nr. 15 din 19 aprilie 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii
Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
14
Va cre¿te produc¡ia de grâu
16
Scade produc¡ia de porumb
18
Via]a companiilor
Adama România då startul programului de loializare Adama Cash+
Saaten-Union reinventeazå platforma de la Drajna
Såptåmâna Patimilor Agriculturii
7
Magazinele britanice ieftinesc laptele
Motivul pentru care Comisiei nu-i paså de pierderile fermierilor
9
UE criticå interzicerea importurilor din Ucraina 12
ONU, dispuså så ofere concesii Rusiei
10
O explozie a ucis 18.000 de vaci în Texas
12
ANT-ul, o problemå perpetuatå
42
19
20
22
28
Ma[ini & utilaje
33
Gr\dina, via [i livada Tot mai mul¡i tineri în Programul Tomata Un program pentru cartoful de consum BASF Smart Technology, solu¡ia pentru protec¡ia legumelor
34
34
35
Agricultura digital\ 24
10
Opiniile, consultan¡a cea mai accesibilå Economii cu încårcåtorul fermierilor 29 JCB Agri 43 Seipro - alternative bio Tamburi Casella, iriga¡ii fårå risipå 43 pentru condi¡iile de stres 30 Amenin¡årile din cultura de ovåz
Culturi vegetale Investi¡ii pentru extinderea sistemului antigrindinå
6
Tehnologia completå împotriva buruienilor
Pre]uri [i pie]e
Agricover se pregåte¿te de listare la Bursa de Valori
O mo¡iune cu final a¿teptat
Intersec¡ia dintre agriculturå ¿i progresele digitale
36
Frigul a blocat campania de primåvarå Cre[terea animalelor de la SCDA Lovrin 25 Legea porcului electoral 38 China va deveni cel mai mare 40 26 Premierul ¿i vaca românului importator de grâu din lume
Claas Arion 470, putere maximå, consum redus
44
Teren bine pregåtit cu plugul Lemken Diamant
46
ªenile pentru miniîncårcåtoare
46
Kuhn Maxima 3, în oferta IPSO Agriculturå
47
Hobby Cavalerii zåpezilor
49
Primul brunch din 2023 în ºara Morilor de Apå, la Rudåria
50
EVENIMENTELE S|PT|M+NII Danone se extinde pe pia¡a din Polonia Conform unor surse neoficiale, grupul Danone a achizi¡ionat compania polonezå Promedica. Aceasta oferå servicii de îngrijire la domiciliu. Promedica va folosi de acum exclusiv produse Danone pentru hrana pacien¡ilor, iar tranzac¡ia consolideazå pozi¡ia de lider a grupului pe pia¡a de nutri¡ie specialå din Polonia. Anul trecut, divizia de alimenta¡ie specialå a companiei a generat la nivel global încasåri de 8,32 miliarde de euro, echivalentul a 30% din totalul vânzårilor, în timp ce rata de profit a depå¿it 21%, mult peste media grupului de 12%. Arabia Sauditå investe¿te în culturile de trandafiri Investi¡iile în culturile de trandafiri din Arabia Sauditå au ajuns la 17 milioane de dolari în acest sezon, primul în care recolta internå a depå¿it 500 de milioane de flori. Culturile sunt concentrate în mun¡ii din provincia Taif, acolo unde existå peste 910 ferme specializate ¿i 70 de fabrici de procesare a florilor, care produc 80 de extracte diferite de trandafir. Produsele sunt folosite în special în industria cosmeticå ¿i pentru fabricarea parfumurilor de tip oriental. Tunisia se pregåte¿te pentru o recoltå catastrofalå Recolta de cereale din Tunisia va fi una catastrofalå în acest sezon, din cauza secetei severe care dureazå deja de patru ani. În principala zonå agricolå a ¡årii din apropierea lacului Sidi Salem, nivelul total al precipita¡iilor din ultimele ¿ase luni a fost de cel mult 10 centimetri. Mai multe lacuri de acumulare din ¡arå au secat complet, iar guvernul a impus de urgen¡å restric¡ii severe de utilizare a apei, care interzic iriga¡iile ¿i spålarea ma¿inilor. Statul arab se confruntå ¿i cu o crizå economicå prelungitå, iar conflictul din Ucraina a redus importurile de cereale de care depinde o mare parte a popula¡iei. 10
ONU, dispus\ s\ ofere concesii Rusiei Unele documente din marea scurgere de informa¡ii clasificate americane privind conflictul din Ucraina aratå cå SUA îl monitorizeazå pe Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, care este considerat prea conciliant cu Rusia. Informa¡iile au apårut în spa¡iul public chiar în momentul în care acordul care permite exportul de cereale din Marea Neagrå este din nou în pericol, dupå ce Kremlinul a condi¡ionat prelungirea lui de ridicare a unor sanc¡iuni impuse Rusiei. Unul dintre documentele secrete sus¡ine cå Guterres î¿i dore¿te atât de
mult continuarea acordului, încât este de acord cu negocierea sanc¡iunilor. “Guterres a insistat asupra eforturilor lui de a facilita exporturile ruse, chiar dacå sunt implica¡i oameni de afaceri sau companii sanc¡ionate. Ac¡iunile lui saboteazå eforturile comunitå¡ii interna¡ionale de a pedepsi Rusia pentru ac¡iunile ei din Ucraina”, afirmå documentul secret. Oficialii ONU au negat cå Secretarul General este prea tolerant cu Kremlinul, dar au refuzat så comenteze mai mult pe acest subiect.
Magazinele britanice ieftinesc laptele
Grupul Tesco a redus pre¡ul laptelui pentru prima oarå în ultimii doi ani, declan¿ând un råzboi al pre¡urilor în magazinele din Marea Britanie. Tesco, cel mai mare lan¡ de magazine alimentare din Regat, a ieftinit laptele cu aproximativ 5% ¿i a anun¡at cå decizia nu va afecta pre¡ul pe care îl primesc fermierii. În urmåtoarele zile, ¿i lan¡urile alimentare Sainsbury's, Aldi, Lidl ¿i Asda au anun¡at reduceri similare de pre¡, iar
surse neoficiale sus¡in cå alte magazine pregåtesc ieftiniri ¿i mai mari. Economi¿tii sperå cå aceste reduceri de pre¡uri sunt primul semnal cå infla¡ia alimentarå galopantå din ¡arå se apropie de sfâr¿it. Conform statisticilor oficiale, alimentele s-au scumpit cu 18% în magazinele britanice în ultimele 12 luni. pagin\ de
Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 15/2023
Pre]uri [i pie]e
Va cre[te produc]ia de grâu Principalii produc\tori. Total> 789 mil. tone.
Pe 11 aprilie a fost publicat noul raport USDA, iar prognozele privind pia¡a grâului pentru 2022/23 anun¡å o cre¿tere u¿oarå a produc¡iei mondiale, cu aproape 1 milion de tone, atingând 789 milioane tone. Produc¡ia crescutå din Etiopia compenseazå par¡ial reducerile din Argentina, Uniunea Europeanå ¿i Arabia Sauditå. Pentru sezonul viitor se estimeazå un consum mai mare, înså comer¡ul ¿i stocurile se vor reduce. Consumul mondial va cre¿te cu 2,9 milioane tone, la 796 milioane tone, în principal datoritå cererii mai mari pentru produse alimentare din partea Indiei ¿i de furaje ¿i ¿roturi pentru China ¿i UE. Comer¡ul mondial a scåzut cu 1,2 ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 20 dolari/tonå, atingând 275 dolari/tonå. Cota¡iile UE au scåzut cu 15 dolari/tonå, la 285 dolari/tonå, din cauza concuren¡ei sus¡inute din partea expor16
milioane tone, la 212,7 milioane tone, din cauza reducerii exporturilor din UE, Argentina ¿i Brazilia. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (45 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil. de tone), UE (35 mil. tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Australia (30 milioane tone), Canada (25 milioane tone), SUA (21,5 milioane tone), Ucraina (14,5 mil. tone, mai mult cu 1,5 mil. tone), Kazahstan
ºåri cu stocuri mari de grâu China
139,5 mil. t
Varia¡ie fa¡å de 2021/22 - 5 mil. t
SUA
16,2 mil. t
+ 1 mil. t
Rusia
14,4 mil. tone
+ 3,4 mil. t
UE
12 mil. t
+ 1 mil. t
India
10 mil. t
- 3 mil. t
2022/23
tatorilor de la Marea Neagrå. Cota¡iile din Argentina au scåzut cu 11 dolari/tonå ¿i au ajuns la 346 dolari/tonå. ¥n Canada, pre¡urile au scåzut cu 4 dolari/tonå, la 344 dolari/tonå.
(10,5 mil. tone), Turcia (7 mil. tone), Argentina (5 mil. tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone), Brazilia (3,5 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone). China detroneazå Egiptul din topul importatorilor, cu 12 milioane tone, cel mai mare volum de import pentru China din sezonul 1995/96. Urmeazå Egipt (11 mil. tone), Turcia ¿i UE (10,5 milioane tone), Indonezia (10 mil. tone), Algeria (8,2 mil. tone). Stocurile mondiale sunt reduse cu 2,1 milioane de tone, la 265,1 milioane, cel mai mic nivel din sezonul 2015/16. În aceastå lunå, se estimeazå cå India, Filipine ¿i Ucraina vor avea stocuri mai scåzute. Stocuri mai mari vor avea Siria, UE ¿i Statele Unite. ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 10 dolari/tonå ¿i au închis la 329 dolari/tonå. ¥n schimb, pre¡urile din SUA au crescut cu 22 dolari/tonå ¿i au ajuns la 386 dolari/tonå. Profitul Agricol 15/2023
CULTURI
VEGETALE
Investi]ii pentru extinderea sistemului antigrindin\ Guvernul a aprobat 27 de milioane lei credite bugetare ¿i 86,65 milioane lei credite de angajament pentru finan¡area sistemului antigrindinå. Potrivit Ministerului Agriculturii, vor fi realizate investi¡ii la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului ¿i al cre¿terii capacitå¡ii de combatere a cåderilor de grindinå. Fondurile alocate anul acesta vor finan¡a realizarea de studii de fezabilitate pentru înfiin¡area a douå unitå¡i de cre¿tere a precipita¡iilor, una în Muntenia ¿i una în Moldova, precum ¿i pentru înfiin¡area a douå noi Grupuri de Com22
batere a cåderilor de grindinå în zonele Cluj ¿i Sålaj-Bistri¡a. Totodatå, va începe realizarea de noi Puncte de lansare a rachetelor antigrindinå în cadrul Grupurilor de Combatere Vânju Mare, Dåbuleni, Olt, Giurgiu, Dâmbovi¡a-Arge¿, Matca, SuceavaBoto¿ani ¿i Maramure¿. De asemenea, anul acesta vor fi realizate activitå¡i de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i dezvoltare tehnologicå, prin proiecte experimentale pentru cre¿terea ¿i uniformizarea precipita¡iilor, precum ¿i pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv avia¡ie, generatoare
terestre ¿i baloane cu heliu, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase. Sistemul Na¡ional Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor func¡ioneazå fårå întrerupere din anul 2004. Protec¡ia împotriva grindinei, activå în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole ¿i cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat ¿i centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile ¡årii. De-a lungul anilor, sistemul a fost învinovå¡it pentru suprimarea precipita¡iilor în mai multe zone din ¡arå. Profitul Agricol 15/2023
AGRICULTURA
DIGITAL| Intersec]ia dintre agricultur\ [i progresele digitale
Ferdinand TATU digital agronomy manager pentru Corteva Agriscience România
A
gricultura regenerativå este o alternativå promi¡åtoare, care satisface nevoile alimentare fårå a compromite capacitatea acesteia de a asigura hrana în viitor. În timp ce agricultura conven¡ionalå s-a bazat pe aråturå, îngrå¿åminte chimice ¿i monoculturi, practicile regenerative oferå o alternativå durabilå. Agricultura regenerativå presupune folosirea solului arabil, reducând în acela¿i timp la minimum eroziunea sau pierderea de nutrien¡i. De asemenea, se bazeazå pe tipuri ¿i specii de culturi diversificate pentru a se adapta la condi¡iile de mediu în schimbare ¿i pentru a reduce riscurile legate de atacurile ¿i focarele de dåunåtori. Agricultura regenerativå schimbå modul în care sunt produse alimentele ¿i are un impact major asupra sistemului alimentar. În prezent, existå sute de seturi de date eterogene ¿i nestandardizate, iar numårul lor este în continuå 36
cre¿tere odatå cu lansarea unor constela¡ii de sateli¡i, cu adoptarea tot mai frecventå a dronelor în agriculturå ¿i cu senzorii de pe ma¿inile agricole. Practicile digitale pot fi folosite de fermieri pentru a-¿i îmbunåtå¡i practicile de agriculturå regenerativå. Prin utilizarea unor tehnologii precum senzorii, dronele ¿i analiza datelor, ei pot în¡elege mai bine condi¡iile solului ¿i ale apei din fermele lor ¿i pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor. De asemenea, folosesc agricultura digitalå pentru a-¿i îmbunåtå¡i gestionarea culturilor ¿i pentru a-¿i optimiza randamentele. Pe segmentul de agriculturå digitalå, Corteva Agriscience a lansat anul trecut aplica¡ia digitalå Granular Link, România fiind a doua ¡arå din Europa, dupå Spania, care a implementat aceastå solu¡ie digitalå. Granular Link este o solu¡ie 360 care combinå expertiza agricolå a companiei Corteva cu cea mai recentå tehnologie. O aplica¡ie mobilå capabilå så gestioneze toate informa¡iile agronomice ale unei solu¡ii agricole digitale, oferind informa¡ii inteligente, cu recomandåri ¿i alerte privind nevoile culturilor, împreunå cu supravegherea dåunåtorilor ¿i bolilor, precum ¿i hår¡i VRA. ¥n plus, Granular Link oferå cele mai detaliate ¿i precise informa¡ii datoritå imaginilor satelit de cea mai înaltå rezolu¡ie disponibilå pe pia¡å pentru monitorizarea culturilor.
Corteva lucreazå continuu pentru a pune la dispozi¡ia fermierilor noi produse, cu rate de utilizare mai mici, moduri de ac¡iune noi ¿i o amprentå globalå mai micå asupra mediului. Cu cât fermierii au mai multe op¡iuni, cu atât pot lua decizii mai bune pe termen lung. Practicile digitale pot contribui, de asemenea, la îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii solului ¿i a gestionårii apei. De exemplu, agricultura de precizie poate fi utilizatå pentru a monitoriza nivelul de umiditate al solului ¿i pentru a ajusta sistemele de irigare în consecin¡å. Acest lucru poate contribui la reducerea consumului de apå ¿i la îmbunåtå¡irea calitå¡ii apei în zonele în care nu este suficientå. În plus, practicile digitale pot fi utilizate pentru a optimiza rota¡ia culturilor ¿i selec¡ia culturilor de acoperire, contribuind astfel la îmbunåtå¡irea structurii ¿i fertilitå¡ii solului. Viitorul datelor agricole digitale este foarte promi¡åtor. Prin valorificarea tehnologiilor de date mari, fermierii pot ob¡ine informa¡ii fårå precedent despre fermele lor ¿i pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor lor. Aceste date pot fi utilizate pentru a crea modele predictive care îi pot ajuta så î¿i optimizeze produc¡ia ¿i så î¿i îmbunåtå¡eascå randamentele. În plus, aceste date pot fi utilizate pentru a în¡elege mai bine impactul schimbårilor climatice asupra agriculturii ¿i pentru a-i ajuta pe fermieri så se adapteze la condi¡iile în schimbare. Profitul Agricol 15/2023
CRE{TEREA
ANIMALELOR Legea porcului electoral Pe 11 aprilie, s-a dezbåtut în Camera Deputa¡ilor (for decizional) noua lege a porcului. A cincea. Ca orice lucru fåcut în Såptåmâna Mare, ¿i aceastå lege se na¿te greu. Se då votul final, dar forma definitivå a fost deja convenitå în Comisia pentru agriculturå. Cine o cite¿te, vede cå parlamentarii no¿tri au bifat-o ¿i pe asta så nu mai spunå cå nu avem lege.
Mary-Eugenia Pan\, pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor [i Exportatorilor de Bovine, Ovine [i Porcine din România (ACEBOP)
Comisia pentru agriculturå din Camera Deputa¡ilor precizeazå: “Se eliminå.” forma în care a scåpat de “Constituie contraven¡ie nerespecla Senat, legea prevede tarea de cåtre operatorii exploata¡iilor a¿a la Articolul 5: non-comerciale de porcine ¿i se “În perioada în care pe teritoriul sanc¡ioneazå, de cåtre organele de României este confirmatå pesta por- control ale Autoritå¡ii Na¡ionale Sanicinå africanå, este interziså cre¿terea tare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Aliporcinelor în aer liber.” mentelor, dupå cum urmeazå: a) pentru Iar la noi, pesta este confirmatå. nerespectarea prevederilor art. 6 alin. ANSVSA sus¡ine cå mai avem 10 fo- (1) cu amendå de la 8.000 lei la 10.000 care. Pu¡ine, dar le avem. În forma scå- lei”. patå de la Comisia pentru agriculturå Prin urmare, cea mai mare amendå din Camera Deputa¡ilor, legea re¡ine din lege se eliminå. categoric formula: “Se eliminå.” Legiuitorul umblå ¿i la amenzile propuse: le eliminå aproape pe toate. O discu¡ie cu Mary-Eugenia Panå, În forma trecutå de Senat, Articolul 6 pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor precizeazå cå autoritatea sanitar veteri- ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i narå “poate lua anumite måsuri de re- Porcine din România (ACEBOP), clarstric¡ie mergând pânå la interzicerea ificå lucrurile. cre¿terii porcinelor la nivelul unor unitå¡i “Noua lege ne-ar ajuta în unele administrativ-teritoriale”. puncte, pu¡ine, dar esen¡iale. Conform
În
38
vechii legi, dacå aveai o contraven¡ie de la DSVSA privind cre¿terea porcilor, primitå cu ¿ase luni în urmå, nu mai primeai despågubire. Aceastå prevedere s-a eliminat.” Acum, gospodåria popula¡iei poate cre¿te oricâ¡i porci dore¿te. Mai mult, s-a introdus un alt tip de exploata¡ie: fermå comercialå de tip familial. Se inventeazå, spune Mary Panå, ferma de familie în domeniul cre¿terii porcului. Pânå acum, se considera cå o fermå de porci trebuie så aibå minim 2.000 de porci pe serie, dar acesta era modelul de tip Muntenia. Ferma comercialå de tip familial nu va fi înregistratå la Registrul Comer¡ului, ceea ce va alimenta vânzårile porcilor la negru. Asemenea crescåtori nu plåtesc impozite la stat ¿i fac o concuren¡å neloialå fermelor comerciale. “Orice activitate comercialå trebuie Profitul Agricol 15/2023
CRE{TEREA ANIMALELOR så fie autorizatå”, reaminte¿te Mary-Eugenia Panå. “Carnea trebuie controlatå sanitar veterinar fiindcå ajunge în alimenta¡ia oamenilor. Pentru înregistrarea la Registrul Comer¡ului, au gåsit o altå modalitate: autorii fac referire la o lege care permite eliberarea carnetelor de producåtor de la primårii. Rupe cineva de la primårie o filå ¿i o completeazå. ªi dacå o completeazå, trebuie så ¿i plåteascå la fisc”. Pre¿edinta ACEBOP a våzut mai multe gospodårii care cresc porci. Toate ¡ineau porcii închi¿i în adåposturi. Crescåtorii î¿i schimbau hainele ¿i ciubotele când ie¿eau de la porci. “Ei respectå oricum måsurile minime de biosecuritate fiindcå, în asemenea adåposturi, miroase îngrozitor. Dacå faci curat, e¿ti nevoit så te schimbi. Unii au protestat cå de ce numai rasele Bazna ¿i Mangali¡a pot cre¿te în semi-libertate. Aici au fåcut o modificare. La sistemul de cre¿tere în semi-libertate, au introdus termenul “animale”, în loc de
“Aceastå lege este mai bunå decât nimic, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR). “Pe noi ne-a dezamågit pentru cå nu prea reflectå opinia noastrå, chiar dacå am participat la întâlnirile Comisiei pentru agriculturå. PropunerProfitul Agricol 15/2023
“porc”. Condi¡ia este så fie spa¡iu îngrådit. AUR a cerut expres så se precizeze acest lucru. Acest partid a sus¡inut foarte mult gospodåria micå. Pe tot parcursul dezbaterilor pe marginea legii, AUR a sus¡inut ferma de familie. Conform noii legi, ¡åranul poate cre¿te de toate în cote¡: ¿i porci, ¿i vieri, ¿i scroafe. S-a eliminat ¿i inseminarea artificialå, deci pot så facå orice vor. Nu se mai specificå nimic aici. Nu mai seamånå cu legea plecatå de la Senat.”
Mary-Eugenia Panå avertizeazå cå, în condi¡iile cre¿terii porcilor fårå norme precise, vom avea din nou brucelozå în toatå ¡ara. În forma venitå de la Senat, legea a specificat aceste lucruri. Forma depuså la Camera Deputa¡ilor nu mai are nicio referire la norme. Au tåiat orice prevedere care ar putea crea probleme micului crescåtor, ceea ce ar putea provoca un efect negativ în preså înainte de alegeri. Este o lege a ile noastre nu prea au fost luate în considerare. Nici måcar nu ¿tiu dacå va ajunge aceastå lege la Comisia Europeanå. Au dat acum aceastå lege pentru cå existå o anume presiune. Ei tot au promis cå dau aceastå lege nouå, care så clarifice lucrurile. Comisia Europeanå a explicat simpu: dacå nu face¡i nimic, noi nu vå mai dåm bani. Vå descurca¡i cu despågubirile de la bugetul de stat. De-aici a pornit de fapt acest avânt revolu¡ionar ¿i s-a dezumflat. Ai no¿tri au explicat cå vor fi ¿i ni¿te norme metodologice pentru aplicarea legii, care pot så nu mai aparå niciodatå. Nu pot nega totu¿i cå unele lucruri se clarificå. Hârtia suportå multe. Legiuitorul s-a consultat cu organiza¡iile de profil, e corect, dar a ie¿it altceva. Noi am insistat foarte mult pentru confiscarea ma¿inilor care transportå porci ilegal, fårå documente de provenien¡å.”
Marea Britanie se teme så nu le ducå românii pesta pe insulå Organiza¡iile profesionale nu au fost invitate la ANSVSA cu prilejul auditului britanic efectuat de DEFRA în România pentru fermele de porci. Nici APCPR nu a fåcut excep¡ie. “Am våzut comunicatul de preså, dat de ANSVSA ulterior întâlnirilor”, spune Ioan Lado¿i. “Acolo totul e roz. Trebuie så a¿teptåm raportul final de audit. Britanicii nu au venit doar så bifeze o ac¡iune. Eu cred cå ei au venit dintr-un motiv extrem de simplu: teama lor maximå este cå românii ar putea så ducå pesta porcinå africanå odatå cu pachetele de carne ¿i produse din carne. Eu ¿tiu cå fermierii britanici sunt îngrozi¡i cå ar putea så på¡eascå la fel ca noi. Acolo, ¿i autoritå¡ile sunt foarte speriate de aceastå probabilitate”. porcului scriså cu gândul cå vine un an electoral. “Partea proastå este cå legea va trebui notificatå la Bruxelles ¿i acolo s-au dat ni¿te recomandåri. De exemplu, în statele membre în care evolueazå pesta porcinå africanå, este interziså cre¿terea porcilor în aer liber. Nu în semi-libertate, în aer liber! A se vedea porcii de la stâne, de la ocoale silvice, de prin luncile marilor râuri. Legea nouå eliminå aceste prevederi, iar eu sunt sigurå cå la Comisia Europeanå vor fi retorsiuni. Comisia a dat aceastå recomandare de trei ani.”
Legea promite cå vor veni ¿i normele de aplicare în maxim 45 de zile, dar nimeni nu poate garanta acest lucru. Existå legi de zeci de ani fårå norme metodologice ¿i tocmai de aceea nu se aplicå. Dar legi avem...
Viorel PATRICHI 39
MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste.
Primul brunch din 2023 în }ara Morilor de Ap\, la Rud\ria
23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi. 25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 18 - 23 iunie La Viena se organizeazå Conferin¡a Mondialå de Cercetare a Soiei. Este prima datå când aceasta are loc în Europa. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. 31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului! 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 50
Vine primåvara ¿i se reia tradi¡ia brunch-urilor prin satele bånå¡ene. Primul brunch de anul acesta va avea loc în ºara Morilor de Apå, la Rudåria, jude¡ul Cara¿-Severin, pe 22 aprilie. Deliciosul eveniment este ini¡iat de Acaså în Banat, cu sprijinul Primåriei comunei Eftimie Murgu. Nicoleta Trifan, organizatoare, a explicat: “Tot am vorbit de faimoasa cole¿å cu brânzå friptå, ¿i iatå cå acum ve¡i avea
ocazia så ¿i o gusta¡i. Mai mult, va fi ¿i pitå de caså fåcutå cu fåinå de grâu, måcinatå la moara Bru¿oanea, colåre¡i cu lapce ¿i muuuulte alte bunåtå¡i cu care såtenii de la Rudåria îi vor întâmpina pe musafiri”. Primåria îi îndeamnå pe turi¿ti så descopere re¡ete culinare inedite ale locului, så întâlneascå ¡årani autentici ¿i så se bucure de o zi în Valea Almåjului la o maså delicioaså, la Rudåria! Morile de apå, ce formeazå cel mai mare complex mulinologic din Europa de Est, reprezintå doar un pretext så descoperi¡i zona, unde tradi¡iile se strecoarå între ingredientele din farfurie ¿i dau mâncårurilor gusturi de neuitat.
Gh. MIRON
ORIZONTAL: 1) Lideri ai opozi¡iei – Se înfige la båtaie; 2) Nivel inferior la cursuri – A încheia cu strålucire; 3) Plini de vioiciune – Rocade 9 10 la tron! 4) În plinå larmå! – A se vindeca de pojar; 5) Mijloc de råspândire a culturii – Iute la sorcovå; 6) Rezulta¡i din adunare; 7) Atins de sågeata lui Eros; 8) Veche bazå militarå – Aflatå la ie¿irea din Mamaia! 9) Înclinat spre mica ciupealå – Fåcut de zidar; 10) Cele cu însemnåri superficiale.
CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula
1 1 2 3 4 5 6
2
3
4
5
6
7
8
7 8 9 10
Solu¡ia careului din Nr. 14/2023 ORIZONTAL: PELICAN - CP; UNICA - ATOL; FEL - MISIVA; RAPID - SAC; SG - ALEGERI; CIOCANE - SN; LIFT - TACIT; I - SIGILATA; PREZICATOR - INTARATARI.
VERTICAL: 1) Prime¿te leafa la lichidare – O nucå puså pe foc; 2) A se opri la uzinå – Certificat de bunå purtare; 3) Interpret remarcat pe plan interna¡ional; 4) Propus pentru schimb – Prinse la copcå; 5) Bate în ro¿u; 6) Termen de prezentare – Tratate cu picåturi; 7) Înva¡å la serviciu – U¿ile de la… dulap! 8) Suitå la cap! – Fructele mâniei; 9) A¿ezat în intersec¡ie; 10) Mintea de pe urmå. Profitul Agricol 15/2023