nr. 19 din 17 mai 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Ce facem dupå 5 iunie? se întreabå statele din Est
7
100 de milioane de lei pentru vaci
8
Evolu¡ia pie¡ei cårnii din prisma sacrificårilor
8
Câtå ecologie vom putea duce?
9
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Grâul: perspective mondiale
16
UE: condi¡ii bune pentru grâu
18
Culturi vegetale Apa cea de toate zilele Azo-Speed Amino. Întrebåri ¿i råspunsuri despre surplus de calitate la grâu ¿i porumb
20
Procesatorii români importå mai pu¡in lapte
10
Marocul ¿i Iordania cer oi din România
10
Dimitrie Muscå î¿i dore¿te un nou mare protest
12
Tehnologii mai ieftine, produc¡ii mai mari
29
Ma[ini & utilaje Fermierii americani î¿i pot repara singuri utilajele John Deere
40
Cre[terea animalelor
Amazone o istorie de 140 de ani
41
Minciunå sau adevår: pre¡ul laptelui s-a redus?
32
Horsch Maestro pentru semånat precis în orice sol
42
O fermå de reproduc¡ie a suinelor fårå cu¿ti
33
New Holland CX recolteazå chiar ¿i în pantå
44
Bani pentru registrele genealogice
36
Îmbogå¡irea grâului cu zinc, sub lupa celor de la Lovrin
30
Andermatt Biocontrol lanseazå insecticidul biologic NeemAzal-T/S
Julia Chrono 916, Agricultura sustenabil\ lansatå acum ¿i în România 22 Magazin Arnaud Charmetant, un pionier al agriculturii conservative Gurmanzii din poieni¡a pe suprafe¡e foarte mari 38 Castelului Regal 24 de la Såvâr¿in
Ziua Por¡ilor Deschise Saaten
25
Leurda vânåtorului
49
PT303 - Un aliat în câmp
26
Agrii pregåte¿te oferta de toamnå
28
Alaiul costumelor populare la Margina
50
Noutå¡ile din portofoliul de semin¡e
28
46
48
Pre]uri [i pie]e
Grâul> perspective mondiale Principalii produc\tori. Total 790 milioane tone
Perspectivele mondiale pentru grâu indicå o produc¡ie mai mare, în timp ce consumul, comer¡ul global ¿i stocurile sunt în scådere. Datele au fost publicate în raportul Departamentului Agriculturii al SUA, publicat pe 12 mai 2023. La cereale, anul de pia¡å 2022/23 tocmai s-a încheiat, iar prognozele privind pia¡a grâului pentru 2023/24 anun¡å o cre¿tere a produc¡iei mondiale cu 1,5 milioane tone, atingând aproape 790 milioane tone. Sunt estimate produc¡ii mai mari în Argentina, Canada, China, UE, India ¿i Turcia, ¿i scåderi mari pentru Australia, Kazahstan, Rusia ¿i Ucraina. Se mai estimeazå cå Rusia va deveni din nou cel mai mare exportator, urmatå de UE, Canada, Australia, Statele Unite ¿i Argentina. ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 15 dolari/tonå, atingând 260 dolari/tonå. Cota¡iile UE au scåzut cu 21 dolari/tonå, la 264 dolari/tonå, din cauza concuren¡ei sus¡inute din partea expor16
Scåderi puternice ale exporturilor sunt prognozate pentru Australia, India ¿i Ucraina. Consumul mondial va ajunge la 792 milioane tone, în scådere cu 3 milioane tone comparativ cu anul trecut. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (45,5 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil.
ºåri cu stocuri mari de grâu China
140 mil. t
Varia¡ie fa¡å de 2021/22 + 1 mil. t
SUA
15 mil. t
- 1,2 mil. t
Rusia
13 mil. tone
- 5 mil. t
Rusia
13 mil. tone
- 5 mil. t
India
11,5 mil. t
+ 2 mil. t
2022/23
tatorilor de la Marea Neagrå. Cota¡iile din Argentina au crescut cu 4 dolari/tonå ¿i au ajuns la 350 dolari/tonå. ¥n Canada, pre¡urile au scåzut cu 12 dolari/tonå, la 332 dolari/tonå.
de tone), UE (38 mil. tone, mai mult cu 3,5 mil. tone), Canada (27,5 milioane tone), Australia (24,5 milioane tone, mai pu¡in cu 8 mil. tone), SUA (20 milioane tone), Argentina (12,5 mil. tone, mai mult cu 7 mil. tone), Ucraina (10 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone), Kazahstan (9 mil. tone), Turcia (7,5 mil. tone), Brazilia (3,5 mil. tone). Egiptul trece din nou în topul importatorilor, cu 12 milioane tone, urmat de Indonezia (11 milioane tone), China (10,5 mil. tone), Turcia (10,5 milioane tone), UE (7 mil. tone). Stocurile mondiale pentru 2023/24 sunt reduse cu 1,9 milioane de tone, la 264,3 milioane. Stocurile vor scådea în Rusia ¿i UE, dar vor cre¿te în China ¿i India. ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 24 dolari/tonå ¿i au închis la 305 dolari/tonå. Pre¡urile din SUA au scåzut cu 13 dolari/tonå ¿i au ajuns la 373 dolari/tonå. Profitul Agricol 19/2023
CRE{TEREA
ANIMALELOR Minciun\ sau adev\r>
pre]ul laptelui s-a redus? Consiliul Concuren¡ei ne anun¡å nu fårå mândrie cå negocierile contractelor dintre retaileri ¿i procesatori s-au finalizat. Astfel, pre¡ul laptelui a înregistrat scåderi de circa 20% în majoritatea magazinelor. “Hipermarketurile vorbesc de reduceri de 20%, dar fermierii au pierdut 40-50% din pre¡ul laptelui ¿i chiar mai mult:, avertizeazå Aurel Nie¿, un fermier de la ªicula, jude¡ul Arad. “Cine ne despågube¿te pentru aceste pierderi?”
Bogdan Chiri¡oiu, pre¿edintele Consiliului Concuren¡ei, îi laudå pe “partenerii” fermierilor. “De¿i este un acord voluntar, iar retailerii ¿i procesatorii nu au o obliga¡ie legalå de a participa, ace¿tia au aderat în numår mare la ini¡iativa Guvernului, iar reducerile la pre¡ul laptelui proaspåt românesc ajung pânå la 34% în cazul unor sortimente disponibile în magazine”. Pre¡ul laptelui românesc, atât cel de 1,5% gråsime, cât ¿i cel de 3,5%, a înregistrat scåderi la rafturile magazinelor încå din primele zile de la intrarea în 32
vigoare a acordului, conform informa¡iilor colectate din platforma Monitorul Pre¡urilor. “Reducerile de pre¡ sunt acordate exclusiv de retaileri ¿i procesatori ¿i nu trebuie så-i afecteze pe fermieri, respectiv pre¡ul laptelui la poarta fermei, ci, dimpotrivå, prin stimularea consumului autohton, va cre¿te cererea, iar producåtorii locali vor vinde mai mult”, sus¡ine Bogdan Chiri¡oiu. Acordul voluntar între retaileri ¿i procesatori pentru reducerea pre¡ului pentru laptele proaspåt de consum a fost convenit la întâlnirea premierului Nicolae Ciucå cu reprezentan¡i ai fermierilor, ai procesatorilor din industria alimentarå, ai Asocia¡iei Marilor Re¡ele Comerciale din România ¿i ai Asocia¡iei Companiilor de Distribu¡ie de Bunuri din România, pentru o perioadå de ¿ase luni, începând cu data de 1 mai.
Procesatorii ¿i retailerii s-au întâlnit cu ¿eful Guvernului pe 11 aprilie 2023 ¿i au convenit reducerea pre¡ului laptelui. Este vorba de laptele vândut la pre¡ul de peste 7 lei litrul, fårå så fie inclus în vreo promo¡ie. Consiliul Concuren¡ei s-a implicat în ac¡iunile de implementare a acestui acord pentru a îndruma companiile interesate så participe, astfel încât så nu ri¿te încålcarea regulilor de pia¡å. Institu¡ia va monitoriza aceastå ini¡iativå împreunå cu structurile responsabile: Autoritatea Na¡ionalå pentru Protec¡ia Consumatorilor (ANPC), utilizând aplica¡ia Monitorul Pre¡urilor la Alimente, Observatorul Laptelui, ¿i va prezenta informa¡iile Guvernului, care va decide dacå se impun måsuri.
Viorel PATRICHI Profitul Agricol 19/2023
CRE{TEREA ANIMALELOR
O ferm\ de reproduc]ie a suinelor f\r\ cu[ti ¥n Kruisem, o comunå din jumåtatea flamandå a Belgiei, Filip Van Laere administreazå o fermå de reproduc¡ie a suinelor crescute la interior. Are spa¡ii generoase, complet fårå cu¿ti. Investi¡ia a fost finalizatå acum doi ani ¿i då roade, fiindcå 400 de måcelårii din Belgia, Olanda ¿i Fran¡a, precum ¿i restaurantele din aceste ¡åri sunt dispuse så plåteascå 10% în plus pentru bunåstarea animalelor. Fiindcå, la rândul lor, au clien¡i care se intereseazå de acest aspect. Profitul Agricol 19/2023
În ferma Duroc d'Olives, în care lucreazå patru angaja¡i, inclusiv proprietarul Van Laere, sunt 22 de spa¡ii comune pentru câte 75-80 de scroafe. În total, aproape 1.800 de capete. 450 de scroafe sunt în ¡arcuri de fåtare fårå cu¿ti. ºarcurile asigurå 6,6 mp/scroafå. 95% dintre scroafe sunt încruci¿åri de Landrace cu Marele Alb. Sunt inseminate cu Duroc, rezultând marca de carne Duroc d'Olives (adagiul d'Olives vine din faptul cå, în îngrå¿åtorii, porcii sunt hråni¡i cu un extract de ulei de måsline). 5% dintre scroafe sunt raså purå Duroc - marca fiind Duroc d'Olives Rouge, mai scumpå, fiindcå scroafele 100% Duroc fatå doar 9 purcei, în vreme ce rasa încruci¿atå fatå 14-15. În¡årcarea se produce dupå cinci såptåmâni, în loc de trei sau patru, pentru ca purceii så fie mai bine adapta¡i pentru hrana solidå. Dupå una-douå
såptåmâni, ei încep så se hråneascå împreunå cu mamele lor, învå¡a¡i de acestea cu hrana solidå. Hrånitoarele fiind coborâte pentru ca purceii så ajungå la ele. În acest fel, scade numårul de cicluri anuale, înså se reduce spre eliminare consumul de antibiotice pentru combaterea diareii. Dupå cele cinci såptåmâni, când “împlinesc” 7 kg, purceii sunt expedia¡i la îngrå¿åtoriile cu care colaboreazå Van Laere. El le furnizeazå furajele, plåtind “chiria” spa¡iului ¿i mâna de lucru. La finalul ciclului, preia porcii ¿i se ocupå de abatorizare (în sensul cå plåte¿te serviciul), iar apoi de comercializare. Purceii sunt crescu¡i pânå la 135 kg, greutate atinså la 6 luni ¿i douå såptåmâni. Sunt mai grei decât porcii “tradi¡ionali”, cu o carne F
Robert VERESS 33
MA{INI & UTILAJE
New Holland CX recolteaz\ Fa¡å de terenurile drepte ca-n palmå, din sudul ¡årii, cele din zona de deal ¿i din Ardeal au deseori pante, unde este necesarå cultivarea pe curba de nivel, iar recoltarea påioaselor sau a porumbului în aceste condi¡ii este anevoioaså. AgroConcept are solu¡ii ¿i recomandå fermierilor combina New Holland CX5.90 Hillside, cu putere de peste 300 CP, transmisie hidrostaticå, cu separator rotativ, pentru o separare mai bunå a boabelor.
T
ehnologia ECOBlue HI-eSCR II care echipeazå motorul permite respectarea nor melor de poluare Stage 5. Vorbim aici de un sistem post-tratare separat de motor, care permite aspirarea doar a aerului curat, ceea ce îmbunåtå¡e¿te performan¡ele combinei în timpul recoltårii ¿i reduce consumul de carburant. Productivitatea superioarå a acestei combine este oferitå de dotåri tehnice performante, printre care fluxul liniar, constant, de material de la intrare pe elevatorul central pânå la ie¿ire, fårå blocaje, chiar ¿i în condi¡ii de recoltå mai umedå. Hederul de mare capacitate HighCapacity Hillside, pentru terenuri în pantå, cu lå¡imi lucru de la 4,57 m la 6,10 m asigurå protejarea spicelor ¿i o
alimentare în flux continuu a elevatorului central. La rândul såu, acesta asigurå alimentarea tobelor de batere fårå gâtuiri ¿i fårå blocaje majore, chiar ¿i în condi¡ii de recoltå mai umedå, cum se întâmplå diminea¡a sau pe parcursul nop¡ii. Cu toate acestea, dacå materialul începe så se aglomereze pe elevator, la combina CX5.90 nu este necesarå oprirea sistemului de batere, ci doar alimentarea cu material. Combina dispune de un reversor hidraulic cu dublu sens care deblocheazå elevatorul, apoi reia alimentarea cu material. Sistem de batere este format din 4 zone, ceea ce are ca rezultat ob¡inerea de boabe curate ¿i paie de calitate, prin sistemele de reglaj suplimentare OptiThresh ¿i Multi - Thresh, ¿i prin sistemul
de curå¡are în triplå cascadå TripleClean. Opti-Tresh faciliteazå adaptarea la diferitele cerin¡e de treier, prin repozi¡ionarea pår¡ii posterioare a contrabåtåtorului. Multi-Thresh permite adaptarea combinei la diferite tipuri de cereale sau la gradul de umiditate al acestora. Triple-Clean oferå o sporire cu 15% a performan¡elor întregului sistem de curå¡are. Gråtarul sec¡ional la zona de batere permite trecerea rapidå de la o culturå la alta. La acestea se adaugå ¿i un confort suplimentar pentru operator, datoritå cabinei silen¡ioase Harvest Suite Deluxe, cu acces foarte facil la comenzi, prin consola lateralå dotatå cu maneta multifunc¡ionalå CommandGrip.
Combina CX5.90, pe scurt: - Motor: FPT Industrial NEF, de 6,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlue, cu putere nominalå 279 CP, putere maximå 313 CP - Heder: 4,9-6,7 m - Cåi¿ori: 5 - Buncår: 8.300 l - Vitezå de descårcare buncår: 100 litri/sec 44
Profitul Agricol 19/2023
MA{INI & UTILAJE
chiar [i în pant\
Fabricå de anvelope la Oradea Compania finlandezå Nokian Tyres a demarat la Oradea lucrårile de construc¡ie ale unei fabrici de anvelope. Compania finlandezå produce atât anvelope pentru automobile ¿i utilaje de construc¡ii, cât ¿i pentru tractoare, combine ¿i alte ma¿ini agricole. Dicor Land: Iriga¡ii pe orice teren cu Hipodrom Dicor Land a organizat, såptåmâna trecutå, o demonstra¡ie cu instala¡ia de irigat Hipodrom, foarte utilå în sole cu forme neregulate. Îmbinarea între echipamentele de irigat de tip pivot ¿i cele liniare permite irigarea atât în deplasare liniarå, cât ¿i prin pivotare. Hipodrom are o autonomie de pânå la 540 metri în deplasare liniarå. Mi¿cårile efectuate de echipamentul de irigat pot fi automatizate, prin programarea lor digitalå.
Operatorul are la îndemânå ¿i monitorul cu ecran tactil IntelliView IV, cu diametru de 26,4 cm. Prin atingerea unor simboluri simple ¿i prin setåri intuitive, de pe acest monitor se pot selecta o serie de comenzi, inclusiv lubri-
fierea unor angrenaje sau ac¡ionarea reductorului hidraulic pentru eliberarea elevatorului central de eventuale blocaje, scutindu-l pe operator så mai coboare din cabinå. În plus, speciali¿tii AgroConcept ne-au asigu-
rat cå, în condi¡ii de exploatare corespunzåtoare, CX5.90 are cel mai mic consum de carburant la combinele din clasa sa existente pe pia¡å.
Arpad DOBRE
IPSO Agriculturå: Piese de schimb la ofertå IPSO Agriculturå desfå¿oarå, pânå pe 15 iunie, o campanie prin care oferå o reducere de 20% la piesele de schimb pentru utilajele Kuhn ¿i Bednar. Reducerea se aplicå la pre¡urile de listå ale pieselor de utilaje Kuhn ¿i Bednar din categoriile: discuri, cu¡ite, bråzdare ¿i dål¡i.
Agri-Alian¡a: Tractor Kubota pentru tuns iarba Agri-Alian¡a are în portofoliul såu de tractoare Kubota ¿i micu¡ul model G231, pentru tuns gazonul. Tractorul are un motor de 23 CP, transmisie hidrostaticå, lå¡ime de lucru de 1,22 m, container de iarbå de 560 l. Ambreiajul PTO electromagnetic reduce pierderile hidraulice, în compara¡ie cu un ambreiaj hidraulic. Profitul Agricol 19/2023
45
MAGAZIN
Gurmanzii din poieni]a Castelului Regal de la S\vâr[in
Peste 40 de mici producåtori locali ¿i me¿te¿ugari din Arad, Timi¿, Bihor ¿i Hunedoara au participat la marele târg organizat în poieni¡a Castelului Regal de la Såvâr¿in.
vechi de bucate ¡åråne¿ti. Le ofereau vizitatorilor så le guste ¿i så se bucure cå era o zi de sårbåtoare. Târgul a oferit un tur ini¡iatic în lumea satului, trecând prin Hanul Târgove¡ilor, Târgul satului, Pia¡a satului, Drumul Artizanilor ¿i Uli¡a copiilor. Poieni¡a domeniului regal a fost un loc de întâlnire cu filme române¿ti, concerte sus¡inute de Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, ansamvenimentul a atras mii de vi- bluri de muzicå popularå, dar ¿i clasicå, zitatori ¿i nu numai din Banat, o îmbinare eclecticå în måsurå så subci din toatå zona de vest, pânå linieze complexitatea culturalå. Separat, pentru noroco¿ii invita¡i la Cluj ¿i Mure¿. ¥n prima zi, a fost vizitat într-un tur VIP, au fost vizitate serele de ¿i de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, ¿i de Principele Radu. legume, modernizate, de unde în¡eleg Inten¡ia organizatorilor a fost så cå se aprovizioneazå familia regalå. La deschiderea oficialå a festivalului transforme vizita la Såvâr¿it într-un fel de cålåtorie într-un sat atemporal, ima- Suflet de România, pe 29 aprilie, de la ginar chiar, dacå vre¡i, cu tradi¡ii ¿i obi- ora 14, Majestatea Sa Margareta, Cusceiuri autentice sau împrumutate, dar todele Coroanei României, ¿i Principele desfå¿urate cu elegan¡å pe Aleea Steja- Radu au vizitat fiecare stand al celor 40 rilor Båtrâni ai Domeniului Regal. Cåci de producåtori locali ¿i me¿te¿ugari, au acolo, la Såvâr¿in, aleea e mai veche ca discutat cu ei ¿i le-au ascultat oferta de monarhia, copacii având peste 400 ani. produse autohtone. Principele Radu a sintetizat tot eveniAu venit acolo, så vândå sau så se lase descoperi¡i, micii producåtori locali, mentul în câteva fraze simple, de un bununii cu adevårat påstråtori ai unor re¡ete sim¡ de vechi aristocrat. 48
E
“În câ¡iva mii de metri påtra¡i, se aflå toatå suflarea româneascå! Suntem privilegia¡i så fim împreunå, aici, în aceastå zi minunatå, în poieni¡a de la Parcul Castelului de la Såvâr¿in. Avem aici toatå România, så spunem, a¿a cum ¿i-ar fi dorit ¿i Regina Ana ¿i Regele Mihai.” Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, considerå cå toate aceste evenimente public - producåtori autentici trebuie dezvoltate ¿i promovate. “Este visul nostru de când am venit la Såvâr¿in, pe Domeniul Regal, în urmå cu 22 de ani. Atunci a fost foarte greu ¿i am întâmpinat foarte multe greutå¡i. Existå atâta energie ¿i frumuse¡e în satul românesc ¿i în comunitatea din Såvâr¿in, de aceea trebuie så fim uni¡i ¿i så ac¡ionåm împreunå, fiindcå numai a¿a suntem mai puternici ¿i putem avea succes mai mult. Acesta e mesajul nostru. Am reu¿it så formåm o echipå puternicå ¿i plinå de vitalitate pentru a sprijini comunitå¡ile, producåtorii locali ¿i satul românesc!”
Gheorghe MIRON Profitul Agricol 19/2023
PAGINA DE HOBBY Leurda v=n\torului
Pentru noi, vânåtorii, leurda este o plantå pe care subcon¿tientul o asociazå cu pasajul de primåvarå al sitarilor ¿i cu perioada de rotit a gotcanilor, douå sårbåtori cinegetice respectate cu sfin¡enie, fie, aståzi, ¿i platonic. Pânå nu demult, deschideam sezonul la sitari pe culoarul lor de migra¡ie ce traverseazå dealurile prahovene, cu våioage ¿i rovine jilave, parcå anume pregåtite pentru escalele de refacere ale påsårilor cu ciocul lung. În cele douå-trei reprize de aprigå luptå cu desi¿urile la vederea cårora pânå ¿i câinii scotocitori pregetau, ritualul nostru cuprindea, la întoarcerea spre caså, ¿i un ceas de plåcutå odihnå activå pe un clin de pådure îmbråcat verde-crud cu frunze de leurdå, neînflorite încå, fragede, numai bune de cules. Acolo ne fåceam plinul pentru o såptåmânå de adevåratå curå de salate revigorante, dupå o re¡etå patentatå de mine într-un moment de inexplicabilå imagina¡ie gastronomicå. Odatå cu toatå vegeta¡ia, leurda se supune ritmului de dezvoltare pe scarå altitudinalå, astfel cå, dupå o lunå, o gåseam proaspåtå în molidi¿, pe când urcam în båtåile coco¿ilor-de-munte, prilej pentru un nou cules, al doilea ¿i ultimul al anului. La ¿es, era deja amintire… Aceastå buruianå miraculoaså, sorå Profitul Agricol 19/2023
cu usturoiul ¿i ceapa, are virtu¡i terapeutice încå neidentificate întru totul. Numele de familie ¿tiin¡ific (Allium) se recunoa¿te atât în denumirea popularå româneascå a usturoiului (ai), cât ¿i în cea a leurdei (aiu¡). Celei din urmå i se mai spune ¿i usturoiul-ursului, fåcând, probabil, parte din meniul acestuia la ie¿irea din bârlog, dupå lungul ¿i istovitorul post al iernii; îl întremeazå, îl fortificå. Poate cå nu întâmplåtor, taxonomia botanicå i-a rezervat leurdei numele de specie (ursinum) derivat din cel al impozantului mamifer. Pe drumul forestier Timotei se urcå pânå în zona Ilemsca, cu poiene luminoase, presårate cu fânare vechi ¿i gospodårii hu¡ule, multe påråsite. Undeva, în pådurea båtrânå devenitå rezerva¡ie, printre cioate mâncate de putregai ¿i trunchiuri doborâte, din bunceag råsare o micå oazå de leurdå. Am cules ici ¿i acolo cât am socotit de trebuin¡å, iar cumpåtarea ne-a fost råsplåtitå la coborâre prin câteva buchete de påstråvi-defag (Pleurotus) crescu¡i pe columnele a doi arbori resemna¡i, pe cale så se alåture semenilor pråvåli¡i de timp. Acaså, nu am avut nevoie decât de alte câteva ingrediente simple, pentru a pune în valoare darurile obcinilor încå neintrate bine în primåvarå. Ca destin-
dere la cuhnie, efortul sui¿ului a fost råsplåtit din plin, cu douå preparate culinare în tandem: Pârjoale din påstråvi-de-fag cu leurdå Se curå¡å, se opåresc, se strecoarå ¿i se dau prin ma¿ina de tocat cu sitå mare un kilogram de Pleurotus, o jumåtate de kilogram de frunze de leurdå ¿i doi cartofi de calibru mediu. Se adaugå patru ouå de gåinå, un praf de fåinå de grâu, un cåu¿ de palmå de cimbri¿or uscat, piper ¿i sare dupå gust. Se amestecå bine compozi¡ia pânå devine omogenå ¿i se laså o orå så se maturizeze la rece într-un vas acoperit, dupå care se formeazå, pe rând, pârjoalele ¿i se pråjesc în ulei, la foc potrivit, pânå la rumenire. Se consumå cu piure de cartofi sau de topinambur, alåturi de o binecuvântatå Salatå de leurdå Se spalå frunzele proaspete de aiu¡, se scurg ¿i se taie in corpore, transversal, în lå¡ime de un centimetru. Dupå inspira¡ie, se adaugå câteva ro¿ii zemoase tåiate felii, telemea datå pe råzåtoarea mare (dupå gust, astfel încât så suplineascå ¿i sarea necesarå) ¿i treipatru ouå fierte, ¿i ele rase, dar fin. Zeama unei jumåtå¡i de låmâie ¿i uleiul dau gust ¿i asigurå coeziunea componentelor, dând salatei aspect cremos. Aceasta poate func¡iona ¿i de-sineståtåtor, alåturi de o pâine coaptå în ¡est, rumenå în obraji, caz în care î¿i laså în urmå competitorii, fie ei ¿i antrena¡i pe gråtar, cum mi s-a întâmplat dupå o cinstitå vânåtoare de sitari, la Plopeni, când râvna companionilor deda¡i la o laborioaså frigere a cårnurilor a e¿uat în fa¡a încåpåtorului meu castron de salatå. Fire¿te, de leurdå. A nu se uita vinul: sec ori, cel mult, demisec; dacå e så må întreba¡i, a¿ opta pentru un Sauvignon Blanc de Iezerul-Cahulului.
Gabriel CHEROIU 49