nr. 22 din 7 iunie 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Comisia Europeanå a prelungit par¡ial ANSVSA - Intruziune gravå restric¡iile la importurile în fermele crescåtorilor de porci din Ucraina 7 Bani pentru despågubirea navelor Daea ¿i-ar fi dorit restric¡ii de cereale ce vor fi scufundate la importurile din Ucraina pânå la sfâr¿itul anului 8 Mistre¡ii provoacå explozia pestei porcine africane 9 iunie, Ziua Câmpului la Lovrin 9 Ru¿ii blocheazå din nou coridorul Måsurile de sprijin din Marea Neagrå 9 în sectorul vegetal
10
Irlanda vrea så renun¡e la 200.000 de vaci
13
10
Reducerea voluntarå a produc¡iei de lapte
13
12
Scandalul porumbului dintre SUA ¿i Mexic
14
12
Se apreciazå recolta în Fran¡a ¿i România
14
Ma[ini & utilaje
Pre]uri [i pie]e
Gr\dina, via [i livada
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
BASF a desemnat câ¿tigåtorii competi¡iei IPSO Agriculturå, mai aproape “Pove¿ti cu vinuri române¿ti” 28 de fermieri prin IPSO Service 360
14
Solu¡iile Syngenta pentru cultura cire¿ului
Culturi vegetale Cargill propune practicarea unei agriculturi regenerative
18
Guvernul a redus despågubirile pentru seceta din 2022
20
Nicio informare, fårå validare!
Tehnologia adoptatå pentru combaterea bolilor la cire¿
Samson Popescu, la 30 de ani de muncå în agriculturå 24 Atac de Lema melanopa în Timi¿
26
Agrinvest a deschis sediul central de la Bucure¿ti
27
29
Claas Scorpion încårcåtoare inteligente ¿i puternice 39
30
Drona Agras T10 reduce consumul de pesticide ¿i fertilizan¡i
40
Culturi mai sånåtoase cu Hardi Alpha Evo III
40
Cre[terea animalelor
Cre¿te substan¡ial 22 importul de lapte ¿i carne Adrian Balaban î¿i repopuleazå fermele de porci
38
32
34
Opinii Unde se aflå ¿i încotro se îndreaptå agricultura noastrå
42
Hobby În mustul zåpezii Petru Bordean: Protest în lapte Guvernul ¿i procesatorii ne-au luat de pro¿ti 36
45 46
EVENIMENTELE
S|PT|MÂNII Comisia European\ a prelungit par]ial restric]iile la importurile din Ucraina Cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a noului Regulament de prelungire a eliminårii taxelor pentru importurile din Ucraina, Comisia Europeanå a decis ¿i a comunicat cå vor råmâne în vigoare, par¡ial, pânå pe 15 septembrie, restric¡iile la importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria ¿i Slovacia.
A
ceste restric¡ii, adoptate în baza vechiului Regulament referitor la importurile din Ucraina, sunt în vigoare din data de 2 mai, înså urmau så expire la miezul nop¡ii de 5/6 iunie, când intrå în vigoare noul Regulament. Restric¡iile råmân în vigoare doar par¡ial, în sensul cå, în conformitate cu comunicatul Comisiei pe acest subiect, “domeniul de aplicare al acestor måsuri este redus de la 17 la 6 linii tarifare pentru cele patru produse vizate. Aceste måsuri temporare ¿i direc¡ionate au fost adoptate din cauza blocajelor logistice privind aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România ¿i Slovacia ¿i cu condi¡ia ca statele membre så nu men¡inå måsuri restrictive (proprii, adoptate în afara regulilor euProfitul Agricol 22/2023
ropene). Eliminarea treptatå va permite îmbunåtå¡iri semnificative ale coridoarelor Solidaritå¡ii ¿i scoaterea cerealelor ucrainene din ¡arå ¿i dupå urmåtoarea recoltå”.
Practic, reducerea domeniului de aplicare de la 17 la ¿ase linii tarifare înseamnå cå sunt restric¡ionate strict semin¡ele de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å destinate consumului (în zootehnie) sau procesårii. În schimb, pot fi importate semin¡ele pentru înfiin¡area de noi culturi. Cu aceastå decizie, Bruxelles-ul încearcå så împace capra cu varza. Pe de o parte, se confruntå cu solicitårile venite de la Bucure¿ti, Var¿ovia, Sofia, Budapesta ¿i Bratislava, care doresc nu doar prelungirea restric¡iilor cel pu¡in pânå la finalul anului, a¿a cum a solicitat, oficial, ¿i secretarul de stat Sorin Moise, ci extinderea restric¡iilor pentru alte produse, precum uleiul de floareasoarelui, målaiul ¿i fåina. Pe de altå parte, pre¿edintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a amenin¡at cå
se va adresa Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului, dacå nu se vor ridica restric¡iile. “Dupå cum s-a convenit, a fost înfiin¡atå o platformå comunå pentru a coordona eforturile Comisiei, Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României ¿i Slovaciei, precum ¿i ale Ucrainei pentru a îmbunåtå¡i fluxul comercial dintre Uniune ¿i Ucraina, inclusiv tranzitul produselor agricole, de-a lungul coridoarelor. Vicepre¿edintele executiv Valdis Dombrovskis conduce acest proces la nivel politic. O primå întâlnire de lansare a acestei platforme de coordonare a avut loc la nivel tehnic pe 2 iunie”, se aratå în comunicarea Comisiei Europene. Practic, cele cinci ¡åri vor fi obligate så se poarte “cu månu¿i” cu Ucraina. “În cazul în care tranzitul mårfurilor ucrainene este împiedicat de cerin¡e excesiv de împovåråtoare în unul sau mai multe dintre cele cinci state membre, Comisia va reevalua dacå råmân condi¡iile de fond pentru impunerea acestor måsuri preventive”. Comunicarea se încheie cu un citat din comisarul pentru Comer¡ ¿i vicepre¿edinte al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis: “Comisia Europeanå nu va ezita så ac¡ioneze în cazul în care interdic¡iile comerciale na¡ionale împiedicå bunurile agricole ucrainene så ajungå în ¡årile în care sunt necesare”.
Robert VERESS 7
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Daea [i-ar fi dorit restric]ii la importurile din Ucraina pân\ la sfâr[itul anului ¥ntr-o interven¡ie televizatå de la Digi24, ministrul Petre Daea a recunoscut cå ¿i-ar fi dorit restric¡ionarea importurilor de cereale din Ucraina pânå la sfâr¿itul anului, nu doar pânå la 15 septembrie. “Noi am sus¡inut - iar eu am sus¡inut tot timpul - cå aceastå måsurå trebuie pânå la sfâr¿itul anului. Vom analiza din aproape în aproape. De altfel, s-a realizat ¿i o platformå de colaborare conduså de vicepre¿edintele Comisiei Europene, comisarul care råspunde de comer¡, Dombrovskis, în a¿a fel încât, prin analizå secven¡ialå ¿i continuå, så putem så ajungem la concluzia cuvenitå pentru a nu distorsiona pia¡a ¿i så aibå posibilitatea fermierii så-¿i înmagazineze, dar så-¿i valorifice, pentru cå aduc produsele temporar în magazie, ele sunt destinate valorificårii. Le aduc pentru cå este fluxul de recoltare, dar interesul lor îi împinge så valorifice cât mai repede ¿i la un pre¡ cât mai bun cu putin¡å pentru a-¿i recupera cheltuielile ¿i a ob¡ine o brumå de profit pe care så o foloseascå în ciclurile agricole urmåtoare”. Ministrul confirmå cå a purtat discu¡ii ¿i cu operatorii din Portul Constan¡a în legåturå cu exportul cerealelor. “Acum vreo zece zile am avut o discu¡ie cu operatorii ace¿tia din priva¡i, care au aceastå poartå de ie¿ire a cerealelor din România ¿i din Ucraina Portul Constan¡a. ªtim foarte bine cå aici este locul unde se înmånuncheazå produc¡ia ¿i de aici pleacå în diferite zone ale lumii ¿i de aici interesul nostru ca så fie opera¡ional efortul, opera¡ional în¡elegând în primul rând pentru fermierii românii ¿i, în acela¿i timp, ¿i prin 8
culoarul acesta de solidaritate cu fermierii ucraineni. Am avut aceastå discu¡ie, o vom avea ¿i såptåmâna aceasta ca så ne punem de comun acord, prin platforma de coordonare pe care eu am În ceea ce prive¿te deblocarea celui de-al doilea pachet de sprijin pentru fermierii afecta¡i de importurile ieftine din Ucraina, în valoare de 100 de milioane de euro, din care aproape 30 de milioane de euro pentru România, Petre Daea spune cå deocamdatå se a¿teaptå conformarea Ungariei de a suspenda måsura unilateralå pe care a luat-o. “Sper ca Ungaria så se conformeze ¿i så-¿i suspende måsura unilateralå pe care a luat-o, pentru cå este condi¡ie impuså de Comisia Europeanå. Sper ca dupå prelungirea restric¡iilor pentru importurile de cereale din Ucraina, dupå apari¡ia Regulamentului 1100 din 5 iunie 2023, Ungaria så-¿i suspende måsura, iar Comisia så dea drumul la bani”, a mai spus ministrul Agriculturii.
lansat-o în momentul în care am avut o discu¡ie cu Solski (n.r. - ministrul Agriculturii din Ucraina) ¿i i-am spus-o foarte clar cå noi trebuie så ¿tim ce grafic de livrare au ei, în a¿a fel încât så ¿tim cu ce ne intersectåm în port, ca så ¿tim cu ce volum de marfå. L-am anun¡at pe Solski, am avut patru întâlniri cu ministrul, dintre care douå fa¡å în fa¡å, ¿i i-am spus-o foarte clar ¿i i-am transmis exact cå eu sunt prieten cu fermieri ucraineni, dar nu sunt tatå vitreg pentru fermierii români. Din respect institu¡ional, ne-am folosit de Comisie ¿i trebuie så ne folosim de regulile juridice pe care le avem, care s-au instituit prin acorduri pe care le-am semnat de-a lungul vremii ¿i så respectåm regulile Comisiei Europene. De aceea am ¿i operat cu måsura aceasta, zic eu, destul de corectå privind atitudinea României, cå nu am luat måsurile unilaterale care atrågeau proceduri de infringement pentru ¡arå”, a mai spus Daea.
Arin DORNEANU Profitul Agricol 22/2023
EVENIMENTELE S|PT|MÂNII
9 iunie, Ziua Câmpului la Lovrin Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå Lovrin organizeazå, pe 9 iunie, Ziua Câmpului de Cercetare ¿i Dezvoltare 2023. Sunt a¿tepta¡i peste 400 de fermieri din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. La Ziua Câmpului, Sta¡iunea încearcå så aducå la aceea¿i maså toate firmele producåtoare de inputuri, distribuitorii ¿i fermierii din zona de vest. Cu aceastå ocazie, sunt prezentate loturile experimentale ale sta¡iunii, unde sunt testate o gamå largå de produse, precum ¿i rezultatele cercetårilor pe cereale autohtone sau de import etc. Vå putem spune cå va fi detaliatå ¿i
o nouå tehnologie privind densitå¡ile la grâu, dezvoltatå de cercetåtorii sta¡iunii împreunå cu speciali¿tii de la CAI Curtici, condu¿i de Dimitrie Muscå. “A¿teptåm så vinå cât mai mul¡i fermieri din zona Banatului så vadå cu ochii lor ceea ce realizåm la SCDA Lovrin ¿i så punå întrebåri despre ceea ce îi intereseazå ¿i vor så afle despre experimentele ¿i cercetårile desfå¿urate pe câmpurile noastre”, a conchis Marinel Horablaga, directorul Sta¡iunii.
Gheorghe MIRON
M\surile de sprijin în sectorul vegetal Guvernul a adoptat Hotårârea pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate måsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022. Acestea vor fi: a) 33.892.000 euro pentru soia; b) 17.215.000 euro pentru lucernå; c) 450.000 euro pentru leguminoase boabe destinate industrializårii/procesårii: mazåre ¿i fasole boabe; d) 90.000 euro pentru cânepå pentru ulei ¿i/sau fibrå; e) 4.953.000 euro pentru orez; f) 844.200 euro pentru såmân¡å de cartof; g) 132.980 euro pentru hamei; h) 18.898.500 euro pentru sfeclå de zahår; i) 1.150.274 euro pentru tomate destinate industrializårii cultivate în Profitul Agricol 22/2023
câmp; j) 54.490 euro pentru castrave¡i pentru industrializare cultiva¡i în câmp; k) 8.788.873 euro pentru legume cultivate în sere ¿i solarii; l) 517.500 euro pentru fructe destinate industrializårii: prune, mere, cire¿e, vi¿ine, caise ¿i zarzåre; m) 4.422.373 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare. Cuantumul pe hectar pentru fiecare måsurå de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculeazå de cåtre APIA, prin raportarea plafoanelor aprobate prin prezentul act normativ la suprafe¡ele eligibile pentru anul 2022. Suma (452.384.082 lei) se va împår¡i celor 46.000 fermieri care îndeplinesc condi¡iile de eligibilitate.
Viorle PATRICHI
Febra grevelor cuprinde ¿i ANIF-ul Sindicatul angaja¡ilor din ANIF solicitå Guvernului un sistem de salarizare echitabil ¿i suplimentarea personalului din Agen¡ie, amenin¡ând cu proteste în cazul în care nu li se vor rezolva cererile. Potrivit sindicatului, concediile de odihnå ¿i recompensarea orelor suplimentare nu pot fi acordate corespunzåtor din cauza lipsei de personal, iar plata orelor suplimentare este blocatå prin legisla¡ie. Sindicali¿tii din ANIF apreciazå cå infrastructura de îmbunåtå¡iri funciare este una vitalå pentru întreaga economie, mai ales în vreme de secetå ori inunda¡ii. APIA: doar 755.810 de cereri de platå 755.810 cereri de platå au fost depuse în perioada 1 martie - 31 mai, în Campania de depunere fårå penalitå¡i. Este o scådere cu 34.000 de solicitåri fa¡å de anul anterior, recunoa¿te APIA. Cererile de platå vizeazå o suprafa¡å de peste 9,95 milioane de hectare. La o analizå comparativå a datelor, de¿i numårul cererilor a scåzut (minus 34.000), suprafa¡a agricolå a crescut (plus 22.000 de hectare). Campania de primire a cererilor continuå pânå pe 9 iunie inclusiv, dar cu aplicarea de penalitå¡i de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Syngenta dezvoltå un nou tratament såmân¡å Syngenta Seedcare a anun¡at un nou tratament al semin¡elor de cereale, rapi¡å ¿i alte plante de culturå, ce le va proteja de atacul la sol al unor dåunåtori periculo¿i, precum viermii sârmå. Botezat Equento, produsul con¡ine plinazolin, o moleculå eficientå chiar în doze foarte mici ¿i inclusiv la temperaturi scåzute ale solului. Asigurå un control precis ¿i eficient al dåunåtorilor, astfel cå plantele dezvoltå rådåcini mai sånåtoase. Produsul va fi lansat comercial în Australia, la sfâr¿itul acestui an, urmând înregistråri pe alte pie¡e. 9
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Grâu
SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 2 iunie, a fost de 237 dolari/tonå (1.090 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 29 mai.
România FOB Constan¡a 205 euro/t (-2) 1.025 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.05 - 2.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023. ¥n perioada 29 mai - 2 iunie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-
Principalele destina¡ii: Thailanda 77.700 tone, Mexic
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
77.970 tone, Panama 29.770 tone, Nigeria 27.770 tone ¿i Columbia 21.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 291 dolari/tonå (1.339 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 29 mai. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/tonå (1.035 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 247 euro/tonå (1.235 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 229 227 225 223 221 August 243 241 239 237 231 Sept 247 245 241 239 237 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 255 253 251 249 245 August 267 263 261 259 253 Sept 277 275 273 271 267
scåzut cu 14 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.05 - 2.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 2 iunie 2023, a fost de 243 dolari/tonå (1.118 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago
$/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 241 237 235 233 227 August 207 201 199 197 193 Sept 205 203 201 199 195 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie August
16
$/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 237 235 233 231 225 241 237 235 233 227
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie 2023, este de 171 euro/tonå (855 lei). A crescut cu 4 euro/tonå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.
La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 2 iunie, a fost de 213 euro/tonå (1.065 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 mai. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 207 euro/tonå (1.035 lei). A
€ - 5 lei $ - 4,6 lei data 29 mai. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 211 euro/t (1.055 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2023 este de 177 euro/t (885 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie, a fost de 175 dolari/t (805 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 307 303 301 299 291 August 309 307 305 303 299 Sept 311 309 307 305 297 Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Rouen 221 217 215 213 211 Dunquerque 221 217 215 213 211 Pallice 239 235 233 231 229 Creil FOB 219 215 213 211 207 Moselle FOB 219 215 213 211 207 Rouen FOB 271 267 261 259 247
scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 225 dolari/tonå (1.035 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 29 mai.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 237 233 231 229 213 237 235 233 229 213 225 223 221 219 207 Bordeaux FOB 237 235 233 231 217 Pontivy 231 229 227 225 223 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Profitul Agricol 22/2023
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 29 mai - 2 iunie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 503 dolari/tonå (2.314 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie August Sept
$/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 501 497 495 493 485 479 477 475 473 469 453 451 447 445 437
Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.05 - 2.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 201 euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Rapi¡å
PREºURI
Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 393 euro/tonå (1.965 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 mai. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 399 euro/tonå (1.995 lei).
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 2 iunie 2023, a fost de 503 dolari/tonå (2.314 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 459 dolari/tonå (2.111 lei). A scåzut cu 22 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 1.127 1.117 1.107 1.105 1.057 August 1.133 1.127 1.117 1.109 1.057 Sept 1.117 1.109 1.107 1.097 1.007
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
România
29.05 - 2.06.2023
197.770 tone, Italia 77.770 tone, Indonezia 37.770 tone, Canada 7.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone.
euro/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Rouen 215 211 207 205 201 Dunquerque 207 203 201 199 197 Pontivy 211 207 205 203 199 Orz bere: Creil** 223 217 215 213 207 Moselle** 223 219 217 215 217
Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iulie 2023, pre¡ul orzului furajer este 193 dolari/t (889 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 517 515 513 509 503 August 521 517 515 513 507
Floarea-soarelui
¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 2 iunie 2023, a fost de 321 dolari/tonå (1.477 lei). A înregistrat o scådere de 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 29 mai.
¥n såptåmâna 29 mai - 2 iunie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 427 euro/t (2.135 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 29 mai. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Dieppe 447 443 441 437 427 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie
$/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 337 333 331 329 321
A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
nå (1.985 lei). A înregistrat o scådere de 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 397 euro/to-
¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
euro/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Rouen 413 407 403 401 399 Dunquerque 411 407 405 403 397 Moselle 407 405 403 401 393
$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 539 537 533 531 517 August 521 517 513 511 507 Sept 523 519 517 515 509
Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2023, este 337 euro/t (1.685 lei). A scåzut cu 10 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2023, este 397 dolari/t (1.826 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.
Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 237 235 233 231 217 August 241 239 237 235 227
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 29 mai - 2 iunie, a fost de 217 dolari/tonå (998 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de deschidere.
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
237 dolari/t
Profitul Agricol 22/2023
- 12
243 dolari/t
- 14
$/t
29.05 30.05 31.05 01.06 02.06 Iulie 477 475 473 471 459 August 469 467 461 459 447
503 dolari/t
- 16
217 dolari/t
- 20 17
CULTURI
VEGETALE Cargill propune practicarea unei agriculturi regenerative Programul de agriculturå regenerativå ini¡iat de Cargill, RegenConnect, se extinde în Europa dupå trei ani de succes în America de Nord. Astfel, clien¡ii Cargill vor primi compensa¡ii financiare pentru a adopta practici agricole favorabile pentru climå. Deocamdatå, programul Cargill va putea fi accesat doar în Fran¡a, Ger mania, Polonia ¿i România. Adicå ¡årile care conteazå din punct de vedere cerealier. Comunicarea oficialå a companiei confirmå cå RegenConnect a primit feedback pozitiv din partea fermierilor ¿i a clien¡ilor ¿i, în plus, a fost recunoscut ¿i de prestigiosul 2023 Edison Awards, pentru abordarea sa inovatoare de a crea un sistem alimentar mai rezilient ¿i mai sigur. Programul dureazå 3 ani ¿i cautå så îmbunåtå¡eascå sånåtatea solului prin înfiin¡area de covoare vegetale, cultivarea fårå lucråri sau cu lucråri reduse ale solului. Fiecare poate alege practicile care se potrivesc cel mai bine condi¡iilor lui.
În România, parcelele eligibile trebuie så aibå în rota¡ie o culturå principalå din lan¡ul de aprovizionare al Cargill, cum ar fi rapi¡å, grâu, porumb, orz, mazåre sau floarea-soarelui. Cargill a încheiat deja un parteneriat cu Regrow, o firmå care se ocupå de måsurarea emisiilor de carbon pentru a facilita måsurarea, raportarea ¿i verificarea (MRV) rezultatelor de mediu. Platforma permite o înscriere u¿oarå, o colectare sigurå a datelor ¿i pune la dispozi¡ia fermierilor op¡iuni transparente de måsurare ¿i verificare. Programul oferå, de asemenea, o oportunitate pentru fermieri de a accesa noi pie¡e emergente, care au, astfel, posibilitatea de a intra în contact cu unele dintre cele mai mari companii din lume, care cautå în mod activ så î¿i reducå amprenta asupra mediului, sprijinind în acela¿i timp agricultura regenerativå. “Schimbarea începe acolo unde începe sistemul alimentar, la fermå. Companiile, precum Cargill, pot ¿i trebuie så
Fermierii vor beneficia de un pre¡ competitiv pe pia¡å ¿i se pot înscrie în perioada 12 iunie-15 iulie, contactând reprezentantul Cargill sau accesând platforma la adresa: regenconnect.cargill.com. facå posibilå, din punct de vedere economic, implementarea de cåtre fermieri a practicilor sustenabile în întreaga lume. Viziunea noastrå este de a face ca agricultura regenerativå så devinå un lucru obi¿nuit în întregul nostru lan¡ de aprovizionare global, ajutând fermierii så producå alimente în mod mai sustenabil, sporindu-le în acela¿i timp profitabilitatea ¿i rezilien¡a”, explicå Alexis Cazin, pre¿edintele diviziei Agricultural Supply Chain din cadrul Cargill, din Europa. “Aceastå extindere demonstreazå angajamentul Cargill de a oferi fermierilor resursele necesare pentru a adopta practici de sånåtate a solului care så le sporeascå rezisten¡a ¿i så îi conecteze la pie¡ele emergente de carbon. Prin asigurarea viabilitå¡ii financiare a agriculturii sustenabile ¿i regenerative pentru fermieri, putem contribui la extinderea mai rapidå a practicilor cu impact pozitiv pentru naturå ¿i la transformarea lor în standarde, permi¡ând agriculturii ¿i fermierilor så facå parte din solu¡ia la problemele de climå”.
Arin DORNEANU 18
Profitul Agricol 22/2023
CULTURI VEGETALE
Samson Popescu, la 30 de ani de munc\ în agricultur\ 150 de angaja¡i, produc¡ii de vârf de 25.000 - 30.000 de unitå¡i de saci de semin¡e ¿i o cifrå de afaceri de 3 milioane de euro pe an, acestea sunt coordonatele micu¡ei, dar prestigioasei ferme Semisland din Cårpini¿, jude¡ul Timi¿, conduså de antreprenorul Samson Popescu.
T
otul a început în 1979, când Popescu a absolvit Institutul Agronomic de la Timi¿oara. Atunci, dupå o micå disputå cu conducerea comunistå a institu¡iei, el a fost repartizat la anonima Cooperativå Agricolå de Produc¡ie CAP Cårpini¿, lipsitå de interes agricolå, nu la celebra SCDA Lovrin, la puternicul centru legumicol Gotlob, Tomnatic sau Sânnicolau Mare. “Repartizarea mea la Cårpini¿ a fost un fel de pedeapså, fiindcå nu aveam origine sånåtoaså, conform ideologiei comuniste. O rudå din familie, pastor, construise o bisericå. Era de neconceput”, î¿i aminte¿te Samson Popescu. Poate cå hotårârea de atunci a regimului comunist i-a fåcut o favoare, fårå måcar så bånuiascå. A¿a a ajuns så activeze în “Triunghiul de aur al Banatului”, cum se nume¿te zona cuprinså de Cårpini¿, Jimbolia, Lovrin, Bulgåru¿ ¿i Graba¡, cu cel mai bun sol, comparabil cu celebru “Cordon al porumbului” din Statele Unite ale Americii.
A fost ales ¿ef de sec¡ie, iar Pioneer l-a inclus într-un amplu proiect de pro24
ducerea de semin¡e pentru export. Astfel, prin compania româneascå SemRom, Pioneer oferea formele parentale, iar la Cårpini¿ se ob¡inea såmân¡a, care era exportatå. “Eu am fost printre cei ale¿i. Eram tânår inginer foarte bun în meserie, îmi fåceam treaba cu rezultate excelente ¿i am fost propus pentru acest proiect de a produce såmân¡å la Cårpini¿”, poveste¿te Samson.
În decembrie 1989, a venit revolu¡ia, CAP-ul a fost desfiin¡at, iar în 1992, Samson Popescu a fost contactat de reprezentantul Pioneer în România. Americanilor le plåcuse amplul proiect de ob¡inere de såmân¡å de porumb ¿i floarea-soarelui în zona Cårpini¿. Pentru asta, l-au îndemnat så î¿i înfiin¡eze o firmå ¿i så devinå ¿i distribuitor. A¿a a apårut Semisland, în 1993, care înseamnå semin¡e pentru påmânt, o îmbinare de douå cuvinte: unul românesc, semin¡e, ¿i unul englezesc, land (påmânt). În scurt timp, Popescu a fost trimis la primul training la Bucure¿ti, împreunå cu ceilal¡i fermieri din ¡arå inclu¿i în proiect, timp de o såptåmânå, unde speciali¿tii Pioneer i-au învå¡at ce trebuie så facå. Mai târziu, au fost trimi¿i ¿i în America, la alte traininguri. “Nu am ¿tiut noi nimic, în 1993, despre ce însemna economia de pia¡å ¿i cum så ai propria ta firmå”, constatå Popescu, acum, dupå 30 de ani. Samson ¿i-a început activitatea de antreprenor ¿i investitor privat cu mare avânt ¿i speran¡e, iar în fiecare varå era trimis în America, la sediul Pioneer, la instruire câte 7 - 10 zile. De asemenea, pentru ca activitatea
så decurgå cât mai eficient, Popescu a fost îndemnat de partenerii americani de la Pioneer så î¿i cumpåre douå tiruri pentru a putea transporta mai u¿or såmân¡å de porumb ¿i floarea-soarelui, cåtre clien¡i. A fost o investi¡ie extraordinarå pentru acea vreme, în 1994. Numai cu banii pe care i-a dat pe un tir, Samson putea så cumpere 100 ha. An de an, produc¡ia mergea foarte bine, iar în 8 ani, Samson, cu Semisland, a reu¿it så ajungå pe locul doi pe România la distribu¡ia de såmân¡å Pioneer de porumb ¿i floarea-soarelui. Astfel, colaborarea cu Pioneer a durat aproape 15 ani, dar Popescu a fost cooptat ¿i de o altå companie multina¡ionalå americanå, Monsanto.
“
De-a lungul celor 30 de ani de activitate agricolå cu Semisland, am avut satisfac¡ii profesionale la cel mai înalt nivel ¿i am avut contracte cu cei mai mari producåtori agricoli din America ¿i din ¡årile occidentale. Pentru mine a fost un mare avantaj ¿i am avut de unde så învå¡ întotdeauna. Rezultatele tot mai bune au însemnat performan¡å, iar pledoaria pentru excelen¡å a fost un reper în toatå activitatea mea ¿i m-a stimulat, iar partenerilor le-am transmis încredere iar ei au fost mul¡umi¡i de colaborarea cu mine.
“
Profitul Agricol 22/2023
CULTURI VEGETALE Astfel, pe terenurile de înaltå calitate de la Cårpini¿ avea loc an de an Monsanto Farm Progres, unde compania americanå î¿i desfå¿ura loturile experimentale. A urmat altå supercolaborare, cu multina¡ionala germanå Bayer, care a cumpårat mai târziu Monsanto. Astfel, pe terenurile Semisland avea loc o altå manifestare agricolå extraordinarå, Bayer Agro Arena, care atrage în fiecare an peste 500 de fermieri din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. Acum marele eveniment s-a mutat la Comlo¿.
Semisland a pornit cu 300 de hectare, apoi a crescut la 400 ha. ¥n 2023,
suprafa¡a a fost reduså la jumåtate, la 200 de hectare, pe care Samson continuå så producå grâu, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia. Samson, cu Semisland, a reu¿it så producå 25.000 30.000 de unitå¡i de saci de såmân¡å, pe an, în perioada de vârf, prin 2004 2005, care puteau så acopere pânå la 40.000 de hectare.
De-a lungul celor 30 de ani, Samson Popescu a avut ¿i dezamågiri ¿i e¿ecuri, bineîn¡eles, nu numai bucurii ¿i succese. De ce? Dupå revolu¡ie, mul¡i au încercat så î¿i dezvolte ferme, unii au reu¿it, al¡ii nu. Mul¡i au apelat la
Samson Popescu så le ofere semin¡e, dar, din påcate, nu le-au mai plåtit. Împotriva lor, Samson a deschis procese. Pe unele le-a câ¿tigat, dar nu a mai reu¿it så î¿i recupereze banii, fiindcå fermele au dat faliment. Astfel, Popescu estimeazå cå a pierdut jumåtate de milion de euro, în 15-20 de ani. “Degeaba am câ¿tigat în instan¡å, cå nu am mai avut ce recupera de la ei. A trebuit så plåtesc din banii mei, fiindcå dacå nu achitai totul, firma partenerå nu-¡i mai permitea så mai produci såmân¡å”, a spus Samson. Semisland a activat uneori cu pânå la 25 angaja¡i ¿i zilieri, iar în cei 30 de ani, în total a avut 150 de oameni. Evident cå, în 30 de ani, Semisland a primit multe premii ¿i diplome de excelen¡å.
Aderarea la Uniunea Europeanå a fost cea mai mare ¿anså pentru agricultura autohtonå, fiindcå fermierii au avut acces la tehnologie de vârf ¿i la ma¿ini agricole moderne ¿i ultramoderne care le-au u¿urat munca ¿i au fåcut så creascå productivitatea. Fermierii au acum acces la tehnologie ¿i ma¿ini utilaje de vârf, la fel cum au ¿i americanii sau producåtorii occidentali. Bineîn¡eles cå mai e mult pânå så îi egaleze pe americani ¿i pe occidentali, mai ales în ceea ce prive¿te capitalizarea. Samson mai spune cå, în România, cad 500 - 600 de litri de precipita¡ii pe metru påtrat anual, dar la americani, în Cordonul porumbului, se ridicå la 900 - 1000 l/m² anual. A¿adar, e greu så te compari cu americanii ¿i în produc¡ie. În plus, ei au ¿i iriga¡ii. Dacå în caz cå nu plouå 7-10 zile, ei dau drumul la iriga¡ii ¿i porumbul nu suferå de lipsa apei. Prin urmare, la americani, media este de 10 tone de porumb pe hectar ¿i de 4 tone la soia. E adevårat cå ¿i în Timi¿ s-au produs 10 12 tone de porumb la hectar, dar, la nivel de ¡arå, media este de 4.000 - 6.000 de tone la hectar.
Gheorghe MIRON Profitul Agricol 22/2023
25
MA{INI & UTILAJE
Drona Agras T10 reduce consumul de pesticide [i fertilizan]i Dronele sunt tot mai utilizate în fermele din România. Un model care ne-a atras aten¡ia este cel folosit de compania Agrii pentru tratarea culturilor din câmpul experimental din Ialomi¡a. Este o dronå DJI Agras T10. Aceasta ajutå la reducerea consumului de pesticide ¿i îngrå¿åminte ¿i la cre¿terea randamentului culturilor. Drona este pliabilå, are un rezervor de 8 litri, patru duze, o lå¡ime de pulverizare de pânå la 5 metri ¿i poate acoperi pânå la 6 hectare/orå. Are ca dotare standard un modul RTK pentru pozi¡ionarea cu precizie ¿i camere FPV duble, ce oferå vederi clare din fa¡å ¿i din spate. Telecomanda oferå control pânå la o distan¡å de pânå la 5 km. Bateria de zbor are o garan¡ie de 1.000 de cicluri sau 667 de hectare de
zbor. Mai mult, sta¡ia de încårcare o poate încårca în 10 minute. Agras T10 poate trece de la pulverizarea lichidå la un sistem de împrå¿tiere a îngrå¿åmintelor solide
(granule) în doar trei minute. O capacitate de 8 kg fertilizant ¿i o lå¡ime de lucru de pânå la 7 metri asigurå o productivitate de 5,5 ha/orå.
Arpad DOBRE
Culturi mai s\n\toase cu Hardi Alpha Evo III Temperaturile maxime din aceastå perioadå depå¿esc frecvent 20 de grade Celsius în sudul ¡årii, iar umezeala aduså de ploi (altfel binefåcåtoare) favorizeazå apari¡ia unor boli ¿i agen¡i patogeni în culturi. Pentru sånåtatea culturilor, NHR Agropartners recomandå sprayerul autopropulsat Hardi Alpha Evo III. Acesta oferå putere sporitå la un consum mai mic de motorinå la aplicarea tratamentului fitosanitar, datoritå motorului EcoDrive, de 245 CP, ce reduce consumul de combustibil cu peste 30%. Sprayerul este disponibil cu rezervoare de 4.200 ¿i 5.100 litri ¿i rampe de 24 - 39 m. Se poate deplasa pe ¿osele cu vitezå de pânå la 40 km/h, iar în 40
câmp, cu pânå la 25 km/h, cu påstrarea preciziei tratamentelor. Transmisia este hidrostaticå, cu trac¡iune integralå EcoDrive, are 3 moduri de deplasare - Comfort, Normal ¿i Power - cu 3 game de viteze, precum ¿i frânå mecanicå de parcare, sistem DiffLock de blocare diferen¡iale fa¡å/spate. Garda la sol este de 1,65 m, cu ecartament reglabil hidraulic între 2,20 ¿i 3,20 m, fixat din fabricå la 2,80 m. Ma¿ina de erbicidat este echipatå pentru agricultura de precizie, fiind dotatå cu sistemul Hardi AutoSteering, cu ajutorul monitorului HC9700 împreunå cu o antenå AGI-4.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 22/2023