nr. 36 din 27 septembrie 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Un armisti¡iu de doar 30 de zile
6
Cerealele ucrainene divizeazå Europa 8
AAC cere contingente de import din Ucraina
6
Programul De cinci ori subven¡ia falimenteazå fermele
Ziua culturilor fixatoare de azot
7
Banca Transilvania anun¡å creditul De 5 ori APIA 10
7
Licen¡e de import ¿i pentru alte produse
Azomure¿ î¿i reia produc¡ia
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Produc¡ia de oleaginoase, în continuå scådere
16
Cine îi reprezintå pe fermierii români la Copa-Cogeca? 19
11
Secetå pedologicå puternicå ¿i extremå în sud-est ªtefan Moraru distribuie sisteme americane de irigat
Fermele regenerative, o solu¡ie pentru schimbårile climatice
32
Recolte frumoase la rapi¡å în Bråila ¿i Gala¡i Utilizarea biostimulatorilor måsura abilitå¡ilor tehnologice?
Ioan Lado¿i: Politica este o frânå 22 în eradicarea pestei
34
Altå lege a porcului
35
23
24
26
Bulgaria a interzis importul de floare
12
Ucraina reclamå la OMC Polonia ¿i Ungaria
12
30
Cre[terea animalelor Culturi vegetale
11
RhizoVital C5 - inoculantul bacterian Ma[ini & utilaje de ultimå genera¡ie 27 Sprayerul care “oche¿te” buruienile scade cu 77% costurile cu erbicidarea 40 Theodor Ichim trece toatå suprafa¡a la no-till 28
Produc¡ia de rapi¡å din Canada, revizuitå în scådere ¿i luna aceasta 18 O rapi¡å sånåtoaså ¿i cu produc¡ii bune
Asocia]ii profesionale
10
UE vrea så permitå utilizarea glifosatului
Ionicå Nechifor: Oierii nu pot fi integra¡i în Casa Unirea
37
Pe drumul spre automatizare
41
Sulky, Sky ¿i Prolog devin SKY Agriculture
42
Protec¡ia solului ¿i trac¡iune sporitå cu anvelope BKT 42 Amazone: inova¡ie pentru automatizare
44
Hobby Plumbii potrivi¡i
48
Bisericå ctitoritå de un fermier
49
“Regina toamnei”
50
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e ¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie:
Grâu
România
SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 22 septembrie, a fost de 234 dolari/tonå (1.076 lei). A scåzut cu 11 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 18 septembrie.
FOB Constan¡a 216 euro/t (+ 3) 1.080 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. ¥n perioada 18 - 22 septembrie 2023 pre¡ul grâului pe pie-
Principalele destina¡ii: In-
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
donezia 108.300 tone, Mexic 86.700 tone, Vietnam 32.200 tone, Honduras 24.500 tone ¿i Filipine 23.000 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). A scåzut cu 1 dolar/tonå fa¡å de deschiderea din data de 18 septembrie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 232 euro/tonå (1.160 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 septembrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 248 euro/tonå (992 lei). Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 222 217 214 216 211 Nov 231 226 224 225 221 Dec 231 226 224 225 221 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 276 271 270 269 263 Nov 274 270 268 267 261 Dec 274 270 268 267 261
lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå.
Porumb
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2023, este de 177 euro/tonå (885 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.
România FOB Constan¡a 189 euro/t (+2) 945 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 22 septembrie 2023, a fost de 231 dolari/tonå (1.063 Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec
14
$/t
18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 187 185 187 189 187 193 191 193 195 192 193 191 193 195 192 $/t
18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 223 221 223 225 227 222 221 223 225 227
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/tonå (1.050 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.
Pontivy a fost de 211 euro/tonå (1.055 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 22 septembrie, a fost de 206 euro/tonå (1.030 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å
€ - 5 lei $ - 4,6 lei A scåzut cu 9 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 18 septembrie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 229 euro/t (1.145 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2023 este de 179 euro/t (895 lei). Aceea¿i cota¡ie ca ¿i såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie, a fost de 169 dolari/t (777 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 286 286 286 283 285 Nov 286 285 284 284 286 Dec 267 267 267 251 253 Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Rouen 235 230 229 231 229 Dunquerque 235 230 229 231 229 Pallice 235 230 229 231 229 Creil FOB 230 226 225 228 227 Moselle FOB 234 231 230 233 232 Rouen FOB 257 252 248 251 248
de pre¡ul de deschidere din data de 18 septembrie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 203 euro/tonå (1.015 lei). ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 227 dolari/tonå (1.044 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 18 septembrie.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
Pre¡ul porumbului la bursa Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 211 207 207 206 205 211 207 207 206 206 209 204 204 203 203 Bordeaux FOB 216 212 212 211 210 Pontivy 216 212 212 212 211 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Profitul Agricol 36/2023
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 18 - 22 septembrie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 522 dolari/tonå (2.401 lei). A scåzut cu 17 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
$/t
18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 492 496 483 484 475 498 502 489 490 481 498 508 489 490 481
Oct Nov Dec
Orz FOB Constan¡a 173 euro/t (+3) 865 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 220 euro/tonå (1.100 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Rapi¡å
PREºURI
Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 437 euro/tonå (2.185 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 434 euro/tonå (2.170 lei).
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 430 dolari/tonå (1.978 lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 1.397 1.375 1.361 1.337 1.315 Nov 1.368 1.343 1.329 1.307 1.287 Dec 1.368 1.343 1.329 1.307 1.287
euro/t
18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Rouen 225 220 221 222 220 Dunquerque 225 220 221 222 220 Pontivy 223 218 219 220 218 Orz bere: Creil** 228 226 227 229 229 Moselle** 211 208 209 211 208
Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 208 euro/tonå (1.040 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în octombrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 203 dolari/tonå (934 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 433 430 431 437 430 Oct 520 515 515 514 516 Nov 521 513 513 516 518 432 427 429 435 427
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Oct Nov
Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 18 - 22 septembrie, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 405 euro/t (2.025 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 18 septembrie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Dieppe 420 410 410 410 405 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Oct
$/t
18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 311 313 315 317 319
A avut o scådere de 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
nå (2.185 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 437 euro/to-
¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
euro/t
18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Rouen 439 428 435 443 434 Dunquerque 442 431 438 446 437 Moselle 442 431 438 446 437
$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 565 548 544 547 538 Nov 571 555 551 554 546 Dec 576 559 556 558 551
¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la închiderea licita¡iilor, pe 22 septembrie 2023, a fost de 319 euro/tonå (1.595 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 18 septembrie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 327 euro/t (1.185 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în oct. 2023, este 398 dolari/t (1.990 lei).
Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Nov 282 282 282 282 282 Dec 282 282 282 282 282
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 18 - 22 septembrie a fost de 282 dolari/tonå (1.297 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
234 dolari/t
Profitul Agricol 36/2023
- 11
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 22 septembrie 2023, a fost de 516 dolari/tonå (2.374 lei).
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
România
18.09- 22.09.2023
183.300 tone, Japonia 89.200 tone, Mexic 85.200 tone, Indonezia 63.200 tone ¿i Olanda 56.300 tone.
231 dolari/t
=
522 dolari/t
- 17
282 dolari/t
= 15
CULTURI
VEGETALE
Secet\ pedologic\ puternic\ [i extrem\ în sud-est Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Sub aspect pluviometric, intervalul 18 - 24 septembrie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate din punct de vedere agricol în vestul, centrul ¿i local nordul ¡årii: Banat 6,5-74,4 l/mp; Cri¿ana 10,2 - 22,8 l/mp; Maramure¿ 11,2 - 28,0 l/mp; Transilvania 1,3 - 70,1 l/mp. Oltenia 0 - 34,8 l/mp; Muntenia 0 - 14,2 l/mp l/mp; 22
Moldova 0,0 - 9,6 l/mp; Dobrogea 0 l/mp.
La data de 25 septembrie, în stratul 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apå a solului prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿ ¿i Cri¿ana, cea mai mare parte a Transilvaniei ¿i a Banatului, local nordul, estul ¿i centrul Moldovei, nord-vestul, vestul, izolat estul, sud-vestul Munteniei, nordul, estul ¿i sudul Olteniei. Izolat, în vestul ¿i centrul ¡årii se semnaleazå båltiri temporare de apå la suprafa¡a solului, ca urmare a cantitå¡ilor de precipita¡ii cumulate în ultimele zile.
În Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, Muntenia ¿i Oltenia, local estul, centrul, sudul ¿i izolat nord-estul Transilvaniei, nord-estul Banatului, con¡inutul de umiditate din sol se încadreazå în limite scåzute (secetå pedologicå moderatå) ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå puternicå ¿i extremå). Ca urmare a cantitå¡ilor de precipita¡ii înregistrate în ultimele zile, rezerva de umiditate a solului în stratul 0-20 cm / ogor s-a îmbunåtå¡it local, pe suprafe¡ele agricole situate în vestul, centrul ¿i nordul ¡årii. Profitul Agricol 36/2023
CULTURI VEGETALE
{tefan Moraru distribuie sisteme americane de irigat Seceta i-a încercat din greu pe mul¡i fermieri ¿i în acest an. Cei care ¿i-au montat sisteme de iriga¡ii au reu¿it så încheie anul "pe verde", ceilal¡i înså contabilizeazå pierderile. Printre cei care au deja sisteme de iriga¡ii se numårå ¿i ªtefan Moraru, din Cålåra¿i, care irigå de trei ani. Anul acesta a devenit ¿i distribuitor al echipamentelor de irigat tip pivot produse de firma americanå T-L, pe care le folose¿te în fermå.
Ş
tefan Moraru lucreazå 1.000 ha în zona localitå¡ilor Borcea, Peri¿oru ¿i Jegålia, în jud. Cålåra¿i, ¿i irigå aproape jumåtate din suprafa¡å. Atunci când s-a apucat så investeascå în iriga¡ii, a studiat pia¡a ¿i a ales echipamentele de irigat tip pivot produse de T-L din SUA. “Este singura instala¡ie de irigat cu pivo¡i ac¡ionatå hidraulic, prin motoare hidrostatice. Deci nu avem nevoie de motoare electrice, nu avem nevoie de cabluri ¿i, astfel, evitåm ¿i riscul de furt”, ne-a spus ªtefan Moraru. Pentru cå a început så se priceapå, a deschis o altå firmå, Agropark Trading, prin care vinde în toatå România pivo¡i fic¿i, mobili ¿i liniari. Lungimea maximå uzualå este de pânå la 500 metri, dar se pot comanda ¿i instala¡ii mai lungi, înså acestea se mutå o datå pe sezon. Profitul Agricol 36/2023
“De exemplu, avem pozi¡ia A, pentru irigarea culturilor înfiin¡ate toamna ¿i udate ¿i primåvara. Pozi¡ia B a pivo¡ilor este pentru culturile înfiin¡ate primåvara ¿i care necesitå udare ¿i vara. Aceasta, pentru pivo¡ii de peste 500 m, iar pentru cei sub aceastå dimensiune se poate iriga atât în pozi¡ia A, cât ¿i B. Pentru pivo¡i pânå în 300 de metri se poate muta instala¡ia în trei pozi¡ii, dar peste 300 m recomandåm doar douå pozi¡ii, adicå udarea pe perioade scurte a aceleia¿i
culturi.” Practic, instala¡ia de irigat se compune din turnul central, sistemul de alimentare cu apå, linia propriu-ziså pentru irigare, un furtun flexibil, vana de aerisire ¿i presiune, supapa de sens pentru protec¡ia sistemului, conexiune la pompå ¿i sorb plutitor pentru apa de la suprafa¡å, ce poate iriga de la o adâncime începând de la 1 m. La acestea se mai adaugå ¿i pivo¡ii “de col¡”, care acoperå inclusiv col¡urile parcelelor, astfel cå udarea se face pe minimum 95% din suprafa¡å. “Sigur, putem asigura încå de acum primirea ¿i livrarea comenzilor pentru aceste echipamente, chiar ¿i la ferme aflate la distan¡e de 400-500 km, dar vrem så cre¿tem organic. Începând de anul viitor vom avea echipe care se vor ocupa de vânzåri ¿i service în mai multe regiuni ale ¡årii.” Cum spuneam, ªtefan Moraru irigå deja de trei ani o parte din culturile sale, pe o suprafa¡å de aproape 500 ha, ¿i urmeazå så extindå udarea pe încå 150-200 ha. Motivul e simplu: la porumbul irigat estimeazå produc¡ii de peste 14 tone la hectar, la soia, cel pu¡in 4 tone la hectar. Diferen¡a la culturile neirigate? La grâu a scos doar 4 tone la hectar, la orz, la fel, iar la floarea soarelui, poate-poate 800 kg la hectar... “Asta e situa¡ia, din acest motiv vreau så måresc suprafa¡a irigatå ¿i le recomand ¿i altor fermieri så facå asta, le pot oferi instala¡ii fiabile. Eu am 4 echipamente de irigat T-L pe o razå de 15 km ¿i nu am avut nicio problemå cu ele, nici cu furturile. În plus, sunt foarte u¿or de între¡inut. O astfel de investi¡ie e absolut necesarå!”
Arpad DOBRE 23
CULTURI VEGETALE
Fermele regenerative,
o solu]ie pentru schimb\rile climatice În România, seceta a provocat anul trecut pierderi de peste 1 miliard de euro pentru sectorul agricol românesc, 800.000 din cele 5,4 milioane de hectare de culturi arabile fiind afectate. În contrast, în primåvara acestui an România s-a confruntat cu ploi, provocând întârzieri în semånatul de primåvarå. Datele actuale ale ANM aratå cå seceta pedologicå a afectat ¿i ritmurile de cre¿tere ¿i dezvoltare a culturilor agricole în perioada verii. Spre exemplu, con¡inutul de apå din sol în cultura de porumb neirigat poate prezenta valori scåzute ¿i deosebit de scåzute. În ceea ce prive¿te alte culturi, este necesar så se înceapå recoltarea mai devreme. Pe måsurå ce seceta devine tot mai prezentå ¿i severå, unele culturi agricole ar putea fi mai tolerante la intemperii ¿i cåldurå extremå, ajutându-i pe
fermieri så combatå deficitul de apå, asigurând în acela¿i timp recolte mai stabile ¿i mai predictibile.
De asemenea, poate îmbunåtå¡i capacitatea de reten¡ie a apei ¿i rezilien¡a împotriva inunda¡iilor ¿i secetelor.
Sistemele fermelor regenerative sunt concepute pentru a func¡iona în armonie cu natura, men¡inând ¿i îmbunåtå¡ind în acela¿i timp viabilitatea economicå, urmând trei principii, printre care lucrårile reduse ale solului, acoperirea permanentå a solului ¿i rota¡ia vegetalå a culturilor.
Încålzirea climei europene are loc într-un ritm de douå ori mai rapid decât media globalå, potrivit unui raport al Organiza¡iei Meteorologice Mondiale (OMM), care avertizeazå cå aceastå tendin¡å observatå în ultimii 30 de ani poate provoca cre¿teri excep¡ionale ale temperaturilor, incendii de vegeta¡ie ¿i inunda¡ii. Atenuarea schimbårilor climatice este importantå pentru sectorul agricol deoarece, dincolo de a fi grav afectat, este ¿i responsabil pentru aproximativ o treime din emisiile umane de gaze cu efect de serå la nivel global. În plus, solurile agricole din întreaga lume au ¿i capacitatea de a stoca suficient carbon pentru ca temperatura medie globalå så nu depå¿eascå 1,5 grade Celsius.
Agricultura regenerativå are multe beneficii naturale ¿i financiare recunoscute, începând cu reducerea eroziunii solului, cre¿terea materiei organice din sol (MOS) ¿i îmbunåtå¡irea biodiversitå¡ii, pânå la reducerea consumului de combustibil ¿i reducerea nevoii de îngrå¿åminte scumpe prin prevenirea scurgerilor ¿i îmbunåtå¡irea ciclului nutrien¡ilor.
“Agricultura regenerativå reprezintå unul dintre instrumentele-cheie care conecteazå fermierii ¿i mediul înconjuråtor. Prin adoptarea unor practici agricole regenerative, precum rota¡ia culturilor, utilizarea îngrå¿åmintelor organice ¿i men¡inerea biodiversitå¡ii, Agreena ¿i alte organiza¡ii similare pot contribui la combaterea schimbårilor climatice, la protejarea solului ¿i la cre¿terea productivitå¡ii agricole. Aceastå abordare nu numai cå reduce emisiile de carbon, dar ¿i îmbunåtå¡e¿te calitatea solului ¿i sånåtatea culturilor agricole, asigurând astfel un viitor mai sustenabil pentru agriculturå ¿i pentru genera¡iile viitoare”. Mihaela Vasile, market lead Agreena România 32
Profitul Agricol 36/2023
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 29 septembrie FAPPR ¿i Corteva organizeazå Ziua culturilor fixatoare de azot. 30 septembrie La Soporu de Câmpie, jude¡ul Cluj, se va ¡ine Sårbåtoarea crescåtorilor de animale. 3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont-Ferrand, se va organiza expozi¡ia zootehnicå Sommet de l’Élevage.
“Regina toamnei” Vå scot repede din mister, dezvåluidu-vå încå din primele rânduri cå regina toamnei nu-i alta decât zacusca de vinete. ªi, ca oricårei regine, supu¿ii îi dedicå zile de sårbåtoare ¿i voie bunå. Nu mai devreme decât zilele trecute, la Timi¿oara s-a ¡inut Festivalul zacu¿tei ¿i ¡uicii. Iar de la ¡uicå, jurnali¿tii, scriitorii ¿i bikerii au luat fiecare câte un ceaun ¿i au preparat live deliciosul produs pentru degustarea publicului larg. Acum, doar nu era så stea ditamai festivalul în zacusca gåtitå de ziari¿ti. De bikeri nu am curajul så zic de råu.
6 octombrie La USAMV Bucure¿ti are loc Congresul al XIII-lea al SRH. 7 octombrie La Movileni se va ¡ine Ziua Porumbului, un eveniment organizat de asocia¡ia Grânarii Ia¿i. 7 octombrie Are loc Parada taurilor, organizatå de Semtest-BVN Mure¿. 25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 16 noiembrie Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor va ¡ine sesiunea anualå de comunicåri ¿tiin¡ifice Protec¡ia plantelor – cercetare interdisciplinarå în slujba dezvoltårii durabile a agriculturii ¿i a protec¡iei mediului. 12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå. 28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor. 50
A¿a cå organizatorii au chemat ¿i ni¿te bucåtari adevåra¡i, de la Culinaria Banatica. Å¿tia s-au luat în serios în fa¡a ceaunurilor ¿i au gåtit de toate, mai ales gula¿. Câtå zacuscå så månânci? Au fost oferite la degustare 14 re¡ete de zacuscå (vinete, fasole ¿i ciuperci) pregåtite dupå diferite procese tradi¡ionale de familie. Am tras cu urechea ¿i am prins cea mai gustoaså re¡etå de zacuscå, pe care v-o reproduc întocmai. “Coacem ¿i curå¡im cinci kg de vinete ¿i cinci kg de ardei kapia sau gogo¿ari la o por¡ie, se adaugå un litru de ulei, 175 de grame de sare ¿i un kg de bulion. Mai e varianta ca în loc de vinete så folose¿ti fasole, fiindcå iese mai consistentå zacusca. Place mai mult. Se pot adåuga mirodenii dupå gust. Fierbi totul cinci ore”. De fapt, în Câmpia de Vest, zacusca este doar un pretext de etalare a bogå¡iei gastronomice, dar ¿i o reginå a toamnei care ne aminte¿te de copilårie ¿i de bunici.
Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Face rondul cu såbii – Mersul la hipodrom; 2) Lipsa Fortunei – Numår redus; 9 10 3) Ro¿u la fiert – Bune ca garnituri; 4) Cu arici la buzunar – Timp de caniculå; 5) A nu fi zgârcit –Pu¿i så înve¡e meserie; 6) Pensionarul de la zoo – Slab la culoare; 7) Luminau stråzile de altådatå; 8) Micu¡a privitå cu sfin¡enie – Sparge butucul; 9) În vânt la cârne – Lista celor cu bani; 10) Fåcute så îmbie.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
1 1 2 3 4 5
2
3
4
5
6
7
8
6 7
VERTICAL: 1) A face legåtura cu påmântul; 8 2) Ca påmântul umed – Dotat cu creier; 3) A activa ca generator – Fumuri neplåcute; 9 4) Ocupatå de jocheu – Copt destul de bine; 10 5) E un oarecare – Au multe lipsuri; 6) Luna Solu¡ia careului din Nr. 35/2023 pentru Terra; 7) Coadå la bilete – Femeia cu ORIZONTAL: RUMEN - SPIC; UMILIT - MO; GAT - CARABE; IN - CIRESAR; NETA - ATARE; pruncul; 8) Laterala ma¿inii – Marginile unui teren! 9) Are multe cår¡i citite; 10) Cele care I - ALESI - BN; IEPURE - PAT; NEGANDIT; DOTA - IATAC; ETERNITATE. sunt preferate. Profitul Agricol 36/2023