nr. 21 din 31 mai 2023 - såptåmânal
15 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 21/2023
Douå gânduri, douå paie
Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef
ADS se mândre¿te cå, la licita¡iile sale, redeven¡a primitå cre¿te ¿i iar cre¿te. Unii au ajuns så plåteascå ¿i câte 3 tone de grâu pe hectarul concesionat de la Stat. Nu intru în hå¡i¿ul afacerilor cu ADS, a fåcut-o DNA deja. Dar nu pot så nu remarc cå, atunci când vine vorba de încurajarea tânårului fermier, una vorbim ¿i alta fumåm. Crede cineva cå va sta în picioare o fermå care plåte¿te o arendå de 3 tone la hectar? ªi så nu mai pomenim de distorsionarea pie¡ei... *** Må uit la politicienii no¿tri, care pe toate le ¿tiu. Zilele trecute o distinså doamnå europarlamentar ne cåina cå nu mâncåm ¿i noi, românii, alge d-ale noastre, din Marea Neagrå. Ci, nepricepu¡i cum suntem, le aruncåm. Ar fi vreo 30.000 de tone de alge nemâncate pe an... Påi de ce nu spune¡i, doamnå, a¿a? Ministrul zice cå aruncåm vreo douå milioane de tone de mâncare pe an. Ar fi parcå mai îndestulåtor så cåutåm prin pubele decât så ciugulim algele de la malul mårii. *** Vålul få¡årniciei s-a a¿ternut parcå peste ochii deciden¡ilor europeni. Regulamente stufoase obligå fermierii så producå alimente tot mai curate ¿i deci mai scumpe, pe care så le vândå apoi pe pie¡e unde conteazå volumul ¿i pre¡ul, abia apoi calitatea. Dacå mai conteazå... ¥n timp ce obligå agricultorii la PPP-uri scumpe, cu eficacitate mai reduså decât substan¡ele interzise deja, aceia¿i europeni deschid larg por¡ile importurilor de aiurea, din ¡åri pe unde moleculele interzise de Europa se folosesc bine-mersi, în cantitå¡i nu tocmai ortodoxe. *** Må bucur când îl aud pe ministru ¿i pe al¡ii cum vorbesc despre marile investi¡ii în iriga¡ii. Må bucur ¿i mai tare când îi aud pe fermieri vorbind despre investi¡iile pe care le fac în echipamente de irigat. Dar de ce ne-am obligat atunci så låsåm câte 5% pârloagå pe an? 5% dintr-un milion de hectare irigate înseamnå 50.000 de ha pe care nu se face nimic. Câte o Insula Mare a Bråilei låsatå de izbeli¿te. Anual 50.000 de hectare pe care fermierii plåtesc arendå, dar nu recolteazå nimic...
Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 21/2023
3
SUMAR Reculul solidaritå¡ii prost folosite
10
8
Spania ¿i Portugalia cer ajutorul Comisiei
12
9
Stare de urgen¡å din cauza gripei aviare
12
Evenimentele s\pt\m=nii Petre Daea promite câte 120.000 de euro pentru orice tânår fermier Ministerul Finan¡elor a preluat FGCR Protestul fermierilor la Bruxelles
7
Un nou focar de pestå porcinå africanå Curtea Supremå din SUA reduce a apårut în Satu Mare 9 måsurile de protec¡ie a apelor
Trei procesatori de lapte au fost amenda¡i de Consiliul Concuren¡ei
8
Negocieri de fuziune între Bunge ¿i Viterra
10
Noutå¡ile Saaten-Union
27
Noutå¡ile Nufarm
27
Importåm mult mai mult grâu
28
Avertizare de ruginå brunå în cultura de grâu
28
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Produc¡ie-record de semin¡e oleaginoase
16
O produc¡ie mai mare de floarea-soarelui
18
Culturi vegetale Rezerva de umiditate din sol
19
Propunerea de amânare a reducerii cu 50% a pesticidelor
20
Primele reac¡ii la legea Restaurårii Naturii Schimbåri în cadrul echipei Nufarm România Dobândå de 1% pe lunå prin cardul Naturevo
Încå o ¡arå vrea så plafoneze pre¡urile
13
A mai murit o fermå de vaci...
36
Mistre¡ii, vectorul pestei africane
36
Ma[ini & utilaje
Gavrilå Tuchilu¿: “Vine seceta! 20 Numai la Hristos nu am fost” 22
13
29
Serv Class a inaugurat filiala de la Ovidiu, Constan¡a
38
Noutå¡ile aliniate la Agriplanta
40
Energia verde
Cre[terea animalelor
Energie verde pentru companiile din sectorul agricol ¿i alimentar
Rovasi, o nouå raså de oi omologatå la Secuieni
Hobby
32
22
Impresii dupå Agriplanta
Un nou focar de pestå într-o fermå Smithfield 23
Saaten-Union: se pot ob¡ine 9 tone grâu/ha fårå fertilizare
Agriplanta: cre¿te interesul pentru Zootehnica Show 26
33
34
44
Vremea cåpriorilor
45
Despre educa¡ia gastronomicå la români
46
Pre]uri [i pie]e
O produc]ie mai mare de floarea-soarelui La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå de USDA la 54 milioane tone, în cre¿tere cu 6% fa¡å de anul de comercializare 2022/23. Pia¡a continuå så fie afectatå de invazia Ucrainei, iar prognozele indicå recolte-record în UE ¿i Rusia. Alte state cu produc¡ii în cre¿tere sunt Kazahstan ¿i Argentina. Se estimeazå cå produc¡ia din Ucraina se va redresa u¿or, deoarece fermierii schimbå suprafa¡e mari care erau cultivate de obicei cu cereale în favoarea oleaginoaselor. Cu toate acestea, produc¡ia va råmâne semnificativ mai micå decât nivelurile dinaintea conflictului. ¥n sezonul 2023/24 Rusia råmâne cel mai mare producåtor mondial de floarea-soarelui, dupå ce a depå¿it Ucraina, în 2022/23. Consumul mondial este prognozat så råmânå relativ constant, de 55 milioane tone, cam acela¿i nivel cu anul trecut. Marii consumatori sunt: Rusia (16 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone), UE (11,4 milioane tone), Ucraina (12 milioane tone) ¿i Argentina (4 milioane tone), Turcia (3 milioane tone). Exporturile de semin¡e de floareasoarelui vor scådea cu o treime în acest an, deoarece Ucraina va procesa o mare parte din produc¡ie pentru consumul intern. Cel mai mare exportator råmâne Ucraina, cu 2,5 milioane tone. La importatori avem UE, cu 2,3 milioane tone, ¿i Turcia - 1,2 milioane tone. Stocurile mondiale vor scådea la 4 milioane tone, fa¡å de 4,5 milioane tone în 2022/23. 18
Ulei de floarea-soarelui
ªroturi
Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, neschimbatå fa¡å de anul de pia¡å 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: - Rusia (6,4 milioane tone); - Ucraina (5 milioane tone); - UE (4,4 milioane tone); - Argentina (1,5 milioane tone); - Turcia (1,2 milioane tone).
Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 22,5 milioane tone, aproape egalå cu cea de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: - Rusia (6,3 milioane tone); - UE (5,6 milioane tone); - Ucraina (4,7 milioane tone); - Argentina (1,5 milioane tone); - Turcia (1,4 milioane tone).
Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 4% mai mare în acest an, la 19,7 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt: - UE (5,5 milioane tone); - Rusia (2,4 milioane tone); - Ucraina (1,4 milioane tone). Comer¡ul este în scådere u¿oarå, din cauza livrårilor mai mici din UE, Turcia ¿i Argentina. Se estimeazå cå stocurile globale de ulei de floarea-soarelui vor scådea cu 7% ¿i se vor apropia de nivelurile de dinaintea conflictului, de aproape 3 milioane tone.
Consumul mondial de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozat, în cre¿tere u¿oarå, la 22,3 milioane de tone. ºårile mari consumatoare sunt: - UE (7,2 milioane tone); - Rusia (4 mil. tone); - Turcia (2 mil. tone); - Ucraina (1 mil. tone). Stocurile finale vor scådea cu 11% comparativ cu anul curent ¿i vor ajunge la 1,2 milioane tone.
Marilena R|DUCU Profitul Agricol 21/2023
CULTURI
VEGETALE
Rezerva de umiditate din sol Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Din punct de vedere pluviometric, perioada 1-28 mai s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate în cea mai mare parte a teritoriului. Oltenia 33,1 - 79,2 litri/mp, Banat 32,8 - 80 l/mp (Lugoj), Cri¿ana 40 - 95,6 l/mp, Muntenia 15,7 - 75,2 l/mp, Moldova 1,6 - 52,7 l/mp (Gala¡i), Transilvania 16,6 - 72,5 l/mp), Profitul Agricol 21/2023
Maramure¿ 18,6 - 51,3 l/mp, Dobrogea 1,7 - 69,0 l/mp (Hâr¿ova).
La data de 29 mai, în cultura grâului de toamnå, rezerva de apå pe adâncimea de sol 0-100 cm se încadreazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei ¿i a Munteniei, local în nordul, estul, izolat centrul ¿i sud-vestul Moldovei. În Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, local în nordul, estul ¿i sudul Munteniei, centrul ¿i sudul
Transilvaniei, izolat nord-vestul Banatului, se înregistreazå deficite de umiditate, adicå secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå. ¥n stratul de sol 0-50 cm, în cultura de porumb, gradul de aprovizionare cu apå prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Transilvania, Cri¿ana, Oltenia ¿i Banat, pe suprafe¡e extinse din Muntenia ¿i Moldova, izolat sud-vestul Dobrogei. Se observå o secetå pedologicå moderatå, în Maramure¿, cea mai mare parte a Dobrogei, local în nord-estul, estul ¿i sudul Munteniei, sudul, izolat nord-estul, nordul ¿i centrul Moldovei. 19
CULTURI VEGETALE
Schimb\ri în cadrul echipei Nufarm România De la 1 mai, Rozina Chesnoiu a preluat rolul de country manager al Nufarm România. De fostul ministru o leagå doar o coinciden¡å de nume. Rozina Chesnoiu lucreazå în grupul Nufarm de peste 16 ani, de la înfiin¡area companiei în România. De-a lungul anilor, a ocupat diferite func¡ii, atât pe plan local, cât ¿i pe plan regional. Din pozi¡ia de country manager se va concentra pe dezvoltarea business-ului Nufarm pe pia¡a localå, bazându-se pe rela¡ia de încredere ¿i sus¡inere pe care am creat-o cu clien¡ii no¿tri în ultimii ani. “Cu o strategie orientatå spre client ¿i un portofoliu puternic, care va include mai multe lansåri de produse noi, în urmåtorii ani, ne dorim så ne dezvoltåm ¿i så oferim noi solu¡ii pentru protec¡ia culturilor,” declara la preluarea func¡iei. “Råmânem încrezåtori în pozi¡ionarea noastrå strategicå ¿i vå asiguråm cå vom fi, ca ¿i pânå acum, un partener de încredere. Portofoliul nostru puternic ¿i ofertele competitive ne asigurå cå putem continua så oferim serviciile ¿i sprijinul excep¡ional pe care le a¿tepta¡i de la Nufarm.”
Dobând\ de 1% pe lun\ prin cardul Naturevo Naturevo, în colaborare cu Patria Bank, pune la dispozi¡ia fermierilor carduri cu ajutorul cårora pot achizi¡iona rapid inputuri de calitate. Cardul, botezat AgroPatriot, vine cu o dobandå fixå de 1% pe lunå ¿i este dedicat partenerilor Naturevo. “Odatå cu lansarea cardului AgroPatriot, Naturevo î¿i propune så faciliteze accesul la capital de lucru rapid ¿i convenabil, fårå a fi nevoie ca agricultorii så se confrunte cu dobânzi mari ¿i procese complicate de împrumut”, a explicat Doru Ciontolac, manager rela¡ii financiare externe al Naturevo. 22
Principalele avantaje ale cardului AgroPatriot includ: 1. Dobândå reduså, de 1% pe lunå. 2. Acces rapid ¿i u¿or la inputurile de calitate din portofoliul Naturevo pentru a-¿i desfå¿ura campania agricolå în condi¡ii optime. 3. Naturevo a simplificat procedura de achizi¡ie, astfel cå fermierul poate plåti cu cardul AgroPatriot de la Patria Bank direct la reprezentantul Naturevo din zonå. Achizi¡ia se face rapid, cu o documenta¡ie minimå ¿i timp redus de aprobare. 4. Suport personalizat: echipa de speciali¿ti de la Naturevo ¿i consultan¡ii de la Patria Bank sunt disponibili pentru a oferi fermierilor sprijin ¿i consultan¡å
personalizatå. Acest instrument este disponibil deja ¿i poate fi solicitat reprezentantului Naturevo din teren.
Profitul Agricol 21/2023
CULTURI VEGETALE
Impresii dup\ Agriplanta Edi¡ia de anul acesta a Agriplanta a fost cea cu prezen¡a probabil cea mai numeroaså, judecând dupå numårul imens de ma¿ini care au fost parcate pe toate laturile expozi¡iei. Am remarcat inclusiv câteva Maybach ¿i un Ferrari. Semn cå afacerile nu merg chiar a¿a de råu cum le place unora så se vaite. Totu¿i, în func¡ie de ora la care intrai în expozi¡ie, î¡i putea låsa impresia de interes scåzut. A fost senza¡ia împårtå¿itå de Alexandru Baciu, vicepre¿edinte LAPAR, care a trecut pe la cortul nostru sâmbåtå dupå-amiazå, când grosul vizitatorilor plecaserå. Pe Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, l-am våzut mergând gråbit spre ie¿ire, chiar joi, la scurt timp de la deschidere. L-am întrebat cum a fost la protestul fermierilor est-europeni de la Bruxelles, unde au participat ¿i reprezentan¡i ai Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Mi-a råspuns cå nu a fost Profitul Agricol 21/2023
acolo ¿i cå nu crede în succesul unui asemenea demers. Nicolae Sitaru, pre¿edintele Forumului APPR, a trecut vineri dupå-amiazå. În prima parte a zilei m-am întâlnit cu fiii såi, Daniel ¿i Bogdan. Våzuserå un header de floare interesant, dar decizia de achizi¡ie a råmas pentru altå datå, dupå ce îl vor vedea la lucru în cultura unui vecin. οi programase o achizi¡ie Valentin Mårginean, fermier mure¿ean. Ar fi cumpårat bucuros un dezmiri¿titor. “Înså, dacå nu ni se mai permite dezmiri¿titul mecanic dupå recoltare, nu a¿ mai avea ce face cu el. A¿a cå am venit doar de curiozitate”. De¿i spectaculoase, demonstra¡iile cu utilaje nu au fost tot timpul pe placul celor interesa¡i. Cel pu¡in joi, trecând în zonå, am zårit un grup de fermieri hlizindu-se. I-am intrebat ce e amuzant. “Påi nu vede¡i implementurile cum
¡opåie în spatele tractoarelor?! Se merge perpendicular pe direc¡ia de tocat, pe ni¿te ¿an¡uri. În mod normal, nu semeni niciodatå a¿a”, a råspuns cineva din grup. “Sincer så fiu, nu cred cå în asemenea condi¡ii, ca de laborator, se pot realiza demonstra¡ii corecte. Astea trebuie fåcute ¿i våzute în câmp, în ferme”, a completat altul. Ne-a fåcut onoarea de a ne vizita la cort unul dintre cei mai fideli cititori: Traian Ghinoiu, administratorul Agroprest Båle¿ti, jude¡ul Gorj, e abonat de la primul numår al revistei, a¿adar de peste un sfert de secol. “Vå citesc în special seara, în momentele de relaxare, dar cu mare aten¡ie. Sunte¡i, în continuare, publica¡ia agricolå cu cele mai multe ¿i mai bine structurate informa¡ii”.
Robert VERESS 23
CRE{TEREA ANIMALELOR
Agriplanta> cre[te interesul pentru Zootehnica Show Prin eforturi consecvente, Corina Mare¿ a reu¿it ¿i în acest an så aducå la târgul Agriplanta de la Fundulea ¿i un salon de zootehnie. Pentru cå numårul animalelor a crescut la Zootehnica Show, cortul devenise neîncåpåtor, iar numårul vizitatorilor a fost pe måsurå.
R
asa Holstein a fost reprezentatå de animale aduse de doi crescåtori consacra¡i. Mihai Petcu (Agroindustriala Pantelimon) a expus 6 animale: douå vaci cu lapte ¿i patru juninci, iar Nicu¿or ªerban de la Måriu¡a (Ialomi¡a) a adus douå juninci, pe care le-a ¿i vândut. “Este un târg nemaipomenit pentru oamenii foarte boga¡i. Cei såraci stau ¿i se uitå”, constatå doctorul Mihai Petcu. Asocia¡ia Aberdeen Angus a adus în stand nouå vaci Angus din fermele 34
sudului ¿i nu numai. Cele mai frumoase exemplare proveneau din ferma lui Sever ¿i Costel Popa de la Rociu, jude¡ul Arge¿.
Constantin Singer este crescåtor de vaci Angus la ferma Golåe¿ti din jude¡ul Ia¿i ¿i este asociat cu Cornel Pintiliiciuc. Ei lucreazå 700 de hectare de teren ¿i îngrijesc 100 de vaci Angus. “Facem numai selec¡ie ¿i ameliorare, nu vindem animale pentru abator. La fel procedåm ¿i la oi, avem Ille de France ¿i Suffolk. Vindem de Pa¿ti numai minus-variantele. Am cumpårat oile Ille de France de la Mihai Ba¿tea din Rânze¿ti. Aici am venit cu doi tåura¿i Angus. Un taur se vinde cu 2.500 de euro, dar am dat ¿i cu 4.000.” Compania Cri¿an 1 de la Gherla a venit cu doi tauri Angus. Oierii au avut cele mai multe boxe. Cele mai numeroase exemplare proveneau de la Institutul de Cercetare Dezvoltare Palas Constan¡a. Directorul general Radu Råducu a stat aproape
mereu printre îngrijitori. “Este un târg care se profileazå tot mai puternic pentru partea de sud a ¡årii ¿i e bine cå vin tot mai multe animale”, apreciazå Radu Råducu. A venit cu rasele create de Palas timp de o via¡å de om: rasa de lapte Palas, rasa prolificå Palas, rasa de carne Palas, Merinos de Palas. Ceilal¡i crescåtori au etalat rasa ºurcanå Oache¿å sau Breazå (Ion Enache, Cålugåreni, Giurgiu), Cap Negru de Teleorman (Florin Barbålatå, Furcule¿ti, Teleorman).
Mihai Ba¿tea din Rânze¿ti, Vaslui, cre¿te împreunå cu tatål lui 500 de oi din rasa Ille de France ¿i, chiar dacå e foarte tânår, este vicepre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor, care de¡ine registrul genealogic pentru aceastå raså. Pre¿edintele Asocia¡iei este Valentin Artimon din Cålåra¿i, care a adus o boxå de oi Ille de France. Existå 43 de ferme cu oi Ille de France, în 27 de jude¡e. Profitul Agricol 21/2023
CRE{TEREA ANIMALELOR “Eu cred cå Agriplanta-Romagrotec a depå¿it prin diversitate Indagra de la Bucure¿ti. A crescut interesul pentru tehnologiile din zootehnie”, spune Constantin Anghel de la Independen¡a, jude¡ul Cålåra¿i.
Nicu[or {erban, Florinel Bîrc\ (ANZ), dr. Mihai Petcu, Mircea Bara (Semtest Craiova) [i Radu R\ducu, (Palas Constan]a)
Asocia¡ia Caprirom a prezentat mai multe rase de capre: Boer, Anglo-Nubianå (Mirel Istrate, Tåmådåul Mare, Cålåra¿i, sau Tonel Agapie, Radovan, Cålåra¿i), Carpatinå (Ionel Bålå¿oiu, Lude¿ti, Dâmbovi¡a), Alpinå Francezå (Valentin Toma, Dascålu, Ilfov). Membrii Asocia¡iei au constituit o cooperativå cu 100 de membri pentru o mai bunå valorificare a produselor din fermele existente în Dâmbovi¡a, Olt, Giurgiu, Teleorman ¿i Dolj. Crescåtorii de¡in împreunå 15.000 de oi ¿i capre. Aceastå cooperativå a organizat la târg o degustare de brânzeturi afumate din lapte de oaie ¿i de caprå. Interesul tot mai mare al oamenilor din toae categoriile pentru animalele de raså ar putea deveni un stimul serios pentru organizatori, mai ales cå au început så vinå la Agriplanta-Romagrotec tot mai multe firme care aduc utilaje pentru zootehnie: de la cositoare mecanice ¿i balotiere la remorci furajere ¿i robo¡i de muls.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 21/2023
Daniela Cristescu, de la Grain Bags, ne-a prezentat noutå¡ile din domeniu, utilajele aduse în România pentru conservarea furajelor ¿i a cerealelor, inclusiv încårcåtorul de furaje RT5000, seria 5009. Utilajul provine din Germania. Are o capacitate de încårcare de 20-50 de tone pe orå. Tractorul trebuie så aibå o putere de 80-100 CP. Sacul pentru furaj are un diametru de 1,98 metri. “Am lansat produse montane la Agriplanta, spune Georgiana Udrescu, pre¿edinta Cooperativei Agricole Caprirom Sud-Muntenia. Crescåtorii au nevoie de consultan¡å pentru accesarea proiectelor europene. Din påcate, fondurile europene nu ajung la micii crescåtori, la fermele lor de familie, pentru cå ei «nu sunt eligibili», ca så beneficieze numai cei mari de fonduri. De aceea, copiii micilor crescåtori pleacå din sate, nu mai vor så tråiascå în lipsuri, ca pårin¡ii lor. Mi-a¿ dori så colectåm laptele din fermele membrilor ¿i så procesåm singuri produsele, dar fårå bani nu se poate. Cei care au conceput Planul Na¡ional Strategic trebuie så vinå spre fermieri, iar nu invers. Ei aruncå toatå vina pe Comisia Europeanå pentru tot ce nu func¡ioneazå în agriculturå. Crescåtorii no¿tri au de toate în gospodåriile lor ¿i trebuie så-i ajutåm så poatå vinde toate produsele lor atât de diversificate, inclusiv muråturi. Eu a¿a våd cooperativa”. 35
MA{INI & UTILAJE Serv Class a inaugurat filiala de la Ovidiu, Constan]a
Serv Class, distribuitor al mårcilor Claas, Amazone, Lemken, Siptec, a deschis såptåmâna trecutå o filialå la Ovidiu, Constan¡a. Inauguratå sub mottoul “Formula succesului”, aceasta este a treia filialå nou deschiså de Serv Class în acest an, dupå cele din Tulcea ¿i Cålåra¿i.
Cu
acela¿i prilej a fost prezentat ¿i First Claas Used, primul centru de ma¿ini agricole rulate, în perfectå stare de func¡ionare, deschis în cadrul filialei constån¡ene a Serv Class. Numero¿ii fermieri invita¡i au putut admira zecile de tractoare ¿i combine Claas, precum ¿i echipamente pentru prelucrarea solului ¿i semånat de la Amazone, Lemken ¿i Siptec.
38
Pentru a sublinia, dacå mai era necesar, cå atunci când ai parteneri cu performan¡e de renume mondial, ai formula succesului, la deschiderea noii filiale Serv Class a fost invitat ¿i Mihai Leu. Vorbim aici de primul campion mondial de box profesionist al României ¿i campion na¡ional de raliuri în 2003. Am stat de vorbå cu reprezentan¡ii Serv Class, respectiv fra¡ii Eugen ¿i Cåtålin Gruia, fondatorii companiei, precum ¿i cu Mådålina Pietråreanu, marketing director al companiei, pentru a afla detalii despre noua filialå. Investi¡ia s-a ridicat la 1,7 milioane de euro, iar unitatea dobrogeanå a Serv Class se întinde pe o suprafa¡å de peste 8.000 mp, cu spa¡ii generoase pentru birouri, depozit de piese de schimb ¿i atelier de service. De asemenea, filiala are un showroom extern foarte mare, pe care sunt expuse toate tipurile de ma¿ini ¿i utilaje agricole din portofoliul companiei: com-
bine ¿i hedere pentru påioase ¿i porumb, tractoare din toatå gama de puteri, încårcåtoare ¿i prese de balotat de la Claas, ma¿ini ¿i echipamente de semånat ¿i pentru prelucrarea solului de la Amazone ¿i Lemken ¿i utilaje pentru pregåtirea terenului de la Siptec. “Serv Class are în total 120 de angaja¡i, dintre care 20 sunt la filiala din Ovidiu. Vorbim de personal bine calificat ¿i instruit, fie cå e vorba de cei pe vânzåri, logisticå, speciali¿ti de produs sau tehnicieni de service”, ne-a spus Mådålina Pietråreanu. La rândul såu, Cåtålin Gruia, director general Serv Class, a spus cå, din punctul de vedere al acoperirii cu ma¿ini agricole ¿i servicii, compania deserve¿te, practic, fermieri din jumåtate de ¡arå, fiind prezentå în toate jude¡ele din estul României, de la Ialomi¡a, Cålåra¿i, Tulcea ¿i Constan¡a pânå la Suceava, Boto¿ani ¿i Ia¿i.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 21/2023
MAGAZIN
7 iunie ASAS organizeazå o dezbatere ¿tiin¡ificå în câmpul experimental al Sta¡iunii de la Mårcule¿ti, având ca tema Aspecte tehnologice de înfiin¡are a culturilor de grâu de toamnå ¿i de primåvarå. 7 iunie La Bucure¿ti are loc cea de-a III-a edi¡ie a Conferin¡ei Na¡ionale “Tineri Lideri pentru Agriculturå”, organizatå de Clubul Fermierilor Români. 9 iunie NETagro organizeazå a doua edi¡ie a evenimentelor în câmp Tehnologii esen¡iale, în Ferma NETagro din localitatea Ulmeni, jude¡ul Cålåra¿i. 16 iunie FAPPR ¿i Corteva Agriscience organizeazå Ziua Grâului Bårågan, la Iazu, Ialomi¡a. Este a treia edi¡ie deja ¿i, precum este obiceiul, se vor prezenta ultimele inova¡ii privind genetica ¿i tehnologiile pentru culturile de grâu ¿i orz. 18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja.
Despre educa]ia gastronomic\ la români Proiectul Culinaria Banatica este dedicat promovårii gastronomiei tradi¡ionale române¿ti ¿i patrimoniului cultural al Banatului ¿i a fost lansat, recent, la Timi¿oara. Evenimentul se adreseazå unui public divers, adicå mai mult urban, cu o pasiune comunå pentru preparatele culinare, dar ¿i cu un interes deosebit pentru culturå localå ¿i istoria gastronomicå. Practic, va fi o serie de evenimente lunare, precum servirea micului-dejun, a prânzului ¿i cinei, prin care organizatorii î¿i doresc educarea ¿i implicarea comunitå¡ii locale pentru a încuraja învå¡area ¿i transmiterea culturii gastronomice. Evenimentele culinare vor avea loc în cele 70-80 de hoteluri ¿i restaurante, partenere ale Horetim, cât ¿i prin organizarea de workshopuri împreunå cu profesori ¿i speciali¿ti în domeniu. Unul dintre principalele aspecte eviden¡iate este cå Banatul nu are o bucåtårie balcanicå, ci una central-europeanå, iar scopul este parcurgerea pa¿ilor necesari ca Banatul så devinå regiune gastronomicå europeanå.
Caius Mer[a, coordonatorul proiectului
Organizatorii mizeazå pe implicarea producåtorilor locali ¿i pe unicitatea regiunii Banatului, redatå de influen¡ele multiculturale pe care diferitele comunitå¡i le-au introdus de-a lungul timpului.
Gheorghe MIRON
ORIZONTAL: 1) Mu¿cate ro¿ii; 2) Prostul care te scoate la o cafea – A îmbogå¡i dentistul; 3) Scriere pe dos! – Privesc scenele fierbin¡i; 9 10 4) Indicator de circuit – A trimite spre ie¿ire; 5) N-au probleme la parcurs – Piatrå la inimå; 6) Råmas în urmå la fabricå – Duse în vase de lemn; 7) Mânjit cu noroi; 8) Are grija familiei – Avantajul cår¡ilor; 9) Invita¡ie la expozi¡ie – O via¡å pe scândurå; 10) Efectuårile unor suspendåri.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
1 1 2
31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!
3
12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar la care ¿i cei din culturå mare gåsesc multe inova¡ii interesante.
10
46
foto> Seba T\taru
Cronica evenimentelor anun¡ate
4 5 6
2
3
4
5
6
7
8
7 8 9
Solu¡ia careului din Nr. 20/2023 ORIZONTAL: ARAC - ULITA; RECLAMAT - P; IN - ANINARE; NEABIL - NAT; GRUMAZ - CI; LAICA - APOS; ATE - TABARA; MIRA - TALON; P - ACTIVIST; ALTERCATIE.
VERTICAL: 1) Unitate silvicå – Labirintul verde; 2) O cantitate nedefinitå – Un mic servit la o bere; 3) Vorbå respingåtoare – Întâlnire cu scântei; 4) Cu¡it de måmåligå – Nu-l mi¿cå nimic; 5) A anun¡a deratizarea; 6) Taxå de asigurare – Intrat în pâine; 7) Sålbaticå într-un vechi serial – Cere... în secret! 8) Tråiesc din scris – O listå plinå de gre¿eli; 9) Terminat prin stoarcere; 10) Petreceri în Balcani. Profitul Agricol 21/2023