Issuu

nr. 35 din 20 septembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Politica nu are legåturå cu emo¡ia

anul XXVI, nr. 35/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

7 milioane de turi¿ti ru¿i s-au dus anul acesta în vacan¡å doar în Turcia. Turcia aia care nu a sim¡it nicio jenå så doboare un avion de luptå rusesc, care le furnizeazå ucrainenilor temutele drone Bayraktar, care este unul din pilonii de bazå ai NATO (în baza de la Incirlik ¡ârâie contoarele Roentgen mai råu ca tramvaiul), care garanteazå, cu navele sale de luptå, trecere liberå prin Marea Neagrå. Dacå ne gândim cå fiecare turist rus cheltuie în medie 1.000 de euro pe vacan¡å, se strâng cu totul 7 miliarde de euro. Ei bine, ru¿ii nu au nicio grea¡å så î¿i cheltuie miliardele în Turcia. ªi nici Ankara nu le-o interzice. De ce ar face-o? Mai dintr-o bucatå, noi, europenii, le-am închis ru¿ilor u¿a în nas cu arogan¡a majordomului de caså cu blazon. ªi nu mai cumpåråm de la ei nici gaz, nici petrol, nu îi mai acceptåm ca turi¿ti, nu mai facem afaceri. Constrânse mai pu¡in de politicå ¿i mai tare de emo¡iile societå¡ii, corpora¡ii europene, altfel stabile, au ales så piardå miliarde ¿i så plece din Rusia. Tot ce aveau acolo (fabrici, birouri, angaja¡i) a fost preluat rapid de companii ¿i oameni de afaceri ru¿i. Crede¡i cå cei pleca¡i vor reveni u¿or? Moscova nu crede în lacrimi, ne aminte¿te titlul unui film de prin anii ‘70. Sigur cå sunt ¿i dintre cei care au mai råmas, care mai fac afaceri în Rusia, dar a¿a, mai ferit, zboarå sub radar. Doar noi, aici, pe vechiul continent, ne-am îmbå¡o¿at så plåtim facturi teribile la încålzire, îngrå¿åminte, carburant, curent… Aceastå politicå externå lipsitå de nuan¡e a Uniunii, a României, a condus inclusiv la situa¡ia de aståzi a agriculturii. Portul blocat, silozurile pline, barjele, trenurile ¿i tirurile cu cereale curg din Ucraina, cumpåråtorii sunt mai chibzui¡i, pre¡urile mai mici, costurile mai mari ¿i probleme cu agricultorii cât casa. Mai råu, peste toate astea se a¿terne umbra unui råzboi care nu pare så se sfâr¿eascå prea curând. Sper doar ca urmåtoarea Comisie så fie mai diplomatå în abordarea lumii, înainte de a ne båga în faliment de tot. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 35/2023

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Reformå sau concentrarea puterii în minister?

Nu se vor da penalitå¡i pentru erorile teledetec¡iei

30 de zile fårå cereale din Ucraina

Întâlnirea care a pus batista pe ¡ambal

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

787 milioane tone de grâu

1,2 miliarde tone de porumb

Så ne jucåm cu cifrele oficiale de produc¡ie

Expertiza Timac Agro la FarmConect România

Tehnologia care promite så reziste secetei

31 34

Noi tehnologii de la Ameropa

Cre[terea animalelor

Comcereal Vrancea a primit despågubiri de 2 milioane de euro

Ma[ini & utilaje

Naturevo a ¡inut o conferin¡å despre sol Soia la superlativ la Oxford 20 Cartarea solului, duså la nivel de ¿tiin¡å exactå

Dan Hurduc a trecut la no-till ¿i rota¡ii lungi

Douå nave comerciale au spart blocada din Marea Neagrå 13

Bruxelles-ul ar vrea så mai vorbeascå ¿i cu fermierii 12 De la drumul måtåsii la drumul cerealelor Alexandru Bociu (ANSVSA): Normele de aplicare a Legii porcului vor Spania cheltuie miliarde de euro fi emise pânå la finalul acestei luni 12 în combaterea secetei

Produc¡ii frumoase la rapi¡å

Culturi vegetale

Vor da fermierii români Comisia Europeanå în judecatå?

Un tsunami de noutå¡i

Tractorul poate så meargå ¿i fårå tractorist

Poettinger duce prå¿itul mecanic la perfec¡iune

Claas reinventeazå gama de cositori Disco

Inova¡ii în portofoliul Case IH

Noi echipamente de la Väderstad

Opinii Combaterea pestei porcine africane 37 22 prin editare genomicå 24

Subven¡ii pentru vaci vândute

Vom avea 56.000 de scroafe în ferme noi

Forumul APPR lanseazå Catalogul culturilor de toamnå

Lec¡ia de francezå: fertilizarea cu fosfor a rapi¡ei

România a participat 26 la Potato Europe

Reformå pe bune sau doar a¿ezarea unor alte interese?

Hobby

Gr\dina, via [i livada 42

Orga pådurii

Bostanul rusesc

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Reform\ sau concentrarea puterii în minister? Circulå, de câteva såptåmâni deja, un plan de reorganizare a Ministerului Agriculturii. Este încå unul de sertar, dar asta nu ¿tirbe¿te interesul fa¡å de viziunea ministrului Florin Barbu vizavi de institu¡ia pe care o conduce. Pe scurt, este vorba despre desfiin¡area agen¡iilor ¿i unitå¡ilor subordonate, care vor fi preluate sub forma unor direc¡ii interne.

este 300 de func¡ii de conducere vor fi desfiin¡ate, ceea ce va aduce o economie la bugetul de stat de aproape 10 milioane de euro, a confirmat ¿i ministrul Florin Barbu. Celorlal¡i, în jur de 1.700 de angaja¡i, ministrul le promite salarii mai mari. Se observå în schimb o tendin¡å de consolidare a direc¡iilor agricole jude¡ene prin preluarea structurilor teritoriale ale ADS, ale Oficiilor fitosanitare ¿i a inspectoratelor din cadrul Agen¡iei Na¡ionale Fitosanitare, a structurilor de testare a soiurilor, a controlului din cadrul ANPA, a inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semin¡elor, a oficiilor de studii pedologice ¿i agrochimice. ¥n schimb, activitå¡ile de control ¿i monitorizare trec în mâna centrelor jude¡ene APIA. Tot centrele APIA preiau ¿i activitatea privind controlul pe teren privind ecocondi¡ionalitatea ¿i controlul

Profitul Agricol 35/2023

privind comercializarea produselor de protec¡ia plantelor. Dar så le vedem pe rând: Prima pe listå, Direc¡ia pentru Agriculturå a municipiului Bucure¿ti va fi absorbitå în MADR cu oameni ¿i patrimoniu. ¥n locul ei s-ar înfiin¡a probabil o direc¡ie de coordonare a direc¡iilor agricole jude¡ene. La fel, se va desfiin¡a ¿i Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. De la ANZ, inspec¡ia va trece la minister, în timp ce controlul ¿i monitorizarea în jude¡e vor fi preluate de centrele APIA, iar centrul de formare profesionalå în zootehnie ajunge la DAJ Cluj. Nu altå soartå are Institutul de Stat pentru Testarea ¿i Înregistrarea Soiurilor, care va fi absorbit în MADR, cu excep¡ia activitå¡ii de testare, care se preia de cåtre direc¡iile jude¡ene. ªi Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå se desfiin¡eazå prin preluarea activitå¡ii ¿i a personalului, inclusiv Laboratorul Na¡ional Fitosanitar ¿i activitatea de protec¡ia plantelor ¿i carantinå fitosanitarå, în cadrul Ministerului Agriculturii. Iar activitatea oficiilor jude¡ene fitosanitare ¿i a inspectoratelor de carantina fitosanitarå ¿i controlul comercializårii ¿i utilizårii durabile a produselor de protec¡ie a plantelor se preiau de cåtre direc¡iile jude¡ene. Activitatea privind controlul pe teren pentru respectarea normelor de ecocondi¡ionalitate se preia de cåtre centrele jude¡ene APIA. Nu scapå nici Agen¡ia Domeniilor Statului, care se desfiin¡eazå tot prin

preluarea activitå¡ii ¿i a personalului, cu excep¡ia structurilor teritoriale care se preiau de cåtre direc¡iile jude¡ene. Oficiul Na¡ional al Viei ¿i Produselor Vitivinicole se desfiin¡eazå ¿i va fi preluat de cåtre Direc¡ia jude¡eanå Ilfov; Laboratorul Central pentru Calitatea Semin¡elor ¿i Materialului Såditor ¿i Laboratorul Central pentru Controlul Calitå¡ii Vinului se desfiin¡eazå, iar patrimoniul ¿i personalul vor fi absorbite, cum spuneam, în MADR. Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i Acvaculturå se desfiin¡eazå iar activitå¡ile de elaborare a politicilor în domeniul pescuitului ¿i cele privind concesionarea, privatizarea ori vânzarea se preiau în cadrul Ministerului Agriculturii. Activitatea de control ¿i inspec¡ie piscicolå merge la direc¡iile jude¡ene. Sta¡iunea de Cercetåri Sericicole de la Båneasa se desfiin¡eazå. Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semin¡elor ¿i Materialului Såditor se desfiin¡eazå prin preluarea de cåtre direc¡iile jude¡ene. ªi Oficiile de Studii Pedologice ¿i Agrochimice se desfiin¡eazå prin preluarea de cåtre direc¡iile jude¡ene. Pânå ¿i Agen¡ia Zonei Montane va fi absorbitå în MADR, cu excep¡ia activitå¡ii Centrului de Formare ¿i Inova¡ie pentru Dezvoltare din Vatra Dornei, care se preia de Direc¡ia pentru Agriculturå Jude¡eanå Suceava.

a consemnat Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

:ntâlnirea care a pus batista pe ]ambal Luni, pe 18 septembrie, de la ora 18, ministrul Florin Barbu a invitat asocia¡iile profesionale din zona cerealierå la o discu¡ie informalå la Ministerul Agriculturii. Pe agendå, situa¡ia importurilor de cereale din Ucraina dupå ce UE nu a acceptat prelungirea restric¡iilor dupå data de 15. Ministrul le-a prezentat invita¡ilor solu¡ia: un sistem de licen¡e pentru companiile române¿ti care solicitå import de produse agricole din Ucraina. ¥n acest scop, ministrul le-a ¿i înaintat reprezentan¡ilor organizatiilor prezente o notå con¡inând planul de ac¡iune. O reproducem în facsimil. Trebuie spus cå planul acesta al licen¡elor a pornit de la Ucraina, care l-a propus Comisiei Europene încå din data de 15 septembrie. Ucraina se obliga så punå în aplicare, încå de a doua zi, din 16 septembrie, måsuri de control prin licen¡å al exportului de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å. Tot pe 15 septembrie Ucraina promitea så prezinte un plan de ac¡iune cel târziu luni, 18 septembrie. ¥n schimb, din gentlemen agreement, Comisia Europeanå se ab¡inea de la a impune restric¡ii Ucrainei atât timp cât måsurile ar fi fost eficiente. La întâlnirea cu asocia¡iile agricultorilor, ministrul Florin Barbu a explicat cå a introdus un amendament, ca ¿i douå ministere române¿ti, al Economiei ¿i al Agriculturii, så poatå emite licen¡e de import pentru operatorii economici români. ªi, în primul rând, limita posibilitatea de a solicita importuri doar la operatorii economici care au exclusiv punct de lucru în România ¿i care de¡in anumite coduri CAEN. Teoretic, importurile vor fi acceptate 10

“Vreau så transmit un singur lucru: singurele societå¡i care pot beneficia de aceste licen¡e sunt doar fermierii ¿i procesatori români”, a sus¡inut Barbu.

doar pentru CAEN 1061, fabricarea produselor de morårit; CAEN 1041, fabricarea uleiului; CAEN 1091, fabricarea nutre¡urilor combinate; CAEN 014, cre¿terea animalelor. Doar societå¡ile comerciale care au unul din aceste 4 coduri ar avea dreptul så mai importe cereale din Ucraina.

Cei prezen¡i povestesc cå ministrul le-a garantat personal cå licen¡ele se vor acorda cu dificultate, dupå controale ANAF, dupå verificarea stocurilor celor care solicitå cereale din Ucraina etc., iar fiecare licen¡å de import acordatå va fi publicå. Pe de altå parte, cei din salå ¿tiau bine transparen¡a care îmbracå deciziile de scoatere a unor generoase cantitå¡i de cereale de la rezerva de stat ¿i îndreptarea lor cu dedica¡ie cåtre CAEN 1061.

a consemnat Andrei OSTROVEANU

S\ ne juc\m cu cifrele oficiale de produc]ie Mai mul¡i participan¡i la discu¡iile de luni seara relateazå cå ministrul Florin Barbu a avansat cifra de peste 14 milioane de tone produc¡ie de grâu anul acesta. În plus, ministrul a afirmat cå, tot anul acesta, România ar fi exportat 8 milioane de tone de grâu, dintre care 6 milioane în intervalul 1 iunie - 15 septembrie. Conform companiilor de trading, produc¡ia de grâu a României, estimatå pentru sezonul 2022-2023, este de maxim 10,8 milioane de tone, aproape de recordul de 11 milioane de tone înregistrat în sezonul 2020-2021. Conform acelora¿i surse, de la începutul anului, prin Portul Constan¡a s-au exportat 5.035.889 tone de grâu de origine româneascå. Din iunie pânå acum, prin Constan¡a s-au exportat 2.517.278 tone de grâu românesc. La finele lunii august, ministrul Barbu a declarat pentru Agerpres cå produc¡ia medie de grâu a României este de 5 tone/ha. Considerând cå suprafa¡a semånatå cu grâu a crescut de la 2,05 milioane ha la 2,3 milioane ha, produc¡ia maximå ce ar putea fi ob¡inutå de pe aceastå suprafa¡å, considerând recordul de randament vehiculat de ministru, ar fi de 11,5 milioane tone. Sunt diferen¡e prea mari între cifre pentru a nu merita explica¡ii.

Robert VERESS Profitul Agricol 35/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Minerva cumpårå 16 abatoare de la Mafrig Producåtorul brazilian de carne Minerva Foods a anun¡at achizi¡ia a 16 abatoare în America Latinå de la rivalii Mafrig, într-o tranzac¡ie cu valoarea totalå de 1,4 miliarde de dolari. Minerva va achita imediat un avans de 283 milioane de dolari, iar vânzarea se va finaliza dupå acordul autoritå¡ilor anti-monopol din Brazilia. Din cele 16 abatoare, 11 se aflå în Brazilia, trei în Uruguay ¿i câte unul în Argentina ¿i Chile. Tranzac¡ia va cre¿te cu 44% capacitatea de procesare a Minerva, în timp ce vânzårile totale anuale ale grupului ar putea ajunge la 9,4 miliarde de dolari. Vacile au devenit cele mai periculoase animale din Anglia Vacile domestice au devenit oficial cele mai periculoase animale din Marea Britanie, iar statisticile oficiale aratå cu numårul atacurilor a ajuns la 4.000 pe an. Conform guvernului de la Londra, vacile au ucis 30 de persoane în perioada 2018-2022, iar în ultimul incident de acest tip o femeie a murit dupå ce a fost cålcatå în picioare de o turmå la o fermå din ºara Galilor. Rezultatele unui sondaj recent aratå cå un sfert dintre fermierii britanici sunt råni¡i în fiecare an de cåtre vacile lor. Cocaina redevine principalul produs de export al Columbiei Conform estimårilor Bloomberg, cocaina va depå¿i în acest an petrolul ¿i va deveni principalul produs de export al Columbiei, iar produc¡ia de droguri continuå så creascå. Un raport al ONU sus¡ine cå produc¡ia de cocainå a statului sud-american a crescut pânå la nivelul record de 1.738 de tone anul trecut, în timp ce suprafa¡a totalå plantatå cu coca a fost de 230.000 de hectare, o cre¿tere anualå de 13%. Guvernul columbian a redus în ultimul timp opera¡iunile de combatere a traficului de droguri, pentru cå produc¡ia de frunze de coca este sigura surså de venit pentru mul¡i fermieri locali. 14

De la drumul m\t\sii la drumul cerealelor Rusia ¿i China au anun¡at cå vor investi în construc¡ia unui coridor terestru de export al cerealelor, pentru a stimula legåturile comerciale dintre cele douå ¡åri. Compania de stat chinezå Chengtong Investments va coopera cu mai multe firme ruse¿ti pentru construc¡ia unui centru logistic la grani¡a dintre regiunea Vladivostok ¿i provincia Heilongjiang din nord-estul Chinei. În urma unei investi¡ii de 160 milioane de dolari, terminalul de cereale va permite exportul alimentelor produse în Mun¡ii Urali, Siberia ¿i Extremul Orient rus. Aceastå regiune va deveni o poartå importantå de acces spre China,

a declarat pre¿edintele chinez Xi Jinping în timpul unei vizite. Comer¡ul dintre China ¿i Rusia a crescut cu 32% în acest an ¿i a ajuns pânå la o valoare totalå de 155 miliarde de dolari în primele opt luni. China a importat în special petrol ¿i gaze naturale, dar au crescut semnificativ ¿i importurile de produse agricole, de exemplu soia ¿i rapi¡å. Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume ¿i controleazå acum aproximativ 20% din pia¡a globalå, iar livrårile cåtre China au fost limitate pânå în prezent, din cauza distan¡elor mari ¿i a infrastructurii precare.

Spania cheltuie miliarde de euro în combaterea secetei Ministerul Mediului din Spania va investi 12 miliarde de euro pentru a combate seceta care a produs pagube uria¿e agriculturii locale în ultimii ani. Spania a investit deja 1,4 miliarde de euro în luna aprilie în måsuri urgente de gestionare a secetei, fårå nici un rezultat concret. Majoritatea fondurilor vor fi investite în dezvoltarea infrastructurii hidrotehnice ¿i în construc¡ia unor uzine de desalinizare a apei de mare. Conform asocia¡iei agricole COAG, precipita¡iile din acest an au fost cu 28% mai mici fa¡å de anul trecut, iar culturile de pe o suprafa¡å totalå de 3,5 milioane de hectare au fost distruse. Perioada de secetå care a început în anul 2022 a afectat în special provincia Catalonia, din nordul ¡årii, ¿i provincia Andaluzia, din sud.

Criza de apå din Catalonia a fost atât de severå încât autoritå¡ile au redus cu 80% volumul folosit în agriculturå ¿i cu 25% pe cel alocat industriei. Chiar ¿i consumatorii casnici au fost afecta¡i, iar consumul mediu de apå zilnic al cetå¡enilor spanioli a scåzut în acest an de la 250 de litri la 200 de litri.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 35/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 15 septembrie, a fost de 231 dolari/tonå (1.063 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 11 septembrie.

România FOB Constan¡a 213 euro/t (+ 6) 1.065 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. ¥n perioada 11 - 15 septembrie 2023 pre¡ul grâului pe pie-

Principalele destina¡ii: Japonia 87.300 tone, Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

75.200 tone, Vietnam 65.300 tone, Filipine 58.200 tone ¿i China 56.000 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 288 dolari/tonå (1.325 lei). A crescut cu 1 dolar/tonå fa¡å de deschiderea din data de 11 septembrie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 232 euro/tonå (1.160 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 septembrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 255 euro/tonå (1.275 lei). A crescut cu 13 euro/tonå Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 208 204 205 209 208 Nov 218 214 215 219 218 Dec 218 224 225 229 227

lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2023, este de 177 euro/tonå (885 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

România FOB Constan¡a 187 euro/t (- 5) 935 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 15 septembrie 2023, a fost de 226 dolari/tonå (1.040 Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 184 185 182 182 182 190 191 187 189 189 196 196 193 195 194

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec

$/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 219 221 219 221 223 217 222 219 223 225

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 11 septembrie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 232 euro/t (1.160 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2023 este de 179 euro/t (895 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie, a fost de 169 dolari/t (777 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 287 287 285 286 288 Nov 290 284 285 286 288 Dec 264 269 251 267 269 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 270 267 269 274 272 Nov 266 263 265 270 261 Dec 268 265 268 273 270

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Rouen 220 218 222 228 232 Dunquerque 220 218 222 228 232 Pallice 220 220 224 228 232 Creil FOB 214 214 218 222 224 Moselle FOB 220 218 222 228 232 Rouen FOB 242 240 244 251 255

euro/tonå (1.090 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

data de 11 septembrie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 211 euro/tonå (1.055 lei).

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 15 septembrie, a fost de 211 euro/tonå (1.055 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 223 dolari/tonå (1.026 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 11 septembrie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 218 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Bordeaux 212 211 209 210 213 Pallice 212 211 208 209 211 Rhin FOB 213 211 208 209 211 Bordeaux FOB 218 216 213 214 217 Pontivy 219 217 214 215 218

Profitul Agricol 35/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 11 - 15 septembrie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 540 do lari/tonå (2.484 lei). A crescut cu 25 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 495 496 489 490 493 500 502 494 495 499 506 508 500 501 505

Oct Nov Dec

Orz FOB Constan¡a 170 euro/t (+1) 850 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 445 euro/tonå (2.225 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 441 euro/tonå (2.205 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 15 septembrie 2023, a fost de 528 dolari/tonå (2.429 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 443 dolari/tonå (2.038 lei). A scåzut cu 11 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 1.392 1.392 1.382 1.396 1.420 Nov 1.355 1.352 1.345 1.358 1.386 Dec 1.334 1.334 1.324 1.337 1.360

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

11.09- 15.09.2023

116.000 tone, Mexic 109.100 tone, Olanda 67.500 tone, Spania 58.200 tone ¿i Japonia 20.600 tone.

euro/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Rouen 210 209 213 219 223 Dunquerque 210 209 213 219 223 Pontivy 213 211 215 221 223 Orz bere: Creil** 215 212 216 222 226 Moselle** 195 194 198 204 208

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 208 euro/tonå (1.040 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Oct Nov

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 454 454 446 443 443 443 447 439 436 441

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 11 - 15 septembrie, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 425 euro/t (2.125 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 11 septembrie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în octombrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 203 dolari/tonå (934 lei). A scåzut cu 4 euro/ tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Dieppe 430 425 425 425 425

A avut o scådere de 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.225 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 445 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Rouen 442 438 425 426 441 Dunquerque 447 443 429 430 445 Moselle 447 443 429 430 445

Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Oct

$/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 311 313 315 317 319

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 570 565 554 557 560 Nov 575 571 560 563 566 Dec 578 575 565 567 570

Oct Nov

¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la închiderea licita¡iilor, pe 15 septembrie 2023, a fost de 319 euro/tonå (1.595 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 11 septembrie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 327 euro/t (1.635 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å pre¡ul de såptåmâna trecutå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în oct. 2023, este 395 dolari/t (1.975 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Nov 280 280 280 282 282 Dec 280 280 280 282 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 4 - 8 septembrie a fost de 282 dolari/tonå (1.297 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

229 dolari/t

Profitul Agricol 35/2023

226 dolari/t

+ 14

540 dolari/t

+ 25

$/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 534 532 523 526 528 531 532 523 525 527

282 dolari/t

+2 17

CULTURI VEGETALE

Dan Hurduc a trecut la no-till [i rota]ii lungi Din anul 2013, Dan Hurduc a renun¡at la plug, pregåtind minim solurile din ferma sa de 2.200 de ha, din Coste¿ti, jud. Vaslui. Dupå zece ani a constatat o îmbunåtå¡ire vizibilå a con¡inutului de humus. A¿a cå, mergând, în continuare, pe mâna tânårului inginer agronom Alin Luculeasa (31 de ani), a trecut aproape integral la no-till, ¡intind scåderea costurilor ¿i îmbunåtå¡irea, în continuare, a calitå¡ii solului.

recerea la no-till s-a fåcut din primåvarå, porumbul ¿i floareasoarelui fiind semånate direct, prin adaptarea semånåtorilor existente în fermå. Adaptårile au fost realizate de producåtor ¿i au fost costisitoare (100.000 de euro), dar investi¡ia s-a redus mult fa¡å de varianta achizi¡iei unor ma¿ini noi ¿i a vânzårii celor existente. Produc¡iile la floare (800 kg/ha) ¿i la porumb (sub 1 t/ha) sunt foarte proaste, dar în concordan¡å cu sezonul, care a fost ¿i mai sårac în precipita¡ii. “E grav, dar oricum aici nu e zonå de porumb: media multianualå, pe ultimii 20 de ani, e sub 4 t/ha”. Dacå nu s-ar fi fåcut trecerea la notill, produc¡iile ar fi fost asemånåtoare sau chiar mai slabe, considerå Hurduc. Rapi¡a ¿i grâul vor fi semånate tot direct. Practic, s-a trecut la no-till pe aproximativ 85% suprafa¡å, exceptând solele pentru leguminoasele necesare la ecoscheme ¿i covoarele vegetale ce trebuie distruse mecanic. 22

Hurduc ¿i-a construit o strategie pe termen mediu ¿i lung, care implicå renun¡area la asolamentul scurt. Nu mai viseazå la produc¡ii mari, propunându¿i, în fiecare an, o depå¿ire a mediilor multianuale cu doar 10%. “Nu mai caut så dau prioritate culturilor mai rezistente la secetå, ci respectårii rota¡iei, care då rezultate mai bune, pe termen lung. Am cele patru culturi principale plus mazårea. Introduc ¿i ceva orz în asolament. Voi testa ¿i sorgul”. Ar vrea så alterneze sistemele radiculare, înså problema e cå, pentru covoarele vegetale, nu e fezabil så cumpere såmân¡å, anual. ªi nici nu gåse¿te såmân¡å de calitate, pe care, ulterior, så ¿i-o poatå produce singur. Fiindcå zona este, cum spuneam, secetoaså, cu medii sezoniere de 200-250 de l/mp, Hurduc s-a adaptat scåzând drastic costurile de produc¡ie, trecerea la no-till fåcând parte din aceea¿i strategie, de ¡inere sub control a cheltuielilor. Astfel, la culturile de toamnå, a scos profit cu produc¡ii de 2,4 t/ha la rapi¡å, respectiv 5,7 t/ha la grâu (peste media multi-anualå), în condi¡iile în care mul¡i

al¡i fermieri sunt clar în pierdere cu aceste produc¡ii, la pre¡urile de valorificare curente. Pe lângå economiile realizate, din 2013 încoace, prin trecerea la minimum-till, Hurduc dråmuie¿te atent consumul de fertilizan¡i. Face cartare agrochimicå anual, pentru 500 de ha. În plus, tot anual, Alin Luculeasa face o scanare a solelor cu drona ¿i întocme¿te hår¡i de fertilizare cu ratå variabilå. De cinci ani, în ferma Evel-H, îngrå¿åmintele se aplicå diferen¡iat: între 50 ¿i 250 de kg/ha. “Nu suntem în Bårågan, unde existå uniformitate. Aici, pe o parcelå de 2-3 km, am 12-13 tipuri de sol. Solurile proaste, cheliturile, fie le decupåm ¿i le låsåm nelucrate, fie punem borceag, amestecuri de graminee cu leguminoase, ori fertilizåm variabil”. Hurduc nu s-a påcålit nici cu achizi¡iile de îngrå¿åminte. ªi-a påstrat calmul ¿i le-a comandat treptat, sco¡ând o medie de 2.850 de lei/t. Azot aplicå în conformitate cu cerin¡ele rezultate din cartare ¿i cu condi¡iile din anul respectiv. De regulå, fertiliza cu 100 kg de N substan¡å activå.

Profitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

Toamna ceva complexe, iar primåvara uree NG, tot cu ratå variabilå. Înså dupå anii seceto¿i nu mai fertilizeazå deloc toamna, fiindcå nu mai are loc exportul de nutrien¡i - în primul rând de fosfor, dar ¿i de azot. A¿a a procedat în toamna 2022. Iar în primåvara acestui an a folosit doar 100 de kg de uree NG. Pe unele sole, a mai realizat o a doua trecere cu 100 de kg de uree. Acolo a beneficiat de un aport hidric mai ridicat, iar investi¡ia s-a justificat, pentru cå ¿i produc¡ia de grâu a fost una record, de 8,5 t/ha. ªi la rapi¡å produc¡ia ar fi putut fi mult mai mare, dar înfloritul a fost perturbat de temperaturile mici. “La ultimele analize a reie¿it cå a¿ avea ceva caren¡e de potasiu. Am cumpårat complexe din Polonia, cu con¡inut mai mare de potasiu. Voi da 100 kg/ha, în toamnå. ªi apoi uree, 100 kg, în primåvarå, imediat dupå ce se încheie perioada de restric¡ie, totul întro singurå trecere, fiindcå nu merge aici fazial”. Alte economii realizeazå la celelalte inputuri: semin¡e ¿i tratamente. La grâu î¿i produce singur såmân¡a, iar la celelalte culturi opteazå pentru hibrizii rustici, mai ieftini, cu poten¡ial scåzut de Profitul Agricol 35/2023

produc¡ie, dar adapta¡i la secetå, tocmai fiindcå nu se iluzioneazå cå ar putea ob¡ine produc¡ii foarte mari (considerå 8,5 t/ha la grâu un accident aproape irepetabil). Seamånå ¿i cu densitå¡i mici, astfel cå ¿i cantitatea de pesticide se reduce. ¿i folose¿te produse generice, ieftine. Nu trateazå semin¡ele de cereale de toamnå cu neonicotinoide. Fiindcå, nefåcând rota¡ii scurte, nu se atinge pragul economic de dåunare la Zabrus. “Sunt vetre, pe ici, pe colo, ¿i doar acolo se justificå tratamentul cu insectofungicidul Protilin”. Tot la grâu, în vegeta¡ie, media tratamentelor este 1,5 - are sole unde merge doar cu T1, în altele ¿i cu T2. Cu toate aceste economii substan¡iale, nu ar ie¿i la liman doar cu produc¡ia vegetalå. “Te apucå depresia când te duci pe dealuri ¿i vezi cât sunt de uscate. Evit så fac teren în perioadele de secetå, så nu cad psihic. E bine så ai råbdare, fiindcå natura e reversibilå. ªi, în cele din urmå, chiar ¿i în asemenea condi¡ii, am fåcut ¿i noi profit”. Hurduc a investit semnificativ în depozitare, ajungând la capacitå¡i de 30.000 de tone, chiar de anul acesta, când a mai construit douå depozite, u-

nul de 8.000 ¿i altul de 4.000 de tone. Închiriazå aceste spa¡ii ¿i condi¡ioneazå marfa pentru doi mari clien¡i zonali: Plantagro ¿i Agricultorul Grup. Are capacitatea de a recep¡iona sau livra pânå la 50 de camioane de marfå zilnic. În felul acesta, î¿i permite ¿i investi¡ii semnificative. Pe lângå cele douå depozite ¿i investi¡ia în modernizarea semånåtorilor, a instalat panouri solare de 100 KW - 100.000 de euro. Autoriza¡ia de incendiu, care a implicat construirea unui bazin, amplasarea a ¿ase hidran¡i, conducte, sta¡ie de pompare - 150.000 de euro. A contractat un credit de capital de lucru pe IMM Invest, aplicând la MIPE, la un proiect pe fonduri europene, 260.000 de euro, pe måsura 4.1 bis din Programul POC, retehnologizare în industria alimentarå, folosindu-se de codul CAEN pe depozitare. Astfel, ¿i-a putut achizi¡iona un încårcåtor frontal de 20 de metri (peste 100.000 de euro), o bandå transportoare de 20 de metri, un sistem de monitorizare a temperaturilor în toate depozitele, cu sonde wireless ¿i antene radio.

Robert VERESS 23

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vom avea 56.000 de Ministrul Florin Barbu crede în continuare în propriul pariu privind salvarea industriei porcului din România într-o perioadå de 5 ani. “¥n momentul de fa¡å, sunt contracte semnate în finan¡are ¿i execu¡ie 56.000 de locuri de cazare pentru scroafe. Asta înseamnå cå, dupå finalizarea acestor investi¡ii pe o perioadå de 2 ani, putem produce în România aproape 1,6 - 1,8 milioane de purcei. Un purcel importat este aproape 128 de euro. Costul de produc¡ie pentru un purcel crescut în România este de 60 euro”, spune ministrul Florin Barbu. Cu cele 56.000 de scroafe, vom ajunge så producem 9 milioane de purcei, care så fie introdu¿i în fermele de îngrå¿are. “Vreau ca în România så se producå cantitatea necesarå de purcei. Vreau ca balan¡a comercialå så fie zero pe produsele din carne de porc”. Ministrul Agriculturii spune cå a luat ¿i decizia de a schimba modul de accesare a fondurilor europene din Planul Strategic 2023-2027, iar cei care vor investi în zootehnie vor merge pe axe separate. “Måsurile de accesare a fondurilor europene din PNS le-am împår¡it pe deficitul din balan¡a comercialå. Cei care vor investi în zootehnie vor merge pe axe separate, pentru a nu se mai întâmpla ca în 2024, så avem 70% numai proiecte pe partea de bovine, iar pe partea de porcine, unde avem deficit, så nu putem face investi¡ii. Fiecare beneficiar care vrea så dezvolte zootehnie va avea axå separatå. Vrei så-¡i faci fermå de porc, fermå de vacå, fermå de ovine, fermå de påsåri, nu vor fi amestecate aceste proiecte. Totul a fost creat pentru a îndrepta balan¡a comercialå în România. Nu vreau så mai mergem în România pompieristic”. Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale va finan¡a partea de reproduc¡ie, 40

iar prin Planul Strategic, oamenii vor ioane de porci, ar însemna, dupå calputea accesa fonduri pentru partea de cule de aritmeticå simplå, cå avem cre¿tere. nevoie de aproximativ 360.000 de “Reproduc¡ia nu mai are ce cåuta în scroafe în România. Planul Strategic 2023-2027. Pe acest Acum avem 90.000 de scroafe. Neprogram, oamenii trebuie så acceseze ar mai trebui 270.000. Ar trebui så cre¿proiecte pentru cre¿terea porcului, atât tem de trei ori efectivele din prezent”, timp cât Ministerul Agriculturii face explicå Lado¿i. partea de purcel. Dar så ne limitåm la cele 160.000 de Practic, så se dezvolte concom- locuri de cazare pentru reproduc¡ie, intent ¿i partea de cre¿tere, de gras, iar cele la care ministrul Barbu face purceii pe care îi producem în aceste referire. De unde luåm scroafe så le ferme så meargå pe cre¿tere. Så nu umplem? Nici toatå Europa la un loc nu ajungem în situa¡ia så producem purcei are de vânzare 160.000 de scroafe. ¿i så fim nevoi¡i så-i exportåm pentru cå Ca så cre¿tem noi asemenea efecnu avem ferme de gras”, a explicat tive, nu avem cum. ¥n România sunt în Florin Barbu. jur de 90.000 de scroafe acum. PropriPariul lui Florin Ionu¡ Barbu este fru- etarii lor produc purcei strict pentru promos, chiar impetuos. Ministrul nu expli- priile hale de îngrå¿are, cu unele mici cå înså de unde importå 56.000 de excep¡ii. scroafe, un numår oricum insuficient Cre¿terea efectivelor se poate face pentru 9 milioane de purcei. numai prin cumpårarea altor scroafe. Toatå Europa nu are în acest moment Pu¡inii crescåtori de scroafe au capacun excedent de 56.000 de purcele, aratå itå¡i infime pentru purceii necesari unui speciali¿tii. Este un om informat, care asemenea program. Toate trebuie så tråie¿te de ani buni printre parlamentari vinå de-afarå. cu interese majore în agriculturå. Putea så-i întrebe în prealabil ce cred ei despre un asemenea program. I-o fi întrebat? e, numårul porCâte scroafe ne-ar Potrivit datelor statistic cut în fer mele trebui ca så ajungem la cilor crescu¡i anul tre i mai mic decât în un efectiv de 9 milioane române¿ti a fost de 17 or volu¡ie ¿i de 7 ori de porci? Este o întreanii de dinainte de Re 00. bare pentru speciali¿tii mai mic fa¡å de anul 20 ual carne de porc an rtå pe care ministrul AgriRomânia impo e de euro. Dupå culturii ar fi trebuit så-i de peste 750 de milioan africane, importul consulte înainte de a apari¡ia pestei porcine scut de la promite. de carne de porc a cre a în “Am våzut ¿i eu afir290.000 de tone, cât er e anul ma¡iile domnului ministru, 2017, la 750.000 de ton spune Ioan Lado¿i, pre¿etrecut. mai bine în dintele Asocia¡iei ProAceste cifre se våd cel îi preocupå atât ducåtorilor de Carne de balan¡a comercialå, care ¿tri. Porc din România. Poate de tare pe guvernan¡ii no så declare multe... Ca så producem 9 milProfitul Agricol 35/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

scroafe în ferme noi

“Så presupunem cå acele scrofi¡e ar exista undeva în Europa. Asta ar însemna o investi¡ie de aproape 100 de milioane de euro. Sigur, pentru România nu ar fi un cap de ¡arå. Cele 160.000 de scroafe au nevoie de adåposturi. Ca så faci ferme pentru 160.000 de scroafe, avem nevoie de minim 800 de milioane de euro. Deci ne-ar trebui cel pu¡in un miliard de euro pentru acest program”, face socoteala Ioan Lado¿i. România pierde înså incomparabil mai mult dacå face importuri de carne pentru 80% din necesarul intern. Acest miliard de euro este exact cât a pierdut România în cei 6 ani de pandemie. Noi cheltuim înså anual un alt miliard de euro pentru carnea de porc din import. Prin urmare, dacå statul român ar investi un miliard de euro pentru reconstruc¡ia industriei porcului, nu ar fi totu¿i o exagerare. Pesta porcinå africanå continuå så facå ravagii. Recent, Grupul Smithfield România, care face parte din Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România, a fost nevoit så ucidå al¡i 50.000 de porci la ferma din Voiteni, jude¡ul Timi¿. Paguba este enormå. Chinezii au introdus acolo norme de biosecuritate draconice ¿i totu¿i boala a påtruns. Profitul Agricol 35/2023

“Eu am fost de multe ori în fermele companiei Smithfield din Timi¿. Ca så intri acolo, treci prin douå filtre. Du¿ul este inevitabil, nu po¡i påtrunde altfel. Ultima datå, mi s-a refuzat intrarea pentru motivul cå nu am reu¿it så-mi dau verigheta jos. Este un virus foarte påcåtos. Nimeni nu-l cunoa¿te foarte bine. Oamenii pot fi purtåtori, dar vectori pot fi ¿i ¿oarecii, påsårile, ¡ân¡arii, mu¿tele, cåpu¿ile. Am în¡eles cå virusul poate veni în fermå pe particule anorganice sau organice, aduse de vânt, de ploaie. În acest context, este extrem de greu så asiguri biosecuritate 100%, ar fi ideal, dar idealul nu existå.” Este evident cå sursa virusului trebuie så fie alta ¿i efectul este cumplit. “Este o pagubå majorå pentru pia¡a internå, adaugå Ioan Lado¿i. Ferma de la Voiteni avea 5.500 de scroafe. Dacå înmul¡im numai cu 25 de porci pe an de la o scroafå, rezultå 137.500 de porci la îngrå¿at. Repopularea la acela¿i nivel dureazå cel pu¡in doi ani. Aceastå pagubå înseamnå cå, timp de trei såptåmâni, abatoarele din toatå România nu vor mai avea ce tåia.” Pre¡ul cårnii de porc cre¿te în toatå Europa la poarta fermei. Cre¿terea de la noi s-a produs în alt registru, inclusiv pentru cå porcul nostru e tot mai rar, crede profesorul Lado¿i. Cererea de porc românesc este de cinci ori mai

mare decât oferta. “Comisia de clasificare a carcaselor atestå cå pre¡ul porcului în viu la poarta fermei este de 10-11 lei kilogramul.” Chiar dacå pre¡ul oferit de procesatori este bun în toatå Europa, chiar dacå pre¡ul cerealelor a scåzut, s-a redus ¿i pre¡ul inputurilor, totu¿i efectivele de porci scad pe tot continentul. Pare un paradox greu de explicat. “Pre¡ul a fost infim la carnea de porc înainte de pandemie. Când au våzut condi¡iile actuale, provocate de crize ¿i de råzboi, foarte mul¡i fermieri, mai ales cei mici, s-au speriat ¿i nu au mai populat adåposturile. Ei nu au intuit cå pre¡urile la cereale pot så scadå în Europa chiar pe timp de råzboi. Pre¡ul de vânzare era sub costurile de produc¡ie. De remarcat este faptul cå, în toatå Europa, fermierii au vândut carnea de porc sub costurile de produc¡ie timp de doi ani. Foarte mul¡i crescåtori nu au un nivel de capitalizare sau de integrare ridicat ca så-¿i permitå så producå în pagubå. Au închis fermele. Asta, pe de o parte. Pe de altå parte, se manifestå o schimbare evidentå a dietei oamenilor, preponderent în ¡årile occidentale. Oamenii preferå legumele ¿i fructele”, explicå pre¿edintele APCPR.

Viorel PATRICHI 41

MA{INI & UTILAJE

Noi echipamente de la Väderstad Semånåtoarea Proceed V va fi disponibilå abia din 2024 Proceed reprezintå o nouå categorie de utilaje de semånat, unde o singurå ma¿inå poate cre¿te randamen-

tul într-o varietate completå de culturi, inclusiv grâu, orz, rapi¡å, sfeclå de zahår, mazåre, porumb, floarea-soarelui ¿i multe altele. Datoritå capacitå¡ii sale de a plasa cea mai micå såmân¡å la adâncimea perfectå cu precizie milime-

tricå, studiile din teren au aråtat cå Proceed poate reduce rata de semånat la grâu la jumåtate - påstrând în acela¿i timp acela¿i randament în compara¡ie cu semånåtorile moderne de pe pia¡å. Semånåtoarea, testatå din 2021 pânå în prezent, va fi disponibilå de la sfâr¿itul anului 2024.

Fertilizare cu îngrå¿åmânt lichid Ca o nouå op¡iune, semånåtoarea de precizie ¿i de mare vitezå Väderstad Tempo L 8-24 poate fi echipatå cu un sistem de îngrå¿åmânt lichid. Sistemul este complet integrat pe ma¿inå, construit pentru plantarea de precizie cu mare vitezå pentru care este cunoscut Väderstad Tempo. Noul sistem dispune de un buncår din plastic de 2.000 de litri pentru îngrå¿åminte lichide. Îngrå¿åmântul lichid poate fi aplicat fie pe rândul de semin¡e, prin intermediul unitå¡ilor de rând de semånat, fie, lângå rândul de semin¡e, prin intermediul bråzdarelor de îngrå¿åminte.

Prå¿itul ca ¿tiin¡å EXTRACTÅ Sistem WSX pentru semånåtoarea Tempo În vara anului 2024, sistemul electronic WSX va fi introdus pe Väderstad Tempo F, Tempo V ¿i Tempo L. Prin modernizarea semånåtorilor de precizie Tempo cu acest nou sistem electronic WSX sunt activate noi caracteristici pentru a asigura precizia la semånat. Noile caracteristici includ singularea (selec¡ia ¿i a¿ezarea bob cu bob pe discul unitå¡ii de semånat) automatå a semin¡elor, for¡a de apåsare hidraulicå activå a unitå¡ii de rând, precum ¿i compensarea ratei de semånat în curbe. 50

Acest echipament de prå¿it face parte din gama de cultivatoare/prå¿itoare achizi¡ionatå integral de la compania danezå Thyregod. Este eficient la între¡inerea culturilor pe rânduri ¿i va fi vândut ini¡ial în douå modele: Extract L 16-48 tractat ¿i Extract V 8-36 purtat (foto). În func¡ie de model, atât Extract L, cât ¿i Extract V vor fi disponibile cu distan¡e între rânduri de 225, 250, 450, 500 ¿i 750 mm.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 35/2023

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Reform\ pe bune sau doar a[ezarea unor alte interese?

citit ¿i eu cu aten¡ie planul ministrului Barbu de reorganizare a ministerului. Avem, pe de-o parte, decizii care må duc cu gândul la o posibilå transformare a Direc¡iilor Agricole Jude¡ene în, deja pråfuitele prin neînfiin¡are, Camere Agricole. Må gândesc la aceastå posibilitate datoritå trecerii în subordinea DAJurilor a laboratoarelor locale de semin¡e ¿i a celor fitosanitare, a oficiilor de pedologie jude¡ene, ceea ce ar putea reprezenta modelul francez de organizare al Camerelor Agricole. Este doar o opinie ¿i propunere personalå ¿i nu am våzut nicåieri o asumare politicå a ministrului. A doua direc¡ie este preluarea unor agen¡ii mai mult sau mai pu¡in eficiente în activitatea lor, dar care au un rol în gestionarea unui patrimoniu important, cum este cazul Agen¡iei Domeniilor Statului, zguduitå periodic de acuza¡ii ¿i de anchete. Acum, comasarea în sine este un proces care nu ar trebui så schimbe în råu func¡ionarea unor agen¡ii solide, mai ales dacå se are în vedere implementarea unui alt principiu, care din påcate lipse¿te, ¿i anume meritocra¡ia în alegerea managerilor (directorilor). O direc¡ie agricolå cu mai multe activitå¡i nu ar fi ceva nemaivåzut sau imposibil de condus. Ba chiar în Profitul Agricol am citit, acum mult timp, despre direc¡iile agricole care ar trebui så fie un minister mai mic, la nivel de jude¡. Doar cå eficien¡a are în primul rând la bazå alegerea unor manageri capabili så conducå activitå¡i multidisciplinare, pe baza unor obiective clare ¿i în Profitul Agricol 35/2023

baza unor proceduri adaptate activitå¡ilor. În plus, ei nu ar trebui så aibå posibilitatea implicårii în deciziile tehnice, adicå eliberarea de certificate, solu¡ii tehnice etc. Avem voin¡a politicå så aducem astfel de oameni în sistem? Comasarea unor agen¡ii precum ADS-ul poate permite ministrului så intervinå mult mai rapid atunci când se constatå derapaje manageriale, ceea ce ar putea fi un aspect pozitiv. Dar în acela¿i timp poate exista ¿i riscul unor situa¡ii în care implicarea directå a ministrului poate avea drept rezultat doar schimbarea modului de manifestare a influen¡ei în afacerilor mai pu¡in corecte care se fac acolo ¿i astfel så nu reprezinte decât schimbarea unor influen¡e de la o grupare la alta. Mai pe române¿te spus, un alt mod de împår¡ire a “dividendelor” din contractele cu terenuri agricole. La acest moment se manifestå douå atitudini, ambele direct interesate. Prima, plâng de la drobul de sare toate bocitoarele de serviciu, îndeaproape coordonate de directorii în func¡ii. A doua este pozi¡ia opuså, a unor jucåtori din sector (mediu asociativ, Comisii de agriculturå din Parlament, preså agricolå) care apårå promisiunea unei reforme calitative. Så fim serio¿i, la noi asta poate reprezenta o misiune sinuciga¿å, mai ales în prag de alegeri. Personal consider cå dacå reforma administrativå va fi înso¡itå de o infuzie masivå de speciali¿ti serio¿i, ale¿i pe bazå de realizåri concludente ¿i verificabile, care så fie adu¿i în sistem în locul unora care acum taie frunzå la câini, aceasta propunere de reformå poate avea o ¿anså.

Ace¿ti manageri nu trebuie så fie implica¡i în chestiunile tehnice, fiindcå nu ei determinå humusul din sol, germina¡ia semin¡elor sau bolile cerealelor. Ei trebuie så conducå institu¡iile, så aibå tot ce este nevoie pentru a-¿i desfå¿ura activitatea la nivelul cerin¡elor agriculturii. În aceste condi¡ii speciali¿tii buni care mai sunt în sistem, teoretic, nu ar trebui så aibå nici o problemå, doar cå mul¡i dintre ei se tem de viitoarele råzboaie care se vor declan¿a pentru ob¡inerea nominalizårilor pentru func¡iile de conducere.

de altå parte, trebuie så în¡elegem ¿i så fim con¿tien¡i cå interesele de grup ¿i personale se vor manifesta foarte puternic, iar în plus, din experien¡a ultimilor 30 de ani, orice reformå a avut ca scop doar modul de control ¿i influen¡å asupra deciziilor de alocare a func¡iilor ¿i de împår¡ire a banilor sau altor avantaje. Este dificil ca opinia publicå så mai aibå aståzi încredere în bunele inten¡ii exprimate. În plus, cu tot respectul pentru dorin¡å, colaboratorii actuali ai domnului ministru Barbu nu pot conferi nici o încredere în bunele sale inten¡ii de implementare a acestui proiect, având în vedere ,,realizårile" care îi recomandå pânå acum. Sper din toatå inima cå må voi în¿ela, sau poate ministrul î¿i va aduce un grup de lucru independent, format din oameni cu expertizå, dar ¿i asuma¡i într-o astfel de reformå. Dar oare ce va zice partidul? Ar fi posibil? În rest, numai de bine! 51

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Bistri¡a, cu sediul în Bistri¡a, str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, jud. Bistri¡a-Nåsåud,

ORGANIZEAZÅ LICITAºIE PUBLICÅ CU OFERTA ÎN PLIC ÎNCHIS pentru închirierea urmåtoarelor La data de 16.10.2023 ora 10:00  Imobile-clådiri cu CF 84987-C 1,84987- C2,84987-C3 ¿i pct 2 Anexa 4 din H.G. 422/2017:  Atelier Mecanic (par¡ial) - 323,5 mp  Anexe Atelier Mecanic - 295,75 mp  Copertinå - 231,00 mp

Aceste imobile se închiriazå în bloc, iar pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 350 Euro cu TVA inclus. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 29.09.2023. La data de 16.10.2023 ora 13:00  Imobile-clådiri având CF 63809-C2, 63811- C1,63813-C1 ¿i 63815-C1 ¿i C2, respectiv:  Depozit carburan¡i - 19 mp; Suprafa¡a  Grajd - 42 mp; total construitå  ªopron sortat fructe - 511 mp; este de 818 mp.  Sediu fermå - 246 mp; Aceste imobile se închiriazå în bloc, iar pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 286,30 Euro cu TVA inclus. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin corespondenta letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 11.10.2023, ora 16:00. Informa¡ii suplimentare se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 100 lei. Imobilele pot fi våzute cu condi¡ia programårii telefonice la telefon: 0746.541.081. 52

Profitul Agricol 35/2023

PAGINA DE HOBBY Orga p\durii În ziua de 20 septembrie, vânåtorii cre¿tin-ortodoc¿i îl omagiazå ca patron al breslei pe Sf. Eusta¡iu, martor al epifaniei sub forma unui cerb crucifer. Pu¡ini muritori au ascultat, pe viu, mugetul taurilor de cerb afla¡i în febra împerecherii. ªi mai pu¡ini au avut norocul så fie martori ai momentului în care falnicul animal î¿i manifestå sonor vigoarea, provocator ¿i sigur pe sine. Dincolo de vraja în mrejele cåreia s-a sim¡it, vrând-nevrând, furat în acele momente aprige, profunde, expresie a unei energii deopotrivå htonice ¿i celeste, vânåtorul, primitiv sau modern, nu ¿i-a putut reprima niciodatå dorin¡a de a-¿i schimba statutul de simplu spectator în cel de protagonist. De a intra el însu¿i în acest joc sålbatic. Mo¿ul meu Pentelei, vânåtor de peste veac, putea så cheme cerbii, imitându-le mugetul din cåu¿ul palmelor. Mai folosea, cu sporit randament, “¡ilindrul” de lampå numårul 8, fragil ¿i banal obiect de uz casnic, învestit cu valen¡e cinegetice miraculoase. Eliti¿tii, mai ales cei de culturå germanicå, utilizau scoica, de fapt cochilia unui melc – Tritonium de Mediterana sau Charonia de Atlantic – , în vogå ¿i aståzi printre ini¡ia¡i. Adolescent fiind, învå¡åcel sub aripa Mo¿ului, am ridicat, o vreme, la rang de chemåtoare o biatå Rapana de Marea Neagrå, cu care totu¿i, surprinzåtor, am adus pânå la treizeci de metri primul meu cerb, moment care m-a consacrat, cel pu¡in în ochii neofi¡ilor, martori la aceastå ispravå memorabilå. Peste ani, am devenit norocosul de¡inåtor al unui “triton”, datoritå cåruia am dialogat memorabil cu cerbii din Azuga, Râ¿ca sau Demåcu¿a, dar l-am abandonat pe raftul recuzitei de pre¡, alåturi de bricege ¿i cu¡ite Solingen ¿i alte raritå¡i de neluat pe coclauri, de teama de a nu-l sparge. Dupå ce, într-o toamnå, pe valea Moi¿ei, ¿nurul din piele al scoicii a cedat, iar aceasta era cât Profitul Agricol 35/2023

pe ce så se facå ¡åndåri pe prundul pârâului, am renun¡at la ea în favoarea unui nou-achizi¡ionat corn de bou, sub¡iat pânå la transparen¡å de me¿teri slovaci. E u¿or ¿i rezistent. Cu el am amågit mul¡i cerbi, culminând cu starostele de pe Bå¡u, ale cårui patru ramuri rupte mårturisesc ¿i azi, de pe peretele

odåii mele vânåtore¿ti, despre temperamentul såu belicos. Aståzi, pia¡a accesoriilor de vânåtoare abundå în ustensile dintre cele mai sofisticate. În materie de chemåtori pentru cerb, se remarcå tipul telescopicelor ¿i cel care imitå forma striatå a traheei de vite sau de cervide mari. Tradi¡ionali¿tii se laså înså cu greu convin¿i de virtu¡ile clamate de producåtori în privin¡a materialelor sintetice. Ei vor råmâne fideli scoicii ¿i cornului de bovide, mai costisitoare, dar mai apropiate de spiritul vânåtorii autentice, de facturå bio, eco, emo, ar spune unii. Cât prive¿te tehnica sau chiar arta boncåluitului, aici lucrurile sunt deja sensibile ¿i complicate. S-au scris tratate pe aceastå temå, dar, vorba Eminescului: “Nu e carte så înve¡i, Ca via¡a s-aibå pre¡ Ci tråie¿te, chinuie¿te ªi de toate påtime¿te ª-ai s-auzi cum iarba cre¿te.”

Unii autori au încercat så descrie feluritele modalitå¡i de exprimare a stårii emo¡ionale a cerbului (siguran¡å, neîncredere, tatonare, provocare, teamå), al¡ii au trecut la rafinamente ¿i au încercat så traducå boncåluitul prin adevårate partituri muzicale, cu portative, note, chei, diezi, bemoli ¿i becari. Dar, ca în orice activitate care presupune imita¡ie, suveranå råmâne practica. Nici cår¡ile, nici mentorii, oricât de doc¡i

ar fi sau ar vrea så parå, nu pot suplini exerci¡iul din teren, dupå modelul original. Nu pot så nu mi-l amintesc pe Paul, cel de acum un deceniu, care ,,cânta“ cerbe¿te atât de fals ¿i de strident, încât nu numai cå stârnea ilaritate, dar îi venea lui însu¿i så abandoneze aceastå întreprindere. Aståzi, are cornul lui, placat cu alamå, ¿i poate rivaliza oricând, în materie de boncåluit, cu cel mai autentic cerb. Sunt ¡åri cu tradi¡ie ¿i culturå cinegeticå îndelung exersate, unde se organizeazå anual târguri, festivaluri ¿i concursuri de imitat boncåluitul cerbilor, într-o atmosferå sårbåtoreascå, plinå de fast ¿i culoare. Din påcate, la noi, astfel de manifeståri se remarcå prin lipså. Poate cå, în viitor, latura culturalå a pasiunii noastre vânåtore¿ti va cunoa¿te un necesar reviriment ¿i va ie¿i din letargie.

Gabriel CHEROIU 53

Profitul Agricol nr. 35, din 2023