ANUL XXV • NR. 14 (329) • 15-31 august 2023
T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului
DE LA 20 LA 30 LITRI DE LAPTE: CUM AU TRANSFORMAT ROBOȚII FERMA FAMILIEI TARNIŢĂ 12
Preţ: 11 9 lei
Articolul ediţiei
Avem logo nou,
dar aceeași pasiune pentru a vă informa de 25 de ani! Cartea de vizită a fermierului!
Editorial
ANUL XXV • NR. 14 (329) • 15-31 august 2023
COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP
Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.
Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro
ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 15 (330) va apărea în perioada 1-14 septembrie 2023
Vara-i pe sfârșite... Ce va aduce noul sezon?
S
fârșitul de vară calendaristică înseamnă și sfârșitul unui sezon agricol, dar și debutul campaniei de toamnă, toate sub semnul incertitudinilor și al unui an agricol atipic. Recoltatul cerealelor a adus și primele socoteli date peste cap. Dacă în sudul țării sau în nord-est seceta a dijmuit serios randamentele la hectar, în alte părți producțiile mari au dat speranțe fermierilor. Nu și pentru un preț mai bun, din păcate! După experiența anului trecut și datoriile acumulate în perioada exploziei de prețuri la îngrășăminte, în multe exploatații nici măcar nu s-a mai pus în discuție păstrarea recoltelor. Grâul, orzul și rapița au plecat direct din câmp, cu prețuri care, de cele mai multe ori, aruncă în derizoriu orice marjă de profit. Cei care au mai prins niște bonusuri nici n-au mai stat pe gânduri. Posesorii spațiilor de depozitare mai generoase și care s-au scăpat de marfa rămasă din 2022 au decis totuși să mai aștepte prețul cel bun. Sau ceva mai bun. O loterie, spun mulți, uitându-se, desigur, spre tirurile, vagoanele și vapoarele pline ochi cu grâne ucrainene care tranzitează țara noastră. Mai ales că sunt cazuri când transportatorii se ”rătăcesc” și cerealele rămân împotmolite prin silozurile românești... Prinși între GAEC-urile bruxeleze, pregătirile pentru un nou sezon la fel de incert și prognozele meteo care sfidează normalele perioadei, agricultorii au sperat ca măcar prețurile inputurilor să nu o ia, din nou, razna. Deșarte speranțe! Îngrășămintele se scumpesc de la o săptămână la alta, pe măsură ce crește cererea și nu pare să intervină nimeni și nimic pentru a stopa curba ascendentă. Mulți încă trag speranță de la culturile de primăvară. Porumbul încă arată bine și promițător în unele zone de cultură, comparativ cu situația dezastruoasă de anul trecut. Însă nu mai putem vorbi de zone întregi, fie ele mai bune, mai puțin bune sau deloc. În Timiș, de pildă, speranțele pălesc odată
ce te muți mai hacana, de la o comună la alta. Am văzut recent sole de porumb încă verde și unde fermierii fac remarca binecunoscută: ”deocamdată arată bine”! Apoi, la doar 50 de km distanță, porumbul e cultura ”dezastru” iar floarea e calamitată în urma vijeliilor, culcată la pământ și cu zero șanse de revenire. Chiar vorbeam cu un fermier timișean, ale cărui terenuri se află la granița cu vecinii sârbi, în vestul județului, că cei de la DAJ au venit să constate agonia lanului de floarea soarelui. Au decretat că e afectată în proporție de 80%, cu toate că dezastrul este total și asta se vede cu ochiul liber. Cu ”ochiul” dronei se vedea și mai bine calamitatea, cu toate plantele culcate la pământ, fără vreo șansă realistă să mai răspundă la vreo resuscitare! Poate doar dacă vin ”specialiștii” și bat pari în pământ să lege tulpinile leșinate... De noaptea minții! Ce urmează? Fericiți cei ce pot spune că și-au făcut socotelile, au tras linie pe plus și merg mai departe. Mulți merg mai departe din inerție, dar sunt și cei care vor renunța să mai ”scarmene” pământul. Nu mai au cu ce...
NICOLETA DRAGOMIR
Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro
3
12 Articolul ediţiei
De la 20 la 30 litri de lapte: cum au transformat roboții ferma familiei Tarniţă
În ferma de vaci pentru lapte a familiei Tarniţă, din Satu Nou, judeţul Bistriţa-Năsăud, mulsul robotizat cu Lely Astronaut A5 a crescut producţia medie de lapte pe cap de vacă de la 20 la 30 de litri în decurs de numai câteva luni. Pe lângă marele avantaj de a nu mai depinde de operatorii umani, care oricum sunt greu de găsit în prezent, automatizarea proceselor de exploatare a bovinelor în fermele familiale oferă şi alte beneficii majore, printre care monitorizarea şi controlul sănătăţii animalelor, precum şi un sistem de distribuţie personalizată a hranei. 15-31 august 2023
Articolul ediţiei 13
D
e profesie medic veterinar, Lucian Tarniţă a avut ambiţia de a-şi dezvolta propria afacere. Împreună cu soţia sa, Crina, la rândul său tehnician veterinar, a reuşit să-şi vadă împlinit acest vis. Iniţial, prin 2009, s-a ocupat cu îngrăşatul tăuraşilor, după care, în 2011, a achiziţionat de la DN Agrar un lot de 20 de viţele din rasa Holstein pentru producţia de lapte. La vaca de carne a renunţat definitiv imediat după apariţia primelor focare de Boala limbii albastre, care a dus la prăbuşirea preţurilor, afectând profitabilitatea afacerii. Din acel moment, s-a concentrat doar pe creşterea vacilor de lapte şi nu regretă această alegere. INVESTIŢII CU BANI EUROPENI Astăzi, familia Tarniţă exploatează un efectiv total de 135 de vaci, cu tineret cu tot, din care 68 la muls, în proporţie de 90% rasa Holstein. O parte din animale sunt ţinute pe păşune, iar cele aflate în producţie, pe stabulaţie liberă într-un grajd modern, inaugurat anul acesta, în februarie. Noul adăpost a fost ridicat având ca suport un proiect european în valoare de 1,35 milioane de euro, 30% din această sumă reprezentând propria contribuţie. Cel puţin pe hârtie aşa ar fi trebuit să se întâmple, căci în realitate a cheltuit mult mai mult. Investiţia includea, pe lângă construcţia efectivă a noului stabiliment, şi dotarea cu echipamentele
Mulsul robotizat nea scăpat de o mulţime de griji. În primul rând, nu mai depindem de oameni. (…) În plus, mulsul robotizat este mult mai igienic. LUCIAN TARNIŢĂ
Crescător de vaci de lapte în judeţul Bistriţa-Năsăud
un reportaj de
LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
necesare, precum şi achiziţia altor utilaje, printre care un tractor şi o remorcă tehnologică. Cel mai important, însă, este parteneriatul cu LELY, care a dus la automatizarea completă a operaţiunilor din fermă. ROBOȚII REVOLUŢIONEAZĂ INDUSTRIA LAPTELUI Cea mai mare provocare, spune Lucian, e lipsa forţei de muncă. De
aceea s-a şi orientat spre mulsul robotizat. Dacă înainte, în vechea locaţie, mulgea la bidon 42 de vaci şi înregistra o producţie medie zilnică pe cap de animal de 20 de litri, odată cu punerea în funcţiune a robotului Astronaut A5, cantitatea de lapte colectată, dar şi calitatea acestuia au crescut semnificativ. Astfel, acum a ajuns la o medie de 30 de litri de lapte. „Mulsul robotizat ne-a scăpat de o mulţime de griji. În primul rând, nu mai depindem de oameni. Avem un singur angajat, care merge cu tineretul şi vacile înţărcate pe păşune. În plus, mulsul robotizat este mult mai igienic. Astronaut A5 are un sistem - Pura - de dezinfectare cu abur fierbinte a manşoanelor după ... ››› 14
26 Actualitate
ROMOVIS VREA SĂ ADUCĂ MIORIȚA ÎN ERA GENOMICII
Oieritul tradițional, ca mod de viață în mediul rural, nu mai are garanția continuității dacă nu trece la următorul nivel:
E
al eficienței economice și al desfășurării activității pe baze științifice, cum este genomica.
ste ceea ce-și doresc crescătorii de oi și capre din Federația Romovis. Iar asta nu se poate face fără un parteneriat solid cu Cercetarea, dar mai ales cu instituțiile statului care reglementează acest sector și care chivernisesc banii cu care saltul s-ar putea face mult mai rapid.
SEMNAL DE ALARMĂ ÎN OIERIT Un nou pas în acest urcuș a fost făcut, la sfârșitul lunii iulie, la Sibiu, când Federația Romovis a pus pe hârtie măsurile pe care le consideră un sprijn real pentru ca oieritul și creșterea caprinelor în România să nu intre în declinul care paște sectorul. Scanează codul QR și vezi care este efectivul de ovine al României și de ce se tem oierii din Romovis! Oierii au avut alături la Sibiu câțiva reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Agriculturii, Agenției Naționale
15-31 august 2023
un articol de
OLIVIA FIRI mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
pentru Zootehnie și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Ce le-au propus membrii Romovis oficialilor statului? 5 SOLUȚII PENTRU CA OIERITUL SĂ IASĂ DIN IMPAS Prima țintă a Romovis este modificarea PNS pentru anul 2024, iar termenul limită pentru notificare la Comisia Europeană este 30 august a.c.
1.
Scanează-mă!
Accesează codul QR și urmărește fragmente din întâlnirea Romovis de la Sibiu, în format video!
Aici s-au discutat două propuneri care vizează condițiile pentru acordarea sprijinului cuplat pentru venit din zootehnie (SCVZ). Scanează codurile QR și află detalii despre cele două propuneri discutate la Sibiu: ◆ Pragul pentru subvenția APIA de 20 euro/cap să fie coborât la minim 60 de ovine în toată țara. Pavel Iovăneasă, reprezentant al oieritului montan, a cerut un nivel minim de 35-40 capete în zona de munte! Daniel Botănoiu, consilier pe probleme de agricultură în Cancelaria premierului Marcel Ciolacu, a confirmat că programul național strategic (PNS) poate fi modificat în fiecare an, ”dar este exact ca la o lege: nu mai mult de un sfert și nu în punctele esențiale. La propunerile pe care le-ați făcut dvs., care sunt pertinente, noi trebuie să avem niște situații foarte clare în spate, căci, vă imaginați, ca să treci de la 150 la 60, ... ››› 28
27
86 Protecția plantelor
Resturile vegetale, sabia cu 2 tăișuri din câmp! Rapița este o cultură valoroasă pentru fermieri, dar și o mare loterie. Puricii sunt primele insecte care amenință culturile nou înființate. Resturile vegetale și samulastra favorizează acești dăunători.
M
ulți fermieri seamănă rapița încă din a doua parte a lunii august, în speranța sosirii ploilor care să asigure un start bun culturii. Alții seamănă în prima parte a lunii septembrie, mizând pe condiții meteo mai bune în acea perioadă.
Sursa foto: iStock.com/ArtistGNDphotography
PURICII POT COMPROMITE RAPIȚA În perioada toamnei, rapița este „iubită” de multe specii de insecte dăunătoare. Dintre acestea, puricii de pământ sau denumirea sinonimă puricii negri și puricii cruciferelor pot să distrugă cultura aflată la început de drum! Perioada critică a rapiței față de atacul puricilor este de la răsărit (BBCH 10) până la faza de 3 frunze (BBCH 13). Dacă în perioada răsăririi plantelor de rapiță, temperaturile sunt ridicate și este secetă, atacul insectelor va fi și mai ridicat. Pe lângă condițiile meteo favorabile puricilor, dacă populația acestora dintr-o anumită solă este ridicată există un risc foarte mare ca plantele de rapiță să fie compromise și fermierul să fie
15-31 august 2023
un articol de
EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea
mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro
nevoit să semene din nou. Sigur că există și insecticide care pot fi aplicate în vegetație pentru combaterea puricilor rapiței, dar trebuie să știm momentul cât mai exact când trebuie aplicat tratamentul. Teoretic trebuie amplasate capcane Barber (de tip bol cu apă și săpun) în cultura de rapiță iar acestea trebuie verificate de 2-3 ori pe săptămână. O SINGURĂ SUBSTANȚĂ PENTRU TRATAMENTUL SEMINȚELOR! Cu toții știm că tratamentul semințelor înainte de semănat este esențial pentru a asigura o protecție a tinerelor plăntuțe împotriva atacului puricilor, așa că nu voi mai bate monedă pe acest subiect. Singura mențiune este că la ora actuală, în România, există doar o
singură substanță activă omologată pentru tratamentul semințelor de rapiță în vederea combaterii dăunătorilor (inclusiv puricii) care atacă aceste plante în prima perioadă de vegetație, ceea ce este prea puțin! În mod normal, ar fi trebuit să existe câteva substanțe active pentru tratamentul semințelor de rapiță, pe carte fermierii să le alterneze. Este regula de bază pentru prevenirea rezistenței dăunătorilor la insecticide. Sigur că, în cazul insectelor care au o generație pe an, cum este și cazul puricilor care atacă rapița, riscul de apariție a rezistenței la insecticide este scăzut, comparativ cu insectele care dezvoltă mai multe generații într-un an, dar acest risc nu este egal cu zero! Dacă ne uităm puțin la biologia puricilor negri ai verzei (Phyllotreta atra), putem vedea că aceștia iernează ca adult, sub resturile vegetale de plante rămase de la recoltare, sub frunzarul pădurilor sau livezilor, sub bulgării de pământ, în crăpăturile și stratul superficial al solului. Adulții hibernanți ... ››› 88
87
SOIURI NOI, PERSPECTIVE NOI. www.saaten-union.ro
GRÂU
KATARINA BARBA NOU PAPILLON CENTURION SU STINDARD NOU SU TARROCA NOU
ORZ
SU ELLEN SU LAURIELLE JAKUBUS HENRIETTE
TRITICALE
BILBOQUET
SECARĂ
TRAKTOR NOU
AMELIORĂM PENTRU VIITOR