nr. 23 din 14 iunie 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Cât de probabilå este schimbarea lui Daea?
7
Întâlnirea staffului Agrii cu studen¡ii
9
Aproape 600.000 ha ar putea deveni de¿ert
7
Ucraina a suspendat exporturile de zahår
10
8
Coridorul din Marea Neagrå, în pericol
BASF reia concursul pentru start-upuri
Clubul Fermierilor lanseazå o provocare Comisia de mediu la nivel european 8 voteazå pe 15 iunie Fermierii resping planul UE de refacere måsurile de renaturare a zonelor mlå¿tinoase 9
10
12
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
16
Culturi vegetale România cu “douå viteze” de umiditate în sol
18
Marian Timofti: Asocierea fermierilor poate salva produsele unice
DG SANTE solicitå contribu¡ii de la toate direc¡iile generale ale Comisiei Europene privind studiul complementar referitor la SUR 12 Bugetul Uniunii: câ¡i bani prime¿te agricultura în 2024? 13 Doar în iunie Comisia Europeanå a rambursat României 202 milioane de euro
14
Noi modele de semånåtori Amazone Precea
38
Productivitate cu hederele Drago Olimac
39
IPSO Agriculturå sus¡ine bursa de carbon
39
SDF anun¡å vânzåri-record
40
29
Corteva Viitorul înseamnå Agronomy Day Cre[terea animalelor investi¡ii în digitalizare în ferma 40 ¿i robo¡i Cooperativa Some¿-Arie¿ familiei 32 Iliu¡å 20 cautå pre¡ mai bun la lapte One Smart Spray promite economii de 87% la erbicidare Mihai Moraru porne¿te o fabricå de foliare Ziua Grâului la Fundulea, un eveniment girat de FMC Solu¡iile Syngenta pentru culturi sånåtoase
Berbeci cu origine falsificatå 22
23
26
27
O licita¡ie “ca afarå” la Aberdeen Angus România Secretul performan¡elor de la Sta¡iunea Dancu
Gr\dina, via [i livada Dimitrie Muscå vinde câte 5 tone de ro¿ii pe zi, doar în magazinele proprii
32
Cum prelungi¡i via¡a anvelopelor
Mai poate råmâne lemnul o industrie a viitorului?
41
Lemnul de foc, o crizå artificialå
42
Când nu e lemn tåiat legal, se gåse¿te din cel ilegal
42
33
Hobby 34
Ma[ini & utilaje 28
Aurul verde
36
Rigorile selec¡iei la ¡api ro¿ii
45
Fermierii nigerieni, teroriza¡i de bande de råpitori
46
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Comisia de mediu voteaz\ pe 15 iunie m\surile de renaturare To¡i raportorii ENVI, inclusiv raportorii din umbrå, cu excep¡ia celor din Partidul Popular European (PPE), au fost de acord cu un pachet de måsuri privind propunerea legislativå referitoare la restaurarea naturii. Comisia pentru mediu va supune la vot planul pe 15 iunie. La reuniunea din umbrå, negociatorul PPE a fåcut o scurtå declara¡ie ¿i a påråsit reuniunea înainte de începerea negocierilor finale. Totu¿i, negociatorii din celelalte grupuri au continuat ¿i au ajuns la un compromis. Pe 31 mai, grupul “Partidului Popular European” din Parlamentul Euro-
pean a decis så se retragå din negocierile pe marginea legii privind restaurarea naturii. Pre¿edintele Manfred Weber, raportorul din umbrå al PPE pe acest dosar, ¿i Christine Schneider, europarlamentar german ¿i membru CDU, sus¡in cå propunerea a fost proastå de la bun început ¿i continuå så genereze îngrijoråri, a¿a cå decizia lor a venit dupå încå o altå rundå de negocieri cu alte grupuri politice. Grupul PPE este în favoarea protejårii ¿i restaurårii naturii, dar considerå cå legea nu este suficient de bunå. În opinia lui Schneider, legea a fost prost redactatå ¿i este un atac la adresa agri-
culturii, silviculturii ¿i pescuitului european. Aceasta a subliniat cå Comisia Europeanå nu se poate a¿tepta ca PPE så accepte pur ¿i simplu propunerea fårå o evaluare cuprinzåtoare a impactului asupra securitå¡ii alimentare, a reducerii terenurilor agricole ¿i a implementårii Directivei privind energia regenerabilå (RED), iar Comisia ar trebui så vinå cu o nouå propunere cât mai curând posibil dacå ia în serios restaurarea naturii. Propunerea actualå ar duce la o reducere a terenurilor agricole, punând astfel în pericol securitatea alimentarå ¿i accesul la hranå.
DG SANTE solicit\ contribu]ii de la toate
direc]iile generale ale Comisiei Europene privind studiul complementar referitor la SUR Directoarea Generalå a DG Sante, Sandra Gallina, l-a invitat pe secretarul general al Comisiei, Ilze Juhansone, så contribuie la un proiect de råspuns la Decizia 2022/2572 a Consiliului prin care se solicitå Comisiei så prezinte un studiu care så completeze evaluarea impactului propunerii de Regulament privind Utilizarea Durabilå a Produselor Fitosanitare (SUR). Ca parte a råspunsului, Comisia poate, de asemenea, så propunå ac¡iuni de monitorizare, dacå este cazul, având în vedere rezultatele studiului. Consultarea serviciilor Comisiei cu privire la acest document detaliat (cu peste 200 de pagini) se va desfå¿ura pânå pe 12 iunie. Termenul-limitå pentru depunerea documentului este 28 iunie, dar, în încercarea de a facilita negocierile în curs, directorul Sante subliniazå cå prezentarea acestuia cât mai devreme 12
ar fi avantajoaså. Consiliul, Pre¿edin¡ia suedezå ¿i statele membre se a¿teaptå så primeascå råspunsul la Decizia Consiliului men¡ionatå mai sus cu cel pu¡in o såptåmânå înainte ca acesta så fie discutat în cadrul reuniunii finale a AGRIFISH, reuniunea mini¿trilor agriculturii care va avea loc la Luxemburg la sfâr¿itul lunii iunie. Råspunsul, care probabil va fi publicat în såptåmâna care începe la 19 iunie, va fi transmis în paralel cåtre Parlamentul European. Oficialii noteazå cå o reducere semnificativå a utilizårii pesticidelor poate avea loc în sectoarele nealimentare, pentru o reducere fårå impact asupra securitå¡ii alimentare, a produc¡iei, a disponibilitå¡ii sau a pre¡urilor.
O propunere legislativå privind materialul de reproducere a plantelor de culturå ¿i speciilor silvice este a¿teptatå pentru 5 iulie ¿i inten¡ioneazå så introducå criterii de durabilitate în înregistrarea soiurilor ¿i aprobarea materialului de bazå, dar ¿i så simplifice procedurile, så armonizeze controalele oficiale ¿i så îmbunåtå¡eascå coeren¡a cu celelalte regulamente fitosanitare. În ceea ce prive¿te ameliorarea plantelor, oficialii noteazå cå legisla¡ia privind materialul de reproducere a plantelor este în curs de revizuire la Comisie, cu scopul de a o moderniza ¿i de a o alinia mai bine la obiectivele Pactului Verde ¿i ale “Farm to Fork”, asigurând astfel o produc¡ie agroalimentarå durabilå.
Cristina CIONGA director adjunct Forumul APPR Profitul Agricol 23/2023
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Bugetul Uniunii Europene> 189,3 miliarde euro
Bugetul Uniunii> câ]i bani prime[te agricultura în 2024? Comisia Europeanå a conturat bugetul Uniunii Europene pentru 2024, în valoare de 189,3 miliarde euro. Bugetul va fi completat cu alte sume, estimate la 113 miliarde euro, pentru granturi în cadrul NextGeneration, instrumentul de redresare postpandemie. Capacitatea combinatå a celor douå instrumente va continua så impulsioneze redresarea economicå în curs a Europei ¿i så creeze locuri de muncå, consolidând, în acela¿i timp, autonomia strategicå a Europei, crede Comisia. UE s-a confruntat cu provocåri excep¡ionale în ultimii ani, printre care o cre¿tere rapidå a infla¡iei, care a exercitat o presiune considerabilå asupra capacitå¡ii bugetului de a råspunde în continuare noilor evolu¡ii. Cu toate acestea, proiectul de buget pentru 2024 continuå så ofere o Profitul Agricol 23/2023
finan¡are esen¡ialå pentru prioritå¡ile politice ale UE, conform planificårii. Cheltuielile legate de tranzi¡ia verde ¿i digitalå vor constitui în continuare o prioritate a Comisiei, astfel încât Europa så devinå mai rezilientå ¿i mai pregåtitå pentru viitor. Dar europenii vor fi ¿i ei mai rezilien¡i? Pe scurt, proiectul de buget pentru 2024 direc¡ioneazå fonduri cåtre domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în func¡ie de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE ¿i ale partenerilor no¿tri din întreaga lume. Banii vor contribui la modernizarea ¿i consolidarea Uniunii, prin încurajarea tranzi¡iei verzi ¿i digitale, prin crearea de locuri de muncå ¿i prin consolidarea rolului Europei în lume. ªi mai important este cå încå de pe
acum Comisia î¿i afirmå sprijinul pentru Kiev ¿i în 2024. Odatå cu Comisia, întreaga Uniune va continua så fie alåturi de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. În urma råzboiului, bugetul UE a fost mobilizat pe deplin pentru a sprijini Ucraina ¿i statele membre ale UE care primesc refugia¡i, înså disponibilitå¡ile sale au fost epuizate. Comisia va analiza acordarea unui sprijin viitor Ucrainei în contextul viitoarei revizuiri a bugetului såu pe termen lung pentru perioada 2021-2027. Proiec¡ia pentru 2024 include cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, finan¡ate din resurse proprii. Acestea sunt completate de cheltuielile din cadrul NextGenerationEU, finan¡ate din împrumuturi de pe pie¡ele de capital. În ceea ce prive¿te bugetul F propriu-zis, sunt propuse douå 13
CULTURI
VEGETALE
România cu “dou\ viteze” de umiditate în sol Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Sub aspect pluviometric, perioada 6 - 11 iunie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate, îndeosebi în vestul, sud-vestul ¿i local centrul ¡årii. Pe regiuni, s-au înregistrat: Banat 6,6 - 93,8 litri/mp; Dobrogea 0 - 6,9 l/mp; Transilvania 0,1 - 77 l/mp; Cri¿ana 5,4 - 36 l/mp; 18
Muntenia 0,0 - 23,5 l/mp; Oltenia 0,0 - 47,7 l/mp; Moldova 0,0 - 29,1 l/mp; Maramure¿ 20,2 - 41,9 l/mp. La data de 12 iunie, rezerva de apå pe adâncimea de sol 0-100 cm prezenta valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana, Oltenia, Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei ¿i a Munteniei, local în nordul ¿i estul Moldovei. Secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå se înregistreazå în Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova,
local în nordul, estul ¿i sudul Munteniei, centrul, estul ¿i sudul Transilvaniei. ¥n stratul de sol 0-50 cm, gradul de aprovizionare cu apa prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana, Banat ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei ¿i a Munteniei, local în nordul, nord-vestul estul, izolat sud-vestul Moldovei, centrul ¿i nordul Dobrogei. Se observå o secetå pedologicå moderatå pe suprafe¡e extinse din Moldova ¿i Dobrogea, local, în nordul, nord-estul, estul ¿i sudul Munteniei, izolat centrul Transilvaniei. Izolat, în sud-vestul ¡årii se semnaleazå båltiri temporare de apå la suprafa¡a solului, ca urmare a cantitå¡ilor abundente de precipita¡ii cumulate în ultimele zile. Profitul Agricol 23/2023
CULTURI VEGETALE îngrå¿åminte starter), Moraru are un proiect de parc fotovoltaic pe mai mult de un ha, din terenul de 4,5 ha destinat fabricii. Proiectul ar trebui realizat cu 1,2 milioane de euro - fonduri din PNRR. Evaluarea trebuia så se încheie în noiembrie 2022, dar... încå nu a început. Faza a doua se estimeazå cå va costa 4 milioane de euro ¿i va presupune cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie ¿i stocare. În faza ultimå se va închide cercul, adicå se vor produce fertilizan¡i procesând materie organicå - resturi din zootehnie, fabrici de amidon, fabrici de zahår etc. “Asta presupune procese complexe de pasteurizare, hidrolizå, tratamente cu bacterii. Aplicåm pe un proiect european ¿i cerem opt milioane de euro. Deocamdatå, s-a publicat un fel de draft de ghid de consultare. Probabil cå se siunea se va deschide, efectiv, prin iulie-august. A¿adar, proiectul total sare de 14 milioane de euro. Depinde ¿i de evolu¡ia costurilor pe parcurs. Când am depus noi proiectul era metalul aproape 3 lei. Când am primit autoriza¡ia ajunsese la 8 lei. Dobânda era 2,5%, când am primit aprobarea 11%. Un aparat de laborator costa 25.000 de euro, acum e 60.000 de euro. Faza 1 ar fi trebuit så fie gata la final de 2021, acum trebuia så finalizåm faza a doua, iar pe a treia în 2025. Evident, termenele pentru fazele urmåtoare trebuie decalate”.
F
Mihai Råzvan Moraru
24
Moraru apreciazå cå 80% dintre produsele fabricii Agro-Est vor fi în totalitate inovative, rezultate ale cercetårilor laboratorului propriu. “Pentru 20% dintre produse a trebuit så achizi¡ionåm patentul, fiindcå testarea acestora necesitå prea mult timp. De exemplu, dacå dau un produs cu bor care nu este u¿or solubil ¿i u¿or de preluat de plantå, jumåtate se pierde. Dacå picåtura nu aderå la frunze sau are o dimensiune prea mare, nu trece de stomate. Asta înseamnå cå trebuie så testezi comportamentul substan¡ei active la amestecuri cu surfactan¡i ¿i adjuvan¡i. Trebuie så faci o multitudine de teståri pentru a ajunge la formula câ¿tigåtoare, care så aibå concentra¡ia potrivitå, compatibilitate, solubilitate, absorb¡ie bune, dar ¿i calitatea produc¡iei finale: så stea pe frunzå dacå vine ploaia, så nu precipite în instala¡ie, så aibå un pH bun. În timp, vom avea ¿i produsele noastre, inclusiv pe acest segment”. Dacå nu intervin alte opreli¿ti, Agro-Est va începe så exporte produsele de la Movila Banului începând de anul viitor. “În 2019, când am fåcut proiectul, ¿tiam ce va veni pe plan european, cum se va schimba legisla¡ia, ce limitåri vor fi pe anumite tehnologii. Jumåtate dintre produsele noastre vor fi certificate ecologic ¿i vor fi la mare cåutare”. Moraru apårå eficacitatea ¿i rentabilitatea produselor pe care mul¡i fermieri români le privesc cu mare circumspec¡ie: “Nu e deloc adevårat cå produsele ecologice nu au aceea¿i eficacitate cu a celor de sintezå chimicå. Anul trecut, în noiembrie-decembrie, a fost un atac masiv de insecte. Insecticidele clasice, pe bazå de cipermetrin ¿i lambda cihalotrin, nu au func¡ionat. I-am convins pe fermieri din conven¡ional så încerce insecticide ecologice - diverse extracte din plante, precum concentratul din ulei de portocale, care combate foarte bine afidele ¿i trip¿ii. Surprizå: au func¡ionat! Profitul Agricol 23/2023
CULTURI VEGETALE Fiindcå insectele nu au dezvoltat rezisten¡e la ele ¿i nu au probleme de pierdere a eficacitå¡ii la temperaturi mari, când piretroizii se evaporå. Un fungicid ecologic foarte bun este extractul de urzicå. Iar pre¡urile acestor produse sunt acum foarte apropiate de ale celor chimice, nu ca acum cinci ani. La tomate a devenit chiar mai ieftin så folose¿ti solu¡ii organice împotriva bolilor, în locul celor de sintezå”.
Agronom, distribuitor de inputuri, fermier Mihai Råzvan Moraru are 42 de ani. E cåsåtorit ¿i are doi copii - o fatå de 9 ani ¿i un båiat de 6 ani. Crescut în bunå parte la ¡arå, printre animale ¿i plante, în locuin¡a din Limpezi¿ - Movila Banului, a bunicilor din partea tatålui mecanic de locomotivå, ¿i-a dorit så fie jurnalist. Chiar s-a pregåtit intensiv pentru studiile de specialitate, dar la soroc a renun¡at ¿i s-a reorientat cåtre Drept. A abandonat dupå primul an de “tocealå” ¿i a schimbat iar macazul, de data asta spre Agronomie - la USAMV Bucure¿ti. “Facultatea mi-a plåcut în primå fazå, dar mai apoi am urât-o. Fiindcå am realizat cå nu învå¡am mare lucru, ci doar multå istorie agrarå, precum detaliile despre ma¿ina de plantat cartofi din 1960”. Totu¿i, a finalizat studiile în 2005, profitând de oportunitatea de a face practicå opt luni, în Anglia. Spre deosebire de al¡i colegi care au ales så råmânå în Marea Britanie, Moraru s-a întors, iar dupå licen¡iere sa angajat la privat, abandonând visul de a lucra în cercetarea agricolå. A lucrat pentru Maisadour, DSV (acum Biocrop), iar la 28 de ani era deja director de vânzåri la Aectra. Cu Agro-Est a început prin a aduce din Ungaria produse pentru fitofarmacii, în special pentru legumiculturå. Încet, portofoliul a fost extins cu semin¡e ¿i foliare. Din 2011 a început så livreze cu precådere pentru fermele de culturå mare, iar azi acest segment reprezintå Profitul Agricol 23/2023
85% din afacere. Furnizeazå toate inputurile, mai pu¡in carburan¡i. A fåcut ¿i comer¡ cu cereale, dar a renun¡at. Agro-Est acoperå integral Moldova, zona de sud, sud-est ¿i sud-vest. În centru ¿i vest compania e prezentå, deocamdatå, prin distribuitori locali. “Ardealul e o pia¡å destul de închiså, firmele din sud nu au succes acolo. Sunt mul¡i fermieri care î¿i aduc marfå din Ungaria, al¡ii din Serbia. Pre¡urile din Serbia sunt la jumåtate. Sunt trei distribuitori mari care ¿i-au împår¡it zona, iar distribuitori mici nu prea mai sunt”. Restul afacerii (15%), care se ridicå la 34 de milioane de euro anual, e reprezentat de divizia online (hectarul.ro), vânzarea prin distribuitori (marfå de import sau produc¡ie proprie), distribu¡ie cåtre fitofarmacii, o fermå vegetalå. “Ferma o avem de ¿ase ani. Am înfiin¡at-o, în principal, pentru a testa solu¡iile pe care inten¡ionez så le propun fermierilor. Le testez personal, sunt inginerul agronom al fermei. Lucråm aproximativ 400 ha între Buzåu ¿i Râmnicu Sårat, în Zårne¿ti, Racovi¡eni ¿i Po¿ta Câlnåu. Nu vreau så cre¿tem peste 700 ha, nu må intereseazå mii de ha. Ferma face produc¡ie de såmân¡å, pentru divizia distribu¡ie. Plånuim så alocåm o parte din teren produc¡iei de fructe, în special cire¿e”.
Cum a evitat pierderile anul acesta Moraru este un fin observator al pie¡ei ¿i î¿i dozeazå cu parcimonie riscurile. Înså evitå så dea sfaturi de afaceri, preferându-le pe cele tehnice, atunci când i se solicitå. “În ultimii trei ani, a avea o afacere, în orice domeniu, a devenit atât de complicat, de complex, încât nimeni nu poate anticipa ce se va întâmpla. Dacå o face, ori minte, ori e prost”. Considerå cå pråbu¿irea ne-anticipatå de nimeni a pre¡ului îngrå¿åmitelor are ¿i cauze ce ¡in strict de actorii din pia¡å, nu doar de conjuncturå. “În februarie 2023, ureea a picat de la 780 de euro/t la 550 de euro/t, în doar
douå såptåmâni. S-a întâmplat a¿a din prostie - a importatorului, comerciantului ¿i utilizatorului. Din dorin¡a de a câ¿tiga mult, traderii de îngrå¿åminte au comandat multå uree, de s-a blocat Portul Constan¡a cu marfå. Våzând cå fermierii nu cumpårå, au scåzut pre¡urile în valuri, concurând pentru clientelå. La rândul lor, distribuitorii s-au axat tot pe pre¡, abandonând consultan¡a de specialitate. Pe cale de consecin¡å, pre¡urile au coborât ¿i mai mult, iar fermierii s-au axat pe uree ¿i au abandonat produse precum nitrocalcarul sau sulfatul de amoniu. Au aplicat ureea când temperaturile erau scåzute ¿i a urmat chiar înghe¡ul. Am fost pe câmp în aceste zile ¿i rar am gåsit un grâu verde. Vom avea produc¡ii mult mai proaste decât se sperå. Motivul principal este consumul excesiv de uree. Se då ¿i acum, fiindcå e ieftinå. Fermierul are mereu tenta¡ii comerciale: de produse, de pre¡uri... De multe ori, decizia de cumpårare e datå de discount, de cât de mare e acesta. Or, produsul cumpårat trebuie så producå mai mul¡i bani decât a costat. Deci, decizia de cumpårare trebuie luatå dupå råspunsurile la urmåtoarele întrebåri: 1. Am nevoie de acest produs? 2. L-am folosit ¿i a dat rezultate sau ¿tiu de la fermieri vecini cå då rezultate? 3. Ce substan¡e active are? 4. Care e doza în care se folose¿te? 5. Ce compatibilitå¡i ¿i incompatibilitå¡i de amestec are? 6. Care e costul pe ha? Abia apoi se discutå discountul”. Moraru s-a ferit så speculeze diversele oportunitå¡i din pia¡å, evitând comenzile mari, care i-ar fi putut aduce fie câ¿tiguri pe måsurå, fie pierderi colosale, care så-l elimine din pia¡å. Crede cå pia¡a agricolå ¿i-a pierdut partea tehnicå. De cele mai multe ori, în fermå sunt trimi¿i reprezentan¡ii comerciali, nu cei tehnici. ªi reprezentantul nu mai spune “ia fungicidul åsta, fiindcå ai ruginå în câmp ¿i produsul î¡i va rezolva problema”, ci “ia fungicidul åsta, fiindcå la un litru cumpårat, ai unul gratis. Dar repede, cå oferta e limitatå”. 25
GR|DINA
VIA [i LIVADA Dimitrie Musc\ vinde câte 5 tone de ro[ii pe zi, doar în magazinele proprii Televiziunile comerciale abundå în apeluri absurde så nu mâncåm ro¿ii române¿ti fiindcå ar fi contaminate cu pesticide în exces, cå fermierii români folosesc “pesticide pentru coacerea prematurå a ro¿iilor”.
În
realitate, desican¡ii (iar nu pesticidele!) se folosesc pentru coacere bruscå ¿i prematurå. Acelea¿i “surse de informa¡ii” nu scot o vorbå înså despre legumele aduse din alte ¡åri (Turcia, Grecia, Italia, Iordania, Egipt...), unde se folosesc pesticide interzise de Uniunea Europeanå, desican¡i sau nitra¡i în cantitå¡i excesive. “Eu vând 4.000 - 5.000 de kilograme de ro¿ii pe zi, în cele 41 de magazine proprii”, spune Dimitrie Muscå. “Dacå a¿ folosi pesticide, mor bondarii ¿i atunci cine ar mai face polenizarea în serå? Avem douå hectare de serå ¿i un hectar de solarii. Nu au dat încå subven¡iile, dar eu lucrez ¿i cu subven¡ii, ¿i fårå subven¡ii. Produc ro¿ii pentru cå sunt apreciate de oameni ¿i creez astfel alte locuri de muncå. Nu câ¿tig mult din ro¿ii, dar e important så func¡ioneze serele. La vânzare, 28
se asezoneazå foarte bine carnea cu ro¿iile în magazine. Am ajuns la o produc¡ie de 100 de tone la hectar. Serele noi pretind cå produc 500 de tone la hectar, dar cu hibrizi folosi¡i în expoata¡iile hidroponice. Folosim semin¡e tot din Olanda, dar le dau mult gunoi de grajd în fiecare an. Le vând cu 15 lei kilogramul. Numai în såptåmâna Pa¿telui, le-am dat cu 22 de lei, am redus apoi la 15 lei ¿i a¿a am råmas ¿i acum. Mie îmi merge bine, nu må bat cu nimeni la pre¡uri...” Muscå nu inten¡ioneazå så extindå afacerea din legumiculturå. A a¿teptat
så treacå pandemia de covid, a¿teaptå acum så treacå ¿i molima de la Palatul Victoria, iar apoi se va gândi serios dacå va extinde investi¡iile sau nu. Ce experien¡å, spun unii, ar fi pentru ¡arå dacå un asemenea specialist din economia realå, care ¿tie bine ce înseamnå “intrårile ¿i ie¿irile” unui sistem, ar ajunge ¿ef de guvern. În fond, ¡ara înså¿i este tot un sistem, mai complex decât o afacere, dar tot un sistem.
Viorel PATRICHI
Profitul Agricol 23/2023
GR|DINA, VIA [i LIVADA
Marian Timofti> Asocierea fermierilor poate salva produsele unice Produsele cu origine protejatå nu reprezintå un moft. Protejarea originii este necesarå fiindcå numai a¿a î¿i pot apåra fermierii munca lor ¿i o pot valorifica mai aproape de adevår, spune Marian Timofti, fondatorul ¿i pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale a Deguståtorilor Autoriza¡i. El a în¡eles foarte bine semnifica¡ia adâncå a protejårii produselor în perioada în care a lucrat în Italia, ¡arå care a ajuns la cel mai înalt rafinament în zootehnie ¿i în viticulturå.
“
Este foarte important pentru România så ob¡inå acele denumiri specifice: denumiri de origine controlatå, denumiri de origine protejatå, indicativ geografic, specialitate teritorialå garantatå... Noi vrem så-i învå¡åm pe producåtori så se uneascå ¿i så creeze un produs local în zona lor, så ob¡inå aceastå denumire pe care n-o mai poate folosi altcineva. Atunci când fermierii se vor uni, vor primi fonduri europene pentru a ob¡ine o denumire de produs. În momentul când au ob¡inut denumirea ¿i sunt unici cu acel produs, un turist care va intra în ¡arå va veni så guste acel produs pentru cå toatå lumea este curioaså så cunoascå acel produs unic ¿i se duce vestea. “Am fost în România ¿i am mâncat chi¿cå de hu¡ul”! ¿i nu mai produce nimeni a¿a ceva. Mul¡i folosesc “brânza de Sibiu”, dar nu e denumire înregistratå. Dacå ar fi înregistratå, nu ar mai putea s-o foloseascå nimeni. Sunt ni¿te pedepse financiare ¿i chiar penale, cu Profitul Agricol 23/2023
privare de libertate. Dacå folose¿te denumirea protejatå, amenda este uria¿å ¿i îl bagå în faliment. Dacå va continua, pedeapsa este ¿i mai drasticå”, spune Marian Timofti. - Ce a însemnat ¿coala italianå pentru somelierul Marian Timofti? - În primul rând, multå muncå. Nåscut la Ia¿i în 1956, am preferat så plec definitiv din ¡arå în 1986. Nu am fost atras de partea mecanicå ¿i m-am îndreptat cåtre un producåtor de vinuri din zona Alba, Torino, la grani¡a cu Fran¡a. Am început så må îndrågostesc de vin. A trebuit så învå¡ mult. Pu¡ini au vie multå acolo, ca la noi, unde existå podgorii de peste 2.000 de hectare. Cum e Vasile Lungu, care înså a impus o anume elegan¡å fårå egal în activitatea lui de vinificator. Sau Constantin Dulu¡e, care l-a angajat pe Claudiu Cre¡u, specialistul care a avut mereu ultimul cuvânt. A preluat ¿i IAS Hu¿i ¿i va face un spumant rar de Zghiharå. Am lucrat la respectivul producåtor, apoi am lucrat în Piemonte ¿i în
Toscana, un regat al vinului. Acolo am råmas pânå în 2006, când m-am întors. Am început cu tåiatul trandafirilor. Am fost chemat la proprietarul din Piemonte ¿i mi-a spus cå trebuie så trec pe la fiecare trandafir ¿i så verific fiecare petalå. Dacå gåsesc påianjeni, pete, al¡i dåunåtori, trebuie så le rup, så le pun în pungå ¿i så scriu pe ele numårul parcelei ¿i rândul. “Dacå tu nu-¡i faci treaba bine ¿i numi aduci seara la 5 rezultatele muncii tale, peste o såptåmânå, se îmbolnåve¿te ¿i via de aceea¿i boalå. Iar pentru noi este mai u¿or så prevenim, decât så combatem. To¡i vierii planteazå trandafiri pentru frumuse¡e ¿i pentru depistarea bolilor ¿i a dåunåtorilor care pot ataca vi¡a-de-vie peste 7-10 zile. Mergeam cu un ATV ¿i verificam, iar a doua zi venea un tractora¿ care stropea via. A fost prima învå¡åturå. Au urmat tåiatul, culesul. Dupå ce am terminat ¿coala de somalier la Siena, F am avansat la lucrul în cramå
Viorel PATRICHI 29