Skip to main content

revista Ferma nr. 3 15-18 februarie 2022

Page 1

ANUL XX

IV • NR. 3

(296) • 15 -28 febru a

rie 2022

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabiliatate cf. contractului

TUCHILUȘ ȘI-A MODERNIZAT FERMA DE VACI CU 18

Articolul ediţiei

Mai au fermierii energie să facă față crizei energetice? 42

Preţ: 9 lei

Analiză Ferma 4.0


Editorial

ANUL XXIV • NR. 3 (296) • 15-28 februarie 2022

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. OVIDIU RANTA Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 4 (297) va apărea în perioada 1-14 martie 2022

Nici n-a început bine, că e deja cu un picior în groapă!

P

robabil că vă amintiţi câtă vâlvă şi vorbărie goală s-a iscat în jurul înfiinţării camerelor agricole. Am avut două structuri, una de la Stat şi una oarecum privată, niciuna cu adevărat funcţională şi ambele sortite eşecului, încă din facere. Decât să ajungă puterea decizională în mâinile fermierilor, mai bine fără Camere!, îşi suflau pe-atunci în barbă oficialii care au alternat la fotoliul şi portofoliul Ministerului Agriculturii. Şi rău au făcut! Una dintre atribuţiile principale ale Camerelor Agricole era organizarea Fondului Mutual pentru situaţii de calamitate în agricultură, adică orice fel de riscuri care puteau fi acoperite, cel puţin parţial, dintr-un astfel de fond. Mai mult, exista şi suportul legislativ al forurilor europene care, în 2013, au emis un regulament comun privind sprijinul pentru dezvoltare rurală alocat din FEGA, unde erau prevăzute şi cheltuieli pentru gestionarea riscurilor în agricultură. S-a încheiat şi exerciţiul financiar 2014-2020, iar România tot nu are un Fond Mutual! Ce-i drept, la noi nu prea există prevenţie. La noi se tratează, cu costuri imense şi riscuri pe măsură sau se amendează fără drept de apel. Iar dacă până prin 2018 nu prea au fost nici fenomene meteo extreme care să calamiteze culturile şi nici prea multe bătăi de cap cu bolile zootehnice, toată suflarea agricolă s-a culcat pe-o ureche. Şi, conform tradiţiei noastre păguboase, când au început să ne lovească din plin dezastrele, s-a urnit şi deşteptarea cea de pe urmă. La ce folos? Pesta porcină a dat de pământ cu un sector zootehnic important, seceta şi inundaţiile au dat iama pe rând prin culturile neprotejate de vreun Fond Mutual sau altă formă de sprijin şi, peste toate, ne-am trezit şi cu urâciosul de Covid-19, care a pus batista pe ţambal. Iar lista dezastrelor continuă... Deh, altfel stăteau lucrurile dacă aveam acel fond de rezervă pentru exact acest gen de situaţii, dacă aveam decizia fermierilor prin Camerele Agricole, dacă ar fi fost activată în PNDR-ul

trecut submăsura 17.2 pentru Fondurile Mutuale! Banii pentru riscuri au luat drumul primelor de asigurare şi astfel li s-a pierdut urma. Ori, în cazul nostru, urma nu mai scapă turma! Dar, răstălmăcind o vorbă din popor, iată că nu aduce un ministru, ce aduce celălalt! Văzând, pesemne, că nu se dau duse calamităţile de la noi cu vorba bună, ministrul Chesnoiu vrea să înfiinţeze un "Fond naţional de sprijin" pentru fermieri, constituit pe banii lor, adică dintr-o cotizaţie obligatorie de 3% din subvenţiile APIA! Deja au apărut voci oficiale de la Bruxelles care avertizează că Fondurile Mutuale nu pot fi constituite cu arcanul, adică prin reţinerea la sursă a unor drepturi băneşti pe care le au fermierii români. Rămâne de văzut unde va duce această iniţiativă. Între timp îi amintim Ministrului că a trecut o lună de când promitea că într-o săptămână va elabora pachetul legislativ pentru sprijinirea agricultorilor în bătălia inegală cu explozia preţurilor la îngrăşăminte şi energie! Campania de primăvară e deja cu un picior în groapă!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3


4

Cuprins

30

6 6 8 12 14 16 18 22 26 30 34 36

80

Actualitate

Pe cine ar ajuta plafonarea preţului la alimente? Coeficienţi noi pentru calculul economic al fermei AgroInfo Preţul îngrăşămintelor, butoiul cu pulbere al Europei RISC MAJOR Abandonarea fertilizării de bază! Tuchiluș și-a modernizat ferma de vaci cu Afibanat Ce schimbă noile reguli? Cum se va face resetarea sectorului zootehnic Agricultura comunitară vorbește limba franceză Orice scenariu F2F implică pierderi de producție! Germania vrea o agricultură fără subvenţii?!

40

Ferma 4.0

40 Cauzele crizei energetice în lume și în Europa 42 Mai au fermierii energie să facă față crizei energetice? 44 Criza îngrăşămintelor: ce opţiuni au fermierii? 46 Shmita - anul în care israelienii nu recoltează 48 Ferma de familie "Celula de bază" a agriculturii franceze 50 Cine face prețul mieilor pe piața europeană? 52 Este posibil controlul insectelor fără pesticide? 54 Culturi rentabile în 2022

15-28 februarie 2022

56

118

Agricultura 4.0

56 John Deere a spart gheața! 58 Cea mai mică combină de recoltat din lume 60 Plug pentru sechestrarea carbonului

62

Cultura mare

62 „Apele Române” dă cu bâta-n balta de la Rogojeşti 66 7 măsuri pentru sol în legumicultura eco 70 10 motive pentru controlul gradului de îmburuienare 72 SUB DOMINAŢIA SECETEI! În Vaslui s-a uscat sămânţa în sol! 76 Strategia BASF pentru noul context agricol 80 Procesare pentru plusvaloare Fabrica mălai visează! 82 Gărgărița tulpinilor de rapiță stă la pândă! 86 Semințe Alta Seeds din România pentru Europa 88 Cartoful românesc, de la sămânță la farfurie 92 Gata cu vânzarea recoltei „de sub roată” 94 Momentul adevărului în utilizarea pesticidelor

98

Horticultură

98 Când vom avea primele tomate pe piaţă? 102 TOP 5 soiuri de mere şi de pere în UE 103 Lucrări de primăvară în livadă 104 Făinarea - o boală păgubitoare în livezi

106

Utilaje agricole

106 Robotul pentru recoltat salată a trecut testele 106 Seria M6U cu patru cilindri de la Kubota 108 Claas continuă parteneriatul cu Rolls Royce 108 Cine cumpără Trelleborg Wheel Systems? 108 Kuhn Group se extinde în Rusia 110 Iarnă ușoară cu anvelopele BKT 112 Noutățile anului 2022 de la Fendt 114 Inovații tehnice gata de lansare în 2022

116

Zootehnie

116 Gard electric sau gard clasic? CE alegem şi DE CE? 118 Cum obţinem mai mult lapte pentru miei? 120 Purcei viguroși cu suplimentele Ahrhoff 122 7 avantaje pentru alăptarea artificială a mieilor 124 5 reguli la distribuirea amestecului de concentrate 126 4 soluții pentru reducerea costului de producție 128 BORŞUL, produs tradiţional atestat la Iaşi 129 Pardoseli ideale în ferma de carne (II)

130

Mica publicitate

130 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro


18 Articolul ediţiei

Tuchiluș și-a modernizat ferma de vaci cu Afibanat

G

După ce a investit 4 milioane de euro în noile adăposturi şi în sala de muls ultra-modernă, construită cu sprijinul Afibanat, fermierul gălățean Gavrilă Tuchiluş a reușit performanța de a realiza mulsul celor 690 de vaci în lactație din ferma sa în doar 2 ore şi 40 de minute.

avrilă Tuchiluş, proprietarul societăţii Agrimat Matca din Galați, este unul dintre fermierii cu o vastă experienţă care s-au remarcat de-a lungul anilor datorită profesionalismului şi capacităţii lor foarte bune de asimilare a noilor tehnologii. Asta, pe lângă faptul că este un extraordinar manager, ceea ce în opinia multora ar fi fost un argument cât se poate de serios pentru a revendica funcţia de ministru al agriculturii. Şi chiar dacă i s-a propus la un moment dat un post de secretar de stat, a preferat să stea departe de sfera politicului. În schimb, ceea ce a realizat pe plan profesional a fost întotdeauna un bun exemplu pentru alţii. FERMĂ MODERNIZATĂ DIN TEMELII Astăzi, administratorul şi directorul general al Agrimat Matca se poate

15-28 februarie 2022

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

mândri că are în exploatare una dintre cele mai performante ferme de creştere a vacilor de lapte din ţară. Datorită unei investiţii de 4 milioane de euro, care a transformat din temelii vechea fermă zootehnică într-una de top. Cu susţinerea logistică a celor de la Afibanat, a construit două grajduri interconectate, dotate cu cele mai noi tehnologii. Unul dintre adăposturi are o lungime de 200 m şi poate găzdui până la 500 de animale. În celălalt adăpost se află sala de muls, cu 48 de posturi (2x24 paralel), zona de aşteptare, un

spaţiu pentru vacile proaspăt fătate, un altul în care sunt ţinute vacile cu probleme şi, nu în ultimul rând, birourile administrative. SALTELE CU MEMORIE PENTRU ANIMALE Lucrările la noua locaţie au demarat pe 28 martie 2019 iar la 1 decembrie 2020 grajdurile erau deja populate. Proiectul mai cuprindea un adăpost cu o capacitate de 500 de capete, însă din cauza pandemiei investiţia a fost amânată. Toată suprafaţa din interiorul adăposturilor este acoperită cu un strat de cauciuc special pentru trafic greu cu animale. De asemenea, vacile stau pe un pat de odihnă care asigură un confort superior. Practic, animalele dorm pe saltea cu memorie. Aceasta constă


Articolul ediţiei 19

într-un strat de cauciuc măcinat, peste care vine un strat de 4 cm de latex şi apoi covorul de protecţie.

FĂRĂ AFECȚIUNI PODALE „Ne-am dorit foarte mult diminuarea problemelor podale. Sunt săptămâni în care nu înregistrăm nici un caz de pododermatite sau probleme cu ongloanele. Trimajul îl executăm de cel puţin două ori pe an. Pentru aşternutul din cuşetele de odihnă, am căutat o saltea premium. În primul rând pentru a evita plăgile decubitale. Am ales o saltea cu grosimea de circa 10 cm. Iar asta ne-a îmbunătăţit scorul de locomoţie la animale”, a constatat medicul veterinar al fermei, Bogdan Vasiliu. Agrimat Matca deţine un efectiv total de 1.600 de vaci Holstein, din care 690 la muls, cu o producţie medie zilnică pe cap de animal de 35 litri de lapte.

Ne dorim o vacă sănătoasă, care să stea foarte bine pe picioare, care să valorifice la maximum furajele şi cu o producţie înaltă de lapte, dar nu mai mult de 36 litri. Nu forţăm animalele. Ne dorim ca ele să îşi exprime singure potenţialul productiv GAVRILĂ TUCHILUŞ

Director general Agrimat Matca

TESTARE GENOMICĂ Pe partea de genetică lucrează cu olandezii de la CRV, iar de anul trecut face şi testare genomică, pentru a îmbunătăţi anumite caracteristici. „Astfel, ne asigurăm că păstrăm în fermă cei mai buni produşi. Cu ajutorul geneticii, dar şi ca urmare a eliminării stresului, am crescut producţia de lapte, dar şi calitatea acestuia. Astăzi avem un lapte cu 4,1-4,2% grăsime şi 3,4-3,5% proteină”, îmi spunea inginerul agronom. SALA DE MULS - PERLA COROANEI Un element cheie în dezvoltarea capacităţii de producţie o reprezintă achiziţia noii săli de muls, produsă în România, marca Afibanat, și echipată cu sistemul de management israelian de la Afimilk. Dotată cu 48 de posturi, aceasta este o adevărată bijuterie tehnologică. Întregul efectiv este... ››› 20


50 Ferma 4.0

pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Cine face prețul mieilor pe piața europeană?

Într-o piață concurenţială perfectă, aceleași produse, exprimate în aceeași monedă, ar trebui să aibă valori aproximativ egale. Ei bine, pe piața europeană, prețul ovinelor la poarta fermei variază foarte mult de la țară la țară.

V

aloarea cărnii de oaie este determinată de diverși factori, dintre care cea mai directă influență o au cererea și oferta mondială. Dar unii dintre acești factori sunt mai degrabă de natură locală sau regională și pot include aspecte legate de logistică și de lanțul de aprovizionare sau de obiceiuri de consum, etc. De asemenea, costurile de producție variază între diferite țări.

CARCASE GRELE VS. CARCASE UŞOARE În statistica oficială a UE, preţul mediu lunar al cărnii de miel - carcase grele (miei graşi, peste 13 kg/carcasă) în decembrie 2021 a fost de 739 euro/100 kg şi de 745 euro/kg pentru mieii mici ("de lapte", carcase uşoare). În România, conform aceloraşi statistici europene, preţul a fost de 305 euro/kg, respectiv 312 euro/kg. Practic, în România, din totalul efectivului de ovine, un foarte mic procent este pentru carne sau hibrizi de carne adică animale care să fie "conforme" cu standardele consumatorilor europeni pentru carnea de miel de lapte sau miel îngrăşat. Consultă lista de preţuri la carnea de miel în UE: carcase grele (Product Description: Lamb light) și carcase uşoare (Product Description: Lamb heavy)! Accesând acest cod QR, puteţi vedea evoluţia preţului mediu pentru carnea de miel în statele Uniunii Europene! CARCASE GRELE

CARCASE GRELE EU

Evoluţia preţului cărnii de miel

15-28 februarie 2022

U.E. IMPORTĂ 20% DIN CONSUMUL INTERN Importurile UE reprezintă 20% din consumul european de carne de miel, de oaie și de capră. Înainte de Brexit, principalul furnizor era Noua Zeelandă, cu o cotă de 80% din importuri, urmat de Australia și de țările Mercosur. Exporturile UE reprezintă aproximativ 10% din producția totală. Ovinele vii sunt comercializate în principal în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord, iar carnea de oaie este livrată în special în Extremul Orient. Mieii grei (îngrășați, a căror carcasă depășeşte 13 kg) sunt produși, în general, în Irlanda; Mieii ”de lapte”, neîngrășați, provin din regiunile sudice (Grecia, Italia, etc.); Mieii de ambele tipuri provin din Spania și Franța. Acum, principalii crescători și producători de carne de oaie din UE sunt Grecia, Spania, Franța și România. Detalii suplimentare despre dinamica sectorului și a pieței cărnii de ovine și caprine în Uniunea Europeană găsiţi scanând codul QR!

• • •

CARCASE UȘOARE

CARCASE GRELE EU+UK

CARCASE UȘOARE EU


Ferma 4.0

CEI MAI MARI EXPORTATORI DIN LUME

CA LA NOI, LA NIMENI!

Piața cărnii de oaie din UE se confruntă cu deficite puternice de aprovizionare, ceea ce generează prețuri relativ ridicate. Exporturile din Noua Zeelandă sunt parțial redirecționate către Asia, acestea confruntându-se, în același timp, cu costuri de transport mai ridicate. Situația actuală a schimburilor comerciale dintre UE și Regatul Unit exercită în continuare o presiune descendentă asupra exporturilor și importurilor. Australia și Noua Zeelandă sunt cei mai mari exportatori și, prin urmare, prețurile din aceste țări reflectă în mare măsură echilibrul dintre cererea și oferta globală de carne de oaie. Preţurile vor conține, de asemenea, modificările ratelor de schimb/cursul valutar.

Preţul de export (FOB) al cerealelor şi oleaginoaselor, cotate la bursele internaţionale, este puternic corelat. În acest caz, orice creştere sau scădere a preţului pe bursă se reflectă în preţul colectat pentru export şi în Portul Constanţa. Însă spre deosebire de producția vegetală, preţul cărnii de oaie/ miel din România nu este similar sau corelat şi nu poate fi comparat cu cel de pe piaţa europeană! Asta, deoarece calitatea cărnii diferă.

PRINCIPALUL FURNIZOR AL UNIUNII În anul comercial trecut, statele UE au produs 254.000 tone de carne de oaie, în creștere cu 1% față de anul precedent. Spania, cel mai mare producător, a avut o creştere de 5%, ajungând până la 72.000 de tone. Franța a crescut și ea producția cu 4%, până la 53.000 de tone. În Irlanda, producția a urmat un model similar cu cel din Marea Britanie, scăzând cu 10%, până la 34.000 de tone. Odată cu ieşirea Marii Britanii din Uniune, aceasta a devenit principalul furnizor de carne de oaie pentru UE. Astfel, potrivit datelor Eurostat, importurile de carne de oaie sunt dominate de doi furnizori: Marea Britanie, cu o cotă de piață de 50%, și Noua Zeelandă, cu puțin peste 40%. Volumele ambilor exportatori au scăzut cu aproximativ 20%. Datele statistice sugerează că, în general, consumul de carne de oaie în UE s-a redus. Spania a înregistrat o creştere de 10% a exporturile de carne (porc, pasăre, vită şi oaie), ajungând la un total de 2,154 milioane de tone în 2021. Carnea de pasăre a avut cea mai notabilă creștere a volumului exporturilor, cu 25%, în afara granițelor UE, urmată de carnea de ovine și caprine.

UK - MAI PUŢINĂ CARNE VÂNDUTĂ, DAR MAI SCUMPĂ Consumatorii britanici au cheltuit 662,5 milioane de lire sterline pentru carnea de miel în 2021, cu 1,5% mai mult decât în anul precedent și cu 12,6% mai mult decât în 2019, conform Meat Promotion Wales (HCC). Cu toate acestea, volumul total de carne de miel vândută de către comercianții (cu amănuntul) din Marea Britanie, în 2021, a fost de 63.350 de tone, cu 3% mai mic decât în anul 2020 şi cu 2,4% mai mult decât în 2019. Cele mai importante creşteri ale volumului vânzărilor cu amănuntul s-au înregistrat în perioada Crăciunului 2021, cu +1,2% față de 2020 și cu 6% mai mare decât la 2019. Produsele alimentare, în ansamblu, au fost cu 3,5% mai scumpe, în general, în decembrie 2021, în comparație cu perioada similară din 2020, în timp ce prețul mediu al cărnii de miel a crescut cu 4,6% anual. În 2021, exporturile de carne de miel au scăzut cu 16%. Iată evoluția neașteptată a pieței britanice a cărnii de oaie și de vită!

CLASIFICAREA CARCASELOR ÎN UE Regulamentul (UE) 2017/1182 de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor cate­ gorii de carcase și ani­ male vii îl găsiţi scanând codul QR alăturat!

51


82 Protecția plantelor

GĂRGĂRIȚA TULPINILOR DE RAPIȚĂ STĂ LA PÂNDĂ! În cazul fericit în care cultura de rapiță trece cu bine de sezonul rece, o aşteaptă o primăvară cu multe provocări „entomologice”. Prima dintre ele este gărgărița tulpinilor (Ceutorhynchus napi).

D

intre toți dăunătorii culturilor din țara noastră, cred că gărgărița tulpinilor de rapiţă este cea mai monitorizată insectă. De ce primește atât de multă atenție din partea fer­ mierilor? Simplu! Dacă este scăpată din mână poate înjumătăți cultura sau chiar mai rău, o poate compromite total.

5 PAGUBE PRODUSE DE LARVE Cum pot niște gărgărițe așa de mici să amenințe profitabilitatea culturii rapiței? Nu ele în sine, ci larvele care se găsesc în tulpini. În cursul procesului de hrănire, acestea sapă galerii şi astfel tulpinile sunt slăbite. Pagubele produse de larvele gărgări­ țelor pot să fie directe și indirecte: Dacă avem furtuni puternice, îna­ inte de recoltare, plantele de rapi­ ță pot să cadă și nu mai pot fi recoltate. Dacă avem ridicător de plante la combină, putem recolta rapiţa, dar cu pierderi mari, deoarece la plan­ tele căzute, silicvele sunt scuturate. Dacă avem un număr redus de plante căzute, paguba nu este foarte mare, dar dacă avem aproape tot lanul căzut, atunci recoltatul devine dificil, dacă nu imposibil.

1. 2. 3.

15-28 februarie 2022

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Primăvara devreme este singurul moment din an când majoritatea fermierilor devin entomologi amatori. În solele cultivate cu rapiță apar capcanele entomologice pentru monitorizarea gărgăriței tulpinilor!

Scanează-mă! Din cauza temperatu­ rilor ridicate de la înce­ putul primăverii, în lanul de rapiţă se pot instala gândacul lucios şi gărgăriţa silicvelor. Scanează codul QR şi află cum le putem veni de hac!

Plante căzute în urma atacului larvelor gărgărițelor tulpinilor

4. 5.

Tulpinile atacate se pot deforma, răsucindu­se în forma literei „S”. Tulpinile atacate pot să crape. Leziunile de pe tulpină pot să fie poartă de intrare pentru diferite ciu­ perci patogene (putregaiuri). GĂRGĂRIŢA, INAMICUL NR. 1 Este foarte importat să protejăm plantele de rapiță de atacul acestei specii de insecte. Problema este că larvele aflate în interiorul tulpinilor de rapiță nu pot să fie combătute, prin ur­ mare singura soluție este să combatem gărgărițele, înainte ca acestea să își depună ouăle în plantele de rapiță. Dar aici avem parte de multe provocări... 5 PROVOCĂRI ÎN COMBATERE Tratamentul în vegetație cu un in­ secticid de contact trebuie efectuat când are loc zborul în masă al acestor insecte. 1. CÂND ESTE ZBORUL ÎN MASĂ? Cercetări amănunțite, efectuate în Europa, au scos în evidență faptul că zborul în masă al gărgărițelor tulpinilor are loc la 8 zile de la apariția primelor in­ secte în capcane. Acesta este principa­ lul motiv pentru care culturile ... ››› 84


83


130 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat). Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 TM. Cumpăr fermă/teren 500 - 5.000 ha în regiunea Vest/Centru, proprietate sau fermă, preţ funcţie de calitatea pedologică şi agro-chimică, numai direct proprietar, cumpărători cerţi din Româania şi Europa. Tel. 0734845159 - Cumpăr fermă minim 1.000 ha în regiunule sud, sudest şi est, module 1000-2000 ha, 2000-5000 ha, 500015000 ha/fermă, total 50.000 ha, numai direct proprietari, cumpărători din România, Europa, Orintul Mijlociu. Tel. 0734845159 IL. Vindem patrimoniul SC Agromec Griviţa, 66.000 mp intravilan, împrejmuire gard, clădiri, depozite, ateliere 5.500 mp, căi acces interioare asfalt/beton, acces DJ/ DN, utilităţi. Tel. 0723251698 - Cumpăr sau contract superficie teren pretabil parc fotovoltaic, minim 50 ha/locaţie, comasare juridică 100%, libere de sarcini, proximitate staţie/reţea electrică 110 kV, peste 100 ha sunt acceptate şi drumuri exploatare între blocurile fizice. Tel. 0734845159

MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

BH. Vindem sisteme aerare silozuri, magazii şi hale cereale, rachete aerare debit 720 mc/h, 2500 mc/h şi 4080 mc/h cu motoare de 0,25kW/220V, respectiv de 1,1kW/400V şi 2,2 kW /400V. Tel. 0757774991 - Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 rânduri, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +0036205282452 BH. Vând sonde manuale probe cereale, din aluminiu anodizat sau inox, 1,5/2,0/2,5 m, diametre 35 mm şi 50 mm, livrare din stoc, deschidere defazată a fantelor, mâner pentru ambele mâini. Tel. 0757774991 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 rânduri, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 cm sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 IL. Vând tamburi irigat Casella 320 m/100; 400 m/100; 500 m/100; 600 m/110, motor Yanmar/Hitachi pentru retragerea şi întinderea tamburului, consum 0,5 l motorină/oră, economie 2l motorină/oră. Tel. 0727453086

15-28 februarie 2022

IL. Vând semănătoare prăşitoare cu fertilizare, 6 rânduri, brăzdar dublu disc, roată tasare, calculator control seminţe. Tel. 0723251698 IL. Vând remorcă modulară Hermanos-Garcia (Spania) cu descărcare automatică spate, deschidere automatică a oblonului spate din cabina tractor, scară acces, capacitate 8-13 mc. Tel. 0723251698 IL. Vând maşină împrăştiat îngrăşăminte DCM Italia, capacitate 2.000 litri/24 m, 3.000 litri/36 m. Tel. 0723251698 IL. Vând vidanjă Hermanos-Garcia (Spania), capacitate 11.200 - 26.000 litri, pompe Hertell/Jurop, galvanizare cald, accesorii împrăştiere dejecţii. Tel. 0727453086 IL Vând tăvălug hidraulic Madara, lăţime lucru 6 m, tăvălugi tip Cambridge 460 mm, greutate 2.620 kg. Tel. 0727453086 IL. Vând tamburi irigaţii 100/400 Pioggia Carnevali, cadru oţel galvanizat, rotaţie manuală, extensie înălţime 50 cm, sprinkler tip Ranger, picioare sprijin hidraulice. Tel. 0723251698 BH. Vând compactor purtat/tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oţel profilat, bară nivelare, tăvălug platbandă oţel, 32 lănci, de la 16.300 euro +TVA, livrabil luna mai. Tel. 0742042066 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom AT XL 4 m, 2 r talere dinţate 560 mm, cadru oţel profilat, tăvălug inelar prismatic, 9.500 euro +TVA, transport inclus Tel. 0742042066 BH. Vând subsolier Agro-Tom GP 3.5: un rând colţi la 50 cm, bolţ forfecare, cuplaj hidraulic, lăţime lucru 3 m, 6 braţe, putere necesară 150 - 180 CP, preţ - 6.500 euro+TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator mirişte Agro-Tom BWH 4.2, lăţimi 3,6 / 4,2 / 5,4 m, cadru hidraulic rabatabil, cărucior transport, 2 r talere disc, 3 r braţe la 30 cm, disc dublu posterior, tăvălug, distribuitor hidraulic cu comandă electrică. Tel. 0742042066

BH. Vând disc talere independente Agro-Tom ATH L, 6 m, 48 talere Ofas 560 mm pe 2 r la 740 mm, rulmenţi închişi, fără întreţinere, tăvălug discuri, necesar 170220 CP, 20.300 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator mirişte Agro-Tom APSP 3,5 m, cadru fix oţel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug posterior 9 sau 12 bare sau 15 platbande, necesar 160 - 180 CP, 13.600 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 IL. Vând sapă rotativă 6 -8 m, lăţime lucru între 6,2 m şi 7,7 m, organe active din fontă turnată, cu elemente elastice marca Madara (BG). Tel. 0727453086 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 rânduri, la 70 cm sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452

LEGUME ŞI FRUCTE

VN. Vindem puieţi altoiţi nucifere, soiurile Lara, Fernor, Fernette, Franquette, Melanaise, Rode de Montignac, corespund climei din România, productivitate sporită, intră pe rod în 3-4 ani, fruct cu miez galben auriu. Tel. 0744183252 VN. Vând miez de nucă şi nucă în coajă, producţie proprie. Tel. 0763621779

HRANĂ PENTRU ANIMALE

B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
revista Ferma nr. 3 15-18 februarie 2022 by Ferma Media Grup - Issuu