nr. 16 din 26 aprilie 2023 - såptåmânal
15 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
Când capra vecinului o omoarå pe a noastrå “Eu cred cå guvernan¡ii actuali nu gândesc ¿i nici nu ascultå de cei care gândesc încå”, spune sarcastic europarlamentarul Eugen Tomac, pre¿edintele Partidului Mi¿carea Popularå. Omul lui Traian Båsescu cum ar veni... A stat pu¡in ¿i a socotit: este oare suficientå måsura sigilårii tirurilor care intrå în România din Ucraina, a¿a cum ne asigurå ministrul Petre Daea? Cine verificå numårul mijloacelor de transport care vin din ¡ara vecinå cu cereale, dar ¿i cu produse alimentare? Ucraina este o problemå europeanå, nu româneascå, fiindcå Uniunea Europeanå a ridicat taxele vamale, crede Tomac. “A¿a cum ne pun pe noi så preluåm cote de imigran¡i, a¿a trebuie så le cerem ¿i noi: când marfa ucraineanå intrå în ¡arå, trebuie så aibå destina¡ie verificabilå. Nu poate gestiona nimeni altfel 12 milioane de tone de cereale. Este singura måsurå valabilå.” Tomac ¿tie cå marii jucåtori de pe pia¡å, când au våzut anul trecut cå s-a fåcut 1,9 lei kilogramul de grâu, în loc så vândå grâul adunat, au cumpårat repede altul de la ucraineni ¿i i-au fåcut acte române¿ti. În paralel cu cerealele, intrå în România mari cantitå¡i de carne, de pui, de ouå ¿i lapte. Aceste produse nu se verificå ¿i Ucraina nu respectå nici pentru ele legisla¡ia europeanå. Intrå aflatoxinå, viru¿i de pestå porcinå africanå sau de gripå aviarå. Problemele produselor alimentare nu au fost abordate la întâlnirea dintre Petre Daea ¿i ministrul Agriculturii din Ucraina. “La solicitarea polonezilor, se va discuta ¿i aceastå chestiune”, spune Eugen Tomac. Pânå gåsim solu¡ii, chestiunea trebuie abordatå pe cote. Cât permite pia¡a românå så intre ¿i så se vândå rapid? Altå solu¡ie nu existå. Altfel, se vor pråbu¿i ramuri întregi din economia agricolå a ¡årii noastre. Din Ungaria ¿i din Polonia vine lapte ieftin. La noi, lan¡ul este foarte lung între producåtor, procesator ¿i magazin. Marii jucåtori Danone, Friesland, Delaco iau lapte ieftin ¿i îl aduc în România. În Belgia, unde salariul minim este 1.600 de euro, laptele este sub 1 euro litrul. La noi a ajuns 8-9 lei.” Eugen Tomac sus¡ine cå se poate rezolva numai prin controale suplimentare la vamå. Pentru ANSVSA, este o conjuncturå foarte bunå så cearå bani de la Uniunea Europeanå pentru dotarea cu laboratoare omologate pentru produse alimentare. Viorel PATRICHI
Profitul Agricol 16/2023
www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 16/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan
Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
3
SUMAR Comisia în¡elege, dar nu renun¡å la plan
7
6
Se fac controale în våmi, dar nu se opresc importurile
8
7
Problema îngrå¿åmintelor în viziunea Comisiei Europene 10
FNC-urile din Ungaria vor cereale din Ucraina Cerealele din Ucraina divizeazå Europa Apicultorii români cer ¿i ei interzicerea mierii din Ucraina Greva blocheazå cerealele din Argentina
Naturevo, un partenerde nådejde
Spectaculoasele utilaje din portofoliul Dicor Land
Evenimentele s\pt\m=nii UE a încheiat 2022 cu o balan¡å agroalimentarå pozitivå Vaca de lapte, o prioritate pentru ASAS Bani pentru acoperirea cheltuielilor de depozitare
6
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Click Pro, careu de avantaje pentru un porumb profitabil
28
29
16
Gr\dina, via [i livada
Comer¡ul ¿i consumul de rapi¡å ating niveluri-record în UE
18
Closer, excep¡ional în combaterea afidelor
Digitalizarea fertilizårii cu Amazone AmaSpread 2
Scade recolta de floarea-soarelui
19
Culturi vegetale La Turda, semånatul porumbului a întârziat cu o såptåmânå
20
Culturi mai sånåtoase cu Agrii
22
BASF Smart Technology, solu¡ia pentru protec¡ia legumelor
11
12
12
38
Agricultura digital\ Comisia se stråduie¿te så legifereze datele... fårå date
Scade produc¡ia mondialå de semin¡e oleaginoase
11
30
40
41
Opinii 31
Decenii mai calde ¿i mai bolnave!
42
Cre[terea animalelor
Hobby
Laptele binecuvântare sau blestem?
Gustul cafelei s-ar putea schimba
44
Vindem flori pânå ¿i în Japonia
44
Coarnele cerbilor
45
Producåtorii de votcå din Ucraina profitå
46
Mihai Petcu: Copiii mi-au salvat ferma
Cultura de rapi¡å, sub invazia dåunåtorilor, în Timi¿
23
Jean Ionescu: va fi un an agricol mediu
Întinerirea utilajelor Claas 25 mai vechi
Såmân¡a certificatå, primul pas spre o produc¡ie sigurå ¿i stabilå
26
32
35
Ma[ini & utilaje 36
Agricultura de precizie este prezentul, 37 nu viitorul
GR|DINA
VIA [i LIVADA Closer, excep]ional în combaterea afidelor Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience
Afidele pot provoca daune în culturile de legume în mod direct, din cauza hrånirii cu sevå, ¿i indirect, prin transmiterea virusurilor. Prevenirea apari¡iei virusurilor este ¿i trebuie så fie o preocupare de bazå a fermierilor. Astfel, managementul controlului afidelor devine din ce în ce mai important. Virusurile sunt transmise de mai multe specii de afide, care sunt vectori ai transmiterii virusurilor în aproximativ 80% din cazuri. Trebuie så ¿tim cå o singurå genera¡ie de afide poate consuma 30-40 tone de sevå elaboratå. Afidele sunt vectori principali care transmit peste 50 de viroze la plantele de culturå, printre care virusul mozaicului castravetelui (CMV - cucumber mozaic virus), piticirea ¿i îndesarea ardeiului (Pepper rosette disease), mozaicul galben al ardeiului (Alpha mozaic virus), tomate (TAMV - tomato acuba mozaic virus). Pentru combaterea cu succes a afidelor din culturile de ardei, castrave¡i, dovlecei, crizanteme, gålbenele, gerbera, pepeni galbeni, tomate, vinete ¿i plante decorative, compania Corteva a lansat începând cu anul 2020 insecticidul Closer, care are la bazå o sub30
stan¡å activå nouå, sulfoxaflor, denumitå sub numele de brand Isoclast active. Insecticidul Closer pe bazå de Isoclast active este omologat la doza de 0,4-0,2 l/ha func¡ie de culturå. Insecticidul Closer pe bazå de Isoclast active are câteva caracteristici care îl disting pe pia¡a insecticidelor: - Are efect de ¿oc ¿i rezidual excep¡ional, insectele fiind combåtute în 2-3 zile de la aplicare; - Are o stabilitate foarte bunå la razele UV ¿i este foarte rezistent la spålare; - De asemenea, în momentul în care este diluat în apa cu pH-uri diferite, dovede¿te o stabilitate foarte ridicatå; - Datoritå ac¡iunii sistemice ¿i translaminare, insecticidul påtrunde ¿i sub frunze, între plante ¿i låstari, asigurând astfel controlul eficient al afidelor ascunse; - Isoclast active se diferen¡iazå de alte solu¡ii datoritå faptului cå este foarte eficient împotriva insectelor rezistente la alte tipuri de insecticide; - Closer este compatibil cu alte produse ¿i se degradeazå rapid în sol ¿i nu persistå în mediul înconjuråtor. - Isoclast active este cea mai eficientå solu¡ie pentru combaterea insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt, precum afidele. - Aplicarea insecticidului Closer pe bazå de Isoclast active asigurå combaterea afidelor ¿i contribuie eficient la diminuarea riscului transmiterii virusurilor, având impact pozitiv asupra produc¡iilor mari ¿i de calitate.
Cau¡i solu¡ii u¿or de integrat într-o schemå completå de protec¡ie fitosanitarå a legumelor? Atunci, hai så vorbim despre Smart Technology! Legumicultura este extrem de importantå pentru dezvoltarea sectorului agro-alimentar, atât din perspectiva consumatorilor, cât ¿i din perspectiva industriei. În acest context, BASF a dezvoltat Smart Technology, tehnologia inteligentå de protec¡ie a culturilor de legume, cu scopul de a oferi solu¡ii personalizate fermierilor. Dificultå¡ile cu care se confruntå fermierii în ultima perioadå includ: • Pierderi de produc¡ie; • Apari¡ia formelor de rezisten¡å la fungicide; • Infec¡ii greu de controlat în momente cheie; • Calitate ¿i vandabilitate scåzutå a legumelor.
Portofoliul BASF permite realizarea unor planuri de tratamente complexe pentru prevenirea ¿i combaterea principalilor agen¡i patogeni, care acoperå întreaga perioadå de vegeta¡ie. Profitul Agricol 16/2023
BASF Smart Technology,
solu]ia pentru protec]ia legumelor Smart Technology oferå 4 beneficii care rezolvå problemele cu care se confruntå legumicultorii, contribuind la optimizarea tratamentelor, pentru a evita problemele din timpul vegeta¡iei, dar ¿i de dupå recoltare. Iatå-ne ajun¿i ¿i la cel de-al patrulea beneficiu, Smart Technology.
Beneficiul 4: Timp de pauzå favorabil În ultima perioadå, cultivarea legumelor a devenit o activitate tot mai complexå, fermierii întâlnind numeroase provocåri, precum presiunea ridicatå de infec¡ii a agen¡ilor patogeni, condi¡iile climatice imprevizibile, exigen¡ele pie¡ei ¿i, nu în ultimul rând, men¡inerea profitabilitå¡ii afacerii. ªtim, totodatå, cå fermierii cautå permanent tehnologii ¿i solu¡ii avansate care så le permitå så fie competitivi ¿i så råspundå la cerin¡ele consumatorilor. Astfel, pentru a asigura ob¡inerea unor produc¡ii bogate ¿i de calitate superioarå, deci vandabile, legumicultorii trebuie så aplice cu stricte¡e måsurile de prevenire ¿i combatere a bolilor ¿i dåunåtorilor din culturi. BASF vine în sprijinul agricultorilor cu produse inovatoare, dezvoltate în conformitate cu cele mai înalte standarde în domeniul protec¡iei plantelor, precum timpul de pauzå favorabil. Timpul de pauzå reprezintå numårul de zile necesar de la aplicarea ultimului tratament ¿i pânå la recoltare. Acesta asigurå condi¡iile necesare pentru recoltarea de legume sånåtoase ¿i de calitate, asigurând vânzarea fårå restrictii sau impedimente. Profitul Agricol 16/2023
În cazul în care timpul de pauzå nu este respectat conform instruc¡iunilor de folosire a produselor, se poate depå¿i nivelul maxim admis de reziduuri, ceea ce nu este permis. Smart Technology de la BASF pune la dispozi¡ia fermierilor numeroase produse ce pot fi integrate cu u¿urin¡å într-o schema completå de protec¡ie a culturilor legumicole. Dacå luåm ca exemplu tehnologia de protec¡ie a culturii de tomate, BASF oferå pe pia¡å o serie de produse cu un timp de pauzå stabilit în urma unor teste riguroase, astfel încât så se respecte cele mai stricte cerin¡e. Alverde® – 3 zile / Dagonis® – 3 zile/ Polyram® – 7-14 zile/ Signum® – 3 zile/ Scala® – 3 zile/ Cabrio® Top – 7 zile.
Avantaje • Excelentå eficacitate în combaterea dåunåtorilor; • Are ac¡iune rapidå pentru stoparea pagubelor; • Activ ¿i în perioade cu temperaturi ridicate; • Solu¡ie pentru managementul rezisten¡ei.
Alverde® – solu¡ia pentru managementul rezisten¡ei Substan¡a activå: 240 g/l metaflumizon. Ac¡ioneazå ca agent de hrånire (prin ingestie), având ¿i o activitate de contact ini¡ialå. Blocheazå canalele de sodiu din sistemul nervos al insectelor. Culturi: Tomate, ardei, vinete, cartof.
Dozå recomandatå: Insecticidul Alverde® beneficiazå nu numai de un timp de pauzå redus, dar are ¿i o eficacitate ridicatå în condi¡ii de temperaturi ridicate, ac¡ionând rapid pentru stoparea pagubelor.
Doza omologatå este cuprinså între 0,25 – 1 l/ha în func¡ie de dåunåtorul combåtut ¿i cultura la care se aplicå
31
CRE{TEREA
ANIMALELOR Laptele -
binecuvântare sau blestem? Crescåtorii de vaci au ajuns la grele încercåri din cauza secetei ¿i a crizelor multiple. Ei primesc doar ce curge printre degetele marilor procesatori ¿i retaileri, care încaseazå peste 80% din pre¡ul laptelui la raft. ANSVSA ¿i MADR nu pot sau nu vor så facå verificåri pentru depistarea produselor contrafåcute.
crescåtori, în ciuda pre¡ului mic pe litrul de lapte, care nu acoperå cheltuielile. Fermierii din Maramure¿, Sålaj, Bihor, Harghita, Covasna nu mai au unde så vândå laptele, procesatorii le-au întors spatele ¿i cumpårå doar de la “firme de caså”, acuzå Daniel Frei, pre¿edintele Bovicoop. “Suntem obliga¡i så ie¿im în stradå, nu avem altå posibilitate. Vacile noastre produc 48.000 litri lapte zilnic ¿i nu mai avem unde så-l vindem. Ce solu¡ii am putea så gåsim?! De o perioadå, dåm laptele gratis la vecini, rude, numai så nu-l aruncåm”, se plânge Frei. În zona Harghita, Covasna, 29 de
M
MADR pare så nu aibå solu¡ii aici, de¿i prime¿te avertismente de doi ani. Nu se respectå legisla¡ia în vigoare cu privire la transparentizarea activitå¡ii în filiera laptelui (Legea 307/2022 - Observatorul laptelui) ¿i practicile concuren¡ei neloiale (transpunerea Regulamentului EU). Achizitorii såvâr¿esc abuzuri constante în rela¡iile cu fermierii producåtori de lapte. “Marii procesatori fac legea cum vor, o råstålmåcesc atunci când au interesul, iar noi nu putem så ne impunem. Nu existå negocieri pentru pre¡ul laptelui. Ce vom face cu vacile dacå urmeazå un alt an secetos? La noi nu a plouat ¿i avem secetå pedologicå”, spune Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i. Omul chiar este o voce autorizatå.
ul¡i crescåtori de animale sus¡in cå marii procesatori ¿i retaileri au constituit practic adevårate carteluri pentru ¿antajarea crescåtorilor. Li se spune frecvent: “Dacå a¡i fåcut cooperativå, nu vå mai luåm laptele...” Astfel, laptele integral este preluat de la poarta fermei cu 1,40 lei. De multe ori, fermierul suportå ¿i transportul. Iatå de ce, pe 29 martie, Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Taurin - Bovicoop a organizat un protest al crescåtorilor de vaci din Transilvania, în comuna Surduc, jude¡ul Sålaj. În chip simbolic, au aruncat laptele dintr-o cisternå într-o foså septicå pentru a nu fi amenda¡i tot ei de cåtre ANSVSA. Nu este prima datå când se plâng cå procesatorii refuzå så cumpere de la 32
centre de colectare a laptelui sunt în aceea¿i situa¡ie. “Se aduce lapte de afarå ¿i al nostru nu-i bun. Cu greu am clådit cooperative, iar acum procesatorii ne-au întors spatele. 1,40 lei litrul, ¿i nici a¿a så nu ia laptele?! Nici måcar nu putem renun¡a la ferme, pentru cå mul¡i avem proiecte pe fonduri europene ¿i trebuie så plåtim credite. Avem nevoie de solu¡ii, de o întâlnire pe filiera laptelui, mediatå de Guvern, så ståm la maså crescåtori, procesatori, guvernan¡i. Acum 3 luni, dacå mi-ar fi zis cineva cå se va întâmpla asta, så fim for¡a¡i så aruncåm laptele, nu a¿ fi crezut”, spune Daniel Frei. Au venit vreo 80 de fermieri la protestul de la Surduc, poveste¿te Daniel Frei. Din Sålaj, Satu Mare, Maramure¿. “Fermierii din Sålaj î¿i vindeau laptele pe pia¡a spot. Nu mai au contracte de la 1 ianuarie. Contractele cu procesatorii expirå pentru alte douå cooperative ¿i niciun procesator nu este interesat så cumpere laptele lor. În total, erau 48.000 de litri de lapte de la 4 cooperative - Bihor, Cluj, Sålaj ¿i Maramure¿. Procesatorul i-a anun¡at cå nu mai ia laptele dupå 1 aprilie. Am observat cå vor så loveascå în cooperative, în mediul asociativ.” Frei acuzå cå ar fi vorba de un atac concertat din partea procesatorilor, care nu admit ca fermierii så aibå putere de negociere. “Dacå tot îl arunca¡i la canal, atunci haide¡i så anun¡åm presa ¿i så F facem pu¡in scandal. Nu le prea Profitul Agricol 16/2023
AGRICULTURA
DIGITAL|
Comisia se str\duie[te s\ legifereze datele... f\r\ date Uniunea Europeanå încearcå så fie avangardistå în legiferarea sensibilului domeniu al inteligen¡ei artificiale, cu scopul de a sus¡ine dezvoltarea sectorului, dar ¿i pentru a stabili limite, impunând principii etice pentru a preîntâmpina exagerårile.
A
gricultura este un domeniu care va beneficia masiv de pe urma progresului inteligen¡ei artificiale, înså Comisia are o abordare oarecum asemånåtoare cu cea din cazul organismelor modificate genetic, prevalând principiul precau¡iei. “Nu låsåm ma¿inile så facå totul, decizia finalå este a unui om. China ¿i SUA merg pe ideea cå oamenii sunt mai supu¿i gre¿elilor. Dar noi preferåm så gre¿im, decât så låsåm lucrurile så degenereze”, a declarat un oficial al Comisiei Europene. 40
Gestionarea fluxului de date informatice este parte a legisla¡iei care se referå la inteligen¡a artificialå. În luna iunie se va finaliza legisla¡ia care le va permite fermierilor så foloseascå datele furnizate de ma¿inile agricole. Într-o primå fazå, Comisia propusese ca fermierii så aibå control complet asupra datelor respective. Înså producåtorii de utilaje au reu¿it så demonstreze cå sunt date care, odatå divulgate, le pot genera prejudicii imense, prin folosirea lor de cåtre competitori. A¿a cå, foarte probabil, accesul va fi limitat la datele care se referå strict la produc¡ie. Existå, înså, o problemå: statele membre nu livreazå Comisiei informa¡iile statistice solicitate despre digitalizare. Excep¡iile sunt pu¡ine, Ungaria ¿i Danemarca numårându-se printre ¡årile mai avansate la acest capitol. “E o provocare så facem legisla¡ie fårå date exacte. Încercåm så compensåm cu studii punctuale. Vom realiza anul acesta un sondaj, împreunå cu
JRC (Joint Research Center - Centrul de studii al Comisiei Europene), pentru a determina care sunt stimulii pentru investi¡ia în digitalizare, în ferme”. Ne-am interesat dacå nu cumva utilizarea digitalizårii în ferme interfereazå cu protec¡ia datelor cu caracter personal, având în vedere procesele intentate agen¡ilor economici europeni în baza legisla¡iei GDPR. Ar trebui fermierii så¿i angajeze speciali¿ti în protec¡ia datelor? “GDPR complicå lucrurile, reprezintå de multe ori un obstacol în calea utilizårii datelor, a schimbului de date. Dar existå solu¡ii. Regulile GDPR sunt gândite în special pentru autoritå¡ile statului ¿i marile companii. Sunt impuse pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Fermierii, fiind o verigå slabå în acest lan¡, nu ar trebui så se teamå de consecin¡ele GDPR. Nu e cazul så-¿i angajeze avoca¡i”.
Robert VERESS Profitul Agricol 16/2023
AGRICULTURA DIGITAL|
Digitalizarea fertiliz\rii cu Amazone AmaSpread 2 Amazone oferå acum noul terminal de operare AmaSpread 2 pentru echipamentul de împrå¿tiat îngrå¿åminte ZA-V Profis Control. Astfel, pentru segmentul de claså medie se pune la dispozi¡ie un terminal specific ma¿inii, care permite operarea comodå.
S
tructura logicå de operare în combina¡ie cu ecranul color de 4,3 inci (diagonalå de 11 cm) cu contrast ridicat garanteazå un nivel ridicat de confort de operare cu un aspect modern. Toate informa¡iile privind cantitatea de împrå¿tiere, cantitatea rezidualå sau suprafa¡a de împrå¿tiere sunt afi¿ate permanent ¿i clar. Terminalul nu necesitå o navigare profundå în meniu. Fiecare func¡ie esen¡ialå are un buton propriu. Toate func¡iile importante de dozare a cantitå¡ii ¿i setare a limitelor de împrå¿tiere pot fi controlate direct cu ajutorul unei taste retroiluminate. Prin urmare, operarea cu o singurå mânå în timpul împrå¿tierii nu constituie o problemå.
Setårile specifice materialului de împrå¿tiere a unui numår de pânå la 10 îngrå¿åminte diferite pot fi stocate ¿i reactivate în orice moment. În plus, cantitatea aplicatå, suprafa¡a lucratå ¿i timpul de lucru sunt înregistrate ¿i pot fi folosite de cåtre utilizator pentru a facilita procesul de documentare. Pe lângå controlul cantitå¡ii în func¡ie de viteza de înaintare, AmaSpread 2 permite, printre altele, comutarea a pânå la 6 sec¡iuni de lå¡ime par¡ialå ¿i utilizarea tehnologiei de cântårire Profis. În plus, cantitatea de îngrå¿åmânt poate fi ajus-
tatå rapid în func¡ie de condi¡iile de pe câmp. De asemenea, datoritå tehnologiei de cântårire de 200 de Hz, controlul exact al cantitå¡ii se realizeazå prin intermediul terminalului de operare. Acest lucru asigurå o cantitate de împrå¿tiere constantå chiar ¿i în cazul unor calitå¡i fluctuante ale îngrå¿åmintelor. Împreunå cu senzorul de înclinare disponibil op¡ional se asigurå un rezultat exact al cântåririi chiar ¿i în pantå. Cu ajutorul sistemului de împrå¿tiere pe limite de teren Limiter V+, utilizatorul poate comuta între împrå¿tierea pe margine, pe limitå ¿i în ¿an¡, în func¡ie de situa¡ia limitelor, fårå a påråsi cabina tractorului. Senzorii op¡ionali de detectare a nivelului de îngrå¿åmânt din buncår avertizeazå utilizatorul prin intermediul AmaSpread 2 cå recipientul se va goli. A¿adar, terminalul AmaSpread 2 oferå un nou mod de operare simplå ¿i, în acela¿i timp, la cel mai înalt nivel de func¡ionalitate ¿i eficien¡å pentru echipamentele de împrå¿tiat îngrå¿åminte ZA-V Profis Control.
Arpad DOBRE Profitul Agricol 16/2023
41
OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România
Decenii mai calde [i mai bolnave! Potrivit unui studiu, schimbårile climatice, cuplate cu o serie de fenomene legate de activitå¡ile umane (defri¿åri, urbanizare, globalizarea comer¡ului, traficul ilegal de specii de animale etc.) conduc la reapari¡ia zoonozelor, ace¿ti viru¿i transmi¿i de la animale la om. Un alt studiu, publicat în paginile prestigioasei reviste ¿tiin¡ifice Nature, prezice cå schimbårile climatice ar putea duce, în urmåtorii cincizeci de ani, la peste 15.000 de cazuri noi de transmitere a virusului mamiferelor la mamifere, inclusiv la oameni. Aceste zoonoze, în principal, datorate sutelor de mii de prime întâlniri între specii care pânå acum nu se cuno¿teau una cu cealaltå, pot duce la noi epidemii precum cea cauzatå de coronavirus. De aceea spun cå deceniile care vor urma nu vor fi doar mai calde, ci ¿i mai bolnave! Oamenii de ¿tiin¡å estimeazå cå probabilitatea de a experimenta noi epidemii se va tripla în urmåtoarele câteva decenii. Gripa spaniolå, HIV/SIDA, SARSCoV-1, H1N1, Ebola, Zika.... De la începutul secolului al XX-lea, aproape toate pandemiile virale care au bântuit planeta au fost declan¿ate de o zoonozå. Peste 60% din cele aproximativ
42
trei sute de noi boli infec¡ioase înregistrate între 1994 ¿i 2004 au fost cauzate de agen¡i patogeni zoonotici. De¿i fenomenul nu este nou, el tinde, prin urmare, så creascå ¿i ar putea, în anii urmåtori, så atingå o scarå catastrofalå. Dar cum se explicå aceastå reapari¡ie a¿teptatå a pandemiilor de origine animalå? Defri¿åri, urbanizare, trafic de animale, teama de efectul de domino! Schimbarea climaticå este, evident, unul dintre factorii agravan¡i. Cre¿terea cåldurii ¿i umiditå¡ii favorizeazå astfel proliferarea artropodelor - insecte (mu¿te, ¡ân¡ari), arahnide (cåpu¿e, påianjeni) etc. - care sunt uneori vectori ai bolii. În mod similar, pe måsurå ce påmântul se încålze¿te, animalele marine sau terestre migreazå în cåutarea de noi habitate, aducând cu ele agen¡i patogeni care pot fi transmi¿i la oameni. Inunda¡iile, cicloanele, incendiile de pådure ¿i alte fenomene extreme a cåror multiplicare este legatå de schimbårile climatice obligå ¿i multe specii så se deplaseze, favorizând în acela¿i timp, pentru unele dintre ele, dezvoltarea unor boli precum holera sau leptospiroza. Încålzirea globalå nu este, înså, singura cauzå ¿i mul¡i al¡i factori sunt lua¡i
în considerare în apari¡ia probabilå a viitoarelor pandemii. Defri¿årile, urbanizarea necontrolatå, globalizarea schimburilor comerciale, traficul ¿i consumul de specii sålbatice sau protejate, råzboaiele, chiar schimbårile de utilizare a terenurilor sunt toate fenomene care au un impact iremediabil asupra mediului ¿i vor cre¿te contactul dintre specii ¿i, în cele din urmå, circula¡ia virusurilor ¿i a altor agen¡i patogeni - fiecare dintre ace¿ti factori îi poate agrava ¿i accelera pe ceilal¡i, ca un efect de domino. Schimbårile în modul în care folosim påmântul, extinderea ¿i intensificarea agriculturii, comer¡ul, produc¡ia ¿i consumul nedurabil perturbå natura ¿i duce la cre¿terea contactelor dintre animalele sålbatice, domestice ¿i oameni, fiind o cale care duce direct la pandemii. Cercetåtorii au identificat un anumit numår de regiuni deosebit de expuse riscului de zoonoze, puncte fierbin¡i precum Sahelul din Africa de Nord, estul Chinei, zonele muntoase din Etiopia sau Filipine, dar ¿i anumite regiuni din Europa. Pentru a lupta împotriva riscului de epidemii, autorii studiului publicat în Nature recomandå så cuplåm supravegherea bolilor animalelor cu examinarea, în timp real, a råsturnårilor impuse mediului nostru. Nu trebuie så uitåm så investim în cercetare, pe termen lung, o condi¡ie sine qua non pentru a face fa¡å acestei “culturi a riscului” care încå lipse¿te foarte mult în Europa ¿i în România. Aceste lec¡ii priomite, în timp ce criza de sånåtate legatå de Covid pare så se retragå (apårând înså altele), ar trebui så se gåseascå fårå echivoc pe agenda deciden¡ilor politici. Profitul Agricol 16/2023