Un proiect
06
ÎNGRIJIREA BIBLIOTECII
Bibliotecile de cartier suplinesc „nevoia de comunitate” şi devin locuri accesibile în proximitate unde locuitorii pot să participe, să contribuie și să fie împreună cu ceilalți și altfel decât în spațiile dominate de consum. Tot aici, grădinițele, școlile, liceele sau alți parteneri civici din zonă se întâlnesc şi acționează ca parte a comunităților de proximitate.
LA BLOC - STRADAL
11
03. BIBLIOTECA CEZAR PETRESCU Calea Griviței, Nr. 192
04. BIBLIOTECA MARIN PREDA Str. Ştirbei Vodă, Nr. 168, Bl. 20B
08. BIBLIOTECA LUCIAN BLAGA Şos. Mihai Bravu, Nr. 116, Bl. D5
09. ARTOTECA
Șos. Mihai Bravu, Nr. 4, Bl. 60C
11. BIBLIOTECA COSTACHE NEGRUZZI Şos. Pantelimon, Nr. 239, Bl. 62
Apropierea cititorilor de bibliotecă determină și aproprierea simbolică de către aceștia a spațiului, care devine „un spațiu al nostru”. Totodată, subfinanțarea constantă a determinat cititorii să contribuie direct la buna funcționare a bibliotecii, prin amenajarea și personalizarea spațiului, donații de materiale sau de carte, ori prin activități voluntariat.
12. BIBLIOTECA SONORĂ PENTRU NEVĂZĂTORI ŞI AMBILOPI - BSNA (deschisă la cerere)
BU Ø
ES Ø
SPAțIU SIGUR
Susținut de
HBC este un proiect asociat Garaj DESCHIS, în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană București şi susținut de Ordinul Arhitecților din România prin timbrul de arhitectură.
BU
Spațiul material și normele comportamentale asociate bibliotecii au capacitatea de a genera relații sociale specifice. Cu cât amenajarea este mai personalizată și mai informală și cu cât atmosfera este mai relaxată și mai tolerantă, cu atât cititorii „se simt ca acasă”, se atașează de filială, o frecventează mai des şi interacționează mai mult cu ceilalți.
caracter local
Partener media
02
NOD COMUNITAR
SPAțIU DE SOCIALIZARE
Partener
BU
LEGENDA BIBLIOTECI
Cu 2 excepții post 1990, bibliotecile de cartier n-au fost găzduite de imobile special construite, ci mai degrabă pe „unde s-a găsit”. Pe lângă dezavantajele funcționale și de acoperire a cartierelor, particularitatea moștenită a devenit o caracteristică locală. Bibliotecile au evoluat în câteva tipologii: la casă, la bloc şi în blockhaus, în parc, la complex sau mobile.
BU
Ø
ES
05
Șos. Mihai Bravu, Nr. 4, Bl. 60C Biblioteca funcționează ca un spațiu de siguranță unde cititorii și bibliotecarii se pot vulnerabiliza unii față de alții şi sprijini reciproc. Aici, se mai „schimbă o vorbă”, părinții își lasă cu încredere copiii după școală, iar adolescenții nu vin din obligație, ci pentru că se simt „ca la cafea, dar în loc de cafea ai cărți”. Toți sunt primiți deopotrivă de acest spațiu incluziv şi tolerant.
BU
14. MEDIATECA
Șos. Mihai Bravu, Nr. 4, Bl. 60C
16. BIBLIOTECA EMIL GÂRLEANU Bd. Octavian Goga, Nr. 6, Bl. M25
17. BIBLIOTECA BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU Str. Traian, Nr. 2, Bl. F1
18. INSTITUTUL MIRCEA ELIADE (deschis la cerere) Str. Traian, Nr. 2, Bl. F1
31. BIBLIOTECA NICHITA STĂNESCU Calea Crângaşi, Nr. 19, Bl. 11B
LA BLOC - PAVILION Ø 03
31
Ø
Str. Făurei, Nr. 1, Bl. P11
13. BIBLIOTECA ALEXANDRU ODOBESCU Str. Oborul Nou, Nr. 13, Bl. P10
19. BIBLIOTECA LIVIU REBREANU
Ø
Str. Lucrețiu Pătrăşcanu, Nr. 13, Bl. G1
Ø
12 07 01
Ø
Echipa HBC: Cercetători: Alex Axinte, Alexandru Vârtej. Grafică: Ioana Capotă (față), Alex Axinte (verso). Design grafic: Edi Constantin. Harta Bibliotecilor de Cartier (HBC) HBC este un proiect de cercetare ce îşi propune să pună bibliotecile de cartier pe harta comunităților din Bucureşti. HBC a fost inițiată în 2020 în contextul doctoratului susținut de Alex Axinte (arhitect) la Sheffield School of Architecture (SSoA), Universitatea din Sheffield. Din decembrie 2021 - septembrie 2022, s-a alăturat cercetării Alexandru Vârtej (antropolog). Metodele cercetării Cercetarea a constat într-un inventar al spațiilor și programelor Bibliotecii Metropolitane Bucureşti (BMB). Prin consultarea de periodice, fotografii, afişe şi pliante din arhiva BMB şi a Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) a fost trasată evoluția istorică a filialelor din perspectivă urbanistică şi a rolului lor în viața comunităților. Cercetarea a avut o pronunțată componentă calitativă, ce a inclus observație (ne-)participativă, interviuri semi-structurate, cartografiere relațională şi etnografie arhitecturală. Au fost realizate 24 de interviuri cu bibliotecari şi cititori, majoritatea în filialele bibliotecii. Colectarea reperelor din cartiere a avut loc chiar în spațiile bibliotecilor, prin intermediul unor ateliere deschise, la care au participat cititori, locuitori şi bibliotecari din toate filialele BMB. Produsele cercetării Rezultatele constau în identificarea unor tipologii ce ilustrează diferite aspecte ale relațiilor dintre bibliotecă, bibliotecari, cititori, cartier şi comunitate. HBC își propune să funcționeze ca o arhivă a bibliotecilor de cartier şi a evoluției lor în context urban și istoric. HBC urmărește să contribuie la conştientizarea rolulului bibliotecilor de cartier în coagularea comunităților locale. Printr-o serie de rapoarte, prezentări, texte și tipărituri, HBC caută să evidențieze impactul bibliotecilor asupra calității vieții, contribuția lor la menținerea echității urbane şi să aducă argumente pentru valorizarea, susținerea, dezvoltarea și extinderea rețelei de biblioteci în cartiere.
CREDITE
29
BU
INSTRUMENT SOCIAL
cercetare 2022
Ø
Ø
Str. Turnu Măgurele, Nr. 19, Bl. S1 Str. Turnu Măgurele, Nr. 13, Bl. S2 Calea Ferentari, Nr. 72, intr. C
29. BIBLIOTECA MIHAI EMINESCU Al. Valea Prahovei, Nr. 3, Bl. 8S14
ES
30. BIBLIOTECA NICOLAE LABIȘ Str. Braşov, Nr. 14, Bl. 2S14
32. BIBLIOTECA GEORGE TOPÎRCEANU Str. Veteranilor, Nr. 7-9, Bl.6
Ø
Prin utilizarea în comun a cărții, biblioteca insuflă cititorilor ideea de bunuri comune, într-un spațiu public, „pentru societate”. Prin accesibilizarea cunoașterii și către oameni cu condiții materiale precare, biblioteca îi susține pe aceștia în momente dificile din viață și se manifestă ca o „intervenție statală” necesară reducerii inechităților sociale.
22. BIBLIOTECA OTILIA CAZIMIR
27. BIBLIOTECA VASILE ALECSANDRI
15
BU 17
Str. Dristorului, Nr. 97-119, Bl. 63
24. BIBLIOTECA ALEXANDRU MACEDONSKI
19
Ø
X 32
11 Ø 08 Ø
Ø
Ø
ES
BU 13
Ø
04
20. BIBLIOTECA ION NECULCE
09 14
10
Ø
30
10
06. BIBLIOTECA PETRE ISPIRESCU
LA CASĂ
01. BIBLIOTECA MIHAIL SADOVEANU
18
05
Str. Tache Ionescu, Nr. 4
07. BIBLIOTECA ION CREANGĂ Str. Christian Tell, Nr. 10
16
10. BIBLIOTECA DIMITRIE CANTEMIR
BU
Str. Viitorului, Nr. 52
20
25
23. BIBLIOTECA GEORGE COȘBUC Str. Radului, Nr. 40
26. DEPOZITUL DE COLECȚII NICOLAE OLAHUS (deschis la cerere) Str. Gura Lotrului, Nr. 9
ES
XXX
BU
HARTA
05. BIBLIOTECA IOAN SLAVICI Ca spațiu public în care nu există presiunea cheltuirii, biblioteca se deschide cititorilor indiferent de posibilitățile lor materiale și de condiția socială. Rolul social al bibliotecii se manifestă în plan cultural prin democratizarea culturii, facilitarea accesului la carte și diseminarea cunoașterii către oameni din toate mediile sociale, fără discriminări.
23
28
15. BIBLIOTECA ELENA VĂCĂRESCU Str. Colței, Nr. 27
25. BIBLIOTECA IENĂCHIȚĂ VĂCĂRESCU Str. Bosianu, Nr. 10
28. BIBLIOTECA GHEORGHE ȘINCAI Str. Prelungirea Ferentari, Nr. 5
02. BIBLIOTECA DIMITRIE BOLINTINEANU
X 21
04
Str. Radu Beller, Nr. 26
ÎN PARC
01
Bd. Bucureștii Noi, Nr. 105
Cititorii nu intră într-o relație abstractă cu biblioteca, ci într-o relație personală cu bibliotecarii, adesea una de prietenie. Cititorii devin, astfel, „de-ai casei”, un fel de „prieteni ai bibliotecii”. Într-o relație „de la unu la unu”, se sfătuiesc, ies în oraș, se vizitează acasă și adesea „se duc” după bibliotecară la altă filială din alt cartier, dacă aceasta este transferată.
BU
BU
24
22
spațiu suport
Dincolo de raporturile instituționale formale, bibliotecile întrețin o țesătură de legături personale bazate pe practici informale. Bibliotecarii împărtășesc probleme și soluții, resurse și cunoștințe, formând, practic, „o comunitate”. Online, telefonic sau la fața locului, bibliotecarii-colegi se ajută la nevoie, se sprijină reciproc și învață împreună.
27
Din perspectiva practicării meseriei ca pe „o chemare”, bibliotecarii au un rol central în crearea unei comunități de prieteni în jurul bibliotecii. Bibliotecarii îi îndrumă pe cititori în relația cu cartea și acționează ca facilitatori culturali şi sociali. Practica informală a recomandărilor de carte făcute adesea la cererea cititorilor, este foarte apreciată şi larg răspândită.
PRIETENII BIBLIOTECII
Biblioteca facilitează relații de prietenie între cititori, prin cooptarea lor în activitățile și atelierele bibliotecii, coagulându-i în jurul interesului pentru carte și socializare. Aceste relații transcend sfera bibliotecii. Unele cititoare organizează cercuri de lectură la sala de sport, „într-un fel de sisterhood”, găsindu-și astfel cele mai bune prietene.
PENTRU CITITORI
COMUNITATEA BIBLIOTECII în rețea
BIBLIO TECILOR
DE CARTIER din BUCUREȘTI
26
SPAțIU DEMOCRATIC
în blockhaus
Ø
Contextul pandemic i-a afectat diferit pe cititori și bibliotecari, în funcție de rutinele lor în spațiul bibliotecii. Restricțiile au amplificat relațiile personale construite în timp între bibliotecare și prietenii bibliotecii. Aceștia s-au deschis, vulnerabilizat și sprijinit reciproc și în afara spațiului fizic al bibliotecii, adaptându-se mai bine situației.
la complex
21. BIBLIOTECA NICOLAE BĂLCESCU
01
Şos. Giurgiului, Nr. 86-92
biblioteci ÎNCHISE (DUPĂ 1990)
Ø. SPAȚII PIERDUTE X. ÎNCHISE PUBLICULUI (depozite) ES. BIBLIOTECI ESTIVALE (anulate) BU. BIBLIOBUZE (anulate)
ØX