Issuu

nr. 28 din 19 iulie 2023 - såptåmânal

15 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Ministrul cautå sprijin la Var¿ovia

Independen¡a energeticå a fermei

Comisia Europeanå insistå: Råzboiul din Ucraina face Regulamentul SUR mai necesar Barbu då asiguråri cå-i va rezolva problema lui Tuchilu¿ Kremlinul a anun¡at închiderea coridorului prin Marea Neagrå

Problemele din PNS, în viziunea FAPPR

Reuniunea UE în privin¡a pescuitului

ªerban Holding a mai cumpårat o fermå de 800 de hectare

Schimbårile climatice provoacå o crizå a ro¿iilor în India

Se colecteazå mai mult lapte

UE a semnat tratatul cu Noua Zeelandå

Cine prime¿te subven¡ia în avans

Aurel Placinschi: Pre¡ul porcului a devenit atractiv

Låptåria cu Caimac sårbåtore¿te 5 ani de existen¡å

Syngenta a lansat o platformå de comer¡ online 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Când pia¡a este nesigurå, cota¡iile la grâu ¿i porumb urcå

Logica vi¿iniilor nu poate ignora fitotehnica 16

Pierzi, câ¿tigi, negustor de cereale te nume¿ti

UE: seceta reduce randamentul la grâu

Cum utilizåm ra¡ional îngrå¿åmintele?

Scade produc¡ia de grâu

Tratamentul nutri¡ie såmân¡å Wuxal Terios Mn+ ¿i fungicidul Difend Extra

Seceta se consolideazå

Utilizarea adjuvan¡ilor, strategie beneficå 22 pentru erbicidarea cu glifosat

Eurostat: consumul european de îngrå¿åminte se men¡ine constant

Saaten-Union: 24 oferta comercialå pentru 2024

Culturi vegetale

Alcedo: Protejarea cerealelor de atacul viermilor sârmå

Ma[ini & utilaje Lexion Demo Tour 2023 la 44 de grade Celsius

Erbicidarea cu energie electricå

Pregåtirea solului cu plugul Amazone Tyrok 400

Cre[terea animalelor

Mottoul Agritechnica 2023: “Între¡inere, nu repara¡ii!”

Hobby

Gavrilå Tuchilu¿: Se repetå pråpådul din 2022

Pesta porcinå africanå taie “ambi¡ia” ministrului

Nicolae Sitaru: Strategia împotriva secetei

Încå o fermå Smithfield decimatå de pestå

Noul soi de grâu Lumini¡a, produc¡ii de 9 tone/ha

Ministrul Agriculturii 28 îi va controla pe crescåtori

Obcini cu gribi ¿i... stru¡i

Podgorenii din California fac ¿i cursuri de pompieri

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Syngenta a lansat o platform\ de comer] online De luni, 10 iulie, este activå platforma de comer¡ online destinatå achizi¡iei de produse ¿i servicii Syngenta, care poate fi accesatå la magazin.syngenta.ro. Acest magazin online este destinat micilor producåtori agricoli. În prima etapå, ei vor putea achizi¡iona produse pentru protec¡ia plantelor, iar ulterior, platforma va oferi acces cåtre achizi¡ia semin¡elor ¿i a serviciilor digitale. “Inovåm continuu pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clien¡ilor no¿tri cu produse ¿i servicii de ultimå genera¡ie. Am spus mereu cå suntem ¿i ne dorim în continuare så fim #aproapedefermieri, întotdeauna pregåti¡i cu expertizå tehnicå de

specialitate ¿i solu¡ii personalizate pentru to¡i fermierii din România. Cåutåm solu¡ii ¿i cåi pentru a oferi posibilitatea unui numår cât mai mare de fermieri så acceseze produsele ¿i serviciile noastre, contribuind la cre¿terea popularitå¡ii ¿i notorietå¡ii produselor ¿i brandului Syngenta”, declarå Iulia Nicola, director marketing. Odatå cu achizi¡iile online, fermierii vor beneficia de consultan¡å tehnicå de specialitate, acordatå prin intermediul unui expert Syngenta, vor putea beneficia de campanii de reduceri ¿i livrare gratuitå în 72 de ore (pentru comenzi mai mari de Iulia Nicola, 300 lei). director marketing Syngenta

{erban Holding a mai cump\rat o ferm\ de 800 de hectare

Nicolae {erban

Grup ªerban Holding a achizi¡ionat Fyn Invest Danmark, o societate cu råspundere limitatå româneascå, care exploateazå aproximativ 800 de hectare de teren în jude¡ul Vaslui, contra sumei de 1,465 milioane de euro. Odatå cu achizi¡ionarea acestei ferme, Grup ªerban Holding ajunge så exploateze 13.300 de ha de teren arabil cu accent pe cultura mare. Noua achizi¡ie va cre¿te produc¡ia totalå a companiei ªerban Holding cu aproximativ 10%, luând în considerare atât componenta extensivå, cât ¿i cea intensivå generate de calitatea terenurilor exploatate. Ferma cumpåratå are deja semånate culturi de toamnå pe aproximativ 370 de hectare ¿i culturi de primåvarå pe restul suprafe¡ei.

Grup ªerban Holding, companie antreprenorialå româneascå activå în mai multe domenii din agriculturå, este listatå pe pia¡a AeRO a BVB. Compania ¿i-a început activitatea în anul 1994, în One¿ti. În prezent, afacerile grupului sunt extinse pe mai multe direc¡ii de dezvoltare, precum agriculturå, comer¡ cu cereale, plante oleaginoase ¿i legume, cre¿terea påsårilor, panifica¡ie, patiseriecofetårie, lan¡ propriu de magazine, distribu¡ie ¿i transport. Grupul are peste 400 de angaja¡i. De asemenea, Grup ªerban Holding de¡ine ¿i exploateazå peste 133.000 de tone capacitate totalå de depozitare a cerealelor ¿i plantelor oleaginoase în opt baze, în Ia¿i, Bacåu ¿i Vaslui. Profitul Agricol 28/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 14 iulie, a fost de 251 dolari/tonå (1.155 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 10 iulie.

România FOB Constan¡a 205 euro/t (+ 6) 1.025 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. ¥n perioada 10 - 14 iulie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a

Principalele destina¡ii: Filipine 197.700 tone, Ecuador 67.970 tone, Indonezia 37.770

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

tone, Republica Dominicanå 37.700 tone ¿i Chile 35.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 291 dolari/tonå (1.339 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 10 iulie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 212 euro/tonå (1.060 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 250 euro/tonå (1.250 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 231 230 229 227 230 August 237 235 233 231 235 Sept 247 245 243 241 243 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 301 299 297 295 297 August 299 297 295 293 295 Sept 297 295 293 291 293

scåzut cu 28 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România FOB Constan¡a 193 euro/t (+8) 965 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 14 iulie 2023, a fost de 249 dolari/tonå (1.154 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 269 233 235 227 234 August 207 209 211 203 193 Sept 209 211 213 205 197 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 247 245 243 235 237 245 243 241 233 235

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 171 euro/tonå (855 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 233 euro/tonå (1.165 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

(1.220 lei). La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 14 iulie, a fost de 225 euro/tonå (1.125 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 10 iulie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 5 lei $ - 4,6 lei data de 10 iulie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 219 euro/t (1.095 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2023 este de 179 euro/t (895 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 173 dolari/t (796 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 307 303 301 295 291 August 309 307 305 300 297 Sept 311 309 307 301 297 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Rouen 219 217 215 213 219 Dunquerque 219 217 215 213 219 Pallice 225 223 221 217 215 Creil FOB 223 221 219 217 215 Moselle FOB 219 217 215 213 212 Rouen FOB 255 253 251 249 250

de 225 euro/tonå (1.125 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 237 dolari/tonå (1.090 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 iulie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 244 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Bordeaux 237 233 231 229 235 Pallice 237 235 233 229 225 Rhin FOB 225 223 221 219 225 Bordeaux FOB 237 235 233 231 233 Pontivy 241 239 237 235 244

Profitul Agricol 28/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 10 - 14 iulie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 577 dolari/tonå (2.654 lei). A crescut cu 30 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: Mexic Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie August Sept

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 517 527 531 547 557 517 521 529 537 545 501 503 505 507 513

Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 8) 925 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.07.2023, pre¡ cu livrare în august 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 209 euro/tonå (1.045 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 437 euro/tonå (2.185 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 iulie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 463 euro/tonå (2.135 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 14 iulie 2023, a fost de 533 dolari/tonå (2.452 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 475 dolari/tonå (2.185 lei). A crescut cu 28 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 1.495 1.485 1.477 1.475 1.557 August 1.397 1.393 1.391 1.389 1.477 Sept 1.477 1.459 1.457 1.447 1.397

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

10 - 14.07.2023

137.770 tone, Spania 117.770 tone, Olanda 66.990 tone, Japonia 37.770 tone, Taiwan 27.770 tone.

euro/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Rouen 215 211 207 205 209 Dunquerque 207 203 201 199 207 Pontivy 211 207 205 203 197 Orz bere: Creil** 223 217 215 205 207 Moselle** 223 219 217 215 195

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 195 euro/tonå (975 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în august 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (952 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 539 535 533 531 533 August 521 517 515 513 517

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 14 iulie 2023, a fost de 377 dolari/tonå (1734 lei). A înregistrat o cre¿tere de 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 10 iulie.

¥n såptåmâna 10 - 14 iulie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 459 euro/t (2.295 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 iulie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Dieppe 447 451 453 457 459 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 359 363 367 369 377

S-a men¡inut acela¿i pre¡ de deschidere al licita¡iilor.

scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 433 euro/tonå (2.165 lei). A înregistrat o

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Rouen 463 461 459 457 463 Dunquerque 441 437 433 431 433 Moselle 443 439 437 435 437

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 597 603 607 609 619 August 627 623 621 619 621 Sept 639 629 627 625 627

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2023, este 385 euro/t (1.925 lei). A crescut cu 8 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în august 2023, este 477 dolari/t (2.194 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iunie 247 245 243 237 235 Iulie 241 239 237 231 225

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 10 -14 iulie, a fost de 235 dolari/tonå (1.081 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

251 dolari/t

Profitul Agricol 28/2023

- 12

249 dolari/t

- 28

$/t

10.07 11.07 12.07 13.07 14.07 Iulie 447 457 459 469 475 August 437 445 447 459 469

577 dolari/t

+ 30

235 dolari/t

-8 17

CULTURI

VEGETALE

Seceta se consolideaz\ Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Perioada 10 - 16 iulie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate din punct de vedere agricol, izolat în centru, vest, sud ¿i est.

Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice:  Banat 0,2 - 17,5 litri/mp,  Dobrogea 0,6 - 12,6 l/mp, 22

 Transilvania 1,0 - 32,2 l/mp,  Cri¿ana 2,6 - 45,3 l/mp,  Muntenia 0,0 - 33,8 l/mp,  Oltenia 0,0 - 29,6 l/mp,  Moldova 1,1 - 27,5 l/mp,  Maramure¿ 8,4 - 36,7 l/mp.

Pe 17 iulie, în cultura de porumb, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana ¿i Banat, pe suprafe¡e agricole extinse din Oltenia, local în nordul, estul, sudul ¿i

vestul Moldovei, vestul, nordul ¿i sudul Munteniei, nordul, centrul ¿i sud-vestul Dobrogei. Con¡inutul de apå din sol se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå) în estul, local centrul ¿i sudul Munteniei, centrul, estul ¿i sud-estul Dobrogei, centrul, estul, sudul, izolat nord-estul Moldovei, estul Olteniei.

Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

Noul sezon la cereale. Din start, în avantaj

Tratamentul nutri]ie s\mân]\ Wuxal Un nou sezon e pe cale så înceapå, marcând finalul unui an “punte”, în care cerealele române¿ti au fost în topul subiectelor pe ordinea de zi. Aceastå notorietate s-a datorat sincopelor mari, bru¿te, ale pre¡urilor pe pia¡å ¿i concuren¡ei indirecte a produc¡iei de dincolo de grani¡å, iar situa¡ia generalå a fost rezolvatå prin efortul concentrat al fermierilor de a impulsiona acest sector vital pentru economia româneascå.

ndiferent de provocåri, în cazul fermelor care practicå agricultura intensivå, se ¿tie deja cå planurile privind profitabilitatea unei culturi încep cu startul acesteia, prin utilizarea tratamentelor såmân¡å. În ce fel acestea ajutå råsårirea uniformå, cum controleazå bolile cu transmitere prin sol sau prin såmân¡å ¿i, nu în ultimul rând, de ce formularea unui produs este decisivå pentru evolu¡ia echilibratå a plantelor în primele fenofaze, sunt întrebåri la care speciali¿tii Kwizda Agro Romania, Ana Vânåtoru (director produs Fertilizan¡i Speciali) ¿i Arie¿ Bujor (director produs Culturi Arabile), au råspuns în detaliu. Soiurile ¿i hibrizii actuali de cereale påioase vin cu o zestre geneticå bine dezvoltatå. Pe lângå poten¡ialul de produc¡ie sau calitå¡ile de panifica¡ie, genetica include ¿i diferite grade de toleran¡å la principalele boli: fuzarioza, septorioza, rugini etc. În acest caz, de ce este necesar un tratament såmân¡å suplimentar, cum este cel cu Difend Extra? Arie¿ Bujor: Chiar dacå pentru majoritatea soiurilor certificate departamentele R&D au reu¿it så selecteze 34

tulpini cu un anumit nivel de toleran¡å împotriva bolilor cu impact economic semnificativ, acest lucru nu înseamnå cå plantele de culturå au protec¡ie 100%. În continuare, singura verigå tehnologicå pentru controlul bolilor precum målura (Tilletia spp.) sau tåciunele (Ustilago spp) råmâne tratamentul semin¡ei. În cazul produselor complexe, precum Difend Extra, pe lângå protec¡ia împotriva målurei (Tilletia spp.), fermierii beneficiazå ¿i de protec¡ie suplimentarå împotriva fuzariozelor (Fusarium spp.), un alt complex de boli cu transmitere prin såmân¡å sau resturile vegetale din sol. De ce ar alege fermierul tratamentul fungicid Difend Extra? A.B.: Difend Extra are la bazå douå substan¡e active sinergice: difenoconazol (25 g/l) ¿i fludioxonil (25 g/l). Difenoconazolul este un triazol cu ac¡iune sistemicå, recunoscut pentru ac¡iunea antifungicå de lungå duratå, persisten¡a datorându-se solubilitå¡ii reduse, caracteristicå ce îi permite så råmânå disponibil pentru protec¡ia semin¡ei o perioadå îndelungatå. Diferen¡ierea produsului vine din sinergia difenoconazolului cu fludioxonilul, o substan¡å activå premium de contact, cu spectru larg de combatere, responsabilå pentru controlul superior al bolilor. Formularea joacå un rol-cheie în performan¡ele unui produs.

Difend Extra se prezintå sub formå de suspensie concentratå (FS) aditivatå special pentru tratament såmân¡å, ceea ce înseamnå o fixare excelentå a solu¡iei de tratat pe tegumentul semin¡elor, ¿i, implicit, crearea unei bariere de protec¡ie împotriva patogenilor men¡iona¡i. Cum se aplicå Difend Extra ¿i la ce trebuie så fim aten¡i? A.B.: Doza omologatå este de 2 l/t, în amestec cu un volum de apå de 8-12 l pentru fiecare tonå de semin¡e, în func¡ie de MMB ¿i nivelul celorlal¡i parametri ai lotului. La începutul tratamentului, indiferent de genera¡ia echipamentului utilizat, trebuie monitorizat atent gradul de acoperire a semin¡elor, deoarece de calitatea acestei acoperiri depinde eficacitatea tratamentului. Cantitatea de apå din solu¡ie ¿i viteza de lucru se modificå pânå se ob¡ine acoperirea completå ¿i uniformå a semin¡elor. Soiurile de grâu sunt permanent îmbunåtå¡ite pentru a fi mai productive ¿i a depå¿i mai u¿or momentele de stres. Ce rol are tratamentul nutri¡ie såmân¡å? Ana Vânåtoru: Experien¡a anilor anteriori ne-a demonstrat cå, în situa¡ii dificile, elementele de performan¡å imprimate unui soi nu garanteazå rezultatul planificat. La începutul vegeta¡iei, planta are rol dublu: înva¡å så se adapteze la factorii externi ¿i, în acela¿i timp, acumuleazå suficientå energie pentru formarea elementelor de produc¡ie viitoare.

Profitul Agricol 28/2023

CULTURI VEGETALE

Terios Mn¡ [i fungicidul Difend Extra

M\lura (Tilletia spp.)

Fuzarioza spicelor (Fusarium spp.)

De exemplu, în func¡ie de calitatea materialului semincer, semin¡ele de grâu pot con¡ine nutrien¡ii care le acoperå necesarul pânå în fenofaza de 3 frunze. Imediat dupå semånat, se manifestå procesul de imbibi¡ie, adicå såmân¡a absoarbe apå din sol ¿i, împreunå cu ea, ace¿ti nutrien¡i disponibili din start. Mai departe, sistemul radicular în formare este responsabil cu asigurarea nutrien¡ilor, pe care încearcå så îi atragå din sol. Înså fosforul ¿i microelementele necesare în aceste stadiicheie au mobilitate limitatå (Cu, Mn, Mo, Zn, B), iar accesul tinerelor rådåcini la ele este îngreunat. Aici intervine rolul tratamentelor de nutri¡ie såmân¡å, cum este Wuxal Terios Mn+, sub formå de suspensie concentratå, care sus¡ine necesarul nutritiv cu microelemente esen¡iale plantelor de culturå pânå în stadiul de 3 - 4 fra¡i, accelereazå germinarea ¿i sus¡ine råsårirea uniformå, chiar ¿i în condi¡ii de stres hidric sau climatic. Pe de altå parte, ultimii ani s-au eviden¡iat prin lipsa acutå de umiditate ¿i intensificarea atacurilor dåunåtorilor, care au condus la o decalare a semånatului cåtre finalul epocii optime sau chiar mai târziu. Wuxal Terios Mn+ ajutå plantele så recupereze perioada de vegeta¡ie pierdutå prin impulsul pe care îl oferå din start. Cum ac¡ioneazå? Produsul este aplicat pe tegumentul semin¡elor înainte de semånat, o parte din azot, sulf ¿i miProfitul Agricol 28/2023

croelemente sunt absorbite de cåtre såmân¡å în timpul imbibi¡iei, odatå cu apa, iar cealaltå parte va difuza u¿or în zona din apropierea semin¡ei, råmânând disponibilå pânå când va fi absorbitå de sistemul radicular în dezvoltare. Ce îi aduce Wuxal Terios Mn+ în plus fermierului fa¡å de alte produse de nutri¡ie? A.V.: Conform unui studiu german, înainte de vernalizare, grâul are un necesar ridicat de mangan (10-12 g/ha), pe care såmân¡a trebuie så îl completeze din surse externe. Testele experimentale au aråtat cå Wuxal Terios Mn+ contribuie cu o cantitate de mangan de 8 - 12 g/ha în culturile de toamnå (înainte de iernare). Dupå tratament, de multe ori, con¡inutul de Mn din såmân¡å poate fi dublu fa¡å de cel ini¡ial. ªtim cå aprovizionarea cu mangan în primele stadii sus¡ine elonga¡ia radicularå, ajutå fotosinteza ¿i cre¿te toleran¡a tinerelor plante la agresiunea bolilor cu transmitere prin sol. Din cauzå cå aplicarea foliarå pe frunzele foarte tinere nu este foarte eficientå, tratamentul nutri¡ie såmân¡å reprezintå o solu¡ie inteligentå pentru aceastå fenofazå. Un alt rezultat concret a venit în urma unui studiu privind germina¡ia grâului de toamnå, din care a reie¿it cå, în condi¡ii de temperaturå similare, rata

de germina¡ie a semin¡elor tratate cu Wuxal Terios Mn+ (doza: 150 ml/100 kg semin¡e) a fost mai mare cu 4% fa¡å de martorul netratat. Un motiv pentru aceste performan¡e este ¿i cå Wuxal Terios Mn+ este 100% solubil în apå, astfel nutrien¡ii sunt imediat disponibili plantelor, iar chelatarea cu EDTA a microelementelor cationice (Mn, Zn, Cu) îi conferå siguran¡å în timpul råsåririi. Produsul îmbunåtå¡e¿te fluiditatea semin¡elor la semånat ¿i împiedicå pierderile generate prin formarea prafului cauzat de abraziune, mårind astfel eficacitatea tratamentului aplicat. De ce un pachet format din Wuxal Terios Mn+ ¿i Difend Extra? Cum se completeazå reciproc? A.V., A.B.: Prin combinarea Difend Extra cu Wuxal Terios Mn+, culturile de cereale påioase pot depå¿i mult mai u¿or perioadele de stres climatic sau hidric ¿i manifestå o rezisten¡å superioarå în fa¡a atacului fungic provocat de bolile cu transmitere prin sol sau prin såmân¡å. Totodatå, plantele vor genera un numår mai mare de fra¡i productivi pe o plantå ¿i un randament de produc¡ie superior. Am avut situa¡ii concrete când, în urma aplicårii celor douå produse împreunå, primul frate a fost vizibil cu câteva zile mai devreme, masa medie a rådåcinilor a fost semnificativ mai mare, iar produc¡ia de boabe a cunoscut o cre¿tere de câteva procente. Wuxal Terios Mn+ are un con¡inut optim de azot, sulf ¿i microelemente (B, Mn, Zn, Cu, Mo), fiind perfect compatibil cu Difend Extra, cåruia îi poten¡eazå efectul antifungic. Datoritå suprachelatårii EDTA, nu se produc reac¡ii chimice în amestecul de tratare, iar microelementele nu prezintå mobilitate limitatå, chiar ¿i atunci când solul are pH mare ¿i o cantitate ridicatå de fosfor. 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

:nc\ o ferm\ Smithfield decimat\ de pest\ Pesta porcinå africanå continuå så facå ravagii. Recent, Grupul Smithfield România, care face parte din Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România, a fost nevoit så ucidå al¡i 50.000 de porci la ferma din Voiteni, jude¡ul Timi¿.

aguba este enormå. Chinezii au introdus acolo norme de biosecuritate draconice ¿i totu¿i boala a påtruns. “Eu am fost de multe ori în fermele companiei Smithfield din Timi¿. Ca så intri acolo, treci prin douå filtre. Du¿ul este inevitabil, nu po¡i påtrunde altfel. Ultima datå, mi s-a refuzat intrarea pentru motivul cå nu am reu¿it så-mi dau verigheta jos”, poveste¿te Ioan Lado¿i, pre¿edintele APCPR. Pesta porcinå africanå este un virus foarte påcåtos. Nimeni nu-l cunoa¿te foarte bine. Oamenii pot fi purtåtori, dar vectori pot fi ¿i ¿oarecii, påsårile, ¡ân¡arii, mu¿tele, cåpu¿ile. “Am în¡eles cå virusul poate veni în fermå pe particule anorganice sau organice, aduse de vânt, de ploaie. În acest context, este extrem de greu så asiguri biosecuritate 100%, ar fi ideal, dar idealul nu existå”, spune Lado¿i. Este evident cå sursa virusului trebuie så fie alta ¿i efectul este cumplit. “Este o pagubå majorå pentru pia¡a internå. Ferma de la Voiteni avea 5.500 de scroafe. Dacå înmul¡im numai cu 25 de porci pe an de la o scroafå, rezultå

Ioan Lado[i, pre[edinte APCPR

137.500 de porci la îngrå¿at. Repopularea la acela¿i nivel dureazå cel pu¡in doi ani. Aceastå pagubå înseamnå cå, timp de trei såptåmâni, abatoarele din toatå România nu vor mai avea ce tåia.” Pre¡ul cårnii de porc cre¿te în toatå Europa la poarta fermei. Cre¿terea de la noi s-a produs în alt registru, inclusiv pentru cå porcul nostru e tot mai rar, crede profesorul Lado¿i. Cererea de porc românesc este de cinci ori mai mare decât oferta. Comisia de clasificare a carcaselor atestå cå pre¡ul porcului în viu la poarta fermei este de 10-11 lei kilogramul. Chiar dacå pre¡ul oferit de procesatori este bun în toatå Europa, chiar dacå pre¡ul cerealelor a scåzut, s-a redus ¿i pre¡ul inputurilor, totu¿i efectivele de porci scad pe tot continentul. Pare un paradox greu de explicat. “Pre¡ul a fost infim la carnea de porc înainte de pandemie. Când au våzut

condi¡iile actuale, provocate de crize ¿i de råzboi, foarte mul¡i fermieri, mai ales cei mici, s-au speriat ¿i nu au mai populat adåposturile. Ei nu au intuit cå pre¡urile la cereale pot så scadå în Europa chiar pe timp de råzboi. Pre¡ul de vânzare era sub costurile de produc¡ie. De remarcat este faptul cå, în toatå Europa, fermierii au vândut carnea de porc sub costurile de produc¡ie timp de doi ani. Foarte mul¡i crescåtori nu au un nivel de capitalizare sau de integrare ridicat ca så-¿i permitå så producå în pagubå. Au închis fermele. Asta, pe de o parte. Pe de altå parte, se manifestå o schimbare evidentå a dietei oamenilor, preponderent în ¡årile occidentale. Oamenii preferå legumele ¿i fructele”, explicå pre¿edintele APCPR.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 28/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ministrul Agriculturii îi va controla pe cresc\tori Florin Barbu, noul ministru al Agriculturii, a promis cå va trimite Corpul de control pentru verificåri în sectorul zootehnic. El are de gând så ia la puricat Registrele Genealogice ¿i societå¡ile de ameliorare, dupå cum a anun¡at oficialul guvernamental la Congresul Fermierilor pe anul 2023. Ministrul a dat de în¡eles cå este la curent cu neregulile din asocia¡iile profesionale, care se ocupå de ameliorare. Nu a omis så atragå aten¡ia asupra eforturilor pe care le depune pentru agricultura României: “M-am zbåtut foarte mult pe 30 iunie ¿i am avut o såptåmânå foarte grea. Så po¡i så sco¡i patru acte normative, vorbim aici de plafonarea pre¡urilor, vorbim aici de INVESTALIM prin alocarea a 600 de milioane de euro scheme de ajutor de stat. Pentru perioada 2023-2027, o perioadå de 4 ani, încå 110 milioane de euro pentru sectorul zootehnic”, a spus ministrul.

Viorel PATRICHI

Cine prime[te subven]ia în avans Crescåtorii de bovine vor beneficia de plå¡i în avans anul acesta, a anun¡at Adrian Pintea, directorul general al APIA. A fost deja aprobat regulamentul european pentru plå¡ile încasate în avans de fermieri, crescåtori de animale. Procentele aplicate sunt de 70% din plå¡ile directe pe suprafa¡å ¿i cap de animal ¿i 85% din plå¡ile compensatorii din cadrul måsurilor de dezvoltare ruralå. Plata avansului APIA începe la data de 16 octombrie ¿i se încheie la 30 noiembrie 2023. Crescåtorii de animale vor beneficia, în scurt timp, de adeverin¡a de credit APIA pentru a-¿i încasa mult mai repede subven¡iile din zootehnie, aferente acestui an. A¿a-zisele adeverin¡epunte le permit crescåtorilor så contracteze împrumuturi de la båncile cu care APIA are conven¡ii încheiate, Profitul Agricol 28/2023

garantate cu subven¡iile APIA. “A¿a am promis cå vom da adeverin¡e ¿i pentru sectorul zootehnic, sunt pe circuitul de avizare, în scurt timp vom da drumul ¿i la aceste adeverin¡e,” a anun¡at ¿eful APIA. În prezent, APIA elibereazå adeverin¡e de credit pentru sectorul vegetal. Måsurile de sprijin implementate de APIA în 2023 ¿i pentru care Agen¡ia de Plå¡i le elibereazå, în acest moment, adeverin¡e de credit fermierilor care au depus cererea unicå de platå pentru acest an sunt: - Sprijin de bazå pentru venit în scopul sustenabilitå¡ii (BISS), finan¡at din FEGA; - Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilitå¡ii (CRISS), finan¡at din FEGA; - Måsura 10 - Agro-mediu ¿i climå,

finan¡atå din FEADR; - Måsura 11 - Agriculturå ecologicå, finan¡atå din FEADR; - Måsura 13 - Plå¡i pentru zone care se confruntå cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, finan¡atå din FEADR; - DR - 10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative, finan¡atå din FEADR. “Adeverin¡ele pe vegetal merg foarte bine. Pânå-n momentul de fa¡å au fost eliberate în jur la 18.000 de adeverin¡e”, a spus Adrian Pintea. Pentru crescåtorii de animale, adeverin¡ele ar putea fi eliberate de APIA pentru cele douå scheme de sprijin din zootehnie, sprijin cuplat zootehnic pentru venit ¿i ajutor na¡ional tranzitoriu.

Viorel PATRICHI 43

LOCURI DE MUNC|

STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOL| SECUIENI - NEAM} ORGANIZEAZ| Începând cu data de 4 august 2023, orele 1000

CONCURS Pentru ocuparea urm\toarelor posturi> - Director Adjunct Ştiin]ific - Director Adjunct Economic - Şef Laborator Experimental Vegetal - Şef Laborator Experimental de Uscat şi Condi]ionat Semin]e - Şef Birou Resurse Umane - Şef Sector Mecanic

Rela]ii privind condi]iile de participare, bibliografia şi modalitatea de desf\şurare a concursului se pot ob]ine de la Biroul de Resurse umane şi de pe site-ul www.scda.ro

Telefoane> 0233.745.136, 0743.212.964

Profitul Agricol 28/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 28/2023