nr. 20 din 24 mai 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Negocierile dintre guvernul olandez ¿i fermieri au e¿uat 12
Evenimentele s\pt\m=nii 50 de fermieri români au protestat la Bruxelles
7
Pierderi de 1,5 miliarde de euro pentru culturile agricole din Italia
Asocia¡iile cer despågubirile de secetå 7 Syngenta încearcå listarea pe Bursa din Shanghai Pintea îi lini¿te¿te pe fermieri: cei cu activitå¡i neagricole Corteva prelunge¿te înscrierile nu pierd subven¡iile! 8 la TalentA
Rusia va exporta 50-55 milioane de tone de cereale
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Produc¡ie-record de porumb
16
Brazilia, cel mai mare producåtor de soia din lume
18
Holde Agri ¡inte¿te så lucreze 20.000 de hectare
Brazilia: scandal în jurul reformei agrare
12
10
IPSO Agriculturå se implicå în bunåstarea comunitå¡ilor
13
10
Ru¿ii cumpårå fabrica Deere din Orenburg
13
9
Ma[ini & utilaje 26
27
Controlul bolilor la floarea-soarelui 30
Gr\dina, via [i livada Legume tratate cu PPP-uri interzise 34
Tractoare Deutz-Fahr pentru vii ¿i livezi
42
Culturi mai sånåtoase cu sprayerul John Deere 616R
42
New Holland TH, un “bra¡” de ajutor
43
Uniunea Europeanå: cre¿te produc¡ia Utilaje Amazone pentru un sol roditor la rapi¡å 19 Cre[terea animalelor ¿i culturi profitabile 44 Târgul de Karakul de la Popåu¡i 36 Kubota, samuraiul Cooperativa oierilor s-a adaptat agriculturii europene 45 Culturi vegetale din toatå Moldova 37 Apa cea de toate zilele 20 Tractoarele Claas Axion 900, O subven¡ie inteligente ¿i eficiente 46 Ziua Grâului Bårågan 2023, care så le înlocuiascå pe toate 38 Opinii organizatå de acela¿i trio: FAPPR, Corteva ¿i Yara 22 România - grânarul Europei, o paradigmå depå¿itå 48 Câteva posibile rezolvåri 23 Cre¿terea CO2 duce la Solu¡iile lui Dacian Ciolo¿ o “ecologizare” a Påmântului? 50 la criza cerealelor 23 1.000 de euro studentului care va estima corect produc¡ia de grâu
Hobby De ce a renun¡at Nela Prodan 26 la vaci?
40
Instinct de prådåtor sau strategie?
53
Noaptea Bucåtarilor, la Reca¿
54
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cercetåtorii britanici au creat o nouå raså de oi Un program pilot desfå¿urat la douå ferme din ºara Galilor a reu¿it så creeze o nouå raså de oi, care oferå atât lânå, cât ¿i carne de calitate. Fermierii au încruci¿at un berbec Merinos din Australia cu oi locale din rasa Romney, iar mieii nåscu¡i de ele îmbinå avantajele ambelor rase ¿i s-au dovedit rezisten¡i la clima din Marea Britanie. Programul î¿i propune så creascå veniturile ob¡inute din vânzarea lânii de fermierii galezi, care se confruntå cu mari probleme economice din cauza infla¡iei. Danone renun¡å la vânzarea companiei Epigamia Grupul Danone a anun¡at cå renun¡å la vânzarea producåtorului indian de iaurt Epigamia ¿i va încerca în schimb så dezvolte compania pe plan regional. Epigamia este un start-up fondat în anul 2015 care produce sortimente de iaurt grecesc ¿i sucuri de fructe foarte populare în marile ora¿e din India, dar nu a reu¿it så ob¡inå profituri pânå în acest an. Compania a fost grav afectatå de infla¡ia tot mai severå din India, acolo unde laptele s-a scumpit cu 15% în ultimul an. Caz atipic de boala vacii nebune în SUA Autoritå¡ile din statul american Carolina de Sud au raportat descoperirea unui caz atipic de encefalopatie spongiformå bovinå, cunoscutå ¿i ca boala vacii nebune, la o femelå cu vârsta de cinci ani care trebuia sacrificatå întrun abator. Animalul provenea din statul Tennessee ¿i a fost testat ca parte a unei strategii na¡ionale de protec¡ie contra bolii. Cazurile atipice de boala vacii nebune apar spontan la animalele vârstnice ¿i nu sunt considerate la fel de periculoase ca infec¡iile clasice, pentru cå boala nu se poate transmite de la un animal la altul. “Acesta este un caz izolat”, a comentat pre¿edintele asocia¡iei medicilor veterinari din Carolina de Sud, care a adåugat cå “SUA are un sistem eficient pentru a preveni sånåtatea umanå”. 10
Syngenta încearc\ listarea pe Bursa din Shanghai Grupul Syngenta a anun¡at cå renun¡å la listarea ac¡iunilor pe pia¡a STAR a Bursei din Shanghai, care este destinatå companiilor din domeniul tehnologiilor avansate, ¿i va încerca în schimb listarea pe pia¡a principalå a bursei. Oferta publicå ini¡ialå de ac¡iuni, care ar putea ajunge la valoarea record de 9,4 miliarde de dolari, este blocatå din luna martie, dupå ce autoritå¡ile bursiere au anulat fårå explica¡ii o întâlnire de analizå a documentelor. Bursa din Shanghai a anun¡at cå respectå decizia companiei, iar procesul de listare va fi unul "constant ¿i ordonat".
Guvernul de la Beijing a început din luna februarie så impunå reguli noi pentru listarea pe principalele burse din ¡arå, cele din Shanghai ¿i Shenzen. Acestea simplificå semnificativ procedurile de aprobare pentru ofertele publice ini¡iale, care nu mai au nevoie de acordul agen¡iei na¡ionale de supraveghere financiarå. În plus, au fost eliminate restric¡iile care limitau numårul total de ac¡iuni ¿i pre¡ul maxim al acestora. Syngenta a raportat anul trecut cele mai mari vânzåri din istoria companiei, iar profitul brut a crescut cu 20% pânå la 5,6 miliarde de dolari.
Corteva prelunge[te înscrierile la TalentA Corteva a anun¡at prelungirea înscrierii în programul TalentA 2023, un program pentru dezvoltarea competen¡elor profesionale în managementul afacerilor ¿i agriculturå, dedicat femeilor din mediul rural. Se pot alåtura programului doamnele ¿i domni¿oarele ce activeazå în agriculturå pentru a putea participa gratuit la cursuri în domeniul agribusiness. Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani, de pe teritoriul României, dar ¿i al Republicii Moldova. La finalul programului, compania va alege cele mai inovatoare trei proiecte ¿i le va premia cu 15.000 de dolari. Locul I va primi 6.000 de dolari, locul II, 5.000, iar locul III, 4.000 de dolari. Fondat ¿i sponsorizat de cåtre Corteva, TalentA este în al patrulea an
de desfå¿urare. Programul dureazå cinci luni, începând cu data de 5 iunie, ¿i va include douå module online de studiu: modulul de business, ce va cuprinde 10 cursuri, ¿i modulul de agribusiness, ce va cuprinde 4 cursuri. Ceremonia de premiere a celor 3 proiecte câ¿tigåtoare va avea loc pe 13 octombrie 2023.
Arin DORNEANU Profitul Agricol 20/2023
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 15 mai, a fost de 241 dolari/tonå (1.109 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 15 mai.
Grâu România FOB Constan¡a 203 euro/t (=) 1.015 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. ¥n perioada 15 - 19 mai pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Principalele destina¡ii: Thailanda 79.700 tone, Mexic 57.970 tone, Nigeria 27.770 tone, Panama 21.770 tone ¿i
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
Columbia 21.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 295 dolari/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 15 mai. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A crescut cu 4 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 257 euro/tonå (1.285 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 15 mai.
La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 221 euro/t (1.105 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 239 237 235 233 229 August 243 241 239 237 234 Sept 249 247 245 243 241 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 255 253 251 249 247 August 267 263 261 259 257 Sept 277 275 273 271 269
Porumb România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 19 mai 2023, a fost de 247 dolari/tonå (1.136 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago
$/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 241 237 235 233 231 August 207 201 199 197 195 Sept 205 203 201 199 197 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie
14
$/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 237 235 233 231 227 241 237 235 233 229
scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
(1.115 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå.
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie 2023, este de 169 euro/tonå (845 lei). A crescut cu 2 euro/tonå.
La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 19 mai, a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 mai. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.
€ - 5 lei $ - 4,6 lei lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2023 este de 179 euro/t (895 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 177 dolari/t (814 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 307 303 301 299 295 August 309 307 305 303 301 Sept 311 309 307 305 301 Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Rouen 221 217 215 213 221 Dunquerque 221 217 215 213 221 Pallice 239 235 233 231 229 Creil FOB 219 215 213 211 223 Moselle FOB 219 215 213 211 223 Rouen FOB 271 267 261 259 257
de 207 euro/tonå (1.035 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 227 dolari/tonå (1.044 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 15 mai.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 223 euro/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a
euro/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 237 233 231 229 217 237 235 233 229 217 225 223 221 219 207 Bordeaux FOB 237 235 233 231 223 Pontivy 241 239 237 235 223 Bordeaux Pallice Rhin FOB
Profitul Agricol 20/2023
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 15 - 19 mai 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 507 dolari/tonå (2.332 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
$/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 501 497 495 493 491 August 479 477 475 473 469 Sept 453 451 447 445 443
Orz FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 925 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.05.2023, pre¡ cu livrare în iunie 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 429 euro/tonå (2.102 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 mai. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 409 euro/tonå (2.045 lei).
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 19 mai 2023, a fost de 507 dolari/tonå (2.332 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 469 dolari/tonå (2.157 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 1.185 1.157 1.147 1.145 1.023 August 1.183 1.177 1.169 1.159 1.027 Sept 1.177 1.159 1.157 1.147 1.025
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
România
PREºURI 15 - 19.05.2023
277.770 tone, Olanda 77.770 tone, Canada 37.770 tone, Indonezia 37.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.
euro/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Rouen 215 211 207 205 217 Dunquerque 207 203 201 199 209 Pontivy 211 207 205 203 201 Orz bere: Creil** 223 217 215 213 207 Moselle** 223 219 217 215 217
Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iunie 2023, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (879 lei). A råmas la acela¿i nivel ca ¿i licita¡iile de såptåmâna trecutå.
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 517 515 513 509 507 August 521 517 515 513 511
Floarea-soarelui
¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 19 mai 2023, a fost de 327 dolari/tonå (1.504 lei). A înregistrat o scådere de 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 15 mai.
¥n såptåmâna 15 - 19 mai 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 435 euro/t (2.175 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 15 mai. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Dieppe 447 443 441 437 435 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie
$/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 337 333 331 329 327
A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
nå (2.092 lei). A înregistrat o scådere de 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 427 euro/to-
¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
euro/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Rouen 423 419 417 415 409 Dunquerque 441 437 435 433 427 Moselle 439 435 433 431 429
$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 541 537 533 531 529 August 523 517 513 511 509 Sept 527 519 517 515 513
Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2023, este 337 euro/t (1.685 lei). A scåzut cu 20 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2023, este 407 dolari/t (1.872 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.
Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iunie 237 235 233 231 229 Iulie 241 239 237 235 233
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 15 - 19 mai, a fost de 229 dolari/tonå (1.053 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
241 dolari/t
Profitul Agricol 20/2023
-8
247 dolari/t
- 10
$/t
15.05 16.05 17.05 18.05 19.05 Iulie 477 475 473 471 469 August 469 467 461 459 457
507 dolari/t
- 12
229 dolari/t
-8 15
CULTURI
VEGETALE
Apa cea de toate zilele Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM
Perioada 1-21 mai s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate din punct de vedere agricol, îndeosebi în vestul, sud-vestul ¿i local estul ¡årii. Banat 14,2 - 44,4 litri/mp, Dobrogea 0 - 31,6 litri/mp, Transilvania 10 - 48 l/mp, Cri¿ana 27,8 - 79,6 l/mp, Muntenia 11,5 - 66,2 l/mp, Oltenia 27,8 - 51,3 l/mp, Moldova 1,6 - 36,8 l/mp, Maramure¿ 16,4 - 43,7 l/mp. 20
La data de 22 mai, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, prezenta valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana ¿i Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei ¿i a Munteniei, local în nordul, estul, izolat centrul ¿i sud-vestul Moldovei. Dar se observå ¿i o secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå în Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, local în nordul, estul ¿i sudul Munteniei, izolat nord-vestul Banatului, sudul Transilvaniei. În profilul de sol 0-50 cm, rezerva de umiditate se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime,
în Maramure¿, Transilvania, Cri¿ana ¿i Oltenia, pe suprafe¡e extinse din Banat, Muntenia ¿i Moldova, izolat sud-vestul ¿i estul Dobrogei. Se înregistreazå înså o secetå pedologicå moderatå în cea mai mare parte a Dobrogei, local în nordul, estul ¿i sudul Munteniei, sudul, estul ¿i sud-estul Moldovei, izolat nord-vestul Banatului. De men¡ionat cå, atât pe adâncimea de sol 0-100 cm, cât ¿i pe profilul de sol 0-50 cm, cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în mai nu au adus modificåri semnificative ale rezervei de umiditate, zonele deficitare din punctul de vedere al umiditå¡ii din sol råmânând în general zonele din sud-estul ¿i estul ¡årii. Profitul Agricol 20/2023
GR|DINA
VIA [i LIVADA Legume tratate cu PPP-uri interzise
Pe 2 mai, poli¡i¿tii Biroului Arme, Explozivi ¿i Substan¡e Periculoase din Buzåu ¿i Ilfov au pus în executare 6 mandate de perchezi¡ie la persoane bånuite cå utilizeazå sau vând substan¡e toxice, neomologate, în scopul coacerii premature a legumelor cultivate în spa¡ii protejate. Poli¡i¿tii din Buzåu, cu sprijinul celor din Giurgiu, au depistat în flagrant un bårbat din Ilfov în timp ce transporta 200 de sticle ¿i 210 pungi ce con¡ineau substan¡e toxice ¿i produse de protec¡ia plantelor neomologate în România. Din investiga¡ii, a reie¿it cå acestea ar fi fost introduse în ¡arå ilegal. În urma perchezi¡iilor, au fost descoperite ¿i ridicate 204 kilograme ¿i 356 de litri de substan¡e toxice ¿i de protec¡ia plantelor neomologate, din care 16 kilograme ¿i 58 de litri cu termenul de valabilitate expirat. Deocamdatå continuå cercetårile pentru comiterea infrac¡iunilor de producerea, livrarea sau utilizarea îngrå¿åmintelor chimice, precum ¿i a oricåror produse de protec¡ie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializårii, trafic de produse sau substan¡e toxice, contrabandå calificatå ¿i neluarea måsurilor de eliminare totalå a substan¡elor ¿i preparatelor periculoase care au devenit de¿euri, a informat IPJ Buzåu. În cadrul cercetårilor, au fost ridicate de cåtre organele de cercetare penalå din solariile a trei suspec¡i din localitatea Glodeanu Sårat probe de legume (tomate ¿i castrave¡i), în vederea efectuårii unei expertize de specialitate de 34
cåtre Institutul de Igienå Publicå, pentru a se stabili dacå erau contaminate ori nu cu substan¡e chimice neautorizate. În urma expertizei, s-a constatat cå în cazul unuia dintre suspec¡i probele de tomate au eviden¡iat prezen¡a unor substan¡e chimice, înså în limite care så nu afecteze sånåtatea popula¡iei, iar la probele de castrave¡i a fost eviden¡iatå prezen¡a unor substan¡e chimice în afara normelor legale, legumele fiind neconforme consumului popula¡iei. ªi în cazul celui de al doilea suspect, probele de tomate au eviden¡iat prezen¡a unor substan¡e chimice, înså în limite care så nu afecteze sånåtatea popula¡iei, iar la probele de castrave¡i a fost eviden¡iatå prezen¡a unor substan¡e chimice în afara normelor legale, legumele fiind neconforme consumului.
Referitor la cel de-al treilea suspect, raportul de expertizå a eviden¡iat prezen¡a unor substan¡e chimice în probele ridicate, înså în limite care så nu afecteze sånåtatea popula¡iei, a transmis, prin comunicat de preså, Parchetul. Potrivit anchetatorilor, indiferent de concentra¡iile pe care le-au folosit, suspec¡ii se fac vinova¡i de utilizarea unor substan¡e interzise. Iar simpla utilizare, indiferent de valoarea concentra¡iei, a substan¡elor chimice neautorizate constituie infrac¡iune. Recent, Direc¡ia Agricolå Buzåu a anun¡at cå rezultatele Corpului de Control trimis în bazinul legumicol Glodeanu Sårat de cåtre Ministerul Agriculturii au aråtat cå tomatele sunt sånåtoase ¿i sigure pentru consum.
Ministrul Petre Daea spune cå verificå informa¡iile apårute în spa¡iul public potrivit cårora cantitå¡i importante de ro¿ii provenite de la producåtori au fost tratate cu substan¡e pentru coacere rapidå. “Nu pun la îndoialå asemenea informa¡ii, dar am plecat la fa¡a locului så må conving care este starea de fapt în vederea luårii måsurilor potrivite. Am våzut o imagine cu ro¿ii care ar fi fost tratate, dar prin descriere nu-mi då siguran¡a cå ar fi a¿a, motiv pentru care m-am deplasat la fa¡a locului, înso¡it de speciali¿ti, pentru a preleva probe ¿i a vedea despre ce e vorba. Din analizele efectuate pânå în prezent la probele prelevate din toate jude¡ele ¡årii rezultatele atestå faptul cå ro¿iile sunt bune de consum”, a declarat Petre Daea. Acesta sus¡ine cå to¡i producåtorii români sunt verifica¡i de Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå (ANF), nu numai în ceea ce prive¿te actele pe care le de¡in, ci ¿i la fa¡a locului, unde au culturile. Profitul Agricol 20/2023
CRE{TEREA ANIMALELOR
O subven]ie care s\ le înlocuiasc\ pe toate Guvernul României practicå o subven¡ie fårå finalitate. Le då bani fermierilor, mult-pu¡in, cât le då, ¿i nu se mai intereseazå de efectul subven¡iei asupra agriculturii în teritoriu. Nu vrea så se lege la cap ¿i rezultatele catastrofale se våd, mai ales în zootehnie, prin dezechlibrele provocate în pia¡å.
O
vidiu Oni¿or, administratorul fermei Ada Prod Com de la Vii¿oara, jude¡ul Cluj, este un spirit pragmatic, cu o aplecare atentå spre problemele crescåtorilor de animale. “Nu se resimte în niciun fel efectul în¡elegerii dintre guvern, procesatori ¿i retaileri”, spune Ovidiu Oni¿or. “Deocamdatå, eu ¿tiu doar de acel sprijin cu 73 de euro pe vacå pentru a contracara efectele råzboiului din Ucraina. Au mai fost ceva discu¡ii cå vor plafona pre¡ul voluntar. Dar cu cât oficialii fac apel la scheme complicate, greu de aplicat în practicå, cu atât lucrurile nu vor func¡iona. Trebuie trei-patru pa¿i pânå så se vadå ceva ¿i efectul se disipeazå. Lucrurile trebuie så se rezolve simplu, în doi pa¿i, cu efect imediat asupra fermierului. Dacå l-ai pus pe veriga a ¿aptea, l-ai terminat, nu mai are impact real.” Sigur cå nu ne permitem så ie¿im din Uniunea Europeanå, cum mai derapeazå câte unii. Dar, spune Oni¿or, nici modul acesta extrem de complicat de sprijin nu este firesc. “Eu a¿ da o singurå subven¡ie la nivel de comunitate europeanå. ªi aceastå
38
singurå subven¡ie pe care a¿ da-o la modul serios este pentru încurajarea celui care produce. Så se dea subven¡ia pentru produsul livrat spre procesare. Altfel, ne tot învârtim pe dealuri, dupå gâ¿te cu guler alb sau ro¿u, dupå orice alte tâmpenii care aduc mii de euro pentru nimic. Când lucrurile trebuie raportate la pia¡å. Produci pentru pia¡å? Da. Cât lapte? Atât. În func¡ie de cantitate ¿i calitate, atât prime¿ti subven¡ie”, tran¿eazå lucrurile Oni¿or.
“
Trebuie så-l subven¡ionåm pe cel care produce, nu pe cel care are numår de vaci, care are numår de hectare, care are på¿uni de la primårii. Trebuie stimulatå munca pentru produsul livrat. Altfel, pentru ce facem agriculturå?
“
Crede cå Europa nu poate renun¡a la subven¡ii pentru cå atunci intrå într-o competi¡ie inegalå cu cele douå Americi ¿i lucrurile devin complicate. Tot subven¡ie pe produc¡ie zice Ovidiu Oni¿or cå trebuie ¿i la cereale. “Cât grâu produci tu pentru livrare pe facturå, pe bon de fermier, cu filå pe care scrii cå ai vândut, ca så nu ne repro¿eze apoi cå nu toatå lumea trebuie så func¡ioneze ca firmå. Subven¡ia trebuie så se concentreze pe rezultatul finit, så aibå scop, så se regåseascå produsul mai ieftin pe
pia¡å. Trebuie så-l subven¡ionåm pe cel care produce, nu pe cel care are numår de vaci, care are numår de hectare, care are på¿uni de la primårii. Trebuie stimulatå munca pentru produsul livrat. Altfel, pentru ce facem agriculturå? Totul se concentreazå pe ceea ce livrezi ¿i pe ce ob¡ii în final, nu pe nu ¿tiu ce sprijin cuplat, pe nu ¿tiu ce date istorice ¿i alte combina¡ii greu de în¡eles...” O alta abera¡ie pe care o criticå Ovidiu On¿or este faptul cå procesatorii au început så reducå agresiv pre¡ul laptelui la poarta fermei. Sigur cå, în fapt, acordul verbal al procesatorilor cu premierul Ciucå este doar o måsurå populistå. “Mersul pe mijlocul drumului e periculos pentru cå ri¿ti så fii lovit din ambele sensuri. Nu ¿tiu ce a discutat premierul cu procesatorii, dar povestea nu are impact asupra fermierilor. Îi ajutå tot pe procesatori. Eu nu cred în efectele unui «gentlemen's agreement», care så ce? Så reducå pre¡ul pe raft? Nici måcar nu este obligatoriu”, då cu lehamite din mânå Oni¿or. “La poarta fermelor, pre¡ul diferå mult de la un caz la altul. Existå contracte a¿a cum am încheiat eu ¿i nu pot spune pre¡ul pentru cå am o rela¡ie specialå cu un procesator foarte serios, care î¿i respectå promsiunile. Eu personal am fost afectat relativ pu¡in de cåderile pre¡urilor, dar existå fermieri care primesc sub 2 lei ¿i care dau cantitå¡i de mii de litri.” Ovidiu Oni¿or vinde laptele la Napolact. Pe bidona¿ele companiei Napolact scrie acro¿ant: Gustul laptelui din satul Vii¿oara. A¿a cum se cuvine. Ob¡ine zilProfitul Agricol 20/2023
CRE{TEREA ANIMALELOR nic 7.000 de litri de lapte de la cele 280 de vaci. “Nu mai pot så cresc efectivele fiindcå nu mai am spa¡ii. Am umplut toate cele 4 grajduri. Avem vaci bune. Dacå prind un AFIR prin toamnå, voi construi un grajd mare ¿i ar fi ceva. Pe banii mei, så m-apuc acum så investesc la asemenea dobânzi, e foarte riscant.” Ovidiu Oni¿or lucreazå 1.500 de hectare. “Dacå ne uitåm pe MATIF, este 220 de euro tona la grâu. Sunt pre¡urile de acum trei ani. Eu nu am auzit ca francezul, germanul sau spaniolul, austriacul sau danezul så facå scandal. ªi må întreb de ce, cå ¿i el e afectat. Råspunsul meu este cå existå forme de subven¡ionare, pe care nu le cunoa¿tem. Altfel ar såri gardul. Grâul este 200 de euro tona acum, iar rapi¡a - 400 de euro. Asta înseamnå sub pre¡ul de cost. Noi ¿tim foarte bine cât de mult cheltuim pe un hectar. Avem programe care ne spun ni¿te lucruri ¿i la grâu, sub 1,3 lei pe kilogram, e¿ti pe minus clar. Noi am construit o bazå de silozuri de 6.000 de tone, am cumpårat ma¿ini autopropulsate, tractoare noi, iar asta implicå ni¿te costuri, ni¿te dobânzi. Amortismentele ridicå pre¡ul de cost pe kilogramul de cereale. Dacå ai pre¡ul de cost de 1,3 lei, nu po¡i så vinzi cu 1,2 lei. Iar acum grâul este sub un leu kilogramul. O firmå nu rezistå mai mult de un an pe pierdere, altfel face evaziune”, explicå Ovidiu Oni¿or. Va exista înså totdeauna o ni¿å de cumpåråtori, care va prefera produsele premium, mai scumpe, iar fermierii no¿tri trebuie så cucereascå måcar aceastå ni¿å. “Îl trimite nevasta så cumpere Profitul Agricol 20/2023
un litru de lapte ¿i el ia unul cu 1% gråsime, nu mai då bani pe laptele cu 4% gråsime, ca så-i råmânå ¿i lui de-o bere. Nimeni nu ¿tie cum se aplicå Legea laptelui, Observatorul laptelui nu este func¡ional în ¡arå. Ni¿te pove¿ti fårå eficien¡å. Lucrurile trebuie simplificate ca så devinå eficiente.” Ovidiu Oni¿or are perfectå dreptate. Dacå se va ¡ine seama doar de cantitatea ¿i de calitatea laptelui livrat, fermierul va cumpåra material seminal de calitate ca så amelioreze vacile, va fi mai atent la producerea furajelor pentru o cantitate mai mare de lapte. “Trebuie så ¿tii cât furaj bagi ca så ¿tii cât lapte sco¡i. Fermierul face altfel investi¡ii dacå ¿tie cå produc¡ia lui conteazå. Då ¿rot mai mult la vaci dacå ¿tie cå meritå. Pânå la urmå, este o afacere din care så sco¡i bani, nu e poezie. Dacå nu sco¡i lapte, ocupå-te de altceva! Altfel va face fermierul investi¡ii dacå ¿tie cå laptele lui e pre¡uit. Tot timpul am încercat så investim. Pânå la urmå, esen¡a capitalismului este investi¡ia. Nu se poate fårå investi¡ii.” Guvernul României poartå o mare råspundere ¿i pentru regimul incert al terenurilor, lucru care afecteazå urât activitatea fermierilor. “Guvernul trebuie så-¿i asume responsabilitatea ¿i så le dea ni¿te termene primarilor ¿i primåriilor ¿i så se închidå odatå povestea aceasta cu finalizarea planurilor parcelare. Eu lucrez cu patru primårii ¿i nici una nu are plan parcelar, totul este pe titlu, pe adeverin¡å, pe legea 18. Nu se poate dupå 30 de ani så ne învârtim în jurul a nimic”, spune Ovidiu Oni¿or.
Viorel PATRICHI
Ovidiu Oni[or, Ada Prod Com Vii[oara, jude]ul Cluj
39
MA{INI & UTILAJE Tractoare Deutz-Fahr pentru vii [i livezi Tractoarele din gama Deutz-Fahr Seria 5 DF / DS din portofoliul NHR Agropartners sunt performante în spa¡ii înguste, fiind concepute în principal pentru utilizarea în livezi ¿i vii cu distan¡e reduse între rânduri. Seria 5 DF include modelele 5080, 5090, 5100, 5090.4, 5105 ¿i 5115, echipate cu motoare FARMotion cu sistem DOC pentru post-tratarea gazelor de e¿apament. Aceste tractoare dezvoltå între 75 ¿i 107 CP. În func¡ie de model, lå¡imea totalå la spate este de minimum 1.454 mm ¿i de maximum 1.642 mm. Seria 5 DS are tot 6 modele ¿i este echipatå cu motoare de acelea¿i puteri minime ¿i maxime ca ¿i seria 5 DF, dar
tractoarele acestei game sunt mai înguste ¿i au o lå¡ime totalå la spate de minimum 1.264 mm ¿i de maximum
1.517 mm. Cel mai populare modele vândute în România sunt 5105 DS ¿i 5105 DF, care lucreazå eficient pe domenii pomicole ¿i viticole de renume la noi în ¡arå. Acestea au o capacitate de ridicare pe spate de pânå la 2.600 kg. Viteza maximå pe care o pot atinge aceste tractoare este de 40 km/h, iar modelele din gamå sunt echipate cu inversor hidraulic de sens sub sarcinå ¿i sistem Stop&Go, frânare hidraulicå pe 4 ro¡i ¿i cuplare automatå a trac¡iunii integrale pe 4 ro¡i. Modelele 5DS/5DF dispun de prizå de putere hidraulicå, cu 3 tura¡ii (540 / 540ECO / 1000).
Culturi mai s\n\toase cu sprayerul John Deere 616R IPSO Agriculturå a livrat recent în Timi¿ al doilea sprayer autopropulsat John Deere 616R, aceluia¿i fermier, semn cå 616R ¿i-a dovedit eficien¡a în tratarea culturilor. 616R este dotat cu un bazin de substan¡å de 6.000 litri, are o rampå cu o
lå¡ime totalå de lucru de 36 de metri, cu sistem Section Control al sec¡iunilor, care pot fi deschise sau închise, evitând suprapunerile sau lipsa de aplicare. De asemenea, în dotarea standard, sprayerul dispune ¿i de sistemul de aplicare cu ratå variabilå.
Un fapt deloc de neglijat este ¿i consumul de motorinå redus, de 2-3 litri /ha, în condi¡iile în care 616R poate fi operat cu men¡inerea optimå a stabilitå¡ii chiar ¿i la viteze de lucru de pânå la 35 km/h. Alte atuuri pe care le re¡inem sunt dotårile cu sistemele In-Field Data Sharing (sincronizarea a pânå la 7 utilaje în câmp, care împart între ele linia de ghidare, harta de acoperire, viteza ¿i loca¡ia), precum ¿i AutoTrac Vision ¿i RowSense, pentru automatizarea deplasårii în câmp, cu påstrarea direc¡iei de mers ¿i protejarea rândurilor de culturå.
pagin\ de Arpad DOBRE 42
Profitul Agricol 20/2023
MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Finan¡are avantajoaså la achizi¡ia de combine AgroConcept desfå¿oarå în aceastå perioadå o ofertå de finan¡are avantajoaså pentru fermieri la achizi¡ia de combine New Holland sau CX5/CX6. Finan¡area se deruleazå pe 7 ani, avansul este 0%, iar prima ratå se achitå în februarie 2024. Combinele New Holland din seria TC sunt eficiente în fermele mici ¿i medii. Sunt patru modele cu patru ¿i cinci scuturåtoare: TC 4.90 de 175 CP, TC5.70 de 175 CP, TC5.80 de 227 CP ¿i TC5.90 de 258 CP. Pot fi echipate atât cu hedere pentru grâu, cât ¿i pentru recoltarea porumbului.
New Holland TH, un “bra]” de ajutor Încårcåtoarele telescopice New Holland TH sunt cu adevårat un “bra¡” de ajutor în orice fermå, fie ea de culturå mare sau zootehnicå, iar AgroConcept are în portofoliu o gamå de bazå de 6 modele, de la TH 6.32 la TH 9.35, cu înål¡imi de ridicare de la 6 m la 9 m. Modelele au la rândul lor 14 variante, divizate în clase precum S, Classic, Plus ¿i Elite, care permit îndeplinirea celor mai solicitante sarcini în ferme. Gama TH de încårcåtoare telescopice este proiectatå cu o sec¡iune a bra¡ului închiså tip dublu “U”, extrem de rigidå ¿i de durabilå. ªasiul în formå de H oferå o maximå rezisten¡å la torsiune. Modelele TH sunt dotate cu motoare ECO Blue Hi-eSCR 2 ¿i echipate cu transmisii 4x3 sau 6x3 Powershift, prin care se efectueazå o schimbare mai finå a treptelor, iar operatorii pot consta-
ta o îmbunåtå¡ire a confortului lor în timpul lucrului. Verificårile zilnice ¿i opera¡iunile de rutinå au fost simplificate, fiind mult mai u¿or de între¡inut utilajul între intervalele de service de 600 de ore. Datoritå unor serii de îmbunåtå¡iri la nivel de proiectare, nivelul de zgomot în cabinå este de doar 71 dB(A). Cheia acestui nivel scåzut de zgomot este motorul ecologic, ce oferå un nivel scåzut de zgomot atât în timpul lucrului, cât ¿i în timpul deplasårii utilajului. Pe lângå modelele de bazå, fermierii pot comanda încårcåtoare din cele 14 variante din clasele S, Classic, Plus ¿i Elite, cu puteri ale motoarelor de la 133 la 145 CP, cu înål¡imi de ridicare de la 6 la 9 m ¿i capacitå¡i de ridicare maxime de la 3.200 la 4.200 kg.
Arpad DOBRE
Modelele de bazå sunt urmåtoarele Modele
TH6.28
TH6.32
TH7.32
TH7.37
TH9.35
Putere (CP)
108
133
133
133
133
6,3
6,1
7,0
7,0
9,1
2800
3200
3200
3700
3500
Înål¡ime de ridicare max. (m) Capacitate de ridicare (kg) Profitul Agricol 20/2023
Dicor Land: Recoltare fårå pierderi cu Olimac Drago GT Semånatul porumbului e pe cale så se încheie, ploile din ultima vreme pot fi un semn pentru produc¡ii mari, iar reducerea pierderilor la recoltat se poate face ¿i cu hedere performante, cum este Olimac Drago GT din portofoliul Dicor Land. Acesta recolteazå de la 4 la 24 rânduri, este fix sau rabatabil, are plåci depånu¿åtoare amortizate automat, pentru evitarea pierderilor de boabe între plåci, cilindri defibratori mai lungi, pentru o desprindere mai blândå a pånu¿ilor, tocåtori de coceni "Efect Foarfecå". IPSO Agriculturå: Productivitate cu John Deere 6155M IPSO Agriculturå a livrat recent într-o fermå din Moldova un tractor John Deere 6155M. Datoritå conceptului cu ¿asiu integral, acest model poate ob¡ine o sarcinå utilå mai mare, fårå solicitåri suplimentare asupra motorului ¿i transmisiei. În plus, beneficiazå ¿i de asisten¡å conectatå, care include acces de la distan¡å la afi¿aj ¿i Expert Alerts. Tractorul permite economii de costuri de pânå la 8%, asigurå sporirea productivitå¡ii cu pânå la 14%, îmbunåtå¡e¿te confortul ¿i reduce starea de obosealå a operatorului. 43
MA{INI & UTILAJE
Utilaje Amazone pentru un sol roditor [i culturi profitabile La Agriplanta, Amazone va expune o foarte variatå gamå de utilaje pentru pregåtirea solului ¿i semånat, atât pentru ferme mici, cât ¿i pentru cele medii sau mari, pentru fermierii care prelucreazå terenul în mod clasic, dar ¿i pentru cei care aplicå tehnologii conservative. Plug reversibil purtat Teres 300 Teres 300 este echipat cu corpuri de cormanå SpeedBlade ce permit viteze de lucru mårite cu uzurå minimå. Cadrul de 150x150x8.8 mm asigurå o adâncime constantå pe întreaga lå¡ime de lucru. - Numår trupi¡e 4-6; - Putere necesarå 40-50 CP/ trupi¡å; - Distan¡å între trupi¡e 90/100 cm; - Înål¡ime cadru 80, 85 cm; - Lå¡ime de lucru pe trupi¡å 35, 40, 45, 50 cm. Grapå cu discuri Catros XL 6003-2 DW Poate fi echipatå cu o gamå largå de discuri, crenelate fin ¿i/sau grosier. Adâncimea de lucru poate fi reglatå hidraulic, din cabina tractorului. Performan¡ele sunt sporite printr-o serie de dotåri op¡ionale, printre care se numårå rola de cu¡it, bara nivelatoare, grebla de paie sau echiparea de prelucrare a solului tasat de ro¡ile utilajului. - lå¡ime de lucru: 6 m; vitezå de lucru: 12-18 km/h; - adâncime de lucru: 5-16 cm; - putere necesarå: 50-60 CP/m. Semånåtoare de precizie Precea 6000-2CC Super Precea este o semånåtoare ce distribuie semin¡ele în flux discontinuu, “bob cu bob”. Este idealå pentru culturi de floarea-soarelui, porumb, sorg, sfeclå de zahår, dovleac, soia, rapi¡å. - lå¡ime lucru: 6 m, sau 8 rânduri; - buncår fertilizant: 1.250 kg; buncåre semin¡e: 55 l, 70 l; - buncåre pentru microgranulate: 17 l; - vitezå lucru: 12 -15 km/h; - op¡ional, semånat cu ratå variabilå ¿i section control la semin¡e ¿i fertilizant. Semånåtoare directå no tillage Primera DMC 6000-2C Pentru orice tip de sol (umed, uscat), poate semåna în teren neprelucrat, semi-prelucrat sau în aråturå: grâu, porumb, fasole, mazåre, iarbå, lucernå, rapi¡å, soia, orez, napi, mac. - lå¡ime lucru: 6 m; disponibilå ¿i în lå¡imi de 3, 4,5, 9 sau 12 m; - volum buncår semin¡e ¿i fertilizat: 4.200, 5.800 sau13.000 l, cu împår¡ire în frac¡ie de 1/3 sau ½, ce permite fertilizarea simultanå cu semånatul; - ratå de semånat: de la 2 la 450 kg/ha, la o vitezå de 15 - 18 km/h; - necesar de putere: 200 CP/6 m lå¡ime lucru; - distan¡å între rânduri: 18,75 sau 25 cm; Arpad DOBRE - kit pentru semånat plante prå¿itoare la 75 cm. 44
Profitul Agricol 20/2023
MA{INI & UTILAJE
Kubota, samuraiul s-a adaptat agriculturii europene Printre ma¿inile agricole prezentate la Agriplanta RomAgroTec 2023 se numårå tractoare performante, semånåtori de precizie, echipamente pentru tratarea culturilor ¿i remorci.
Tractor Kubota M7-173 Premium KVT Motorul V6108 care echipeazå acest tractor oferå mai multå putere cu un consum redus de carburant, gra¡ie unei curbe de putere optimizate. Printre alte performan¡e remarcåm o putere de 170 CP, transmisie cu 6 game powershit sau transmisia variabilå, care poate fi controlatå prin joystick, capacitate de ridicare pe spate de 9,4 tone, sistem de prindere frontal în 3 puncte, cu putere de ridicare de 3,5 tone, autoghidaj, controlul sec¡iunilor, aplicare cu ratå variabilå, monitor cu diagonala de 17,8 cm sau 30,5 cm. Semånåtoarea de precizie Kubota Seria PP1601 TF Aceastå semånåtoare are ¿asiu tractat ¿i repliabil, seamånå culturi prå¿itoare pe 8 rânduri, cu distan¡a între ele de 70 cm, la o lå¡ime de lucru de 6 m ¿i cu o vitezå maximå de pânå la 18 km/h. Necesarul de putere al tractorului este de minimum 90 CP, în varianta fårå fertilizare ¿i de 120 CP la echiparea cu sistem ¿i buncår de fertilizare de 2.000 l. Semånåtoarea PP1601 TF este economicå ¿i u¿or de folosit. Are un consum mic de combustibil, un necesar mic de putere, o tura¡ie de lucru reduså ¿i permite economii de pânå 5% la semin¡e.
Pulverizator Kubota XTA Este un echipament pentru un tratament optim în livezi, fiind destinat profesioni¿tilor care au nevoie de echipamente robuste ¿i durabile pentru a proteja eficient culturile de dåunåtori ¿i boli. Poate fi configurat ca un pulverizator multifunc¡ional pentru pomi fructiferi, dar ¿i ca pulverizator special pentru planta¡ii viticole. Este echipat cu un grup generator de aer Dynamic Qi 8.0 (diametru de 800 mm) pentru un tratament eficient, care asigurå în acela¿i timp ¿i un consum redus de carburant. Remorcå basculantå Western Remorca marca Western model WF 12 S, produså în Lituania, prezentatå în premierå de Agri-Alian¡a la Agriplanta RomAgroTec 2023, are o capacitate de 12 tone ¿i poate fi dotatå cu panouri simple sau duble. Panourile laterale ¿i din spate ale caroseriei ¿i stâlpii sunt u¿or de demontat, astfel încât semiremorca poate fi folositå ¿i ca platformå. Hayonul este blocat hidraulic. Direc¡ia de basculare poate fi prin spate sau lateral. Sunt produse remorci cu o caArpad DOBRE pacitate de încårcare de la 10 la 16 tone. Profitul Agricol 20/2023
45