nr. 39 din 18 octombrie 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Acceptåm glifosatul, dar nu prea
7
Agco investe¿te miliarde în digitalizare
10
Inunda¡ii catastrofale în Sco¡ia
12
Accesul la finan¡are råmâne problematic
8
Lidl încurajeazå veganii
10
Ce mai propun românii la Copa-Cogeca
13
Så îngreunåm pu¡in importul de cereale din Ucraina
9
Englezii au creat pui rezisten¡i la gripå aviarå
12
Culturile de toamnå nu pot fi exceptate de GAEC 8
13
Europa ¿i riscul de secetå
25
Ma[ini & utilaje
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Prognozele pentru grâu
16
ªi mai mult porumb
18
China cautå så cumpere grâu Africa de Sud traverseazå o crizå de ouå ¿i carne de pui
19
20
Un an în care ¿i fermele mari “gâfâie”
26
Nou showroom IPSO Agriculturå lângå Alexandria
Anvelopele late Campionii rapi¡ei ¿i hibridul PT303 32 chiar înseamnå tasare reduså?
Cre[terea animalelor Integrarea låptarilor în Casa Unirea
34
42
44
Indagra 2023: focus pe tractoare, combine ¿i sisteme de iriga¡ii
45
Amazone Cirrus 6003-2C cu fertilizare dublå
47
Medicii veterinari Kenya permite importul de alimente vor pierde o parte din bani modificate genetic 20 Idei noi pentru zootehnie
34 35
Hobby
Culturi vegetale
36
Misterio¿ii viezuri
49
Un dovleac de aproape o tonå
50
Concluziile unui maraton ¿tiin¡ific
Agen¡ia de Protec¡ia Mediului: trebuie opritå arderea miri¿tilor!
Necazurile crescåtorilor 21 de vaci cu lapte
Cum så råmâi rentabil în anii care vin
22
Sommet de l'Élevage mândria fermierilor francezi
37
40
Pre]uri [i pie]e
Prognozele pentru grâu Principalele ]\ri produc\toare. Total> 783,4 milioane tone
Produc¡ia mondialå de grâu este mai micå cu aproape 6 milioane tone fa¡å de anul trecut ¿i ajunge la 783,4 milioane tone, spun anali¿tii USDA în ultimul raport de pia¡å. Recolte mai mici au Australia (-1,5 milioane tone), Kazahstan (-2 mil. tone) ¿i Etiopia (-2 mil. tone). O produc¡ie în cre¿tere este estimatå pentru SUA, + 2 milioane tone, ¿i ajunge la 49,3 milioane tone. Comer¡ul mondial a scåzut cu 1,1 milioane tone, la 206,3 milioane tone, cu reduceri ale exporturilor din Australia, Brazilia ¿i Kazahstan.
tone), UE (37,5 mil. tone), Canada (23 milioane tone), Australia (21,5 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), SUA (19 milioane tone). Se estimeazå cå ¿i importurile sunt în scådere pentru Nigeria, Kazahstan ¿i Iran. Egiptul se men¡ine în topul importatorilor, cu 12 milioane tone, urmat de China, 11 milioane tone, Indonezia (10 milioane tone), Turcia (10 milioane tone), Algeria (8,7 milioane tone) ¿i UE (7,5 mil. tone).
Top 5 cei mai mari exportatori vor fi Rusia (50 mil. tone, mai mult cu 1 mil.
Consumul mondial este redus cu 3 milioane tone ¿i atinge cam 792,9 milioane tone, în principal din cauza cererii mai reduse de furaje pentru Ru-
¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au avut cea mai mare scådere, de 18 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 232 dolari/tonå. Cota¡iile UE au råmas practic neschimbate, 246 dolari/tonå, deoarece cererea puternicå din Asia ¿i
Africa a echilibrat concuren¡a Rusiei. ¥n Canada, pre¡urile au scåzut cu 6 dolari/tonå ¿i au ajuns la 312 dolari/tonå. Doar cota¡iile din Australia au crescut cu 4 dolari/tonå, la 316 dolari/tonå. Pre¡urile din SUA au scåzut cu 9
16
sia ¿i Kazahstan, ¿i a utilizårii industriale pentru Etiopia ¿i Nigeria. Stocurile mondiale pentru 2023/24 scad la 258,1 milioane tone, cel mai scåzut nivel din 2015/16.
Marilena R|DUCU
ºåri cu stocuri mari de grâu China
133 mil. t
Varia¡ie fa¡å de 2022/23 - 5 mil. t
SUA
18 mil. t
+ 2 mil. t
India
14 mil. t
+ 4,5
UE
12 mil. tone
- 4,5 mil. t
Rusia
9 mil. tone
- 5,6 mil. t
2023/24
dolari/tonå ¿i au ajuns la 305 dolari/tonå. Cota¡iile din Argentina au înregistrat o scådere de 17 dolari/tonå ¿i au ajuns la 297 dolari/tonå.
Profitul Agricol 39/2023
CULTURI VEGETALE
Campionii rapi]ei [i Soiurile ¿i hibrizii care fac produc¡ii în anii considera¡i dificili sunt mândria oricårei companii. În ceea ce prive¿te rapi¡a, Corteva vå propune så da¡i o ¿anså hibridului PT303 Sclerotinia Protector, care a confirmat printr-o productivitate ridicatå. PT 303 este un hibrid rezultat în urma a 10 ani de cercetare, care a uimit încå din faza de testare prin tot ceea înseamnå dezvoltarea plantei ¿i toleran¡a la Sclerotinia, dar mai ales prin productivitatea ridicatå. “Anul acesta, PT303 Sclerotinia Protector a fost vedetå în lanurile de rapi¡å din întreaga ¡arå, iar fermierii care l-au ales au avut rezultate nea¿teptate la proba cântarului”, spunea Maria Cîrjå, marketing manager Corteva. Datoritå lui, o multitudine de fermieri au avut produc¡ii de top, de campioni, cum le spun cei de la Corteva. Pe unii dintre ei i-am prezentat în cadrul reportajelor locale, pe al¡ii vå invitåm så-i cunoa¿te¡i pentru cå ¿i-au împårtå¿it experien¡a în rândurile de mai jos. “PT303 a oferit titulatura de fermier campion unei serii importante de agricultori, pentru cå, din Bihor la Cålåra¿i, din Ia¿i în Teleorman, din Timi¿ la Gala¡i, nu a existat zonå în care acest hibrid så nu ofere produc¡ii uimitoare, chiar ¿i în condi¡ii grele de culturå. De aceea suntem mândri ¿i vrem så îi asiguråm pe to¡i colaboratorii Corteva cå mereu le vom pune la dispozi¡ie cele mai bune solu¡ii pentru a le face afacerea profitabilå”, a conchis Maria Cîrjå. 32
o produc¡ie de 4.709 kg/ha.
Roland Heilman din localitatea Tårian, jude¡ul Bihor, a avut campania trecutå 100 ha cu rapi¡å, din totalul de 600 ha pe care le lucreazå în cadrul fermei Mady Speed Int SRL. Hibridul PT303 Sclerotinia Protector, semånat dupå culturå de grâu, i-a oferit o produc¡ie de 5.840 kg/ha. “Pe o suprafa¡å de 12 ha am încercat o altfel de tehnologie. Astfel, terenul a fost dezmiri¿tit, am efectuat o lucrare cu Tigerul la 25-30 cm, apoi am discuit ¿i am semånat dupå 25 august, atunci am ¿i fertilizat cu îngrå¿åmânt 8.15.15 cu 13% sulf - 250 kg/ha”, î¿i poveste¿te tehnologia Roland Heilman. În toamnå rapi¡a a primit ini¡ial un insecticid ¿i a doua interven¡ie a constant într-un tratament cu fungicid, biostimulator ¿i din nou un insecticid. “Am fertilizat la final de februarie cu azot ¿i sulf - 250 kg/ha, la o lunå de zile am mai aplicat 100 kg/ha de nitrocalcar ¿i încå 100 kg/ha la înflorit. Am început recoltatul la finalul lunii iunie ¿i pot spune cå am avut o produc¡ie foarte bunå, PT303 este un hibrid foarte bun. Anul acesta am avut noroc cå a plouat, am semånat 100 ha de rapi¡å, toatå suprafa¡a cu hibrizii Pioneer PT303 ¿i PT313”, încheie Heilman.
Produc¡ii foarte bune a oferit PT303 ¿i în sudul ¡årii. De exemplu, în jude¡ul Teleorman, în ferma Esperandza Com Impex SRL, Daniel Sin a ob¡inut
ªi în jude¡ul Arge¿ s-au înregistrat rezultate foarte bune, iar un exemplu este Cristian Anghel, care a ob¡inut o produc¡ie de 4.560 kg/ha. “Am avut 150 ha cu rapi¡å semånatå dupå grâu, astfel cå terenul a fost dezmiri¿tit, am adoptat sistemul de lucråri minime, astfel cå am semånat cu o semånåtoare minimum-till, am fertilizat localizat, nu fertilizåm prin împrå¿tiere, deci am administrat 350 kg/ha de îngrå¿åmânt 20.20.0, în data de 10 septembrie. În toamnå am administrat mai întâi un graminicid ¿i apoi am erbicidat cu Galera Super, dar ¿i un fungicid. La desprimåvårare am fertilizat cu 200 kg/ha de uree, iar ca fertilizare am mai aplicat 200 kg/ha de îngrå¿åmânt complex. Am mai administrat douå fungicide, inclusiv Capartis, douå insecticide, în total au fost 4 treceri în culturå. Recoltatul a avut loc dupå data de 15 iulie, rezultatele au fost foarte bune, pot spune cå acest hibrid s-a comportat foarte bine în condi¡ii nu tocmai optime. Anul acesta am semånat rapi¡a în jur de 150 ha ¿i am ales PT303 ¿i PT314”, a punctat Anghel.
În jude¡ul Teleorman, ferma Agrinatura, Råzvan Lu¡u a ob¡inut o proProfitul Agricol 39/2023
CULTURI VEGETALE
hibridul PT303 duc¡ie frumoaså de 4.490 kg/ha. E adevårat, pe o suprafa¡å de 45 ha din 1.850, cât a pus cu rapi¡å. “Lucråm 10.000 ha, dintre care campania trecutå au fost semånate 1.850 ha cu rapi¡å, dupå grâu. Imediat dupå recoltatul grâului am intervenit cu un tiger, apoi cu un disc special am pregåtit terenul corespunzåtor ¿i în data de 4 septembrie am semånat, atunci am administrat îngrå¿åminte DAP 18.46.0 150 kg/ha”, î¿i creioneazå tehnologia pe scurt Råzvan Lu¡u. “În toamnå am aplicat culturii tebuconazol, în douå treceri, ¿i insecticid în trei treceri. În primåvarå am aplicat primul tratament format din tebuconazol, insecticid ¿i îngrå¿åmânt foliar cu sulf, dupå care, la înflorit, am administrat fungicid, insecticid ¿i îngrå¿åmânt pe bazå de aminoacizi. În ceea prive¿te fertilizarea am mai administrat sulfat de amoniu - 200 kg/ha ¿i 300 kg/ha de nitrocalcar. Aceasta a fost tehnologia aplicatå, dupå care am început recoltatul pe data de 29 iunie. Ce pot så spun despre acest hibrid este faptul cå a avut o råsårire bunå, a pornit foarte bine în vegeta¡ie, chiar ¿i ramificarea a fost foarte bunå, s-a våzut din timpul anului cå vom avea o produc¡ie mare”, a confirmat Lu¡u. ¥n aceastå toamnå a semånat hibrizi Pioneer pe 500 ha ¿i a ales PT303 ¿i PT314.
Profitul Agricol 39/2023
administrat ¿i îngrå¿åminte complexe 15.40.0 cu 5% sulf. Am recoltat în perioada 6 - 12 iulie ¿i am fost mul¡umit de rezultat, de aceea anul acesta am semånat 100 ha de rapi¡å cu hibrizi Pionner”, spune Jitianu. În jude¡ul Ia¿i, fermier campion cu hibridul PT303 Sclerotinia Protector a devenit Drago¿ ºibucanu, din cadrul societå¡ii Forting Agro Company, care a ob¡inut o produc¡ie de 4.260 kg/ha.
Rezultate foarte bune a oferit hibridul PT303 ¿i în jude¡ul Cålåra¿i. ¥n ferma Prosem Com, Cåtålin Jitianu lucreazå 460 ha de teren ¿i a ob¡inut produc¡ie de 4.310 kg/ha, pe o suprafa¡å de 50 ha. “Campania trecutå am avut 116 ha cu rapi¡å ¿i am semånat dupå grâu. Terenul a fost arat, apoi am intervenit cu discul, am efectuat o lucrare cu freza, am tåvålugit, iar semånatul a avut loc dupå 1 septembrie, atunci când am
În jude¡ul Vaslui, Nelu Gramaticu a ob¡inut o produc¡ie de 3.820 kg/ha cu acela¿i hibrid de la Corteva. “Lucrez 230 ha, rapi¡å am avut pe 33 ha ¿i am semånat dupå grâu. În toamnå am administrat un insecticid ¿i un fungicid, dupå care la început de martie am fertilizat cu 180 kg/ha uree substan¡å brutå. Am recoltat în perioada 1 - 23 iulie ¿i pot spune cå am fost foarte mul¡umit de produc¡ia ob¡inutå în condi¡iile de secetå pe care le-am avut, am fost tentat så întorc cultura, înså în primåvarå plantele au recuperat destul de bine ¿i am ob¡inut o produc¡ie bunå în final. Toamna aceasta am semånat 38 ha cu acela¿i hibrid ¿i plantele aratå destul de bine în acest moment”, a declarat Nelu Gramaticu.
33
CRE{TEREA ANIMALELOR
Sommet de l'Élevage mândria fermierilor francezi Cea mai mare expozi¡ie de zootehnie din Europa a tras cortina pe 6 octombrie lângå Clermont-Ferrand, un cochet ora¿ din Fran¡a. Ecourile ei se vor mai auzi încå multå vreme datoritå recordurilor la care a ajuns: 115.000 de oameni, fermieri francezi ¿i stråini, dornici så vadå animalele ¿i utilajele performante. ¥n cele câteva zile petrecute acolo, am auzit toate limbile påmântului, ca la Turnul Babel. “Aceastå edi¡ie, a 32-a, este un mare succes prin tranzac¡iile importante, care au fost încheieate, ¿i prin multele seri festive”, spune râzând Jacques Chazalet, pre¿edintele Sommet de l'Élevage, el însu¿i fermier. De pildå, Seara Tinerilor Fermieri a fost un mare succes, la fel au fost ¿i seara sponsorizatå de Regiunea Auvergne-Rhône-Alpes sau seara interna¡ionalå, dedicatå vizitatorilor din afara Fran¡ei. A¿a cå Sommet de l'Élevage înseamnå 4 zile de afaceri, dar ¿i câteva seri de distrac¡ie.
40
Au, n-au habar de agriculturå, politicienii francezi vin în numår tot mai mare la Sommet de l'Élevage. Sigur cå nu putea så lipseascå tocmai ministrul Agriculturii, Marc Fesneau, sau cel al Economiei ¿i Finan¡elor din Fran¡a. Ba chiar ministrul Agriculturii a anun¡at o måsurå de sprijin fiscal pentru crescåtori, parte a unui plan politic de recucerire a suveranitå¡ii franceze în cre¿terea. Pentru cå Fran¡a, ca ¿i România, nu produce cât are nevoie în toate sectoarele zootehnice. Apoi, un sistem de scutire de taxe pentru animale va fi clarificat în zilele urmåtoare, împreunå cu ministrul Economiei. Sindicatele crescåtorilor, iar la francezi sunt chiar sindicate puternice, sperå så ob¡inå 100 de milioane de euro pentru aceastå adaptare fiscalå. “Avem nevoie de animale pentru a ne hråni, dar ¿i pentru tranzi¡ie: stocarea carbonului în paji¿ti, deschiderea peisajului, conservarea biodi-
versitå¡ii”, a amintit ministrul când a mai promis o måsurå de 30 de milioane de euro pe an pentru planificare ecologicå, pentru a “facilita implementarea inova¡iilor ¿i practicilor de reducere a amprentei de carbon în cre¿terea animalelor”. Organizat de fermieri pentru fermieri, târgul este un marker important pentru politicieni, care î¿i planificå din timp måsurile pe care le promit în båile lor de mul¡ime. Una din misiunile Sommet de l'Élevage este så integreze problemele din economie, mediu, teritoriale, dar ¿i sociale. Se vorbe¿te acolo de zootehnie durabilå, se dezbate problema genera¡iilor tinere, care au proiecte de via¡å mai diversificate decât så aibå grijå de animale în fiecare zi, an de an. O particularitate pe care nu am întâlnit-o decât la Sommet, organizatorii pun la dispozi¡ia doritorilor în jur de treizeci de vizite pe teren. Sunt vizitate ferme de cre¿tere a tuturor speciilor,
Profitul Agricol 39/2023
CRE{TEREA ANIMALELOR
centre de cercetare, abatoare, fabrici. Un alt moment culminant, a¿teptat în fiecare an, a fost seara interna¡ionalå pentru zootehnie, care încå o datå a fost la mare înål¡ime. Francezii au organizat competi¡ii pentru douå rase importante: Limousine ¿i Brunå. Rasa Limousine a fost regina acestei edi¡ii. Armelle Mestre este o crescåtoare din Saint-Ybard. În afarå de faptul cå sunt un semn de recunoa¿tere ¿i ajutå la formarea unei imagini a expozi¡iei, câ¿tigarea acestor premii deschide pentru crescåtorii francezi por¡ile cåtre noi puncte comerciale. 400 de vaci au fost prezentate pe parcursul a 4 zile. Din cele 23 de ani-
Profitul Agricol 39/2023
male vândute în timpul licita¡iei, 15 vor påråsi grani¡ele Fran¡ei. “Eu nu am våzut nicåieri vaci atât de frumoase din rasa Brunå”, îmi spunea, cu ochii lui antrena¡i de bonitor cu ¿tate vechi, Gheorghe Nea¡å, prezent în tribunele concursurilor. “Au ugere mari, echilibrate, pot concura oricând cu vacile Holstein. Påcat cå unii bonitori francezi au depunctat animale frumoase în favoarea altora care prezentau defecte vizibile. ªi, ai våzut, fermierii francezi chiar au protestat pe durata concursului”. Tot excelent organizatå a fost ¿i platforma pentru preså. Au fost peste 150 de conferin¡e ¿i simpozioane, peste 150 de ore de transmisiuni live ¿i 31 de în-
tâlniri cu personalitå¡i influente. Au fost acredita¡i 195 de jurnali¿ti, din 24 de ¡åri. În concluzie, Jacques Chazalet (pre¿edintele Sommet de l'Élevage) ¿i Fabrice Berthon (director general) au acela¿i apetit pentru pariuri pentru expozi¡ie: vor så treacå pragul celor 1.700 de expozan¡i ¿i så primeascå 120.000 de vizitatori pe parcursul târgului. Edi¡ia 2024 va gåzdui competi¡ia na¡ionalå pentru rasa Salers la vacile de carne în perioada 1 - 4 octombrie. Despre utilajele expuse la Sommet de l'Élevage vom vorbi cu alt prilej.
Viorel PATRICHI
41
MA{INI & UTILAJE Nou showroom IPSO Agricultur\ lâng\ Alexandria Arnaud Van Strien spune cå investi¡ia de 3,4 milioane de euro a fost necesarå deoarece astfel IPSO va putea råspunde mult mai repede solicitårilor, în interval de 24, 48 de ore maximum. “Tractoarele, combinele nu trebuie så stea în campanie din cauza unor defec¡iuni. Noi ac¡ionåm proactiv, prin diagnozå la distan¡å ¿i avertizåm fermierii când anumite componente prezintå risc de defectare.” IPSO Agriculturå a inaugurat lângå Alexandria, Teleorman, al 21-lea punct de lucru (22, cu cel de ma¿ini agricole rulate, de la Fete¿ti). Este un punct de lucru în linia IPSO, cu depozit de piese de schimb, atelier de repara¡ii ¿i showroom. Investi¡ia, care a fost ini¡iatå în 2021 ¿i finalizatå în vara acestui an, se ridicå la 3,4 milioane de euro. Centrul se întinde pe o suprafa¡å de 2 hectare, cu tractoare, combine ¿i sprayere expuse în aer liber, depozitul de piese de schimb are un stoc de 5.500 de repere distincte în valoare de peste 700.000 euro, atelierul are spa¡iu distinct pentru scule ¿i dispozitive speciale pentru repara¡ii tractoare, combine ¿i alte ma¿ini agricole. 42
Acest punct de lucru va deservi peste 850 de fermieri din Teleorman, Giurgiu ¿i Arge¿, care au cumpårat pânå acum în jur de 1.350 de ma¿ini agricole de la IPSO (tractoare, combine, sprayere, încårcåtoare telescopice etc.). Mihai Burci, care va conduce centrul, ne-a spus cå în prezent are 14 angaja¡i, din care mai mult de jumåtate sunt tehnicieni ¿i mecanici de service, pentru a råspunde prompt oricåror solicitåri. Dar angajeazå pentru cå trebuie så ajungå la 22-24 de oameni. Mihai Burci lucreazå de peste 15 ani la IPSO Agriculturå, a început de jos, a fost simplu mecanic, a ajuns tehnician specialist, apoi a promovat în zona de activitå¡i comerciale, iar acum conduce punctul de la Alexandria.
Ce pute¡i gåsi la punctul de la Alexandria: - serviciile post-vânzare IPSO Service 360 (lansat în acest an), - proximitate prin numårul unic de contact + 0373.800.222, - online shop pentru piesele de schimb IPSO P@rts, - sisteme de diagnostic ¿i asisten¡å tehnicå de la distan¡å, - alertele de mentenan¡å, Expert Check (campania de verificare pre-sezon) ¿i Expert Alert, - instala¡ii de irigat croite pe necesitå¡ile oricårei ferme, consiliere pentru gåsirea celor mai bune solu¡ii, - utilaje rulate - tractoare, combine, sprayere etc., - finan¡are - bani pentru nevoile oricårei ferme.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 39/2023