nr. 8 din 1 martie 2023 - såptåmânal
15 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro
Un sprijin financiar corespunzåtor
anul XXVI, nr. 8/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef
De multe ori uitåm rolul esen¡ial al sectorului agroalimentar ¿i tindem så stabilim pentru producåtori condi¡ii care, dacå nu sunt sus¡inute de realitate ¿i de sprijin financiar corespunzåtor, nu vor face decât så ducå la reducerea produc¡iei agricole. Atunci ne vom abate chiar de la obiectivul primordial al Politicii Agricole Comune, de a asigura nu doar securitatea alimentarå în Uniunea Europeanå, ci ¿i så ofere produse de calitate accesibile tuturor categoriilor de consumatori europeni. Aståzi fermierii europeni au o sarcinå complexå. Pe lângå asigurarea unei produc¡ii menite så garanteze securitatea alimentarå, ei asigurå ¿i gestionarea durabilå a zonelor rurale. Prin tehnologiile aplicate contribuie la reducerea impactului de mediu, la atenuarea schimbårilor climatice, la cre¿terea biodiversitå¡ii ¿i, într-un cuvânt, la tranzi¡ia verde a agriculturii. Odatå ce produc¡ia agricolå a fost realizat cât mai durabil, revine comercian¡ilor sarcina så sus¡inå preluarea ¿i transferul acesteia. Ar fi util desigur ca oferta agricolå la export a României så se diversifice, så includå cât mai multe produse procesate, care ar putea contribui la echilibrarea balan¡ei comer¡ului agroalimentar. Dar noile orientåri ale Uniunii Europene privind reducerea impactului agriculturii asupra mediului ¿i climei aduc obliga¡ii ¿i standarde mai înalte de mediu, care nu vizeazå doar produc¡ia agroalimentarå, ci cu certitudine ¿i comer¡ul. În acest sens se propune dezvoltarea lan¡urilor scurte, care så conducå la reducerea amprentei de carbon, inclusiv pentru schimburile comerciale. Desigur, ¿i sectorul agricol trebuie så aibå în vedere reducerea amprentei de carbon ¿i cre¿terea eficien¡ei. Revenind la importan¡a României pentru produc¡ia ¿i comer¡ul cu cereale, trebuie subliniat cå România nu a oferit ¿i nu oferå doar cantitå¡i importante de cereale ¿i oleaginoase la export, dar a ¿i facilitat tranzitul unor mari cantitå¡i de cereale ¿i oleaginoase ale fermierilor ucraineni cåtre Uniunea Europeanå ¿i cåtre ter¡e ¡åri. În lipsa unui flux comercial constant, fermierii ucraineni nu ar fi reu¿it så-¿i valorifice produc¡ia ¿i så-¿i continue activitatea, contribuind la asigurarea securitå¡ii alimentare la nivel mondial. Dar importurile ¿i tranzitul unor cantitå¡i importante de cereale ¿i produse oleaginoase din Ucraina au avut ¿i efecte colaterale asupra producåtorilor români ¿i a comer¡ului agroalimentar din România. Aceste efecte vor trebui compensate. Achim IRIMESCU
Profitul Agricol 8/2023
Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
3
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Petre Daea sus¡ine cå nu sunt probleme juridice cu PNS
6
BASF reia concursul “Pove¿ti cu vinuri române¿ti”
8
Biden: Putin a încercat så înfometeze lumea
12
7
Agricultura imaginatå de Comisie, dezbåtutå la Copa-Cogeca
10
Ucraina vrea noi porturi în culoar
12
7
Carmen Avram: E un moment bun pentru egalizarea subven¡iilor în UE 11
Pre]uri [i pie]e
Så låsåm puii så creascå mai încet!
42
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Ma[ini & utilaje
Se prelungesc cu un an avantajele comerciale acordate Ucrainei Grâul continuå så se ieftineascå. Cât va dura?
14
Rusia: Americanii pariazå pe un record la floarea-soarelui
16
Tot mai multå rapi¡å
18
Culturi vegetale
Congresul Forumului APPR, sub semnul unui PNS acceptabil
28
Wuxal Microplant pachet nutritiv pentru cereale
30 32
Rezerva de apå în stratul 0-100 cm la data de 27 februarie
20
Noutå¡i Agrii pentru 2023
Andreas Telehuz trece la no-till
21
Capartis rezolvå toate problemele la oleaginoase ¿i plante tehnice
Imazamox, substan¡a minune din panoplia BASF Oferta SCDA Turda pentru primåvara 2023 Fungicidul Xilon - o inova¡ie împotriva Sclerotinia spp. la soia Semin¡ele tratate cu neonicotinoide se vor putea utiliza în campania de primåvarå
22
24
26
27
43
BKT - de la biciclete la vânzåri de 2 miliarde de dolari
46
33
Consumuri reduse ¿i productivitate sporitå cu JCB 532-60 48
Fertilizantul Pannon Starter: start rapid ¿i dezvoltare optimå
34
Agri Trade Summit, cu plusuri ¿i minusuri
36
Ucraina face praf agricultura din zona Moldovei
Douåzeci de ani de tractoare Claas la Le Mans
Opinii Programul PAC 2023-2027
49
Despre legalitatea documentului de pozi¡ie trimis spre aprobare 38 cåtre Comisia Europeanå
Cre[terea animalelor
Hobby
Legea Porcului va ajuta la eradicarea PPA
Babele... ¿i vânåtoarea 40
53
EVENIMENTELE
S|PT|MÂNII Petre Daea sus]ine c\ nu sunt probleme juridice cu PNS Ministrul Agriculturii neagå informa¡iile vehiculate “pe surse” de publica¡ia Capital.ro, conform cårora ar fi convocat o ¿edin¡å de urgen¡å la Ministerul Agriculturii, pentru discutarea unor aspecte de legalitate a PNS.
“
Sunt pove¿ti. E un cetå¡ean (ªtefan Gheorghi¡å - n.r.) care confundå multe lucruri, cå n-ar fi fost bine cum l-am aprobat. Pove¿ti! Sunt copilårii. Eu nu fac gre¿eli. Nici juridice, nici tehnice. Doamne fere¿te! Nu sunt ¿i nu vor fi probleme! Planul e aprobat de Comisie, e literå de lege!”. Daea admite cå a avut o ¿edin¡å de cinci ore cu o delega¡ie a Comisiei (DG Agri), conduså de directorul adjunct Mihail Dumitru, dar aspectele discutate nu au vizat legalitatea PNS, ci anumite probleme de aplicare. “L-am avut asearå (23 februarie - n. red.), la minister, pe directorul general adjunct al DG Agri, Mihail Dumitru, ¿i cu încå o persoanå de la Comisie. Am discutat probleme tehnice, de implementare, fiindcå sunt multe chestiuni. Am stat vreo cinci ore så le dezbatem. Am cerut låmuriri vizavi de situa¡ii care nu sunt u¿or de implementat. Sunt multe condi¡ii de respectat ¿i nu e de joacå, fiindcå se pot pierde bani. Dar a¿a este ¿i în celelalte state membre”. Ministerul insistå cå nu existå probleme de interpretare a PNS, în niciun 6
caz juridice. Cå, în general, nu sunt probleme legate de modul în care a fost întocmit ¿i aprobat PNS. “Dar, ca så punem lucrurile în mi¿care, avem nevoie de ordine de ministru în implementarea Planului. Pentru asta, am plecat la cinci diminea¡a de acaså ¿i am revenit cu o jumåtate de orå în urmå (discu¡ia cu ministrul s-a purtat în jurul orei 20.40 - n.r.). Mâine o luåm de la capåt. Pentru cå luni vreau så trimitem la Monitor ordinul cu normele de aplicare. Pentru cå la 1 martie începe depunerea cererilor de platå ¿i oamenii trebuie så aibå modelul de completare”. Dacå vor exista probleme cu aplicarea PNS, existå ¿i varianta modificårii pe parcurs. “Spre deosebire de PNDR, acest Plan poate fi modificat în fiecare an. O datå pe an, cu aprobarea Comisiei. ªi încå trei, deci opt cu totul. Dacå, dupå implementare, vom vedea cå unele lu-
cruri nu merg cum ar trebui, vom modifica PNS. E ca proiectul unei case. În timpul execu¡iei pot apårea probleme care så te determine så modifici solu¡iile tehnice”. Secretarii de stat Costin Telehuz ¿i Sorin Moise neagå, la rândul lor, veridicitatea informa¡iei vehiculate de Capital. Moise confirmå faptul cå discu¡iile purtate la minister s-au centrat pe procesul de implementare ¿i respinge, la rândul såu, validitatea argumentelor invocate de fermierul ªtefan Gheorghi¡å. “Nu sunt jurist, dar sunt convins cå actul normativ nu ar fi primit toate avizele necesare, de la speciali¿ti, dacå ar fi existat probleme”. Pe de altå parte, secretarul general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, confirmå cå ministrul Daea a anulat o întâlnire cu el, pentru a participa la o ¿edin¡å de urgen¡å, la minister. Pesonen ¿i Mihail Dumitru s-au aflat joi la Bucure¿ti, pentru a participa la Congresul Forumului APPR. Într-o serie de articole publicate în Profitul Agricol ¿i Capital, fermierul bråilean ªtefan Gheorghi¡å, doctor în ¿tiin¡e agronomice, semnaleazå o serie de probleme de legalitate a PNS, începând cu faptul cå acesta ar fi trebuit aprobat prin ordonan¡å de urgen¡å (ulterior lege, pentru a fi trecut prin Parlament) ¿i nu prin hotårâre de guvern. Gheorghi¡å nu a primit, pânå acum, o negare scriså ¿i argumentatå a veridicitå¡ii afirma¡iilor sale.
Robert VERESS Profitul Agricol 8/2023
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Se prelungesc cu un an avantajele comerciale acordate Ucrainei Comisia Europeanå a propus prelungirea cu un an a suspendårii taxelor la import, a contingentelor ¿i a måsurilor de apårare comercialå aplicabile exporturilor ucrainene. Principalul obiectiv al måsurilor comerciale autonome este de a sprijini Ucraina, fårå a pierde din vedere interesele industriei UE. În acest scop ¿i ¡inând seama de cre¿terea semnificativå, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, måsurile comerciale autonome prelungite con¡in un mecanism de salvgardare accelerat pentru a proteja pia¡a Uniunii, dacå este necesar. Propunerea va fi examinatå de Parlamentul European ¿i de Consiliul Uniunii Europene în vederea asigurårii unei tranzi¡ii fårå probleme de la regimul ac-
tual al måsurilor comerciale autonome la noul regim. Vå reamintim, acordate pe 4 iunie 2022, måsurile comerciale autonome au avut un efect pozitiv asupra comer¡ului Ucrainei cu UE. Împreunå cu culoarele de solidaritate, au permis ca fluxurile comerciale din Ucraina cåtre UE så råmânå stabile în pofida perturbårilor cauzate de råzboi. Având un caracter unilateral ¿i temporar, måsurile comerciale extind domeniul de aplicare al liberalizårii tarifare în cadrul zonei de liber schimb UE-Ucraina prin suspendarea tuturor taxelor ¿i contingentelor restante, precum ¿i a taxelor legate de måsurile antidumping ¿i de salvgardare aplicate importurilor ucrainene.
Grâul continu\ s\ se ieftineasc\. Cât va dura? Luni, 27 februarie, când revista pleca spre tipar, cota¡ia grâului la bursa de la Chicago continua så scadå. Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, este a¿teptatå så anun¡e exporturi-record în a doua jumåtate a sezonului, în timp ce Ucraina vrea så prelungeascå acordul privind exporturile de cereale din Marea Neagrå pentru un an. Traderii a¿teaptå så vadå dacå va fi extins acordul privind exporturile de cereale din Marea Neagrå, ceea ce va permite exportul de cereale din Ucraina. Acest acord, care a crescut concuren¡a în rândul furnizorilor de grâu ¿i Profitul Agricol 8/2023
porumb, expirå în luna martie. Procesul de negociere pentru extinderea acordului a început deja. Existå sentimentul pe pia¡å cå acordul va fi prelungit, în condi¡iile în care China este cel mai mare importator de cereale care utilizeazå acest canal. Pe de altå parte, cota¡iile la soia boabe ¿i porumb nu au înregistrat modificåri semnificative, fiind sus¡inute de îngrijorårile privind pagubele provocate de secetå culturilor din Argentina.
Marilena R|DUCU
La Paris s-a deschis Salonul Interna¡ional de Agriculturå De pe 25 februarie pânå pe 5 martie, la Paris se organizeazå SIA, Salonul Interna¡ional de Agriculturå. De¿i loca¡ia este una cu un nume plin de rezonan¡å, Porte de Versailles, nu are decât o legåturå de nume cu palatul regilor Fran¡ei. Pentru lumea întreagå, SIA este o expozi¡ie mai mult a politicienilor ¿i publicului larg decât una a speciali¿tilor. Anul aceasta la deschidere a participat ¿i pre¿edintele Emmanuel Macron. Zilele viitoare expozi¡ia va fi vizitatå ¿i de o delega¡ia a Forumului APPR. 20 de ani de prezen¡å Maschio în România Un eveniment impresionant a avut loc pe 24 februarie la Chi¿ineu Cri¿, în jud. Arad, la fabrica Maschio Gaspardo. Covor ro¿u, câteva sute de invita¡i, fermieri, autoritå¡i, ambasadori ¿i europarlamentari au ¡inut så serbeze alåturi de Andreea ¿i Mirco Maschio 20 de ani de la deschiderea fabricii de utilaje. Despre cum a fost acolo, vom reveni cu un fotoreportaj. 141,58 milioane de lei pentru motorina utilizatå în trimestrul IV din 2022 Ministerul Agriculturii plåte¿te zilele acestea ajutorul de stat pentru motorina utilizatå în agriculturå în trimestrul IV al anului trecut (1 octombrie - 31 decembrie 2022). Suma alocatå: 141,58 milioane de lei. Sectorul vegetal va primi 121.669.112 lei; zootehnia - 17.312.161 lei; iar îmbunåtå¡irile funciare - 1.595.020,267 lei. Petre Daea: pre¡urile vor scådea “Pre¡urile se vor lini¿ti, pia¡a s-a lini¿tit ¿i vom vedea în continuare o stabilitate a pre¡urilor, la unele produse chiar o scådere a pre¡urilor de consum, în mod deosebit la cele care apar acum. O så vede¡i ¿i în pia¡å o ofertå, zic eu, generoaså”, a declarat ministrul, vorbind så-l audå gospodinele de acum pentru în toamnå. 7
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Agricultura imaginat\ de Comisie, dezb\tut\ la Copa-Cogeca Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a fost prezentå, la jumåtatea lunii februarie, la întâlnirile Prezidiilor Cogeca ¿i Copa, desfå¿urate la Bruxelles. Au fost acolo Maria Cristina Gåman ¿i Florentin Bercu din partea UNCSV, Marius Micu din partea Pro Agro, Alina Cre¡u ¿i Diana Mandache din partea Forumului APPR ¿i, online, Liliana Piron din partea LAPAR.
S-au discutat cele mai recente documente ale Comisiei Europene privitoare la revizuirea legisla¡iei privind bunåstarea animalelor, derogarea de la utilizarea neonicotinoidelor, directiva privind emisiile industriale, revizuirea politicii de promovare a UE, comer¡ul interna¡ional ¿i situa¡ia pie¡ei, propunere de regulament pentru ambalaje ¿i de¿eurile de ambalaje, ultimele informa¡ii privind punerea în aplicare a PAC, tranzi¡ia din RICA în RIDA ¿i propunerea de Regulament SUR, de utilizare durabilå a pesticidelor.
Valdis Dombrovskis, vicepre¿edinte executiv al Comisiei Europene ¿i Comisarul pentru comer¡, a încercat så punå într-o luminå favorabilå provocårile pentru agriculturå transmise de Comisie. A început prin a aråta cå UE este o superputere în care sectorul alimentar constituie un element esen¡ial. Uniunea este cel mai mare exportator de produse agroalimentare, exporturile având o valoare de 190 miliarde de euro, conform unei statistici din ianuarie 2022. 10
Pentru a men¡ine competitivitatea sectorului agricol, Uniunea are nevoie de parteneriate comerciale, acces la materii prime ¿i factori de produc¡ie. De asemenea, trebuie så stabileascå o serie de noi acorduri, mai ales cu Noua Zeelandå, Chile, Mexic, India, Indonezia, Mercosur ¿i Australia. Pentru cå, este adevårat, importåm materie primå necesarå pentru produc¡ia noastrå agricolå, dar exportåm produse cu valoare adåugatå mai mare. Invitat, comisarul pentru agriculturå Janusz Wojciechowski a vorbit despre bugetul PAC dupå 2027. “Problema principalå cu care ne confruntåm este bugetul PAC, definit ¿i adoptat în 2020, la începutul crizei COVID-19 ¿i înainte de izbucnirea conflictului armat în Ucraina, care este mult prea mic. Trebuie så începem campania pentru ca acesta så fie majorat.”
Florentin Bercu, director executiv al UNCSV, a subliniat necesitatea continuårii acordårii derogårilor la neonicotinoide pânå vom avea acces la inova¡ie, prin tehnici de ameliorare moderne pentru a avea plante cu toleran¡å mai mare la atacul de boli ¿i dåunåtori ¿i cu un consum mai scåzut de apå. Alina Cre¡u, directorul executiv al Forumului APPR, crede cå ar trebui ca în toate documentele Copa-Cogeca så se regåseascå o exprimare comunå despre cât de gravå este decizia
CJUE cu privire la neonicotinoide. În cazul ¡årii noastre sunt impactate porumbul ¿i floareasoarelui, iar la porumb avem o situa¡ie specialå. Aici avem un dåunåtor, Tanymecus dilaticollis, pentru care nu existå alternative în acest moment, companiile ¿i organiza¡iile fåcând numeroase cercetåri ¿i negåsind solu¡ii. Din fericire, ni s-a acordat derogare pentru culturile de primåvarå, iar situa¡ia este sub control. Råspunsul comisarului pentru comer¡ Valdis Dombrovskis a fost tran¿ant. Uniunea trebuie så continue så sprijine Ucraina. “Existå douå seturi de ini¡iative pentru a sprijini pie¡ele agricole- coridoarele de solidaritate ¿i liberalizarea comer¡ului. Trebuie så vedem care sunt blocajele ¿i cum putem så asiguråm o capacitate mai bunå de export. Cu toate cå vom continua måsurile de comer¡ preferen¡ial cu Ucraina, dorim så avem clauze de salvgardare pentru cele mai sensibile produse agricole, cum ar fi car nea de pasåre, ouåle ¿i cerealele.” Comisarul Wojciechowski a luat act de cerin¡ele delega¡iei române în legåturå cu Ucraina ¿i a declarat cå autoritå¡ile europene doresc så rezolve aceastå situa¡ie prin activarea Mecanismului privind Fondul de Crizå din PAC. Din påcate, rezerva este foarte micå pentru provocårile cu care ne confruntåm - 500 milioane de euro.
Arin DORNEANU Profitul Agricol 8/2023
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
Carmen Avram> E un moment bun pentru egalizarea subven]iilor în UE Eurodeputatul PSD Carmen Avram anun¡å o posibilå schimbare de raporturi de for¡e în Parlamentul European ¿i posibil chiar ¿i în Consiliu. Deocamdatå, Parlamentul a votat amendamentul såu referitor la convergen¡å.
“
Începe så se contureze o apropiere, o alian¡å între ¡åri est ¿i central europene. Este o alian¡å de conjuncturå, pe care am våzut-o atât în Parlament, cât ¿i în Consiliu. Nu ¿tim cât va func¡iona, dar trebuie så ne folosim de ea pentru a cere convergen¡a, egalizarea subven¡iilor. În ultimii peste trei ani, ori de câte ori am deschis subiectul eu ¿i colegi din ¡årile baltice, am fost ignora¡i, era un dialog al surzilor. Dintr-odatå, acum câteva såptåmâni, pe nea¿teptate, am primit råspuns pozitiv la întrebarea mea de la comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski. Ulterior, amendamentul pe care l-am depus în aceastå direc¡ie, a egalizårii subven¡iilor, a fost votat nu doar în Comisia pentru Agriculturå, ci a trecut ¿i de plenul Parlamentului European. Este o victorie de etapå ¿i trebuie så profitåm de conjunctura de care am vorbit, pentru a for¡a un vot politic al Consiliului European”. Avram a vorbit, la Congresul Forumului APPR, ¿i de alte legi importante pentru Agriculturå, dezbåtute în prezent de Parlamentul European. Astfel, soarta Regulamentului privind Utilizarea Sustenabilå a Pesticidelor (SUR), care va înlocui Directiva privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUD), este necunoscutå. Profitul Agricol 8/2023
“Existå diferen¡e foarte mari de abordare, cu o paletå foarte largå de opinii, de la europarlamentari care se împotrivesc categoric oricåror schimbåri ¿i reduceri la cei care vor schimbåri radicale - unii probabil ar vota inclusiv eliminarea completå a pesticidelor, fårå så le pese de consecin¡e. Diferen¡ele de opinii sunt inclusiv în interiorul acelora¿i grupuri politice. Niciun grup nu ¿tie pe câte voturi se poate baza”.
Se dau lupte politice ¿i pentru soarta vacilor “Altå provocare este directiva privind emisiile industriale. Încercåm scoaterea vitelor din categoria marilor poluatori, dar îndârjirea unora este foarte mare. Dacå nu vom reu¿i, vor urma poveri administrative mai mari,
costuri mai mari, scåderi de produc¡ie inclusiv în sectorul vegetal”. Nici soarta terenurilor agricole din Lunca Dunårii nu mai este sigurå. “Regulamentul referitor la restaurarea naturii derivå din Strategia pentru Biodiversitate. Dacå e adoptat în forma propuså, vor fi afectate ¡årile care au transformat zone ¿i terenuri cu alte destina¡ii în suprafe¡e agricole. Un exemplu de la noi ar fi Lunca Dunårii. Am depus amendamente prin care cer ca agricultura så fie scoaså din acest regulament”. Carmen Avram a încheiat cu o veste bunå. “Existå estimåri cå bugetul PAC cå ar putea scådea cu 30% din valoare pânå în 2027. S-a decis ca, la finalul anului viitor, bugetul PAC så fie ajustat”.
Robert VERESS
11
Pre]uri [i pie]e
Rusia> Americanii pariaz\ pe un record la floarea-soarelui Principalii produc\tori de floarea-soarelui. Total> 51 mil. tone
Pentru sezonul 2022/23 produc¡ia Rusiei de floarea-soarelui este estimatå la 16 milioane tone, un record de produc¡ie. Randamentul este prognozat la 1,78 tone/hectar, mai mare cu 10% fa¡å de anul trecut. Estimårile apar¡in Departamentului Agriculturii SUA ¿i exclud prognozele din Crimeea. Interesant este cå USDA crede cå Rusia va cultiva cu floare cam 9 milioane de hectare, mai pu¡in cu 6% fa¡å de anul trecut.
La nivel mondial, produc¡ia de semin¡e de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2022/23 este prognozatå de USDA la 51 milioane tone, în scådere cu 6 milioane tone decât în anul de comercializare 2021/22. Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 54 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), UE (12 milioane tone, mai 16
mult cu 1 mil. de tone) ¿i Ucraina (11 milioane tone). Cel mai mare exportator de semin¡e de floarea-soarelui råmâne Ucraina, cu 2,6 milioane tone. La importatori avem UE, cu 3 milioane tone, ¿i Turcia, cu 1,2 milioane tone. Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 5 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. Ucraina de¡ine cele mai mari stocuri - aproape 2 milioane tone.
ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 22,3 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut.
ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,6 milioane tone);
Turcia (1,1 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone); Rusia (4 mil. tone); Turcia (2,34 mil. tone); Ucraina (1 mil. tone).
Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20,5 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.
ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4,6 milioane tone); Ucraina (4,3 milioane tone); Argentina (1,6 milioane tone); Turcia (1,2 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (5,5 milioane tone); Rusia (2,4 milioane tone); Ucraina (1,3 milioane tone).
Marilena R|DUCU Profitul Agricol 8/2023
CULTURI
VEGETALE
Rezerva de ap\ în stratul 0-100 cm la data de 27 februarie Daniel ALEXANDRU
[ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Precipita¡iile înregistrate în ultima decadå a lunii februarie au refåcut rezerva de umiditate în stratul superficial al solului. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice la nivel de ¡arå, pentru intervalul 1-26 februarie se prezintå astfel: Oltenia 4,2-30,3 l/mp (Drågå¿ani), Banat 11,5-71,6 l/mp (Caransebe¿), Cri¿ana 22,3-88,9 l/mp (ªtei), 20
Muntenia 0-15 l/mp (Curtea de Arge¿), Moldova 2,3-33,5 l/mp (Tg. Neam¡), Transilvania 0-59,3 l/mp (Deva), Maramure¿ 38,4-74,7 l/mp (Baia Mare), Dobrogea 0,5-6,3 l/mp (Adamclisi). La data de 27 februarie 2023, în cultura grâului de toamnå, aprovizionarea cu apå a solului pe adâncimea 0-100 cm se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Transilvania, Maramure¿, Cri¿ana, Banat ¿i
Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse din Muntenia, local estul, nord-vestul, centrul ¿i sud-vestul Moldovei. Se înregistreazå valori scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå), în Dobrogea, local vestul, centrul, estul, sudul, nordul, nord-estul ¿i sud-estul Moldovei, estul, sud-estul, sudul, izolat nordul Munteniei. Pe profilul de sol 0-100 cm se men¡in în continuare deficite de umiditate în sol îndeosebi în sud-estul ¿i estul ¡årii. Profitul Agricol 8/2023
CULTURI VEGETALE
Andreas Telehuz trece la no-till Andreas Telehuz (¿i fratele Costin, când nu e secretar de stat) lucreazå 650 de ha la Mårcule¿ti, comunå apropiatå de Slobozia. Având un sol u¿or ¿i, mai nou, beneficiind de iriga¡ii, lucrårile minime ¿i apoi cele conservative s-au impus de la sine.
“
Deocamdatå, pentru culturile de primåvarå, în spe¡å pentru porumb, facem strip-till. Iar pentru grâu, rapi¡å ¿i soia anul acesta am trecut la no-till”, spune Andreas Telehuz. Soia cultivatå no-till a recoltat-o deja ¿i este foarte mul¡umit de produc¡ie. A fåcut între 3.800 ¿i 5.400 kg/ha, în func¡ie de soi ¿i de condi¡ii de semånat. ªi la rapi¡å, unde nu a gråbit semånatul, a fåcut produc¡ii mai mari. A experimentat semånatul rapid, pentru a vedea dacå poate så ducå noua semånåtoare de 155.000 de euro. A calculat cå banii pentru semånåtoare îi recupereazå în maxim trei ani. 50.000 de euro din valoarea fostei semånåtori, apoi economise¿te prin mai pu¡inå uzurå la tractor, înjumåtå¡irea consumului de motorinå ¿i a orelor de lucru/mecanizator. ªi grâul semånat în toamnå dupå porumbul care a dat produc¡ii de 13-15 t/ha aratå acum foarte bine. “E mai rar pe urmele combinei, unde a råmas brazda. Dar combina cea nouå va toca resturile ¿i nu vom mai avea aceste probleme”. Din punctul de vedere al costurilor, no-till se dovede¿te mai avantajos ca minimum-till. Ob¡ine economii ¿i la fertilizare, reducând norma de complexe. Pe de altå parte, o eventualå interzicere a glifosatului i-ar da båtåi de cap, chiar dacå admite cå existå alternative. “Dacå nu vrei så intri cu disc, Tiger Profitul Agricol 8/2023
sau plug, dacå buruienile sunt suficient de înalte po¡i så le toci. E o solu¡ie pe care nu prea o agreåm, fiindcå e consumatoare de motorinå ¿i pentru cå tasezi terenul. Preferåm glifosatul. Dacå se va scoate glifosatul, probabil vom combina prelucrarea mecanicå cu erbicidarea. Oricum, gra¡ie glifosatului, am reu¿it så diminuåm foarte mult rezerva de buruieni. Iar fiindcå nu întoarcem brazda, nici nu mai aducem semin¡ele spre suprafa¡å”. A observat o cre¿tere a activitå¡ii râmelor de când a renun¡at la lucrårile de adâncime. “Am fåcut trei ani de minimum-till. Probabil, vom trece cu totul la no-till în final, înså, deocamdatå, pentru confortul mental, facem trecerea cu strip-till la porumb. Nu facem benzile toamna, nu are rost så for¡åm, fiindcå solul ne permite så le realizåm primåvara. Dacå le-am face toamna ¿i am avea vânt peste iarnå, cum se întâmplå, de regulå, în Bårågan, sunt ¿anse så nici nu se mai cunoascå strip-urile în primåvarå”. Anticipeazå cå va face trecerea peste câ¡iva ani la no-till ¿i în cazul porumbului, dupå achizi¡ia unei semånåtori directe adevårate pentru prå¿itoare.
În opinia lui Andreas Telehuz, avantajele culturilor secundare sunt certe. Se discutå cå o culturå secundarå consumå apa din sol. În varå, dacå semeni o culturå de acoperire ¿i ajunge la un metru înål¡ime probabil cå va consuma serios. Pe de altå parte, protejeazå de eroziunea solarå ¿i eolianå. O parte din apa aceea oricum o pierdeai. Ai de câ¿tigat o structurå mult mai bunå a solului, o fertilitate naturalå crescutå. Celor care folosesc scarificarea, Andreas Telehuz le recomandå så nu coboare mai jos de 40-42 de cm. “În anul 2009, când am accesat primele fonduri europene, era curentul cu scarificarea. Am achizi¡ionat scarificator, l-am folosit, am constatat cå era o diferen¡å la rapi¡å, în favoarea scarificårii, fa¡å de plug. Am scarificat toatå suprafa¡a, de mai multe ori, în decurs de 12 ani. Adâncimea maximå de scarificare a fost 42 de cm, pentru cå nu are sens så cobori mai mult, dacå harpanul e la 30 cm. Scarificarea la 50 cm î¡i va aduce doar un consum dublu de motorinå”.
Robert VERESS
21
OPINIE euro în 5 ani. Nu pot spune cu certitudine dacå existå sau nu acest mandat, dar sursele contactate nu au putut certifica existen¡a lui. ªi a¿a mai apar câteva aspecte, în sensul cå acest mandat are un circuit foarte exact. El este redactat ¿i întocmit de ministerul ini¡iator, în cazul nostru al Agriculturii, este avizat de ministrul de Externe ¿i cel pentru Afaceri Europene, iar la final, aprobat de cåtre prim-ministru. Doar cå aceastå procedurå nu este publicå. În schimb, Guvernul are ¿i el obliga¡iile lui ¿i astfel acest mandat general ar fi trebuit så ajungå în Parlament (conform L373/2013 art. 7), alåturi de o informare semestrialå asupra problemelor mai serioase discutate cu Uniunea Europeanå. Doar cå, ¿i în Parlament, nimeni din-
F
tre cei cu care am stat de vorbå nu î¿i aduce aminte så fi existat astfel de momente. Crede¡i cå vreun membru al Comisiilor de Agriculturå de la Senat sau Camera Deputa¡ilor ar fi uitat o dezbatere pe PNS? Din contrå, pentru fiecare dintre partide discu¡ia ar fi suscitat un real interes, direct ¿i indirect.
Ca o concluzie, pânå la acest moment al prezentårii, se pare (råmânând a fi verificat de autoritå¡ile competente) cå MADR a pregåtit un proiect de PNS pe care l-au trimis la Bruxelles fårå a avea aprobårile legale (a¿a cum cred cå ar fi trebuit). Spre compara¡ie, Programul Na¡ional de Rezilien¡å ¿i Redresare (PNRR)
respectå cu stricte¡e procedura de aprobare na¡ionalå. Draftul de proiect a fost pus în dezbatere publicå, iar dupå aprobarea de cåtre Comisia Europeanå, pentru implementarea programului s-a adoptat OUG nr, 3/2022. Revenind la PNS-ul pentru agriculturå, intitulat oficial Programul PAC 2023-2027, realizat de MADR ¿i care a parcurs un simulacru de consultåri cu mediul asociativ, în care acestuia i se trimiteau materialele azi, oricum inutile, fiindcå mari schimbåri nu au fost acceptate, singurii care au de plåtit un pre¡ pentru asta sunt fermierii, care acum vor avea ¿i emo¡iile existen¡ei acestor foarte probabile nereguli legislative atât la adoptarea programului premergåtor trimiterii la Comisie, cât ¿i implementårii lui ulterioare.
Ce cred cå trebuie ¿i poate fi fåcut În situa¡ia actualå, opinia mea este cå sunt destule argumente care så confirme opinia cå au existat încålcåri ale legii, iar o procedurå de contencios administrativ va exista în mod cert tocmai ca to¡i cei implica¡i în aceste probleme så în¡eleagå cå legea trebuie respectatå ¿i aplicatå. Ceea ce ar fi bine så se întâmple, asta ca så nu fim în posibila situa¡ie în care peste 2 ani fermierii så fie pu¿i så aducå banii de acaså, este ca acum toate autoritå¡ile implicate så se a¿eze la maså, så lase orgoliile deoparte ¿i så caute solu¡ii pentru rezolvarea problemei. ¥mi permit så sugerez câteva solu¡ii posibile ¿i de bun-sim¡ în acest caz ¿i a¿ avea în vedere urmåtoarele: - Abrogarea de urgen¡å a HG 1570 ¿i 1571, ambele din 2022, ¿i adoptarea a douå OUG cu acela¿i con¡inut adaptat la situa¡ia de acum. Astfel se va respecta Constitu¡ia ¿i se va reconstitui controlul parlamentar. Nu în ultimul 50
rând, fermierii trebuie ca începând cu 1 martie så poatå depune cererile de platå.
de aceste aspecte, demnitari ¿i func¡ionari, ¿i så fie îndepårta¡i din func¡ie cât mai urgent;
- Dezbaterea de urgen¡å în Parlament a programului PAC 2023-2027 ¿i aprobarea OUG privind implementarea acestuia. Acest lucru ar aråta aprobarea celui mai înalt for al ¡åri ¿i ar ¿terge mare parte din prostiile existente.
- Så se elaboreze de urgen¡å modificåri la toate prevederile legale necesare ca pe viitor så nu se mai poatå repeta astfel de situa¡ii;
- Prim-ministrul så dispunå o anchetå a corpului de control la MADR, toate ministerele avizatoare ¿i la Secretariatul General al Guvernului pentru a identifica urmåtoarele posibile fapte: a. Cum a fost posibil så nu se sesizeze ilegalitatea actelor emise; b. Så se verifice dacå au fost inten¡ii din partea demnitarilor pentru a se adopta astfel de fapte ¿i ce presiuni s-au fåcut asupra func¡ionarilor pentru a se încålca legea; c. Så se identifice to¡i cei vinova¡i
- Så se analizeze ¿i eventualele implica¡ii penale din aceastå situa¡ie - am câteva sugestii dacå se considerå necesare. Totu¿i, douå întrebåri nu îmi dau pace ¿i må gândesc oare aceste lucruri s-au întâmplat fiindcå, pe de-o parte, nu s-a dorit ca Parlamentul så participe la modul de alocare a fondurilor ¿i, în al doilea rând, oare så se fi încercat ¿i compromiterea prim-ministrului? Dar, ca o concluzie finalå, så nu uitåm de Constitu¡ie, care la art. 1 pct. 5 spune cå “În România, respectarea Constitu¡iei, a suprema¡iei sale ¿i a legilor este obligatorie.” În rest, numai de bine. Profitul Agricol 8/2023
LOCURI DE MUNC|
MAISADOUR SEMENCES ROMANIA
Sunflower Trials seeds Production Lead Full time, Belciugatele, jud. Cålåra¿i, Departament Cercetare, Experien¡å minimå 2 ani, Englezå Candidatul ideal> - Hard skills - Agronomy;
- People management; - Plant breeding; - Project management - Analytics Soft skills; - Team spirit and collaboration; - Continuous improvement willigness; - Curiosity; - Critical sense and rigor execution; - Driving licence, cat. B.
Descrierea jobului, responsabilit\]i [i beneficii> - Provide trials seeds in quantity, quality and delivery time to R&D team;
- Manage trials seeds production plan in coordination with sunflower team request in winter and in summer; - Build retention strategy of trials seeds hybrids, in order to guarantee the good management of the stocks (physical and computer traceability of the batches) and batches validation; - Collabore actively with RD center manager to ensure full aligment on planning, safety and budget; - Lead or participate to cross-functional projects within the organisation & scientific community; - Manage operationnal local team by contributing to people development; - Apply and enforce health, safety, environment and compliance guidelines; - Participate actively to all operationnal activities in Belciugatele center. Profitul Agricol 8/2023
Alexandru Bucoveanu +40.756.165.226 bucoveanu@maisadour.com
51