Profitul Agricol nr. 44, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 44 din 22 noiembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii S-a ales praful de promisiunea derogårii Nicu Vasile ¿i Nina Gheorghi¡å de la GAEC 7 ¿i 8 6 nu sunt cu totul de acord Reducerea accizei la motorinå se prelunge¿te pânå în 2026 Cronica unei råzgândiri complet nea¿teptate

300 de noi sta¡ii agrometeo

Dar fabricile europene nu mai produc neonicotinoide

Naturevo: câ¿tigåtorii campaniei de fidelizare

Lansarea mondialå a tehnologiei a avut loc la Bucure¿ti 14

Mai multå floarea-soarelui

85 milioane tone de rapi¡å

“Ipocrizia Europei”, relevatå la conferin¡a AIPROM

Moldova, în topul exportatorilor de prune

Cre¿te u¿or produc¡ia de oleaginoase

Culturi vegetale

Derogare la neonicotinoide pentru primåvara lui 2024

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Glifosatul, autorizat pentru încå 10 ani

Ma[ini & utilaje 24

Nota de platå pentru îngrå¿åmintele “verzi”: 84 de miliarde de euro 26 Lumea utilajelor de mâine Noi încårcåtoare Bobcat Noutå¡ile Maschio Gaspardo pentru urmåtorii ani

La Agroind Cauaceu, porumbul a depå¿it Opinii 10 tone/ha 27 Interviu imaginar cu politicianul Importan¡a ¿i patologia preocupat de agriculturå 20 manei florii-soarelui 28 Påun Ion Otiman: Cine pune proiectele pe note?

Cre[terea animalelor Dumitru Grigorean: Cum aducem vaca înapoi?

Fabrica de humus de la Buzåu

Pastoralismul trebuie sus¡inut

1.000 de ha de grâu întoarse din cauza secetei

2 milioane de hectare pentru carbon

Asiguratori americani 24 tatoneazå pia¡a româneascå

Hobby Italia interzice carnea de laborator

Ion Mo¿, povestea unui brand în ascensiune

Pre]uri [i pie]e

Cre[te u[or produc]ia de oleaginoase Produc]ia de oleaginoase. Total> 661 milioane tone

Prognoza mondialå a produc¡iei de semin¡e oleaginoase, conform datelor publicate de raportul lunar al USDA, este revizuitå în cre¿tere cu 2 milioane tone fa¡å de estimarea din raportul trecut, la 661 milioane tone.

tone), Paraguay (6 milioane tone), Argentina (5,8 milioane tone). La importatori avem China, cu 105 milioane tone, UE, cu 20 mil. tone, Me-

Uleiuri ¿i ¿roturi Sunt estimåri crescute pentru rapi¡a (+0,5 mil. tone) ¿i soia (+0,2 mil. tone) din Rusia, soia (+0,4 mil. tone) ¿i floarea-soarelui (+0,5 mil. tone) din Ucraina, dar ¿i pentru produc¡ia de soia (+0,7 mil. tone) din SUA. Comer¡ul mondial de semin¡e oleaginoase se men¡ine la 193,5 milioane tone, cu vânzåri mai mari de rapi¡å în Rusia ¿i Ucraina, dar ¿i o cerere tot mai mare de soia destinatå procesårii din partea Chinei. Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 98 milioane tone, SUA, cu 49 milioane tone, Canada (12 milioane tone), Ucraina (7 milioane 16

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (79,5 mil. tone);  soia (62 mil. tone);  rapi¡å (33 mil. tone);  floarea-soarelui (22 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,3 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,7 mil. tone). Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), In-

xic (8 mil. tone) ¿i Japonia (7 mil. tone). Stocurile mondiale de semin¡e oleaginoase au scåzut cu 0,5 milioane tone, la 132 milioane tone. donezia (25 mil. tone), India (25 mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (10,6 mil. tone). Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 370 milioane tone, mai mare cu 14 milioane tone fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå:  soia (259 mil. tone);  rapi¡å (47,5 mil. tone);  floarea-soarelui (23,4 mil. tone);  semin¡e de bumbac (15 mil. tone);  nuci de palmier (10,6 mil. tone);  arahide (7,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (105 mil. tone), UE (50 mil. tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone). Profitul Agricol 44/2023

CULTURI

VEGETALE “Ipocrizia Europei”, relevat\ la conferin]a AIPROM Conferin¡a “Semin¡e pentru viitor: Sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului”, organizatå miercuri, 15 noiembrie, de Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor (AIPROM), a reunit profesioni¿ti din domeniul protec¡iei plantelor, reprezentan¡i ai mediului academic, exper¡i în afaceri europene, fermieri, reprezentan¡ii autoritå¡ilor ¿i ai asocia¡iilor de fermieri.

ermierii europeni se confruntå cu provocarea fundamentalå de a produce mai mult, folosind mai pu¡ine resurse, spune Boualem Saidi, pre¿edintele în exerci¡iu al AIPROM. Totu¿i, Saidi, liderul Diviziei Bayer Crop Science , a vorbit despre viitor cu optimism. “Suntem deci¿i så ne conformåm regulilor, dar vom continua så afirmåm, råspicat, cå nu existå o solu¡ie universalå, pentru toate statele europene, când se discutå despre reducerea consumului de pesticide. Trebuie luat în considerare specificul fiecårei ¡åri. Sunt state membre cu un consum chiar de peste 10 ori mai mare de pesticide (peste 10 kg/hectar). Pe de altå parte, trebuie så fim aten¡i când interzicem un produs ce solu¡ii le mai råmân la îndemânå fermierilor”. 20

Pre¿edintele Bayer a oferit o privire de ansamblu asupra situa¡iei culturii de porumb în România. Astfel, suprafa¡a cultivatå cu porumb în România a scåzut de la 3,335 milioane de ha în 1992 la 2,431 milioane ha în 2022, conform datelor INS. Iar conform datelor companiilor (Corteva ¿i Bayer), în 2023 suprafa¡a a scåzut cu 17%, la 2,017 milioane ha. Previziunile cele mai optimiste pentru anul acesta sunt de stagnare. Pe de altå parte, randamentele medii au variat foarte mult, în 2018 consemnându-se o produc¡ie record de 7,65 t/ha, în schimb în 2022 produc¡ia medie a fost de nici jumåtate, adicå 3,31 t/ha. Intensitatea erbicidårilor în cultura de porumb a scåzut cu 10% în intervalul 2014-2022, iar volumul de produse de protec¡ie a plantelor s-a redus cu 27% în deceniul precedent (2011-2020), în parte datoritå reducerii suprafe¡elor cultivate, în parte folosirii de produse tot mai concentrate. Saidi previzioneazå cå, în ciuda vicisitudinilor, cultura porumbului va råmâne foarte importantå în România. De partea sa, Vasile Iosif, director FMC ¿i vicepre¿edinte AIPROM, a avut un discurs sumbru, criticând deschis ceea ce a numit “ipocrizia Europei”. “Un fermier din Turcia poate folosi 900 substan¡e active sintetice, un fermier român doar 198. Media europeanå este 298. Så ne imaginåm cå mâine se

scot medicamentele sintetice. Câ¡i dintre noi am mai supravie¡ui cu ceaiuri ¿i acupuncturå? La declan¿area råzboiului din Ucraina, Polonia ¿i Ungaria au cerut derogåri la importuri de produse alimentare care depå¿eau limitele maxime de pesticide ¿i le-au ob¡inut. În aceste condi¡ii, poate fermierul european så-¿i continue activitatea? Sau punem lacåtul ¿i importåm mâncare din afara UE? Suntem foarte ipocri¡i când vorbim de limite maxime admise pentru pesticide ¿i permitem importul de tomate din Turcia. Ni se spune så folosim produse biologice, dar acestea sunt în pia¡å din 1970, iar eficien¡a lor nu se comparå cu a produselor de sintezå”. La rândul såu, Jean Ionescu, director Corteva ¿i vicepre¿edinte AIPROM, a dat un verdict pesimist: “Nu se va putea reduce consumul de ppp fårå avansul biotehnologiei, care så permitå crearea de plante mai rezistente la boli, dåunåtori, mai tolerante la factori abiotici. Dar Europa va deschide ochii cåtre biotehnologie abia atunci când costul alimentelor ne va arde la buzunare”. Înså scumpirea alimentelor are deja efect. Doru Frân¡escu, expert în afaceri europene, anticipeazå, cu date concrete, cå viitorul Parlament European va fi unul în care dreapta conservatoare va fi ceva mai bine reprezentatå.

Robert VERESS Profitul Agricol 44/2023

CULTURI VEGETALE

Importan]a [i patologia manei florii-soarelui ing. Valentin MANDACHE Departament cercetare [i dezvoltare floarea-soarelui Saaten-Union România

Cultura de floarea-soarelui reprezintå o surså importantå de venit pentru fermierii mari din România, dar ¿i o culturå nelipsitå din cadrul asolamentelor. În ultimii ani, mana florii-soarelui, o boalå fungicå distructivå, s-a dezvoltat enorm în cadrul acestei culturi ¿i a provocat pierderi economice importante în multe ferme din România. Mana florii-soarelui este cauzatå de agentul patogen Plasmopara halstedii Novot., care face parte din clasa oomycete. Este una din cele mai råspândite boli ale florii-soarelui, fiind întâlnitå pe 5 continente. Pânå acum, la nivel global au fost identificate 42 de rase de manå, dar se observå o cre¿tere a propor¡iei raselor foarte virulente. Existå douå tipuri de infec¡ie cu acest patogen: - infec¡ia sistemicå, când infec¡ia tinerelor plante survine din zoosporii laten¡i care sunt prezen¡i în sol sau pe semin¡e, aceasta se mai nume¿te infec¡ie primarå. Zoosporii pot supravie¡ui în sol 8-10 ani, responsabile pentru aceasta fiind resturile vegetale. Plantele infectate manifestå clorozå pronun¡atå, restrânså în zonele care mårginesc nervurile principale, plantulele råmân pitice, pozi¡ia capitului este într-un unghi de 90 de grade fa¡å de tulpinå, iar pe partea inferioarå a frunzelor apare un puf de culoare alb. De obicei nu mai formeazå achene, pierderile de recoltå pot fi de pânå la 100%, dacå infec¡iile sunt severe sau foarte localizate. - al doilea tip este infec¡ia secun28

Hibrid sensibil

darå, care poate apårea pe parcursul perioadei de vegeta¡ie, ca urmare a råspândirii prin vânt a fructifica¡iilor ciupercii. Acest tip de infec¡ie reduce capacitatea de produc¡ie, dar este mai pu¡in distructivå decât infec¡ia primarå. Råspândirea patogenului este influen¡atå de condi¡iile de mediu, umiditatea ridicatå ¿i temperaturile scåzute, care oferå un mediu propice dezvoltårii. Plantele posedå mai multe sisteme de apårare împotriva agen¡ilor patogeni, toleran¡å, pseudo-rezisten¡å, re-

zisten¡å specificå ¿i rezisten¡a nespecificå. Cea mai importantå pentru floareasoarelui este rezisten¡a specificå, care se mai nume¿te ¿i rezisten¡a verticalå. Rezisten¡a specificå este controlatå de obicei de gene majore, specializate, cum este în cazul rezisten¡ei la manå (Plasmopara halstedii Novot.) sau la ruginå (Puccinia helianthi Schw.). Acest tip de rezisten¡å oferå un mecanism de apårare împotriva raselor specifice ale agentului patogen, fiind reglatå prin rela¡ia genå pentru genå. În anul 1966, la ICCPT Fundulea, a fost ob¡inutå linia consangvinizatå AD66, care a manifestat o rezisten¡å absolutå la manå, în condi¡ii de infec¡ie artificialå. Rezisten¡a liniei era condi¡ionatå de o singurå genå dominantå, care a fost notatå, de cåtre Vrânceanu, cu simbolul Pl1. Toate genele de rezisten¡å care au fost identificate pânå în prezent sunt gene simple, dominante, rasele de manå fiind numerotate cu cifre de la 1 la 9. Gulya ¿i colab. (1996) au propus o nouå nomenclaturå pentru desemnarea tipurilor de virulen¡å, diferitå de cea secven¡ialå a raselor, denumitå notare codificatå în tripletå. Sistemul F folose¿te trei seturi de Profitul Agricol 44/2023

BANI. AFACERI, CREDITE

Asiguratori americani tatoneaz\ pia]a româneasc\ În România, doar 2,3 milioane de hectare sunt asigurate. Liderul de pia¡å este Agra Asiguråri, cu circa 1,45 milioane ha. Alte 600.000 ha sunt asigurate de Groupama, iar restul de 300.000 ha sunt în conturile altor asiguratori. Cu doar un sfert din suprafa¡a agricolå asiguratå, România este o pia¡å tentantå pentru marii jucåtori. Este motivul pentru care ¿i americanii de la AON se declarå interesa¡i ¿i tatoneazå terenul. Principalele riscuri climatice care afecteazå activitatea sunt împår¡ite în riscuri tradi¡ionale ¿i punctuale, respectiv cele care se petrec pe areale mici sau medii, pot fi de o intensitate variatå ¿i pot afecta produc¡ia pânå la 100%, ¿i în riscuri climatice sistemice, care se petrec pe areale medii ¿i mari, pot avea duratå medie sau mare ¿i pot afecta produc¡ia pânå la calamitate. Dan Tiberiu Stan, fermier din Ia¿i ¿i vicepre¿edinte al Asocia¡iei Grânarii, lucreazå 1.600 ha. Este un sceptic al asigurårilor, dar nu recomandå nimånui så îi urmeze strategia. “Seceta este un risc extraordinar, dar nici nu trebuie exagerat: eu, fårå asiguråri, am fost profitabil pânå acum, înså nu este cea mai bunå variantå så lucråm fårå asiguråri”. ¥n schimb, Petricå Andrei, 1.000 ha

Eugen Anicescu, director general la AON România

la Mavrodin, Teleorman, spune cå se asigurå în fiecare an. “Seceta ne afecteazå mereu. Cei de la Agra Asiguråri au cele mai bune oferte la nivel de ¡arå. Noi mergem acum cu Allianz ¿i încercåm så schimbåm asiguratorul. Am avut calamitate totalå numai în 2002. Dacå nu aveam asigurare, nu ¿tiu ce fåceam atunci. A fost greu så nu recoltezi nimic. De patru ani, eu nu mai semån porumb. Nu mai pun floareasoarelui de doi ani ¿i am mers numai pe culturi de toamnå: orz, grâu, rapi¡å, mazåre de primåvarå, semånatå la sfâr¿itul lui ianuarie.” O observa¡ie, to¡i asiguratorii se reped la fermierii care au culturå mare, dar nu am våzut pe nimeni så abordeze

Asiguråri interna¡ionale pentru cerealele ucrainene Compania de asiguråri Marsh colaboreazå cu Agen¡ia de Credit pentru Export a Ucrainei ¿i mai multe bånci de la Kiev pentru a oferi un pachet de asiguråri destinat exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagrå. Botezat Unity, pachetul Marsh oferå pânå la 50 de milioane de dolari 36

pentru nave ¿i transportatori, cu scopul de a ¡ine deschiså Marea Neagrå în zona de coastå ucraineanå. Anali¿tii apreciazå cå acest pachet va accelera reluarea exporturilor de cereale ¿i alte produse alimentare prin porturile ucrainene, fårå teamå de pierderi, ceea ce ar reduce presiunea pe Portul Constan¡a.

¿i asigurårile în zootehnie. De¿i, la nivel mondial, european, sunt produse de asigurare ¿i pentru zootehnie. “MADR trebuie så aibå în vedere toate riscurile pentru fermå, inclusiv cele din zootehnie”, spune Nina Gheorghi¡å, fermier din Bråila ¿i vicepre¿edinta LAPAR. “Procesul asigurårii este foarte complex ¿i fermierul trebuie så-l în¡eleagå bine. Noi avem ferma asiguratå. De exemplu, dacå nu ai fåcut nimic din cauza secetei, te despågube¿te pentru daunå totalå, dar la nivelul cheltuielilor. Nu la venit. În 2020, pe noi ne-a ajutat asigurarea enorm. Noi am ob¡inut doar 25% din cifra de afaceri, dar nu era recoltå, era asigurarea plus subven¡ia consideratå venit pentru cå se impoziteazå ¿i douå tone de porumb la hectar. Atât am fåcut.” La nivel mondial, AON este prezentå în 120 de state, are 50.000 de angaja¡i ¿i ocupå locul al doilea în lume ca anvergurå. Anual, compania plåte¿te 75 de miliarde de dolari în despågubiri, cårora, în limbaj corporatist, li se spune prime.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 44/2023

MA{INI & UTILAJE

Lumea utilajelor de mâine La ora când acest articol iese de sub tipar se vor fi stins deja ecourile Agritechnica 2023, cea mai mare expozi¡ie din lume în domeniul ma¿inilor ¿i utilajelor agricole. S-a ¡inut dupå o pauzå de 4 ani, generatå de pandemie. Organizatorii au anun¡at peste 400.000 de vizitatori plåtitori de bilet în primele zile ale expozi¡iei, care s-a desfå¿urat în perioada 12-18 noiembrie. Vorbim mai apoi de 2.811 de expozan¡i, din care 980 din Germania, iar restul de 1.831, din ¡åri precum Italia (351), China (182), Turcia (159), ºårile de Jos (141), Fran¡a (106). România a participat la AgritechProfitul Agricol 44/2023

nica cu 10 producåtori care au expus într-un pavilion comun. Dacå nu a¡i mai fost la expozi¡ia din Germania, imagina¡i-vå 27 de hale imense, care acoperå în jur de 38 de hectare, pline cu mii ¿i mii de tractoare, combine, utilaje de prelucrare a solului, semånåtori, utilaje de transport, încårcåtoare cu bra¡ telescopic, robo¡i ¿i alte echipamente automatizate. Ne a¿teptam la o avalan¿å de noutå¡i, dar nu atât de mare cum a fost în fapt. Pe lângå utilajele deja cunoscute, am avut ocazia så descopår un numår mare de prototipuri, de echipamente aflate încå în stadiul de concept, toate devoalate pentru prima oarå acolo, la Hanovra, în Germania. Poate multe nici nu vor ajunge så vadå linia de produc¡ie, vor råmâne în stadiul de

studiu, dar toate sunt semnul cå industria de ma¿ini agricole este ¿i vie, ¿i foarte curioaså. Pentru cå la Agritechnica expun constructorii, nu dealerii na¡ionali, s-a încetå¡enit obiceiul ca dealerii så trimitå special oameni în standurile constructorilor din portofoliu ca så poatå vorbi cu fermierii vizitatori în limba românå. Anul acesta tema centralå a fost “Productivitate verde”, cu trimitere cåtre utilaje mai pu¡in poluante ¿i mai protective cu solul ¿i mediul. Agritechnica a fost ¿i locul excelen¡ei în materie de ma¿ini agricole. Un juriu profesionist a analizat cele mai importante noutå¡i ¿i le-a ordonat într-un clasament cu medalii de aur ¿i argint. Lam anun¡at acum câteva såptåmâni, când medaliile au fost fåcute publice. 37

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Interviu imaginar cu politicianul preocupat de agricultur\ Privind pe geam cum, dupå o lungå a¿teptare, Dumnezeu î¿i mai aduse aminte de noi ¿i ne mai binecuvântå cu o ploicicå, må dusei cu gândul la o posibilå discu¡ie imaginarå cu spiritul unificat al tuturor politicienilor români, care sus¡in pe unde pot ¿i pe unde îi mai întreabå lumea cå îi preocupå doar binele ¿i viitorul agriculturii ¿i agriculturilor români ¿i care nu mai prididesc cu eforturile depuse pentru realizårile ob¡inute în folosul truditorilor câmpului românesc.

- Existå vreo viziune privind modul de organizare a unui credit rural cu durate de creditare lungi în cazul achizi¡iilor de terenuri ¿i clådiri, dar care så aibå dobândå subven¡ionatå?

- Altå întrebare!!! - Crede¡i cå ar fi posibil så se realizeze un Cod Rural care så reglementeze modul de organizare a satului românesc, de func¡ionare a fermelor, solu¡iile de sistematizare al localitå¡ilor rurale, modul de conectare al acestora la infrastructura na¡ionalå de drumuri, gaze, electricitate, realizarea de spa¡ii verzi ¿i perdele forestiere pentru realizarea unui microclimat în a¿ezårile respective?

- Altå întrebare!!! - Ave¡i un punct de vedere asupra unei strategii privind reindustrializarea agriculturii?

- Altå întrebare!!! - Ce pute¡i så ne spune¡i despre percep¡ia de blat asupra modului cum a fost trântitå legea arendei în Parlament, când 450 de parlamentari ¿i tot aparatul aferent nu au fåcut diferen¡a între o lege organicå ¿i una ordinarå?

- Am så vå rog, altå întrebare... - Dar referitor la instrumentul de asigurare a riscurilor din agriculturå, unde s-a prevåzut så ne re¡ine¡i 3% din subven¡ii, dar fårå så ¿tim încå pentru ce?

- Altå întrebare? - Cum vede omul politic român solu¡ia comasårii terenurilor pentru a cre¿te productivitatea fermei române¿ti? Se poate gândi un sistem de stimulare a acestei comasåri?

- Altå întrebare!!! Profitul Agricol 44/2023

- Se are în vedere adoptarea unei legi a ajutorului de stat specificå pentru agriculturå ¿i industrie alimentarå, pentru dezvoltarea domeniilor deficitare, cum ar fi industrializarea legumelor, a fructelor, cartofului ¿i sfeclei de zahår, realizarea de sere hidroponice de suprafe¡e mari, combinate de îngrå¿åminte chimice ¿i altele? Poate un ajutor de stat pentru fabrici de utilaje agricole ¿i alte tehnologii inovative?

- Altå întrebare!!! - Ce crede¡i despre reforma învå¡åmântului agricol?

- Altå întrebare!!! - Dar care sunt måsurile pe care le ave¡i în vedere pentru reorganizarea ¿i fi-

nan¡area corectå a cercetårii române¿ti? Cum putem gândi un sistem de cercetåri aplicate care apoi så fie diseminate eficient cåtre fermieri prin intermediul unor Camere Agricole eventual?

- Altå întrebare!!! - Oare existå vreo perspectivå pentru relansarea zootehniei? Dar pentru formarea unei pie¡e de produse de fermå?

- Altå întrebare!!! - Se lucreazå la o strategie de diversificare a veniturilor fermelor mici ¿i medii cu ajutor din partea statului, prin programe de produc¡ie energie fotovoltaicå sau eolianå? Ori poate se lucreazå la programe de stimulare ¿i finan¡are a unor ac¡iuni de diversificare a activitå¡ii?

- Altå întrebare!!! - O så avem în vedere oare realizarea unei strategii de captare ¿i utilizare a apei de pe râurile interioare, ca parte a unui program de dezvoltare a zonelor irigate?

- Altå întrebare!!! - Ar mai fi multe, dar råspunsurile neau nåucit prin profunzime ¿i detalii. Dvs a¡i avea vreo întrebare?

- Ne ve¡i mai vota la anul?

Dialogul este imaginar, dar din påcate “realizårile” clasei politice îl fac mai actual ca oricând, iar ceea ce este mai råu, astfel de probleme nici nu fac parte måcar din bagajul de “vorbe” al politicienilor români. În rest, numai de bine. 43

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 22 noiembrie Ambasada Olandei organizeazå evenimentul “Sustenabilitatea ¿i provocårile/oportunitå¡ile agribusinessului în contextul schimbårilor climatice ¿i geopolitice”, la Grand Hotel Bucharest (fost Intercontinental). 22 noiembrie AIPROM va organiza la Bucure¿ti evenimentul „Agricultura digitalå ¿i de precizie aplicatå la protec¡ia plantelor”, un schimb de opinii cu privire la agricultura digitalå ¿i aplicarea acestor tehnologii în industria protec¡iei plantelor.

Italia interzice carnea de laborator Parlamentul italian a votat o lege care interzice produc¡ia, vânzarea ¿i importul de carne produså în laborator, în scopul declarat de a proteja tradi¡iile culinare ale ¡årii. “Italia este prima ¡arå din lume care se protejeazå de riscurile sociale ¿i economice ale alimentelor sintetice”, a declarat ministrul Agriculturii, Francesco Lollobrigida. “Ne protejåm alimentele ¿i sistemele de nutri¡ie, prin men¡inerea rela¡iei dintre påmânt, fermieri ¿i alimente care existå aici de mii de ani”, a adåugat el.

28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor. 8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului “De la fermieri pentru fermieri”. 18 - 21 aprilie 2024 La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi¡ii. Se ¡ine din 1995. 23 - 26 mai 2024 DLG a stabilit data expozi¡iei Agriplanta-Romagrotec de la Fundulea, Cålåra¿i. Este cea mai mare expozi¡ie în câmp, un eveniment în sine pentru dealerii de utilaje ¿i fermieri. 46

Legea a provocat înså proteste de amploare atât pro, cât ¿i contra ¿i s-a ajuns chiar la o confruntare fizicå în parlament între un grup de deputa¡i ¿i reprezentan¡i ai fermierilor. Ettore Prandini, liderul organiza¡iei agricole Coldiretti, a declarat cå parlamentarii care s-au opus legii ¿i au venit la vot cu pancarte în care o denun¡au ca fiind “anti-¿tiin¡å” sunt “ni¿te criminali”. Cei care încalcå noua lege pot fi amenda¡i cu pânå la 60.000 de euro, dar partidele de opozi¡ie spun cå este vorba doar despre un demers populist al guvernului de extremå dreaptå, pentru cå momentan carnea de sintezå nu este autorizatå pentru consum uman în Uniunea Europeanå. Criticii demersului sus¡in ¿i cå descrierea cårnii de laborator ca fiind “sinteticå” este complet gre¿itå, pentru cå este produså prin înmul¡irea unor celule naturale de origine animalå, fårå modificåri genetice.

Drago[ B|LDESCU ORIZONTAL: 1) Armå… pentru lei; 2) Deschide un document – Cercul… de religie; 3) Reprezentantå 9 10 a prostului gust – Edificiu stråjuit de Eminescu; 4) A face felul – Se ¡in de gåinårii; 5) I se spun vorbe bune – Puse în temå! 6) Efectul zilelor cu ar¿i¡å; 7) A trage la rame – Certificat de bunå purtare; 8) A fi din bel¿ug; 9) Luminat în pådure – Pus în contact; 10) Plantå cu frunze vålurite.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Prefa¡å la o culegere – Trasat cu compasul; 8 2) Folositå în procesul muncii – Careu agrar; 9 3) Întrerupere în mers; 4) Exprimå curiozitatea 10 – Pus în lan¡uri; 5) Båtrâna doamnå de pe Mure¿ – Cu toate acestea; 6) Lipsit de flexiSolu¡ia careului din Nr. 43/2023 bilitate; 7) Ie¿ite din vigoare – Pereche sceORIZONTAL: CISNADIE - V; APA - STALPI; nicå; 8) A prinde bine – A goli balta; 9) Urmårile ROPOT - DOAR; CARMA - GRI; AR - NELOIAL; CITA - APUSI; ATATATA - UT; N - LAMURITA; unor învârteli – Crema Chiri¡ei! 10) Råmaså TEI - IRITAT; ETERNITATE. fårå busolå. Profitul Agricol 44/2023