nr. 6 din 15 februarie 2023 - såptåmânal
15 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 6/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef
O chichi¡å avocå¡eascå. Chiar a¿a?
Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori
Må tot gândesc ¿i råzgândesc cum så vå povestesc ce se întâmplå zilele acestea în paralel cu via¡a politicå de Dâmbovi¡a. Din col¡ul lui de cârcota¿, ªtefan Gheorghi¡å, fermier din Bråila, observå un detaliu intrigant. Expresia lui: “PNS-ul a fost adoptat prin HG (Hotårâre de Guvern), nu prin Ordonan¡å, cum era normal. ªi cum era obligatoriu din punct de vedere legal.” Omul nu ghice¿te în cafea. Anul trecut s-a oprit din orice pre¡ de câteva såptåmâni ¿i a redactat un amplu material pro neonicotinoide. Cum nu avea la dispozi¡ie nici laboratoare, nici cercetåtori, a luat la puricat, pe internet, studiile care ståteau la baza deciziei EFSA. Le-a parcurs ¿i a descoperit cå multe contraziceau chiar concluzia care li se atribuia. ªi acum a aprofundat, a consultat avoca¡i ¿i a redactat o lungå scrisoare în care a cuprins aspectele juridice legate de aprobarea PNS. Este, cel pu¡in deocamdatå, un act de sertar, care circulå doar între ini¡ia¡i. Ce conteazå cum este adoptat PNS-ul, cât timp este adoptat? Din afarå poate pårea o simplå chichi¡å juridicå. Dar au fost pe lumea asta ¿i procese mari care s-au terminat prost din cauza unei chichi¡e avocå¡e¿ti. Pentru agricultura de la noi, så se termine prost înseamnå, în cazul PNS, så se lase cu consecin¡e financiare.
redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP
A¿a, pe scurt, doar ca så vå face¡i o impresie, celålalt plan esen¡ial al României, PNRR-ul, a fost adoptat prin Ordonan¡å de Urgen¡å, supuså, cum e normal, aprobårii în Parlament. De ce PNS-ul nu a urmat aceea¿i cale fireascå? Mai ales cå primele douå variante tot prin OUG fuseserå aprobate ¿i trimise la Bruxelles. ¥n coali¡ia noastrå de guvernåmânt, unde to¡i se pândesc unul pe celålalt, chestiunea adoptårii PNS poate fi doar o banalå scåpare sau poate fi un “pretext” norocos pentru a-i da unuia foc la valizå.
Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 6/2023
3
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Evolu¡ia produc¡iei de carne
7
Ghi¡å Pinca, pre¿edintele CA al Agricover Distribution
7
Au fost aprobate normele pentru Observatorul laptelui O bazå de date na¡ionalå a materialului de reproducere
8
Fermierii francezi au “cucerit” Parisul pentru o zi
10
8
Egiptul vrea mai mult grâu din România
12
1 miliard de euro pentru porcesatori Mai este profitabilå cre¿terea suinelor?
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
17
Produc¡iile de grâu continuå så creascå
20
Mai pu¡in porumb în 2023
22
9 9
Amendå pentru incendierea unui hambar de un milion de lire sterline 12 Încå o crizå alimentarå în Coreea de Nord 14 Penele de curent ¿i recolta de vin din Africa de Sud 14 O nouå conducere Agricover Distribution 16 2022, anul recordurilor pentruexporturile agricole ale SUA 16
Ma[ini & utilaje Kwizda No Foam, agent antispumant Gala premiilor de excelen¡å pentru tratamente la toate culturile 38 Dicor Land 46 Progresele tehnologiilor minime 40 Jan Hendrik Mohr: “Claas produce pentru orice fermier” 48 Nu pute¡i controla pre¡urile, dar controla¡i costurile 40 Inspec¡ia de iarnå a utilajelor 49
Inazuma - solu¡ia pentru combaterea JCB Fastrac iCON, Cine conduce în topul exportatorilor 42 ¿i mai multå productivitate dåunåtorilor la rapi¡å 49 de porumb 24 Cre[terea animalelor Performan¡å cu tåvålugii VarioPack Culturi vegetale din oferta Lemken 50 Pledoarie pentru porcul din curtea ¡åranului 43 Alian¡a Semin¡elor a serbat Opinii 10 ani de activitate 26 Chinezii au clonat vaci, Interzicerea dar ce n-au clonat chinezii? 43 Miza perdelelor forestiere neonicotinoidelor, fåcute cu bani de la Mediu 27 solu¡ie pentru Se poate fårå dezmiri¿tire? 30 agricultura europeanå? 53 Tehnologiile noi ¿i clasice pot coexista în fermå 32
Hobby
Erbicidul Basar, ajutor la råsårirea florii-soarelui
34
Trei argumente în favoarea fungicidului de sol Xilon
36
Uzina de biogaz a lui Alexandru Baciu
44
Pe alb, la vânat negru
57
Fermierii din Banat s-au “båtut” la fotbal
58
EVENIMENTELE
S|PT|MÂNII Evolu]ia produc]iei de carne Produc¡ia de carne de porc a României s-a diminuat anul trecut cu aproape 11%, de la 383.485 tone carcaså în 2021 la 341.964 tone în 2022, potrivit datelor Institutului Na¡ional de Statisticå. Datele statistice aratå cå anul trecut au fost sacrifica¡i 3,845 milioane de porci, în scådere fa¡å de anul precedent (4,2 milioane). În ceea ce prive¿te produc¡ia de carne de bovine, aceasta a totalizat anul trecut 82.618 tone, în scådere cu 3,2% fa¡å de anul 2021, când a fost înregistratå o produc¡ie de 85.351 tone carcaså. Anul trecut, numårul bovinelor sacrificate a ajuns la 503.000 de capete (fa¡å de 523.000 capete în 2021). Pe de altå parte, produc¡ia de carne de ovine ¿i caprine a crescut anul trecut
cu 7%, de la 85.082 de tone în 2021 la 91.114 tone carcaså în 2022. În 2022 au fost sacrificate 8,018 milioane de oi ¿i capre, în cre¿tere fa¡å de cele 7,489 milioane capete în 2021. Potrivit datelor INS, anul trecut a crescut ¿i produc¡ia de carne de pasåre a României, cu peste 6,3%, la 513.938 tone carcaså, de la 483.257 tone în 2021, ¿i cu 12% în decembrie 2022, când a fost raportatå o cantitate de 45.408 tone. Anul trecut au fost sacrificate 304,1 milioane de påsåri, mai multe fa¡å de 2021, când s-au consemnat 287 milioane de capete, în timp ce în luna decembrie 2022, numårul påsårilor sacrificate s-a majorat cu aproape 13%, fa¡å de decembrie 2021, pânå la 26,94 milioane capete.
Ghi]\ Pinca, pre[edintele CA al Agricover Distribution Såptåmâna trecutå, Ghi¡å Pinca (foto) a fost numit în func¡ia de pre¿edinte al Consiliului de Administra¡ie al Agricover Distribution. “Mi-am dedicat ultimii 15 ani pentru ca Agricover Distribution så ajungå un lider în acest domeniu, astfel încât fermierii cu care colaboråm så primeascå produse ¿i servicii de calitate la un cost optim”, a declarat Ghi¡å Pinca. ¥n 2021, Agricover Distribution a deservit peste 8.300 de clien¡i fermieri, înregistrând venituri de 1,716 milioane lei din vânzarea de tehnologii agricole, atât pentru cultura mare, cât ¿i pentru culturi speciale precum cultura cartofului, pomiculturå ¿i viticulturå. Profitul Agricol 6/2023
Vizitå UNCSV în Israel 38 de fermieri, reprezentând 27 de cooperative de culturå mare ¿i horticulturå, din 17 jude¡e, ce exploateazå aproximativ 22.000 ha, vor participa la un program complex de vizite de lucru în Israel, în perioada 26 februarie 3 martie. E vorba de un schimb de experien¡å organizat de UNCSV, Hort Integra ¿i Grupul Metzer. Agenda de vizite include Uzina de desalinizare a apei Sorek, Fabrica de tratare a apei Menashe, ferme ¿i cooperative, firme producåtoare de utilaje ¿i care efectueazå lucråri de infrastructurå pentru agriculturå (inclusiv iriga¡ii), companii de asiguråri, institute de cercetare. Un jurnalist Profitul Agricol va participa la acest program, a¿a cå vom putea reveni cu informa¡ii detaliate de la fa¡a locului. ANSVSA: mai sunt 24 de focare de pestå porcinå africanå Pe 10 februarie, în ¡arå mai erau 24 de focare de PPA, transmite ANSVSA. 23 sunt în gospodåriile popula¡iei ¿i un singur focar mai este înregistrat la nivelul unei exploata¡ii comerciale. Potrivit ANSVSA, focarul din exploata¡ia comercialå este în Cålåra¿i ¿i a fost confirmat în 8 februarie. 73 de euro ajutor de stat pentru fiecare cap de bovinå Guvernul a adoptat OUG pentru instituirea unui ajutor de stat de 73 de euro pe cap de bovinå. Valoarea totalå care poate fi acordatå pentru fiecare beneficiar nu trebuie så depa¿eascå echivalentul în lei a 250.000 euro. Perioada de depunere este de 30 de zile lucratoare, începând cu ziua urmåtoare intrårii în vigoare a ordonan¡ei de urgen¡å, iar termenul de plata este 31 decembrie 2023. Condi¡iile de eligibilitate sunt: De¡inerea a minimum 10 capete de vaci adulte, cu excep¡ia celor din UATurile din zona montanå care au voie minimum 5 capete vaci adulte, cu vârsta maximå de 12 ani, inclusiv, la data de 31 iulie 2022, în exploata¡ie cu cod ANSVSA, înregistrate în baza na¡ionalå de date (BND). 7
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
O nou\ conducere Agricover Distribution Agricover anun¡å numirea lui Bogdan Dimcea în func¡ia de director general al Agricover Distribution SA. Ghi¡å Pinca, care a ocupat anterior func¡ia de director general, î¿i va continua activitatea în cadrul Agricover, în calitate de pre¿edinte al Consiliului de Administra¡ie al Agricover Distribution. Bogdan Dimcea are o experien¡å comercialå ¿i opera¡ionalå de peste 22 de ani, câ¿tigatå în cadrul unor companii precum Coca-Cola HBC, Red Bull România, CHS, Aectra Agrochemicals ¿i Agricover Distribution. Înainte de a fi numit director general al Agricover Distribution, acesta a ocupat func¡ia de director de dezvoltare în cadrul companiei Agricover Technology.
În noua sa pozi¡ie, Bogdan Dimcea va fi responsabil de dezvoltarea Agricover Distribution, prin identificarea ¿i promovarea celor mai bune produse ¿i servicii destinate cre¿terii performan¡ei fermelor.
“Pe viitor, îmi voi dedica activitatea diversificårii paletei de solu¡ii tehnologice oferite fermierilor, indiferent de dimensiunea exploata¡iilor lor, pentru a contribui eficient la dezvoltarea unei agriculturi performante ¿i sustenabile”, Bogdan Dimcea, Director General Agricover Distribution SA
2022, anul recordurilor pentru exporturile agricole ale SUA Sectorul agricol american a înregistrat cel mai bun an de export din istorie în 2022, exporturile de produse agricole ¿i alimentare din SUA ajungând la 196 de miliarde de dolari, conform secretarului pentru Agriculturå, Tom Vilsack (foto). Este vorba de o cre¿tere cu 11%, respectiv 19,5 miliarde de dolari, fa¡å de recordul anterior, stabilit în 2021. Vilsack pune succesul pe seama creårii de noi pie¡e de desfacere pentru produsele americane, a investi¡iilor în infrastructurå ¿i consolidarea lan¡urilor de aprovizionare. Valoarea vânzårilor americane a crescut pe toate primele 10 pie¡e agricole de export ale Statelor Unite - China, Mexic, Canada, Japonia, Uniunea Europeanå, Coreea de Sud, Taiwan, Filipine, Columbia ¿i Vietnam. 16
"În timp ce råmânem angaja¡i fa¡å de baza noastrå de clien¡i consacratå din întreaga lume, ¡intim, de asemenea, noi oportunitå¡i de cre¿tere în locuri precum Africa, America Latinå, Orientul Mijlociu ¿i Asia de Sud-Est. Au existat 30 de pie¡e în care exporturile SUA au depå¿it 1 miliard de dolari în 2022, o cre¿tere de la 27 de pie¡e în 2021", a men¡ionat oficialul american. Cele mai importante mårfuri exportate de Statele Unite în 2022 au fost soia, porumb, carne de vitå, lactate, bumbac ¿i nuci, care împreunå au reprezentat mai mult de jumåtate din valoarea exporturilor agricole din SUA.
Robert VERESS Profitul Agricol 6/2023
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 10 februarie, a fost de 285 dolari/tonå (1.282 lei). A scåzut cu 8 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 6 februarie.
Grâu România FOB Constan¡a 271 euro/t (+ 2) 1.328 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023. ¥n perioada 6 - 10 februarie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 90.770 tone, Japonia 57.070 tone, China 57.700 tone, Mexic 45.070 tone ¿i Columbia 11.700 tone.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 337 dolari/tonå (1.516 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 320 euro/tonå (1.568 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 6 februarie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 285 euro/t (1.396 $/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 285 283 281 279 277 Aprilie 290 289 287 285 283 Mai 291 290 289 287 285 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 330 329 327 325 323 Aprilie 327 323 321 320 319 Mai 323 321 319 317 315
fost de 275 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Porumb România
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2023, este de 177 euro/tonå (867 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
FOB Constan¡a 213 euro/t (+6) 1.044 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023.
SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 10 februarie 2023, a Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago
$/t
06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 271 269 267 265 263 Aprilie 269 267 265 263 261 Mai 267 265 263 261 259 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai
$/t
06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 277 273 271 270 267 279 277 275 273 269
Profitul Agricol 6/2023
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a
Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 10 februarie, a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din
€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2023 este de 257 euro/t (1.259 lei). A înregistrat o scådere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna martie, a fost de 251 dolari/t (1.129 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 345 343 341 339 337 Aprilie 347 345 343 340 339 Mai 349 347 345 343 341 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Rouen 291 290 289 287 285 Dunquerque 291 290 289 287 285 Pallice 299 299 297 295 294 Creil FOB 289 287 285 283 281 Moselle FOB 269 267 265 263 261 Rouen FOB 327 325 323 321 320
6 februarie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 263 dolari/tonå (1.183 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 281 279 277 274 269 281 279 277 274 269 285 283 279 277 273 Bordeaux FOB 287 285 281 279 263 Pontivy 293 291 289 287 269 Bordeaux Pallice Rhin FOB
17
CULTURI VEGETALE
Erbicidul Basar, ajutor la r\s\rirea florii-soarelui Capacitatea culturii de floarea-soarelui de a evolua în condi¡ii de concuren¡å cu buruienile se manifestå doar atunci când plantele sunt suficient de dezvoltate ¿i puternice.
S
peciali¿tii considerå cå primele patru såptåmâni de la råsårire sunt critice în ceea ce prive¿te daunele provocate de buruieni ¿i cå, în aceastå perioadå, managementul buruienilor este esen¡ial. De aceea, recomandarea Kwizda Agro este un erbicid pelicular, Basar, cu aplicare în preemergen¡å (BBCH 00 - 08), pe bazå de s-metolaclor 960 g/l, care inhibå diviziunea celularå ¿i sinteza acizilor gra¿i din anumite buruieni monocotiledonate ¿i dicotiledonate prezente în cultura de floarea-soarelui.
Buruienile prezente în culturi mai mult de patru såptåmâni de la råsårire conduc la pierderi importante de produc¡ie, chiar dacå se va încerca îndepårtarea lor dupå aceastå perioadå. De aceea, måsurile agrotehnice corecte împreunå cu aplicarea erbicidului Basar sunt foarte indicate în controlul eficient al buruienilor. Basar formeazå o peliculå pe sol, iar substan¡a activå este preluatå mai ales prin hipocotil, în perioada de germinare a semin¡elor, fiind transportatå cåtre vârfurile de cre¿tere ale buruienilor. Astfel, produsul ac¡ioneazå împotriva germinårii ¿i råsåririi plantelor nedorite, cum este costreiul din såmân¡å (Sorghum halepense), buruianå termofilå care germineazå primåvara târziu ¿i vara ¿i care, datoritå adaptabilitå¡ii excelente la condi¡iile pedoclima34
Dozå ¿i metodå de aplicare a erbicidului Basar la floarea-soarelui
tice regionale (secetå, ar¿i¡å etc.), reprezintå una dintre cele mai dåunåtoare buruieni. Produsul combate ¿i alte monocotile problemå: iarba bårboaså (Echinochloa cruss-galli), mei¿or (Digitaria sanguinalis), mohor (Setaria spp.), precum ¿i unele dicotiledonate: spanac sålbatic (Chenopodium album), ¿tir sålbatic (Amaranthus retroflexus), zåmo¿i¡a (Hibiscus trionum) etc. De ce este atât de importantå ac¡iunea împotriva råsåririi buruienilor? Pentru cå buruienile apårute înaintea plantelor de floarea-soarelui vor reprezenta o competi¡ie mai mare pentru asimilarea nutrien¡ilor ¿i a apei
Basar - un erbicid de bazå ¿i la porumb La porumb, tratamentul se efectueazå preemergent, dar poate fi aplicat ¿i postemergent timpuriu pânå la stadiul de 3 frunze ale culturii (BBCH 00 - 13), în func¡ie de condi¡iile pedo-climatice ale parcelei. Utilizarea erbicidului Basar împreunå cu adjuvantul Drill spore¿te eficien¡a tratamentului ¿i persisten¡a acestuia pe sol.
Doza erbicidului BASAR variazå între 1 ¿i 1,5 l/ha ¿i se stabile¿te în func¡ie de speciile prezente în sezonul anterior (în special dacå nu s-a realizat rota¡ia culturilor), gradul de îmburuienare, precum ¿i de cantitatea de humus a solei. Este necesarå o aten¡ie måritå la pregåtirea patului germinativ, care trebuie så fie corect nivelat, mårun¡it ¿i fårå bulgåri (pentru a ob¡ine o peliculå uniformå de erbicid pe sol), Basar se poate aplica cu sau fårå încorporare, în func¡ie de umiditatea solului. Dacå înfiin¡area culturii se realizeazå într-o perioadå secetoaså, erbicidul se aplicå înainte de semånat cu încorporare la 3-4 cm. Atunci când se înregistreazå o umiditate bunå a solului, Basar se aplicå înainte de råsårirea culturii, fårå încorporare. din sol comparativ cu cele care råsar dupå înfiin¡area culturii. Totodatå, acestea reprezintå vectori de transmitere a bolilor ¿i formeazå un mediu favorabil înmul¡irii dåunåtorilor. Inhibarea produc¡iei de acizi gra¿i de cåtre ebicidul Basar afecteazå membranele celulare, iar în cazul în care buruienile reu¿esc så råsarå, vor prezenta deformåri ale frunzelor. Aceasta face ca fotosinteza så fie diminuatå, cu limitarea dezvoltårii ¿i scåderea ratei de supravie¡uire.
Profitul Agricol 6/2023
CULTURI VEGETALE
Kwizda No Foam, agent antispumant pentru tratamente la toate culturile Pentru succesul tratamentului fitosanitar, trebuie respectatå ordinea de introducere a produselor în rezervor. O practica uzualå a devenit ¿i utilizarea adjuvan¡ilor care så împiedice apari¡ia spumei. Un astfel de produs nou, cu foarte bune proprietå¡i antispumante, este Kwizda No Foam.
O
datå introdus în rezervor, în amestecul de tratare, va împiedica formarea spumei sau va duce la diminuarea ei. Astfel, evita¡i risipa inputurilor ¿i a timpului programat cu tratamentele. Kwizda No Foam este un agent antispumant, pe bazå de emulsie de silicon 20%, care se utilizeazå în rezervorul de amestec la fiecare tratament cu produse de protec¡ie a plantelor, în vederea reducerii sau prevenirii formårii de spumå în mixurile de tratare.
duse pe bazå de glifosat sau mai multe produse de tratare concomitent (o situa¡ie frecventå, deoarece o singurå trecere înseamnå, pe lângå economie de resurse, ¿i o eficacitate mai ridicatå a tratamentului, care oferå un cumul de efecte: antifungic, insecticid, fertilizare etc). La aplicarea Kwizda No Foam este necesar så ¡ine¡i cont de ordinea corectå de introducere a produselor în rezervorul de tratare ¿i care, în linii mari, este aceasta: apå (cu un pH cât mai apropiat de valoarea 7 - neutru), agentul antispumant, fertilizan¡ii ¿i celelalte produse solide, produsele cu formulare pe bazå de apå, produsele pe bazå de ulei, iar apoi completa¡i din nou cu apå.
Cum se formeazå spuma în rezervor?
Modul de ac¡iune Apari¡ia spumei ridicå întotdeauna al emulsiei de silicon
un semn de întrebare, deoarece poate fi semnul unei incompatibilitå¡i între substan¡ele din amestec, respectiv al unei reac¡ii care så afecteze calitatea tratamentului, afectând investi¡ia de bani ¿i de timp. De asemenea, pentru a men¡ine calitå¡ile substan¡elor din amestec, este necesarå agitarea continuå a acestuia. În aceste condi¡ii, este favorizatå apari¡ia spumei în rezervor, care de multe ori afecteazå aplicarea. Kwizda No Foam este recomandat mai ales atunci când se utilizeazå pro38
Bulele de aer din spumå sunt dificil de eliminat, fiind stabilizate de o peliculå creatå de tensiunea superficialå a solu¡iei. Emulsia de silicon are tensiune mai scåzutå, drept urmare, peretele bulelor de spumå se sub¡iazå ¿i poate dispårea. Emulsiile pe bazå de silicon sunt preferate ca agent antispumant datoritå caracteristicilor speciale: reactivitate reduså, ac¡iune rapidå ¿i persistentå de "spargere a spumei", efect bun cu doze mici, compatibilitate cu un interval mårit de valori ale pH-ului.
Beneficiile antispumantului Kwizda No Foam l Împiedicå formarea spumei l Este necesarå o dozå reduså la hectar l Produsul este u¿or de folosit
Dozå ¿i mod de utilizare: Kwizda No Foam este utilizat în concentra¡ie de 0,005% (5 ml/100 I volum de solu¡ie), înainte de introducerea produselor de protec¡ie a plantelor, ¿i înainte de umplerea finalå a rezervorului cu apå. Se va evita introducerea produsului în tancul uscat, momentul optim este la jumåtatea alimentårii cu apå. Unele produse fac mai multå spumå; este posibil så fie nevoie de o ajustare a dozei, în consecin¡å. Factori precum temperatura sau gradul de agitare al amestecului vor scådea sau diminua cantitatea necesarå. Produsul poate fi utilizat la toate culturile agricole ¿i horticole: - la realizarea amestecului, pentru evitarea apari¡iei sau scurgerii spumei - atât în agricultura conven¡ionalå, cât ¿i în cea organicå - în timpul pulverizårii propriu-zise. Kwizda No Foam se poate aplica direct pe spuma formatå. A¿tepta¡i încetarea mi¿cårii lichidului, iar apoi adåuga¡i suficient produs pentru eliminarea spumei. Se poate folosi în amestec cu majoritatea produselor de protec¡ie a plantelor ¿i fertilizan¡i (dar se recomandå efectuarea unui test de compatibilitate în prealabil).
Profitul Agricol 6/2023
MA{INI & UTILAJE Gala premiilor de excelen]\
Dicor Land
Sfâr¿itul lunii ianuarie a venit în haine de sårbåtoare pentru Dicor Land. La sediul firmei din Brani¿tea, Gala¡i, au venit reprezentan¡i ai celor mai mari companii de utilaje din Europa, partenerii companiei. Dicor Land a organizat întâlnirea pentru a sårbåtori alåturi parteneri ¿i angaja¡i, încheierea cu succes a încå unui an de vânzåri.
46
La
prima parte a evenimentului au participat doar echipele Dicor Land, iar discu¡iile s-au axat pe rezultatele ob¡inute. De-a lungul celor 12 ani de activitate, Dicor Land a pus ¿i pune mare pre¡ pe echipe, angaja¡i ¿i rezultate. S-a discutat despre importan¡a dezvoltårii pe plan personal a fiecårui angajat, dar ¿i eficien¡a muncii în echipå, atuuri deprinse din numeroasele cursuri organizate de-a lungul anului. Reprezentan¡ii din managementul companiilor partenere s-au alåturat apoi evenimentului ¿i, unul câte unul, au vorbit despre colaborarea de succes pe care fiecare o are cu Dicor Holding. Au luat cuvântul, rând pe rând, reprezentan¡i ai Maschio Gaspardo, Lemken, Irtec, Olimac, Pronar, Madara, Valmont, Kramp.
Fiind vorba despre un eveniment de celebrare a succesului, nu au lipsit premiile. Dicor Land a primit trofee de excelen¡å ¿i a oferit, la rândul såu, diplome ¿i trofee ca så marcheze parteneriatele de succes. Ca o concluzie, Dicor Land a încheiat anul pe plus, cu vânzåri în cre¿tere fa¡å de 2021, atât la echipamente pentru prelucrarea solului, semånat ¿i tratarea culturilor, cât ¿i la sisteme de irigat ¿i echipamente de recoltat ¿i de transport al cerealelor. Printre cele mai bine vândute echipamente s-au numårat sprayerul Maschio David, pluguri Lemken Diamant, instala¡ii de irigat Irtec, remorci de transport cereale Pronar ¿i Madara.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 6/2023
LOCURI DE MUNC|
Olt, Cluj, Bra¿ov, Bihor, Arad, Ialomi¡a, Bråila, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava CERINºE • Cuno¿tin¡e tehnice în agriculturå; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i de rela¡ionare; • Experien¡å în vânzåri în agribusiness; • Permis de conducere cat. B; • Studii superioare la USAMV. RESPONSABILITźI Realizarea planului de vânzare pe inputuri ¿i achizi¡ia de cereale; Îndeplinirea rolului de ambasador al rela¡iilor cu fermierii; Gestionarea procesului de consultan¡å agricolå ¿i recomandarea solu¡iilor potrivite pentru fermier, în colaborare cu echipa tehnicå; Oferirea de asisten¡å pre ¿i post vânzare fermierilor; Construirea unei bune rela¡ii cu fermierii prin oferirea suportului necesar în cre¿terea profitabilitå¡ii de ambele pår¡i.
56
BENEFICII Bonus lunar din vânzåri; Ma¿inå de serviciu; Plan de carierå pe 7 ani; Program trimestrial de training ¿i suport în dezvoltare; Asigurare medicalå; Tichete de maså. RELAºII SUPLIMENTARE LA: recrutare@soufflet.com Tel: 0759.039.939
Profitul Agricol 6/2023
PAGINA DE HOBBY
Pe alb, la v=nat negru
Profitul Agricol 6/2023
mai este cunoscut în breasla noastrå ¿i ca „vânat negru”, dupå model german (Schwarzwild). Pe albul omåtului chiar a¿a ¿i pare, asemenea caprei negre, ¿i ea, de fapt, cu blana mai mult cafenie. Cum spuneam, ninsoarea mult invocatå de noi nu le-a fost fastå mistre¡ilor: în prima zi, au cåzut trei; în urmåtoarea
foto> Jozsef Eröss
În sfâr¿it, la început de Fåurar, am avut ¿i noi parte de ninsoare, dupå aproape o lunå de toamnå prelungitå sau de primåvarå timpurie, cu ghiocei ¿i meri timpurii înflori¡i, amågi¡i de soare ¿i de ploile cåldu¡e. Zåpada proaspåtå, nu mai înaltå de douå palme, a scos din anonimatul frunzi¿ului ve¿ted al fågetelor potecile vechi de când lumea ale sålbåticiunilor de tot felul. Dacå e¿ti me¿ter, cite¿ti urmele ¿i le tålmåce¿ti, ca ¿i cum ai parcurge, filå cu filå, o carte: pe aici, semnele tipårite pe albul omåtului ne descoperå cå a trecut în salturi un jder pe traseul veveri¡ei ce a dezghiocat, pe o cioatå veche, un con de molid; dincolo, s-a în¿irat ciurda mistre¡ilor, în cåutare de jir, traversând hoga¿ul dintr-un bazin în altul; un pâlc de ciute înso¡ite de câ¡iva vi¡ei a trecut drumul forestier în tåietura veche, dupå frunze de mur; nici cåpriorii n-au stat pe loc, ci s-au mutat pe versantul opus, la soare; pe departe, în ocol larg, iatå ¿i urmele femelei de râs înso¡ite de un pui deja în putere, porni¡i amândoi în speran¡a unei pene de vigilen¡å în grupurile cervidelor; la vale, cåtre confluen¡a pâraielor, doi lupi maturi, probabil mascul ¿i femelå, au trecut pe ghea¡å dincolo de apå, cu acela¿i gând… Cât timp ninge, vietå¡ile codrului nu se mi¿cå din såla¿urile lor vremelnice. La fel, pe vreme ploioaså. Odatå ce norii s-au råzbunat, pådurea freamåtå. Atunci e momentul så ie¿i în teren, pentru observa¡ii sau, dacå existå dezlegare, pentru încropirea unei vânåtori expeditive; altfel, urmele se råcesc, iar autorii lor sunt deja departe. Zilele trecute, datå fiind iminenta încheiere a perioadei alocate vânåtorilor de mistre¡i la goanå, s-au organizat la Argel douå partide consecutive, mai cu seamå cå zåpada abia a¿ternutå devenise un nepre¡uit aliat al omului. Pentru porcii sålbatici nu prevestea înså nimic bun. În treacåt fie spus, mistre¡ul
håita¿ii înso¡i¡i de câini se apropiau de linia trågåtorilor, caden¡a focurilor sporea de la un flanc la celålalt. Multe sålbåticiuni s-au întors printre gonaci, aplicând vechea lor tacticå de rupere a direc¡iei. Altele s-au dispersat cåtre margini. Dintre cele care au ales for¡area standurilor, au cåzut trei. A doua zi, lan¡ul pu¿tilor a ¿erpuit atât pe drumul forestier, cât ¿i prin pådurea båtrânå. Distan¡a parcurså de
– cinci. Totul parcå pentru a compensa, pe ultima sutå de metri, decep¡iile unui întreg sezon, când bel¿ugul de jir ¿i lipsa zåpezii obi¿nuite la aceastå datå au zådårnicit toate eforturile vânåtorilor, ale håita¿ilor ¿i ale câinilor hår¡uitori, în mai multe rânduri. Cum s-ar spune, „Finis coronat opus”! Pe scurt ¿i dat oarecum pe repedeînainte (cum obi¿nuiesc så spunå producåtorii de documentare), filmul celor douå ac¡iuni s-a derulat pe culmile cuprinse între douå bazine ale fondului cinegetic: Turcule¡ ¿i Porcescu, al doilea cu nume predestinat vânatului negru, nu fårå motiv, mistre¡ii gåsind dintotdeauna aici hrana ¿i tihna absolut necesare, indiferent de anotimp, astfel cå toponimul se justificå întru totul. Cele douå goane din prima zi s-au desfå¿urat cåtre ¿i dinspre culmea principalå, cu standurile în¿irate de o parte ¿i de alta a obcinii. Pe måsurå ce
valul împingåtorilor fiind considerabilå, nu s-a fåcut decât o singurå goanå. La aceasta a contribuit ¿i faptul cå rezultatul a fost unul cât se poate de bun: cinci mistre¡i, dintre care un dubleu adjudecat de camaradul Ioji, care nu s-a dezmin¡it nici de aceastå datå, un exemplar doborât de paznicul fondului, Vasile Mehediniuc, coordonator al håita¿ilor, ¿i al¡i doi, dintre care unul, rånit ¿i ¡inut pe loc, în vale, de câinii hår¡uitori, a primit lovitura de gra¡ie, fårå så lase în urmå regretul de a fi fost pierdut. Imediat dupå aceastå memorabilå închidere a acestui sezon de vânåtoare la mistre¡i în devålmå¿ie, s-au deschis, în sfâr¿it, ¿i båierile cerului, dupå o toamnå nefiresc de lungå: stratul de zåpadå e gros de o jumåtate de metru ¿i ninge în continuare…
Gabriel CHEROIU 57