVE THE POWER!!” înainte să devină practic un fel de zeu. Adversarul lui? Un schelet albastru cu voce teatrală şi energie de actor shakespearian concediat de pe Broadway pentru exces de melodramă, dar cu muşchi pe măsura barbarului.

Eternia arăta incredibil. Planeta aia imposibilă era poate primul contact al multor copii cu ideea de fantasy SF total. Nu fantasy clasic. Nu science-fiction curat. Ci combinaţia mutantă dintre Conan the Barbarian, Star Wars, Mad Max şi un catalog de figurine desenate de cineva care probabil asculta Judas Priest la volum maxim.

Ironia face că tot universul a fost inventat aproape accidental. Mattel încerca disperat să găsească o alternativă în 1976, după ce ratase licenţa Star Wars, iar He-Man s-a

născut practic din panică executivă şi brainstorming pe testosteron. Primele figurine au apărut înainte ca mitologia să fie clar definită. Lore-ul era construit din mers, prin mini-comics incluse în cutii, unde personajele păreau inventate după regula „ce-ar fi dacă am combina un luptător barbar cu un aparat electrocasnic și un demon?”. Aşa au apărut creaturi precum Trap Jaw, Mer-Man sau Beast Man. Astăzi, la genul ăsta de „hibridizare” îi zicem „brain rot”.

Apoi a venit serialul animat produs de Filmation în 1983 (130 de episoade ce au rulat timp de doi ani) şi a transformat franciza într-un fenomen global. Animaţia era atât de absurdă şi kitsch, încât aproape că părea experimentală. Aceleaşi secvenţe erau reciclate obsesiv, personajele alergau în buclă, iar exploziile păreau desenate într-o după-amiază leneşă de vineri. Și totuşi, serialul avea ceva hipnotic.

Poate tocmai de aceea a prins atât de bine în Europa de Est a anilor ’90. Pentru noi, Masters of the Universe nu era doar un desen animat. Era contrabandă culturală. Venea pe VHS-uri copiate de zece ori, prin dublaje improvizate. Avea textura aceea de obiect interzis venit dintr-un Occident mitologic unde totul părea mai mare, mai colorat şi mai absurd decât realitatea cenuşie din jurul nostru. Iar când filmul live-action din 1987 a ajuns să circule şi el pe casete de contrabandă, experienţa devenea aproape suprarealistă. Dolph Lundgren (în rolul lui He-Man) arăta ca şi cum cineva ar fi adus la viaţă o reclamă pentru vitamine anabolizante, iar Frank Langella îl juca pe Skeletor cu o intensitate demnă de Shakespeare în plină criză existenţială. Filmul a fost un fiasco magnific şi nu a urmat un sequel.

Revenirea lui He-Man pe ecrane nu începe cu filmul din 2026, au

mai existat nişte tentative timde prin anii ‘90-2000, iar Netflix a testat deja în 2021 şi 2024 apetitul publicului pentru Eternia prin seriile animate Masters of the Universe: Revelation şi Masters of the Universe: Revolution, produse împreună cu Kevin Smith - un fan declarat al culturii pop optzeciste. Serialele au funcţionat simultan ca sequel nostalgic pentru generaţia VHS şi ca operaţiune de rebranding pentru un public crescut cu MCU şi anime-uri fantasy.

Interesant e că Netflix n-a încercat să „modernizeze” radical universul. Revelation transformă conflictul dintre He-Man şi Skeletor într-o poveste aproape tragică despre putere şi identitate, în timp ce Revolution împinge Eternia într-o zonă technofantasy în care magia şi tehnologia ajung în război direct. Exact genul de lore supradimensionat pe care internetul îl adoră astăzi.

Universul minionilor

Au apărut pe jucării şi figurine, haine, ghiozdane, cutii de cereale, căni, produse pentru casă, jocuri video sau huse de telefon. Au atracţii dedicate în parcurile de distracţii Universal şi au derulat colaborări oficiale cu branduri uriaşe, precum McDonald’s, Nestlé, LEGO, Kinder sau H&M. Sunt uşor de recunoscut chiar şi de către cei care nu au văzut nici măcar un film cu ei. Din 2010 şi până astăzi, Minionii au devenit unele dintre cele mai iubite personaje animate, atât în rândul copiilor, cât şi al adulţilor, iar Despicable Me s-a transformat în cea mai profitabilă franciză de animaţie din toate timpurile, cu încasări de peste 5 miliarde de dolari la box office-ul global. Imaginea simpaticelor personaje galbene s-a transformat într-o adevărată industrie.

Popularitatea Minionilor s-a construit în paralel, atât în cinematografe, cât şi pe rafturile magazinelor. Este greu de spus unde începe succesul filmelor şi unde începe fenomenul de merchandising sau care dintre cele două l-a alimentat mai mult pe celălalt. Cert este că Minionii au depăşit rapid statutul unor simple personaje secundare şi s-au transformat într-un adevărat fenomen cultural şi comercial.

Iniţial, Minionii au apărut ca

personaje secundare în franciza Despicable Me, care a debutat în 2010, unde aveau un rol de sprijin comic în jurul protagonistului Gru (interpretat de Steve Carell). Au continuat să apară şi în următoarele trei filme ale francizei, consolidându-şi treptat popularitatea. Succesul lor neaşteptat a dus însă la dezvoltarea unui spin-off dedicat: Minionii (2015), Minionii 2: Ascensiunea lui Gru (2022) şi Minionii și Monștrii (2026), care urmează să fie lansat în cinematografe pe 26 iunie.

Franciza a fost dezvoltată sub umbrela studioului Illumination, cu Chris Meledandri în rol de producător principal. Pierre Coffin,

considerat creatorul principal al Minionilor, şi Chris Renaud semnează regia şi contribuie la vocea şi conturarea personalităţii Minionilor. Dar ce i-a făcut pe Minioni să devină atât de îndrăgiţi de public? Sunt agenţi ai haosului, imprevizibili, plini de spirit de observaţie, chiar dacă, de cele mai multe ori, în detrimentul lor, nu le lipseşte umorul, se bucură de tot şi nu se tem să experimenteze nimic, comunicând printr-un amestec de cuvinte din diverse limbi, într-un limbaj special creat pentru ei.

Sunt înşelător de simpli: construiţi din forme grafice minimale, cu linii curate, corpuri mici şi galbene, ochi mari, ochelari, salopete albastre, uşor de recunoscut dintr-o privire, dar în acelaşi timp extrem de expresivi în gesturi, mimică şi reacţii. Deşi e greu să-i diferenţiezi, iar la prima vedere, par mai degrabă o serie de clone galbene, în realitate, animatorii şi scenariştii au reuşit să le contureze identităţi proprii. Sunt

aproape la fel ca design, dar suficient de diferiţi în gesturi, reacţii şi atitudine încât să capete fiecare o personalitate recognoscibilă.

Un alt factor esenţial care a contribuit la explozia fenomenului Minionilor este faptul că au reuşit să depăşească bariera clasică de vârstă a filmelor de animaţie. Pe principiul „totul sau nimic”, Minionii au reuşit să atragă un public complet, de la cei mai mici spectatori până la adulţi şi seniori, transformându-se într-un tip rar de personaj „cross-generation”. Umorul lor funcţionează pe mai multe niveluri: de la gag-uri vizuale simple, accesibile copiilor, până la trăsături de caracter şi un ego uşor infatuat, care rezonează mai degrabă cu publicul adult.

Ajunşi la a şaptea prezenţă în cinematografe, Minionii sunt pe val. Și sunt decişi să rămână acolo cât mai mult timp. Minionii și Monștrii este o poveste dinamică, absurdă şi suprinzătoare despre felul în care Minionii au cucerit Hollywoodul, au devenit vedete de cinema, au pierdut totul, au scăpat lucrurile de sub control în încercarea de a realiza filmul de groază perfect, eliberând monştri reali pe platoul de filmare, iar apoi s-au reunit pentru a salva planeta de haosul pe care l-au declanşat.

sunetul perfect are un preț

„Tuner este perfect acordat. Un thriller despre jafuri cu o rasturnare de situatie ingenioasa si palpitanta” , ,

Cu toții avem un talent ascuns

tune in 19 iunie doar la cinema

STĂPÂNII UNIVERSULUI

 PAG. 12

PREMIERA 5 IUNIE

Masters of the Universe

Travis Knight

Alison Brie, Idris Elba, Morena Baccarin, Nicholas Galitzine

Acțiune, Aventuri

132 de minute

InterComFilm Distribution 5 iunie 2026

COPILUL DEŞERTULUI

 PAG. 17

PREMIERA 5 IUNIE

The Desert Child (L'enfant du désert)

Gilles de Maistre

Kev Adams, Adrianna Gradziel

Familie

92 de minute

Ro Image 2000, Prorom 5 iunie 2026

A NEW DAWN: RĂSĂRIT VERDE SMARALD

 PAG. 23

PREMIERA 12 IUNIE

A New Dawn

Yoshitoshi Shinomiya

Riku Hagiwara

Animație

75 de minute

Bad Unicorn 12 iunie 2026

MINIONII ŞI MONŞTRI

 PAG. 28

PREMIERA 26 IUNIE

Minions & Monsters

Pierre Coffin

Pierre Coffin

Animație, Aventuri, Comedie

85 de minute

Ro Image 2000

26 iunie 2026

DE CAPUL NOSTRU

 PAG. 33

PREMIERA 26 IUNIE

De capul nostru

Tudor Cristian Jurgiu

Denisa Vrajă

Dramă

94 de minute

Transilvania Film

26 iunie 2026

PREMIERE

COMEDIE DE GROAZĂ

 PAG. 15

PREMIERA 5 IUNIE

Scary Movie 6

Michael Tiddes

Regina Hall, Anna Faris, Marlon Wayans

Comedie, Horror 95 de minute

Ro Image 2000 5 iunie 2026

ZIUA ADEVĂRULUI

 PAG. 20

PREMIERA 12 IUNIE

Disclosure Day

Steven Spielberg

Emily Blunt, Colin Firth

SF

145 de minute

Ro Image 2000

12 iunie 2026

POVESTEA JUCĂRIILOR 5

 PAG. 25

PREMIERA 19 IUNIE

Toy Story 5

Andrew Stanton

Tom Hanks, Tim Allen

Animație, Aventuri, Comedie

90 de minute

Forum Film România 19 iunie 2026

ULTIMUL VIKING

 PAG. 30

PREMIERA 26 IUNIE

The Last Viking

Anders Thomas Jensen

Mads Mikkelsen

Comedie, Dramă 116 minute

Bad Unicorn 26 iunie 2026

SUPERGIRL

 PAG. 34

PREMIERA 26 IUNIE

Supergirl

Craig Gillespie

Milly Alcock, Jason Momoa

Acțiune, SF, Fantastic 110 minute

Vertical Entertainment

26 iunie 2026

stăpânii universului

Hollywood-ul redescoperă

fantasy-ul cu muşchi şi sabie

Exact asta lipsea din cinema-ul contemporan: un barbar blond şi musculos în ham de piele, cu o sabie magică şi un tigru verde gigantic, numit Battle Cat. De ce nu? Doar că aici devine interesant. Pentru că noul Masters of the Universe nu pare să vrea să fie doar o reciclare nostalgică pentru generaţia care îşi rupea degetele prin anii ’80 încercând să scoată capul lui Skeletor din ambalajul original al figurinei Mattel (compania care face şi Barbie sau Hot Wheels). Filmul pare construit ca o combinaţie între fantasy cosmic, supereroism MCU şi trauma eternă a copilului pierdut între două lumi. Ca să fie mai clar: dacă pui într-un blender Thor, Flash Gordon, Dune, o reclamă vintage la jucării şi un flacon de testosteron uitat prin vestiarul de la Worldclass, obţii ceea ce Hollywood-ul speră să devină noul He-Man.

Povestea are tiparul clasic de „the chose one în exil”. Micul Prince Adam ajunge pe Pământ, separat de planeta Eternia şi de Sword of Power, iar după ani întregi descoperă că este destinat să devină cel mai puternic om din univers (I HAVE THE POWER!). Distribuţia e, din nou, ceva nebunesc, pentru că pare aleasă după principiul „hai să aruncăm tot ce găsim mai cool pe internet într-un cast”. Jared Leto este Skeletor, ceea ce în sine este

un experiment… sociologic. Dacă există cineva capabil să transforme un personaj deja teatral într-un performance aproape psihedelic, acela este Leto. În jurul lui apar Idris Elba ca Man-at-Arms (într-un rol similar cu ce joacă în Thor), Alison Brie drept Evil-Lyn şi Morena Baccarin în rolul Sorceress. Practic, distribuţia arată ca un Comic-Con sponsorizat de Chat GPT.

Trailerul deja sugerează că vizual vom primi exact ce trebuie: armuri absurde, peisaje SF-fantasy şi un Battle Cat care pare ieşit dintr-un vis febril al unui copil crescut cu energizante Mountain Dew şi desene Filmation. Întrebarea este: poate funcţiona astăzi sinceritatea mitologică a lui He-Man? Pentru că He-Man nu a fost niciodată cool în sensul ironic modern. Nu era Batman. Nu era Spider-Man. Era un munte de muşchi care ţipa „By the Power of Grayskull! I HAVE THE POWER!” fără niciun strop de

autoironie. Iar cinema-ul contemporan suferă grav când trebuie să creadă în propriile sale mitologii. Totul trebuie glumit, deconstruit, comentat sarcastic, transformat în meme sau în ceva viral pe TikTok înainte să apuce să fie emoţie autentică.

Alegerea lui Travis Knight e poate cea mai importantă veste legată de proiect. Knight a demonstrat cu Bumblebee că poate lua o franciză considerată compromisă şi să-i redea sufletul copilăriei fără să cadă în kitsch steril. Dacă păstrează aceeaşi energie aici, Masters of the Universe ar putea deveni exact opusul blockbusterului cinic. Ar putea deveni un fantasy maximalist care îşi asumă complet ridicolul splendid al propriei lumi. Există şi o dimensiune aproape poetică în revenirea francizei. Masters of the Universe s-a născut iniţial ca strategie de marketing pentru figurine Mattel. Desenul animat exista ca să vândă jucării. Era capitalism pop în forma lui cea mai sinceră. Acum, în 2026, filmul vine

Titlu original: Regia:

Cu:

Gen: Durata: Distribuit de: Premieră în România:

Masters of the Universe

Travis

într-o epocă în care tot Hollywood-ul funcţionează exact la fel, doar că pretinde că face „lore”. Diferenţa este că He-Man nu şi-a ascuns niciodată absurditatea. Iar dacă noul film înţelege asta, dacă acceptă că Eternia trebuie să fie gigantică, melodramatică, colorată şi complet lipsită de orice bun simţ, atunci există şansa să asistăm la ceva rar: un blockbuster care nu încearcă să fie cool, ci mitologic. Și poate că exact asta lipsea.

PS: Știţi că ni se pregăteşte deja un live-action Dino-Riders, da? Care va fi absolut fantastic! Dar asta e altă poveste.

Se poate muri şi de râs COMEDIE DE GROAZĂ

ricum ai privi-o, comedia rămâne cea mai sinceră (şi, uneori, cea mai stânjenitoare) oglindă a societăţii în care trăim.

OCâteodată ne pune în situaţii ciudate, adesea ne provoacă, iar din când în când reuşeşte să enerveze pe toată lumea cu câte o controversă bine plasată. După mai bine de zece ani în care a lipsit din peisaj, franciza Scary Movie se întoarce pe marile ecrane fix cu mixul care a consacrat-o: o combinaţie nebună de parodie horror şi comedie complet excentrică.

Seria a început în anul 2000 ca o parodie după câteva filme horror populare, precum Scream şi I Know What You Did Last Summer. În Comedie de groază / Scary Movie 6,

Titlu original: Regia:

Cu:

Gen: Durata: Distribuit de: Premieră în România:

Cindy şi vechii ei prieteni sunt nevoiţi să se reunească după ce un criminal mascat începe din nou să terorizeze oraşul, readucând la suprafaţă evenimentele traumatizante din trecut. În timp ce încearcă să descopere identitatea ucigaşului, personajele ajung implicate într-o serie de situaţii absurde şi periculoase, filmul parodiind atât clişeele clasice din horror, cât şi noile tendinţe din cinematografia modernă.

Marea bilă albă a filmului este chimia intactă dintre actorii veterani. Să-i revezi pe ecran pe Anna Faris, Regina Hall şi Marlon Wayans e ca o întâlnire cu prietenii din liceu care n-au îmbătrânit deloc la capitolul glume. Anna Faris are în continuare acea abilitate unică de a juca rolul fetei naive cu o seriozitate absolut comică, iar reacţiile vulcanice ale Reginei Hall (Brenda) sunt pur şi simplu de nepreţuit.

Scary Movie 6

Michael Tiddes

Regina Hall, Anna Faris, Marlon Wayans Comedie, Horror 95 de minute Ro Image 2000 5 iunie 2026

E un moment bun să ne uităm în sală şi să vedem cât de mult au evoluat umorul nostru şi conştiinţa socială de la începutul anilor 2000, când primele filme din serie spărgeau boxoffice-ul cu glume vulgare şi ironii la adresa tuturor clişeelor posibile. Întrun peisaj conturat de trenduri, în care toată lumea pare că se ia mult mai în serios decât ar trebui, un film ca Scary Movie 6 e fix supapa de evacuare de care aveam nevoie. Ne aminteşte că e perfect sănătos să râdem de clişeele din cinematografie, de trendurile din social media şi, mai ales, de propriile noastre frici.

COPILUL DEŞERTULUI

Când legendele bunicilor devin realitate

Nu pierzi niciodată pe cineva în deșert, ci doar aștepți ca vântul să-ți aducă înapoi numele lui”. Regizat de Gilles de Maistre, cunoscut pentru producţiile sale pline de sensibilitate cu şi despre animale, Copilul deșertului (L’Enfant du Désert) este o producţie franceză emoţionantă despre rădăcinile care ne prind mereu din urmă şi legăturile de familie care sunt mai puternice decât orice furtună de nisip.

„Sun este o adolescentă de 14 ani care a trăit toată viaţa la oraş şi scrie o carte inspirată din poveştile bunicului ei, carte care devine populară. Subiectul este Hadara, un copil rătăcit în deşert în timpul unei furtuni de nisip, salvat şi crescut timp de un deceniu de o familie de

Titlu original: Regia:

Cu:

Gen: Durata: Distribuit de: Premieră în România:

struţi şi având drept cel mai bun prieten o vulpe de deşert. Când Sun este invitată în Sahara de o comunitate locală, viaţa ei se schimbă complet. Alături de Kharouba, o fată nomadă de vârsta ei, Sun începe o anchetă în toată regula prin dunele mişcătoare şi îşi dă seama că legenda bunicului are rădăcini mult mai adânci în realitate decât ar fi crezut vreodată.

Marea reuşită a filmului stă în naturaleţea tinerilor actori (printre care Nahel Tran, Zayn Sekkat şi Nahïl Bouazzaoui), a căror interpretare este sinceră şi curată, fără pic de preţiozitate. Lor li se alătură actorul francez Kev Adams, într-un rol surprinzător şi foarte bine primit de critici. Totodată, tranziţia lui Sun de la o puştoaică urbană, puţin deconectată de lume, la o exploratoare curajoasă este tratată cu multă fineţe şi simţ al umorului.

The Desert Child (L'enfant du désert) Gilles de Maistre Kev Adams, Adrianna Gradziel Familie 92 de minute Ro Image 2000, Prorom 5 iunie 2026

Copilul deșertului oferă un spectacol vizual total, fiind filmat integral în decorul real al Saharei. Scenariul alternează constant între prezentul realist al lui Sun şi flashbackurile mitice, aproape poetice, din copilăria lui Hadara. Secvenţele cu struţii sunt de-a dreptul impresionante, iar efectele speciale (combinate genial cu păsări reale dresate) te fac să accepţi instantaneu această premisă sălbatică. Chiar dacă filmul merge pe o reţetă clasică şi pe alocuri previzibilă, nucleul lui emoţional te va cuceri instant, aşa că lasă-te purtat de magia Saharei în sălile de cinema!

ZIUA ADEVĂRULUI

Spielberg deschide dosarele X cu buget de Oscar

Steven Spielberg, marele regizor care a fost de la începuturi obsedat de extratereştri şi OZN-uri, revine în 2026 cu un nou film despre extratereştri. Dar pare mai degrabă că revine nu să spună o poveste, ci să reactiveze o întrebare pe care lumea a încercat politicos să o ignore. Povestea, aşa cum se conturează ea din fragmente oficiale şi semioficiale scăpate pe YouTube, nu se bazează pe clasicul „ce-ar fi dacă ar exista extratereştri”, ci pe ceva mai alunecos: ce se întâmplă în ziua în care cineva decide că adevărul trebuie „dezvăluit” (nu, nu e vorba de Fox Mulder). Titlul însuşi sugerează o dată istorică inventată dinainte să existe evenimentul, ceea ce îi dă filmului un aer de anticipare birocratică a apocalipsei sau a unei revelaţii globale. Nu mai e vorba despre invazie, ci despre un comunicat de presă care trebuie să ajungă la 8 miliarde de oameni.

Distribuţia amplifică senzaţia asta de „eveniment mai mare decât filmul”. Emily Blunt, Colin Firth, Colman Domingo, Josh O’Connor sunt nume care nu mai par puse împreună pentru a închega o poveste, ci pentru a garanta o anumită greutate a realităţii alternative în care povestea se petrece. E ca şi cum filmul ar avea nevoie de martori, nu de actori sau de vehicule credibile care să facă mesajul uşor digerabil. Spielberg, evident, rămâne fidel propriei lui obsesii: contactul dintre uman şi imposibil. Doar că aici imposibilul nu mai vine cu fascinaţia copilăriei, ci vine cu un soi de

tensiune rece, aproape administrativă şi conspirativă. Întrebarea pe care şi-o vor pune spectatorii nu mai este „suntem singuri?”, ci „cine ştia şi când şi de ce a început să tacă?”. Și imediat simţi cum genul se mută uşor din science-fiction în ceva mai apropiat de un thriller despre instituţii care încearcă să ţină în frâu ceva ce nu poate fi formulat corect în limbaj oficial.

Există şi muzica lui John Williams, care funcţionează ca o memorie emoţională prestabilită. E aproape imposibil să nu simţi un reflex de familiaritate, chiar înainte să înţelegi despre ce e vorba. Dar poate că aici e unul dintre micile trucuri ale filmului, ale lui Spielberg: îţi cere să ai încredere într-un viitor necunoscut, dar îţi oferă ca suport emoţional exact sunetele cu care ai fost crescut să crezi în miracole cinematografice.

Mică paranteză: Williams e un compozitor şi dirijor american legendar, considerat pe scară largă

unul dintre cei mai influenţi compozitori de muzică de film din istorie. Cunoscut pentru coloanele sale sonore orchestrale grandioase, el a creat temele muzicale iconice pentru Star Wars, Indiana Jones, Harry Potter şi Jaws de-a lungul unei cariere de şapte decenii, câştigând cinci premii Oscar şi 27 de premii Grammy. În jurul proiectului s-a dezvoltat deja o curiozitate care nu mai e doar despre „filmul în sine”, ci despre ideea că el ar putea funcţiona ca un tip de eveniment cultural inevitabil. Ca şi cum premiera nu ar fi o lansare, ci o confirmare. Ca o coincidenţă, lansarea filmului vine la vreo lună după ce Pentagonul a desecretizat un prim lot de documente până acum clasificate despre obiecte zburătoare neidentificate. În felul ăsta, filmul Ziua adevărului devine interesant chiar înainte să existe complet, nu pentru ce spune, ci pentru felul în care ne face să ne uităm la ideea de „adevăr dezvăluit” într-o epocă în care nimeni nu mai e sigur cine controlează povestea sau care e adevărul.

Titlu original: Regia: Cu: Gen: Durata: Distribuit de:

Disclosure Day

Steven Spielberg

Emily Blunt, Colin Firth

De fapt, poate aici e miza reală. Nu extratereştrii, nu misterul, nu spectacolul, ci reacţia noastră la momentul în care ficţiunea începe să semene prea mult cu o procedură oficială. Am văzut deja că administraţia Trump se joacă destul de mult cu aceasta tehnică. Iar Steven Spielberg, de această dată, nu pare că vrea să ne sperie. Mai degrabă ne pune într-o poziţie uşor incomodă şi care dă anxietate: aceea de a aştepta o zi care sună importantă, fără să ştim exact de ce.

MIYU IRINO, TAKASHI OKABE DIN 12 IUNIE 2026 DOAR ÎN CINEMATOGRAFE „UN

A NEW DAWN: RĂSĂRIT VERDE SMARALD

Destine schimbate de artificii

Lasă-te cucerit de frumuseţea artificiilor

„Shuhari”, cele care luminează noaptea şi oferă speranţă, din filmul A New Dawn / Răsărit Verde Smarald! Bad Unicorn invită fanii anime să descopere incredibilul debut în regie al lui Yoshitoshi Shinomiya, artistul din spatele mai multor animaţii pentru filmele Your name. (2016) şi The Garden of Words (2013). Filmul spune povestea lui Keitarô, un băiat care locuieşte singur într-o fostă fabrică de artificii. Au trecut patru ani de când lucrează la perfecţionarea artificiilor „Shuhari”, un proiect original şi ambiţios abandonat de tatăl său, acum dispărut. Însă căminul său riscă să

fie evacuat cu forţa de către autorităţi. Înainte de demolarea fabricii, Keitarô se reuneşte cu un bun prieten din copilărie pentru a găsi secretul artificiilor de mult pierdute şi pentru a închide o etapă din viaţa sa.

Yoshitoshi Shinomiya a fost ani la rând artist în departamentul de animaţie, lucrând atât la seriale anime, cât şi la proiecte de lungmetraj. Cele mai importante filme la care a participat au fost cele ale lui Makoto Shinkai, renumitul regizor japonez care a realizat numeroase filme anime, îndrăgite atât de fanii genului, cât şi de critici şi de publicul larg. Yoshitoshi Shinomiya s-a ocupat de peisajele şi fundalurile din Children Who Chase Lost Voices (2011) şi The Garden of Words (2013), iar pentru filmul Your name. (2016), artistul a preluat rolul de key animator şi a realizat desenele principale pentru secvenţa de flashback, unul dintre cele mai impresionante,

importante şi revelatoare momente din film.

Acum, la zece ani de la schiţarea primelor idei pentru o poveste, Yoshitoshi îşi lansează debutul său în regie în cinematografe. Povestea celor trei adolescenţi care trebuie să se confrunte cu urbanizarea oraşului lor natal şi dispariţia treptată a lucrurilor care îi legau este una foarte importantă pentru regizor, inspirată chiar din propriile sale trăiri şi îngrijorări. Aşa că, dacă eşti fan anime şi vrei să vezi una dintre cele mai deosebite şi impresionante animaţii, vino la cinema din 12 iunie să descoperi magia filmului A New Dawn/ Răsărit verde smarald!

POVESTEA JUCĂRIILOR 5

Mai au loc jucăriile tradiţionale într-o lume complet

digitalizată?

ÎÎn Luna Copiilor, jucăriile lui Bonnie revin în forţă în filmul Povestea jucăriilor 5, iar de data aceasta, simpatica gaşcă se întâlneşte şi se războieşte cu tehnologia. Regizat de Andrew Stanton, cel de-al cincilea film din franciza Pixar încearcă să aducă pe marile ecrane o întrebare: mai au loc jucăriile tradiţionale într-o lume complet digitalizată sau au devenit doar nişte obiecte uitate care adună praf?

Povestea continuă chiar de unde a rămas în partea a patra. Woody îşi trăia liniştit viaţa de „jucărie pierdută”, ajutându-i pe alţii, în timp ce Jessie devenise şefa camerei micuţei Bonnie, cu Buzz pe post de adjunct. Doar că Bonnie a crescut, are acum 8 ani, iar

Titlu original: Regia:

Cu:

Gen: Durata: Distribuit de: Premieră în România:

părinţii i-au cumpărat o tabletă inteligentă numită „Lilypad” (căreia Greta Lee îi dă o voce genială). Conflictul apare atunci când gadgetul începe să o manipuleze subtil pe Bonnie, convingând-o că e prea mare pentru jucării. Disperată, Jessie îl cheamă pe Woody în ajutor, însă gaşca nu se mai reuneşte chiar ca în vremurile bune. Timpul a trecut, iar Woody şi Buzz nu se mai înţeleg prea grozav, lăsând loc unor certuri clasice şi orgolii între doi vechi prieteni care încearcă să salveze ce a mai rămas din joaca adevărată. Poate că tocmai această nouă dinamică, uşor tensionată, ar putea reprezenta o plăcere vinovată pentru fanii seriei. Animaţia abundă în inside jokes şi replici acide care amintesc de primele filme.

Regizoral, Andrew Stanton reuşeşte să pună faţă în faţă două lumi complet diferite. Pe de o parte, avem animaţia caldă

Toy Story 5

Andrew Stanton

Tom Hanks, Tim Allen

Animație, Aventuri, Comedie 90 de minute

Forum Film România 19 iunie 2026

şi texturile familiare ale jucăriilor îndrăgite, iar pe de altă parte, designul rece, unghiurile ascuţite şi lumina albastră, uşor stranie, a tabletei Lilypad. Astfel, lumina ecranului devine un adevărat villain, iar Bonnie este pur şi simplu absorbită într-o bulă hipnotică, izolată de restul camerei. Deşi Toy Story este o serie comică, al cincilea film a căpătat şi dimensiunea unei satire la adresa tehnologiei care ne conectează cu întreaga lume, dar ne deconectează complet de cei de lângă noi. Descoperă-l în cinematografe împreună cu cei mici, dar nu uita şi să te joci pe bune!

MINIONII ȘI MONȘTRII

Haos la Hollywood: Minionii eliberează monştri fioroşi pe platou

Hollywood, avem o problemă! Minionii aspiră în noua animaţie produsă de Illumination la statutul de cineaşti şi trec cât ai zice „acţiune”, „haos”, „comedie” de la realizarea de filme de groază la confruntări reale cu mumii, creaturi de tip lovecraftian şi un răufăcător numit Vrăjitorul Umbrei. Minionii și monștrii este povestea gălăgioasă, absurdă şi complet adevărată despre cum Minionii au cucerit Hollywoodul, au devenit vedete de cinema, au pierdut totul, au dezlănţuit monştri asupra lumii şi apoi s-au unit pentru a încerca să salveze planeta de haosul pe care tocmai l-au creat.

Regizat şi co-scris de Pierre Coffin, Minionii și monștrii e al treilea film dedicat exclusiv lor, după Minionii (2015) şi Minionii 2: Ascensiunea lui Gru (2022). Această serie e un spin-off derivat din universul francizei Despicable Me, care a stat la baza popularităţii globale a personajelor. Și în acest nou capitol sunt păstrate limbajul şi umorul specific, ritmul dinamic, gagurile vizuale şi comedia de situaţie care au consacrat filmele precedente, adăugând de această dată o doză de spectaculozitate inspirată din filmele clasice cu monştri, în plină epocă de aur a Hollywoodului, în anii ’20. Minionii, aceste pastiluţe galbene

cu ochelari şi salopete albastre, îndrăgite de o lume întreagă, au în mâini scenariul perfect pentru un film de groază cu monştri, dar le lipseşte exact ingredientul esenţial: monştrii. Astfel, simpaticii Minioni ajung, din necesitate, să invoce şi să elibereze dintr-o carte cu vrăji monştri reali, transformând platourile de filmare într-un haos cum nu s-a mai văzut vreodată la Hollywood. În mijlocul acestui scenariu care scapă rapid de sub control, Minionii sunt forţaţi să reacţioneze nu ca nişte creatori de film, ci ca o echipă capabilă să ţină situaţia sub control, fiind nevoiţi să se alieze cu o creatură verde misterioasă pentru a salva lumea.

Hollywoodul nu mai este doar un decor pentru filmări, ci devine un spaţiu în care cinematografia şi realitatea se amestecă, iar tot ceea ce ar trebui să fie controlat ajunge să se întoarcă împotriva creatorului, punând în pericol nu doar Hollywoodul, ci întreaga planetă.

construind o poveste accesibilă, dar alertă, bazată pe ritm, referinţe vizuale şi umor universal. Simpaticii Minioni au câştigat deja o popularitate solidă şi în rândul publicului adult, devenind un fenomen care depăşeşte clar graniţele animaţiei pentru copii.

„Este un film despre controlul care scapă de sub control, exact genul de haos care poate apărea pe platourile de filmare de la Hollywood și în care Minionii funcționează cel mai bine”, e de părere regizorul francez Pierre Coffin. „Minionii au avut întotdeauna un spirit minunat de subversiune, iar cel mai nou film livrează o doză completă de ireverență și haos comic. Pierre Coffin și echipa sa de la Illumination au adus în acest film un nivel de artă care m-a entuziasmat pe tot parcursul producției. Povestea filmului este neașteptată și încântătoare, iar poate cea mai frumoasă surpriză este modul în care filmul reușește să onoreze cinematografia, originile sale și comedianții care au fost inspirația originală pentru aceste micuțe personaje adorabile”, adaugă Chris Meledandri, fondatorul şi CEO-ul Illumination.

Minionii și monștrii este de aşteptat să continue succesul de box office al filmului Sunt un mic ticălos 4, care a debutat cu încasări de 230 de milioane de dolari la nivel mondial în 2024. La mai bine de 15 ani de la lansarea primului film Sunt un mic ticălos, franciza a generat peste 5 miliarde de dolari la box office-ul global, devenind cea mai profitabilă franciză de animaţie din lume.

Ca şi în precedentele producţii ale francizei, creatorii noului film Minionii și monștrii mizează pe un public larg, de la copii la adulţi,

Titlu original:

Regia:

Cu:

Gen: Durata: Distribuit de: Premieră în România:

Cert este că Minionii revin pe marele ecran exact în forma în care publicul îi recunoaşte cel mai uşor: imprevizibili, haotici şi greu de ignorat. O propunere ideală pentru o seară de film în familie, în plină vacanţă de vară.

ULTIMUL VIKING

O comedie neagră plină de surprize cu Mads Mikkelsen

Faceţi cunoştinţă cu fraţii Anker (Nikolaj Lie Kaas) şi Manfred (Mads Mikkelsen): Anker tocmai ce a fost eliberat din închisoare pentru spargerea unei bănci, iar Manfred are o tulburare de identitate disociativă. Problema lor cea mai mare? Faptul că Anker l-a însărcinat pe Manfred cu ascunderea banilor furaţi, iar Manfred, acum crezând că este John Lennon, nu-şi mai aduce aminte nimic. Acestea sunt personajele amuzante create de Anders Thomas Jensen în cea mai nouă comedie neagră a sa: Ultimul viking

Anker nu ştie ce să facă cu Manfred, care mai nou îşi spune John. Ca să afle locaţia în care banii au fost ascunşi, Anker trebuie să ajungă la amintirile şi personalitatea originală a fratelui său, iar asta înseamnă să-l ajute pe Manfred să-şi formeze propria trupă The Beatles. Ce urmează este o poveste plină de umor, o comedie neagră despre familie, vinovăţie şi nevoia de conexiune. Și dacă eşti familiarizat cu celelalte filme ale lui Jensen, vei regăsi multe dintre elementele care definesc poveştile sale: un echilibru delicat între tragedie şi mascaradă, lacrimi, râsete şi dileme morale ascunse în umorul grotesc. Este o tragicomedie în care nimeni nu este complet sănătos la minte – şi exact asta o face atât de autentică.

Mads Mikkelsen, cunoscut pentru rolurile sale din filmele şi serialele americane, a jucat şi în foarte multe producţii daneze sau independente. Printre ele se numără şi cele regizate de Jensen: cei doi au colaborat la cinci proiecte de-a lungul anilor, fiecare fiind un prilej de libertate în creativitate şi exprimare pentru actor. Mikkelsen a fost un măcelar ghinionist, un preot emotiv şi un soldat sever sub îndrumarea lui Jensen, iar toate aceste personaje au transmis emoţie şi amuzament poveştilor în care s-au aflat.

Mads Mikkelsen este unul dintre cei mai prolifici actori danezi, jucând în 55 de filme europene şi americane: Pusher (1996), The Green Butchers (2003), Casino Royale (2006), Another Round (2020). A interpretat roluri şi în seriale TV (Hannibal, 2013-2015), jocuri video (Death Stranding, 2019) şi clipuri muzicale (Bitch Better Have My Money, 2015).

În această nouă poveste semnată de Jensen, Mikkelsen îşi asumă una dintre cele mai imprevizibile personalităţi pe care le-a jucat vreodată. Ca Manfred/John, îţi prezintă o nouă latură a sa, care este cu adevărat dezarmantă şi empatică. El interpretează un bărbat nevrotic şi fragil – cineva pe care vrei să-l îmbrăţişezi, dar de care ţi-e şi puţin frică. Interpretarea perfect echilibrată a lui Mikkelsen este cheia menţinerii acelei nuanţe de înţelegere şi empatie. În ciuda aspectului caraghios al lui Manfred, Mikkelsen îl portretizează ca fiind puternic şi devotat fratelui său, cu o rigiditate demnă, care este atât emoţionantă, cât şi lipsită de sentimentalism. Dar Mikkelsen nu fură toată atenţia spectatorilor. Filmul este în esenţă despre oamenii din jurul nostru, prieteniile (sau rivalităţile) pe care le creăm, iar actorii secundari sunt absolut indispensabili acestei poveşti. De asemenea, interacţiunile care se nasc între ei, Mads Mikkelsen şi Nikolaj Lie Kaas, sunt absolut delicioase în hilaritatea lor. Kaas este perfect în portretizarea lui

Titlu original: Regia:

Cu: Gen: Durata: Distribuit de: Premieră în România:

Anker, un om rănit care luptă nu doar cu trecutul său, ci şi cu propria agresivitate. În ochii lui poţi vedea furie, durere şi neputinţă - emoţii care lovesc întotdeauna mai tare decât cuvintele în filmele lui Jensen. Lothar (Lars Brygmann), doctorul care l-a tratat pe Manfred/John după ce acesta a sărit din maşină în drum spre casă, vine cu propunerea de a recrea trupa The Beatles, pentru a-l scoate pe Manfred din iluzia sa. El aduce cu sine doi pacienţi psihiatrici pe care i-a externat din spital pentru a completa trupa muzicală şi este destul de clar că Jensen nu îşi bate joc de starea mentală a nimănui, ci îi acceptă şi încearcă să-i ajute, chiar şi prin metode destul de neconvenţionale.

Ultimul viking este un film cu adevărat aparte, despre oameni pierduţi, dar plini de viaţă şi speranţă. Jensen ne aminteşte că fiecare om are ceva puţin dezordonat în interiorul său. Că merită să le oferi celorlalţi spaţiul necesar pentru a fi ei înşişi. Din 26 iunie, bucură-te de una dintre cele mai nebune şi amuzante comedii negre, cu un Mads Mikkelsen care te va da pe spate!

DE CAPUL NOSTRU

Un film despre generaţia copiilor rămaşi

După premiera mondială de la Berlinale 2026, unde a fost proiectat în secţiunea Forum şi distins cu premiul CICAE Art Cinema Award, De capul nostru, cel mai recent lungmetraj al lui Tudor Cristian Jurgiu ajunge în cinematografele din România.

Filmul abordează cu sensibilitate unul dintre cele mai dramatice fenomene sociale ale României contemporane: aproximativ 150.000 de copii şi adolescenţi au rămas „de capul lor”, după ce părinţii au plecat la muncă în Occident, în căutarea unor locuri de muncă mai bune şi a unui trai mai prosper. Din această dinamică familială fracturată, care generează traume emoţionale profunde

Titlu original: Regia:

Cu:

Gen: Durata: Distribuit de: Premieră în România:

şi relaţii fragile, îşi trage seva acest coming-of-age atipic, care dă glas unei întregi generaţii forţate prematur să se maturizeze şi să-şi poarte de grijă.

De capul nostru explorează efectele absenţei adulţilor în perioada formativă a adolescenţei prin povestea mai multor personaje, interpretate de non-actori: Flavia (Denisa Vrajă), Luca (Vlad Furtună), Tina (Mara Diaconu-Ducica), Lia (Sofia Vasiliu) şi Dudu (Dominique Toma). Pentru ei, apelurile telefonice, banii veniţi din străinătate şi casele în construcţie sunt singurele urme concrete ale părinţilor. Lipsiţi de sprijin şi de perspective clare, copiii îşi petrec timpul împreună şi îşi construiesc propria formă de comunitate, găsind refugiu unii în alţii.

Miza principală a filmului este ancorată în felii de realitate specifice vârstei personajelor şi în felul în care aceşti

De capul nostru

Tudor Cristian Jurgiu

Denisa Vrajă Dramă 94 de minute

Transilvania Film 26 iunie 2026

singuri acasă

tineri încearcă să facă faţă unor situaţii ce le depăşesc experienţa şi maturitatea, într-o societate care nu pare să aibă timp şi înţelegere pentru ei. În De capul nostru, Jurgiu privilegiază psihologia şi interioritatea personajelor în detrimentul realismului specific Noului Val românesc. Interesul regizorului pentru fragilitatea relaţiilor umane şi pentru personaje marcate de singurătate şi dificultăţi de comunicare se regăseşte şi în primele sale două filme, Câinele japonez (2013) şi Poate mai trăiesc și azi (2020).

SUPERGIRL

Răzbunarea nu poate face durerea să dispară

neori, pentru a face dreptate în univers, ai nevoie de ceva mai mult decât o pelerină roşie. Dacă de cele mai multe ori, poveştile cu supereroi sunt pline de optimism, zâmbete perfecte şi mesaje moralizatoare despre cum „bunătatea va salva lumea”, Supergirl, o nouă producţie DC Studios, vine să dea peste cap toate aşteptările.

U„Supergirl” este Kara, o tânără rebelă de 21 de ani, verişoara celebrului Superman. După ce planeta sa a fost distrusă, Kara devine treptat o supravieţuitoare blazată, morocănoasă şi singuratică. Îşi îneacă tristeţea în alcool şi petreceri prin galaxie, avându-l alături doar pe Krypto,

Titlu original:

supercâinele ei. La un moment dat, drumul i se intersectează cu cel al lui Ruthye Marye Knoll, o altă tânără rătăcitoare, pornită să-şi răzbune tatăl ucis de ticălosul Krem din Yellow Hills.

Kara este prinsă la mijloc accidental, într-un soi de schimb de focuri, în momentul în care Krem trage înspre câinele ei cu o săgeată otrăvitoare. Există un antidot, dar trebuie să plece în căutarea lui şi are doar trei zile la dispoziţie. Alături de Ruthye, ea porneşte într-o odisee spaţială brutală la bordul unor nave cosmice, înfruntând piraţi, mercenari şi planete ostile pentru a-şi salva companionul şi a face dreptate.

Milly Alcock (cunoscută din House of the Dragon) dă viaţă unei eroine rănite emoţional, care nu se teme să dea cu pumnul înainte de a pune întrebări, fiind complet diferită de eroii clasici. Lângă ea, Matthias Schoenaerts face un rol de antagonist principal extrem

de ameninţător, iar apariţiile unor nume mari precum Jason Momoa sau David Krumholtz aduc un plus de greutate poveştii.

Vizual, filmul pendulează între fantezia brutală şi secvenţe de acţiune cu ritm rapid, turnate în spaţii înguste, care amintesc de dinamica jocurilor video moderne. Cadrele luminoase şi curate din Superman sunt înlocuite cu o paletă de culori aspre, texturi prăfuite şi un iluminat dramatic, totul fiind completat perfect de muzica semnată de Claudia Sarne. Supergirl este o lecţie despre perseverenţă şi spiritul de echipă, care se învaţă cel mai bine atunci când eşti la pământ, oferind un model de eroină mult mai realist şi onest pentru noua generaţie.