ANUL XX
IV • NR. 2 0 (313) •
15-30 no
iembrie 20
22
T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului
REGII DANEZI AI CRESONULUI VOR SĂ CUCEREASCĂ EUROPA 18
Articolul ediţiei
De ce merită să aplici sistemul strip-till! 62
Preţ: 9 lei
Ferma 4.0
Editorial
ANUL XXIV • NR. 20 (313) • 15-30 noiembrie 2022
COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP
Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.
Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro
ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 21 (314) va apărea în perioada 1-14 decembrie 2022
Avem locul nostru la „masa bogaţilor”. De ce nu-l ocupăm?
Î
mi amintesc, şi au trecut mai bine de 15 ani de-atunci, când am scris primul articol pentru rubrica “La Vest de România”, în Ferma. Era după prima mea vizită prin ferme din sudul Germaniei. Şi atunci, ca şi acum, m-am declarat uimită de modul natural, firesc, diferit în care se se face agricultura prin alte părţi. De la cum se asociază fermierii pentru interese şi obiective comune, cum reuşesc să-şi convingă guvernanţii să ia decizii pentru bunul mers al zootehniei şi pentru protejarea producţiei interne în faţa importurilor agroalimentare, până la felul în care producătorii agricoli sunt percepuţi şi apreciaţi în comunităţile din care fac parte. La fiecare ieşire din ţară trăiesc experienţe similare. Inevitabil, la revenirea în România încep comparaţiile, din toate punctele de vedere. Şi scriu despre toate experienţele trăite, exact aşa cum le-am perceput, prin ochii jurnalistului, turistului, consumatorului. Şi de fiecare dată găsesc suficiente motive să-mi fie ciudă, însă aşa, cu sete! Mi-e ciudă că ne lipsesc lucruri aparent banale, dar care asigură tocmai ceea ce reclamăm noi că ne cam lipseşte: performanţa şi eficienţa... Cum ar fi să ne ocupăm de managementul fermei, să ne asociem pe bune şi pentru obiective clare, să ne profesionalizăm şi să acceptăm faptul că nu avem cum să le ştim noi chiar pe toate şi n-ar strica să apelăm, măcar din când în când, la cei care ştiu?! Cum ar fi să ne informăm mai bine şi din surse sigure înainte de a acţiona sau înainte ca acţiunile noastre să fie iremediabile? Cum ar fi să nu ne mai asumăm riscuri ci să le gestionăm înainte să producă efecte? Cum ar fi să înţelegem că bunăstarea unei ferme zootehnice chiar porneşte de la trio-ul “casă, rasă, masă” şi că astea nu sunt vorbe-n vânt sau “figuri în cap” învăţate la facultate? Cum ar fi să nu ne mai subestimăm potenţialul de dezvoltare, lamentându-ne
că utilajul cutare „nu e de nasul nostru” sau că „n-am eu banii ăluia” sau că altul a reuşit „pentru că-şi permite”, şi toate astea în loc să apucăm taurul de coarne şi să căutăm oportunităţi acolo unde nu vedem decât neputinţă? Cum ar fi să fie subvenţia profitul nostru sau sursă de bani pentru investiţii iar cu ceea ce producem să ne achităm facturile, datoriile şi inputurile? Iar dacă nu producem să vedem unde greşim sau, de ce nu, să întrebăm ce fac alţii de reuşesc şi le merge mai bine decât ţie? Cum ar fi să… fim mai uniţi? Cum ar fi să pricepem că nu oricine poate să facă agricultură şi că asta e o meserie în toată regula? Şi încă una grea? Ca orice meserie, şi asta se învaţă, se moşteneşte pe alocuri, se dobândeşte în timp, se adaptează la nou şi necesită ajustări! Tehnologia evoluează iar meseria trebuie să-i urmeze… Se spune, dragă fermier, că ai cea mai frumoasă profesie din lume. Şi cea mai importantă. Sigur că statele, guvernele, legile, oamenii de rând care cumpără de la tine ar trebui să te protejeze. Asta ca să poţi produce mai mult, dar şi mai bine! Dar tu, tu unde eşti în toată ecuaţia asta? Ce faci ca să-ţi meargă mai bine?
NICOLETA DRAGOMIR
Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro
3
4
Cuprins
10
6
58
Actualitate
6 Ce schimbă noua lege a laptelui? 10 Cât grâu importă România? Suntem pe un loc fruntaş! 12 Agroinfo 14 Ce îşi propune Uniunea Europeană prin noua reţea? 18 Regii danezi ai cresonului vor să cucerească Europa 22 Generație nouă de Tineri Lideri în Agricultură 24 Ioan Buliga, speranța unui nou început 26 INDAGRA, un târg fără sare şi piper! 28 Antreprenoriatul feminin, premiat de Corteva Agriscience 32 Inflaţia „înghite” bugetul PAC 33 Cine vrea eliminarea subvenţiilor? 36 Produse locale de la kilometrul zero 37 IRLANDA Târgul agricol cu 300 de mii de vizitatori, în 3 zile! 40 CAŞCAVALUL DE SĂVENI Costurile-s tot mai mari. Cum rezistă producătorii? 44 Asigură-te DeVreme!
56
94
Cultura mare
56 Piața globală a oleaginoaselor, încotro? 58 Plăţi compensatorii sau impozite mai mici? 62 De ce merită să aplici sistemul strip-till! 64 Fiți exigenți atunci când alegeți sămânța de porumb! 66 Hibrizii Pioneer și-au reconfirmat performanța 68 Seceta schimbă planul de culturi. Care este miza? 72 Samson Popescu face bilanţul. Cum a fost anul agricol? 74 10 reguli la depozitarea îngrășămintelor chimice 76 EFICIENT ŞI GRATIS Fertilizant din nămoluri de la stațiile de epurare 78 Fiți cu ochii pe rapiță, până la venirea iernii! 82 Cum arată viitorul biorafinăriilor?
92
Utilaje agricole
92 Anvelopele gigant BKT la Bauma 2022 94 Mai au mecanizatorii şansa unei pregătiri adecvate? 96 Adrian Alexa, economistul cu o vastă experiență în agricultură 100 OptiCorn, hederul adaptat la orice tip de combină 102 Cisterna modulară JOSKIN Modulo 2 104 Eficiență totală cu Seria 6 de tractoare Deutz Fahr
110
86
46
106
46
Agricultura 4.0
46 Automatizare versus muncă manuală în fermă 48 Ce alte inovații au luat argintul la EuroTier? 52 Climate FieldView: Cum a performat porumbul în ferma lui Muscă?
15-30 noiembrie 2022
86
Horticultură
86 Cel mai scurt lanț de aprovizionare: De pe raftul serei verticale, pe raftul magazinelor 88 Protecția viei și a livezii în repaus vegetativ 90 Facturile uriaşe lasă merele nerecoltate în livezi!
Zootehnie
106 GAEC FAMILLE CHAMPEIX 4 generaţii de crescători Salers 108 7 aprecieri nutritive ale grăunțelor de cereale 110 12 măsuri de prevenire a parazitismului extern 112 Ce s-a ales de… ”alege oaia”? 113 Cum poate fi prevenită mamita gangrenoasă?
114
Mica publicitate
114 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro
5
18 Articolul ediţiei
Regii danezi ai cresonului vor să cucerească Europa În engleză îi spune “indoor vertical farming” sau “urban farming”, un concept care prinde tracţiune în vestul Europei, şi nu numai. Am vizitat recent un astfel de stabiliment în Copenhaga. NABO FARM este un exemplu de cum ar putea evolua agricultura în următorii ani.
Sebastian Dragelykke
Î
n subsolul unei clădiri care adăposteşte un fel de incubator de afaceri, trei parteneri au implementat acest concept de agricultură pe verticală, cultivând microplante în sistem hidroponic (care în loc de pământ foloseşte un substrat special îmbibat în apă). Cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro, Nabo Farm produce diferite
plante comestibile, cum ar fi broccoli, ridiche roșie, varză, muştar, chiar şi floarea-soarelui, care sunt recoltate la stadiul de vlăstari abia răsăriţi, pentru a fi apoi vândute restaurantelor cu ştaif din capitala Danemarcei. Pentru a reduce la minimum amprenta de carbon a business-ului lor, livrările se fac în mod exclusiv cu bicicleta!
Cresonul sau hreniţa este una dintre speciile de plante cu cea mai largă răspândire în sistemul de cultivare la interior, datorită avantajului de a avea o perioadă scurtă de germinare.
UN PROIECT DE SUFLET Am ajuns în Copenhaga la sfârşit de septembrie, însoţit de colega mea Daniela Radiş, reprezentând împreună Ferma Media Grup, în calitate de partener într-un proiect Erasmus+ la care mai sunt implicaţi TeamOP şi AMIS din Danemarca, Centrul European de Educaţie din Croaţia, respectiv Asociaţia Minţi Creative din România, un ONG care oferă consiliere şi terapie copiilor diagnosticaţi cu autism. De fapt, proiectul are o puternică componentă
15-30 noiembrie 2022
un articol de
LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
socială, fiind destinat creării unei platforme educaţionale online în vederea formării profesionale a celor care se ocupă cu incluziunea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale. Instrumentele create de acest proiect vizează în mod direct creşterea oportunităţilor în educaţia şi formarea profesională pentru a răspunde nevoilor unei categorii sociale care de obicei este exclusă de pe piaţa muncii. FERMA DIN SUBSOL Nabo Farm este şi ea implicată în proiect, ca studiu de caz, având în vedere posibilitatea de a facilita integrarea
Articolul ediţiei 19
Viziunea noastră este să devenim prima franciză de fermă urbană din lume. Dacă cineva în România doreşte să investească în domeniul agriculturii verticale, noi suntem dispuşi să ne implicăm SEBASTIAN DRAGELYKKE
Co-fondator şi CEO al Nabo Farm
în câmpul muncii a unor astfel de persoane. Înfiinţată în 2018, de către Sebastian Dragelykke şi Jens Juul Krogshede, Nabo Farm este o companie start-up care şi-a început iniţial activitatea într-un atelier auto abandonat, după care s-a mutat la subsolul clădirii Siljangade din Amager, una dintre cele două insule care alcătuiesc zona metropolitană a Copenhagăi. Aici, pe o suprafaţă de 300 de metri pătraţi, care include şi camerele de depozitare, sunt produse lunar între 250 şi 300 de kilograme de microplante cultivate în sistem hidroponic. Tehnologia a fost îmbunătăţită constant, suportând nu mai puţin de şapte modernizări. „Am încercat să creăm un sistem cât mai ieftin cu putinţă, cât mai puţin sofisticat şi cât mai uşor de implementat. Folosim propriul nostru program software şi asta ne asigură o oarecare stabilitate”, ne-a explicat Sebastian, co-fondator şi CEO al Nabo Farm.
CE SUNT MICROPLANTELE?
CINE SUNT BENEFICIARII? Principalii clienţi sunt restaurantele cu pretenţii din Copenhaga, dar şi anumite cantine ce funcţionează în marile complexe de birouri. „Azi avem în jur de 40 de clienţi cărora le vindem aceste microplante, majoritatea pe bază de abonament. Facem livrări de două sau trei ori pe săptămână. Uneori mai sunt de onorat şi comenzi pentru evenimente private, dar astea de obicei sunt de evitat, pentru că nu putem avea o predictibilitate clară. Preferăm să ne concentrăm pe partenerii deja... ››› 20
Denumite şi ”microgreens” sau vlăstari, microplantele sunt plante tinere, aflate în primul stadiu de dezvoltare. Ele pot fi consumate ca atare, în stare proaspătă, fără preparare termică, imediat după ce sunt recoltate. Microplantele pot fi crescute fie în sere clasice, fie folosind soluţii de agricultură pe verticală şi de obicei sunt cultivate într-un mediu controlat. După însămânţare, în ghivece sau pe substrat, majoritatea speciilor sunt puse la germinat la întuneric (există şi excepţii), iar după ce încolţesc, plantele sunt mutate la lumină, care poate fi naturală sau artificială. Acolo petrec între 7 şi 21 de zile pe mesele de cultură, în funcţie de specie şi de intensitatea luminoasă disponibilă.
90 SOS Pomicultura
Facturile uriaşe lasă merele nerecoltate în livezi!
Din caza preţurilor mari cu energia, Vasilică Hangan, pomicultor din Reghin, judeţul Mureş, a decis să nu mai recolteze merele în acest sezon, asumându-şi pierderi de jumătate de milion de euro!
C
reşterea facturilor la curent şi gaz a împins sectorul horticulturii pe marginea prăpastiei. Fermierii din întreaga Europă încearcă să caute cu disperare soluţii pentru a face faţă cos turilor neprevăzute la începutul sezo nului, exact întrun moment în care ar fi trebuit să se pregătească de recoltat. În timp ce unii îşi pun în mod serios problema renunţării la activitatea agri colă, alţii sunt mai degrabă tentaţi săşi lase fructele să putrezească în livezi, minimizând astfel, pe cât posibil, gău rile din buget. CHELTUIELI URIAŞE Este şi cazul lui Vasilică Hangan, ad ministratorul şi proprietarul Heliantus Prod SRL, societate care în 2021 a avut o cifră de afaceri de 650.000 de euro, dar care în acest sezon ar putea înre gistra pierderi istorice. „E foarte scumpă forţa de muncă şi nici nu avem prea multe opţiuni pe
un articol de
LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
partea de valorificare. Pentru noi este mai avantajos din punct de vedere eco nomic să nu recoltăm deloc. Nu ştim cum ne vom acoperi cheltuielile pe care leam făcut în acest sezon cu tratamen tele pentru întreţinerea culturilor. Nu ne mai permitem nici să aprindem becurile, darămite să mai pornim staţiile de răci re. Cheltuielile sunt foarte mari. Avem şi un depozit de fructe pe care am decis să nul mai punem în funcţiune”, nea măr turisit fostul şef de la IAS Reghin. PIERDERI DE 500 MII EURO Vasilică Hangan exploatează în pre zent o suprafaţă de 200 de hectare cu livezi, din care cultura de măr ocupă în
PROVOCAREA POMICULTORULUI Care este cea mai mare provo care pentru un pomicultor: bolile şi dăunătorii din livadă, banii şi mun ca pentru înfiinţarea şi întreţinerea unei livezi moderne sau pretenţiile consumatorilor? Scanează codul QR şi află opinia unui pomicultor experimentat din judeţul Sibiu!
15-30 noiembrie 2022
jur de 145 hectare. „Nu am recoltat nici un măr toamna asta. Iar şansele sunt foarte mici să mai culegem ceva. Nicio dată nu neam mai aflat întro astfel de situaţie. E o bătaie de joc ce se întâm plă acum cu energia şi cu motorina. Tot ce am vândut din ianuarie februarie şi până acum, valoarea mărfii a fost cu 50% mai mică decât costurile cu elec tricitatea. Din această cauză am fost nevoiţi să facem şi reduceri de perso nal. Frigotehniştii, motostivuitoriştii au plecat fiecare pe unde au putut. Faptul că nu vom mai recolta producţia anul acesta înseamnă o pierdere de 500.000 de euro”, a constatat fermierul din ju deţul Mureş. A ÎNCHIS ROBINETUL LA GAZ Anul acesta, Vasilică Hangan a efec tuat nu mai puţin de 14 tratamente îm potriva bolilor şi a dăunătorilor, doar la cultura de măr. Pe lângă măr, mai cul tivă cireş, pe 11 hectare, şi prun, pe 35
SOS Pomicultura 91 de hectare. Are şi o suprafaţă mică de cultură bio, însă producţia este desti nată exclusiv industrializării. De asemenea, a investit şi întro mică făbricuţă pentru procesarea fruc telor, care fost inaugurată în urmă cu doi ani, însă din cauza costurilor prea mari cu funcţionarea a ezitat până acum să o utilizeze anul acesta. „Mie teamă acum să o pun în funcţiune pen tru că nu ştiu cât aş putea ajunge să plătesc pentru consumul de gaz. Sar putea să numi pot acoperi cheltuielile pentru pasteurizare”, a recunoscut el. POMICULTORII CER UN CONTROL MAI STRICT AL IMPORTURILOR În opinia pomicultorului, autorităţile statului nu depun suficient efort pentru a sprijini sectoarele afectate de aceas tă criză şi care ţin cumva de securitatea alimentară a românilor. „Poate ar fi suficient să intervină pentru a reglementa piaţa, în sensul unui control mai strict în ceea ce pri veşte mărfurile importate. Să existe controale serioase din punct de vedere sanitarveterinar. Dar pentru că nu se întâmplă asta, noi, producătorii români, suntem în pericol de a ne înceta activi tatea. Nouă ni se cer analize din fiecare lot, pentru pesticide, metale grele şi aşa mai departe. Şi nu ştiu în ce măsură astfel de controale se fac şi în ţara de origine pentru produsele importate. Dar
Ne confruntăm cu o concurenţă neloială. Noi nu cerşim nimic, dorim doar să existe un echilibru între producătorii de la noi din ţară şi cei din afara spaţiului comunitar. VASILICĂ HANGAN
Administrator Heliantus Prod, jud. Mureş
La viţa-de-vie, am recoltat numai strugurii de masă şi i-am comercializat pe parcurs ce s-au copt. Am vândut la poarta fermei, dar şi către magazine mai mici. TEODOR IANC
Pomicultor Cheresig, jud. Bihor
cu siguranţă, importăm marfă din afara Uniunii Europene, unde se utilizează încă substanţe care la noi sunt interzise de mulţi ani”, a precizat fermierul din Reghin. PREŢ SUB COSTUL DE PRODUCŢIE Din punct de vedere al producţiei, anul 2022 a fost unul normal pentru so cietatea condusă de Vasilică Hangan. La mere, spre exemplu, estimează o producţie totală în jur de 3.000 tone. Cultivă soiuri consacrate pe piaţa din România, cum ar fi Golden, Jonatan,
Starkrimson, Idared, dar şi unele mai puţin cunoscute, printre care Rubinola, Red Jonaprince, Fuji, Rubinette. De vândut, însă, nu a vândut decât cireşe şi prune anul acesta, fără să ob ţină profit, pentru că, susţine el, deşi au crescut foarte mult costurile de pro ducţie, preţurile de valorificare au ră mas cam aceleaşi. „Nu am obţinut un profit cu care să acoperim alte cheltu ieli. Vindem la preţuri mici. Am vândut o parte din producţie în Austria şi în reţelele de supermarket de la noi, dar nu cantităţi exagerate, iar restul la an grosişti care vin să cumpere la poarta fermei. E greu să faci faţă concurenţei de afară”, se plânge acesta. CALITATE VERSUS CANTITATE Pe de altă parte, Teodor Ianc, culti vator de viţădevie şi pomi fructiferi în Cheresig, judeţul Bihor, spune că atât producţia de struguri cât şi cea pomi colă ia fost diminuată anul acesta din cauza lipsei precipitaţiilor, mai ales pe versanţii sudici. În schimb, are satisfacţia de a fi obţinut o recoltă de calitate superi oară. „Noi am depozitat în mare parte producţia din acest an iar în funcţie de cerinţele pieţei vom ieşi la vânzare cu produsele noastre. Am avut 20 de hec tare de livadă cu măr pentru procesa rea sucurilor”, nea explicat inginerul horticol, care are peste 60 de ani de activitate.
114 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT
Preveniți înghețul!
Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat). Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.
Pentru o stocare corectă a sprayerelor pe �mp de iarnă, vă recomandăm folosirea an�gelului COOL-GARD, soluția cea mai potrivită pentru a proteja eficient furtunurile sistemului de pulverizare. Sprayerele care au fost depozitate folosind COOL-GARD pe �mp de iarnă, întâmpină mai puține probleme legate de blocaje în noul sezon. Ag
S
JD
HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232
lin
em
de
a an
e izi ol e c ric Pr t ag n
ge
me
k
Fa
Au
rac toT
rm
Si
gh
t
aliz
es
ate
lita
s te
na
bil
ita
te
re
RECOMANDĂRILE LUI
ILIE creat de
www.ipso.ro
Sta
n Teh
o
ții m
ete
o
Con
ie log
for t Per form
A
ltura gricu
A
l na
ize
de
so
de Pre
cizie
l
- Vând heder porumb şi floarea soarelui Oros Clasic HSA pentru orice combină, 4, 5, 6, 8 r, 70 sau 76,2 cm între rânduri, viteză recoltare până la 10 km/h, pierderi extrem de mici. Tel. 0733561011, +036205282452 - Vând heder Oros Sun, 6, 8, 12 sau 16 r, viteză maximă recoltare 7-8 km/h, pierderi extrem de scăzute, pentru orice combină, 70 sau 76,2 cm între rânduri. Tel. 0733561011 BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465 BH. Vând disc cu talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, talere 560 mm dințate, 2 r la 890 mm, tăvălug inelar prismatic, 10.900 euro +TVA transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5 Premium, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug discuri, necesar 160-180 CP, 13.600 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 - Vând heder Oros Cornado, 6, 8, 12 r, la 70 sau 76,2 cm, cadru fix/rabatabil, pentru orice combină, transmisie cu reductoare şi cardane, viteză recoltare 11-12 km/h. Tel. 0733561011, 0036205282452 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere Ofas 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug, necesar 140-170 CP, 17.500 euro + TVA, transport. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, de la 6.000 euro + TVA, scormonitori urme 600 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând compactor rabatabil Agro Tom UPH 4 /4,5 /5 /6 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, bară nivelare, 22 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă, tăvălug Crosskill, de la 11.500/15.600 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator purtat, rabatabil Agro-Tom KMH 4 m, 40 lănci pe 4 r la 9 cm, tăvălug platbandă anterior, 2 tăvălugi elicoidali posterior, necesar 100 - 120 CP, de la 5.700 euro + TVA, opțional nivelator anterior de la 600 euro+TVA. Tel. 0742042066
HRANĂ PENTRU ANIMALE
15-30 noiembrie 2022
ii d
ra
Su
TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB
B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441
ț olu
ltu
Connected Support An
Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!
TERENURI ŞI FERME
u ric
CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR
JD
lin
k
anță
Diagnos�care
Dacă ai întrebări, îmi poți scrie pe adresa de mail: ilie@ipso.ro