nr. 13 din 5 aprilie 2023 - såptåmânal
15 lei
EDITORIAL
Revista
Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL
www.agrinet.ro
Bula lui Timmermans peste DG Agri
anul XXVI, nr. 13/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68
Redactor - ¿ef
"Schimbårile climatice råmân cel mai mare risc ¿i sunt preocuparea centralå a Comisiei pentru asigurarea securitå¡ii alimentare pe termen scurt, mediu ¿i lung. Ac¡ionåm la nivel european, dar ¿i global, pentru a reduce amprenta de carbon a agriculturii ¿i pentru a cre¿te biodiversitatea. Trebuie så dezvoltåm alternative la îngrå¿åmintele chimice ¿i så utilizåm pe scarå largå hidrogenul verde în producerea fertilizan¡ilor. Trebuie så dezvoltåm alternative la neonicotinoide ¿i alte substan¡e care dåuneazå polenizatorilor. Trebuie så lucråm cu consumatorii, så fie mai aten¡i la obiceiurile lor de consum, så fie pregåti¡i så plåteascå mai mult". Sunt la un seminar organizat de DG Agri, despre importan¡a fertilizan¡ilor pentru securitatea alimentarå a Europei. Cel care ne vorbe¿te este un înalt oficial din DG Agri.
Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro
Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro
Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867
Editori permanen¡i
¥l întreb pe un coleg al såu (alt oficial DG Agri), care ne vorbe¿te mult mai ¡intit despre securitatea alimentarå, dacå am în¡eles bine cå måsurile de mediu sunt mai importante decât så avem ce mânca mâine. Nu zice nici "da", dar nici "ba".
Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan
"Problemele cu securitatea alimentarå sunt pe termen scurt. Anul trecut am luat måsuri excep¡ionale pentru a permite utilizarea terenurilor ce ar fi trebuit låsate necultivate. A reprezentat un pas în spate de la obiectivele înverzirii agriculturii". Detectez o urmå de regret în vocea sa.
Director marketing
Vineri, 7 aprilie, fermieri din mai multe col¡uri ale ¡årii vor ie¿i la protest. Nemul¡umirea principalå este legatå de fluxurile de mårfuri ucrainene, înså sunt organiza¡ii care, în context, cer renun¡area la måsurile de înverzire din PNS, deja asumate de România. Este o formå de radicalizare conservatoare ce nu face decât så le dea apå la moarå radicalilor înverzirii din bula lui Timmermans, care, iatå, s-a întins ¿i peste DG Agri. Un lider de asocia¡ie îmi spune, convingåtor, cå fermierii vor continua protestele pânå când Bruxelles-ul se va trezi la realitate. Mi-e teamå cå ¿i Bruxelles-ul ¿i-ar dori trezirea la realitate. Fiecare cu realitatea sa. Realitå¡i paralele.
Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro
Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro
Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu
Director George Ostroveanu 0730 588 777
Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263
Robert VERESS
Profitul Agricol 13/2023
3
SUMAR Agricover - 2,55 miliarde de lei doar din vânzarea de inputuri
13
10
Marii traderi ies de pe pia¡a ruså
14
Suspiciuni de în¡elegeri anticoncuren¡iale
10
Italia interzice carnea produså în laborator
14
Timac Agro - 17 ani de excelen¡å în România
12
Profit uria¿ pentru cel mai mare producåtor american de ouå
16
Daniel Florescu este noul director executiv al Agrinvest
13
Rusia vrea så exporte cereale prin Iran
16
46 de milioane de euro pentru agricultura regenerativå
34
Evenimentele s\pt\m=nii România ¿i Polonia cer monitorizarea Produc¡ia de cereale a României cerealelor ucrainene 6 a scåzut cu 32% Cu reportofonul la DG Agri Pia¡a cerealelor ne afecteazå bunåvoin¡a fa¡å de Ucraina Comisia pregåte¿te un alt pachet pentru statele afectate de fluxurile ucrainene
6
7
8
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
18
Biostimulatorii, verigå tehnologicå absolut necesarå
24
25
Drama producåtorilor de ro¿ii cherry
36
37
38
Cre[terea animalelor A început bonitarea berbecilor
39
Insecticidul microgranulat Picador 1,6 MG
26
Se dau bani pentru utilaje
39
Alcedo: combaterea buruienilor din culturile de porumb
28
Oierii fårå oi pun gheara pe banii crescåtorilor
40
Campania de primåvarå se desfå¿oarå normal în Cluj SoftGuard la cereale.
John Deere a produs tractorul cu numårul 2 milioane
Combaterea buruienilor cu frunzå latå din floarea-soarelui 35 Amenzi pentru folosirea neregulamentarå a GPS-ului Gr\dina, via [i livada
Importurile de cereale ucrainene în România ¿i UE conform datelor Comisiei Europene 20 Karathane Gold 350 EC împotriva fåinårii Prognoza Comisiei 22 la vi¡a-de-vie ¿i castrave¡i pentru agricultura UE în 2023 BASF Smart Technology, solu¡ia pentru protec¡ia legumelor Culturi vegetale Rezerva de apå
Ma[ini & utilaje
Târgul Mare de Primåvarå 30 de la Råcå¿dia a reunit mii de vizitatori din Banat 32
42
44
45
Combinele Class Trion, mai productive ¿i digitalizate
46
Sisteme de iriga¡ii Metzer, fabricate în România
48
Motorul JCB pe hidrogen
49
Miniîncårcåtoare Bobcat electrice ¿i complet autonome
49
Opinii Cum så câ¿tig pe pia¡a cerealelor
50
Hobby Ceasul... gâ¿telor
53
Bill Gates î¿i dore¿te så punå mascå vacilor
54
Pre]uri [i pie]e
Importurile de cereale ucrainene în conform datelor Comisiei Europene Vânzårile de cereale ucrainene în UE au crescut de la 6,9 la 12,2 miliarde de euro, în 2022, fa¡å de 2021, în urma intrårii în vigoare, la 4 iunie 2022, a acordului de intrare liberå (fårå taxe vamale) a tuturor produselor din Ucraina. Acordul a fost prelungit cu încå un an în februarie, pânå la jumåtatea anului viitor.
C
onform datelor FAO, în 2021, Ucraina era pe locul 6 în lume la exporturile de grâu (dupå UE, Rusia, SUA, Australia ¿i Canada, înaintea Argentinei), trei la porumb (dupå SUA ¿i Argentina, înaintea Braziliei), unu la ulei de floarea-soarelui (cca ½ din exporturile globale). Exporturile de produse alimentare ucrainene prin coridoarele de solidaritate au totalizat 57 de milioane de tone, în valoare de 25 de miliarde de euro. De partea sa, Ucraina a importat din UE 20 de milioane de tone de produse, în special combustibili ¿i medicamente, în valoare de 44 de miliarde de euro. Conform datelor vamale ucrainene asumate de Comisie, exporturile totale ucrainene de grâu au crescut de la 11,2 milioane de tone, în 2021, la 20 de milioane de tone, în 2022, iar cele de orz de la 2,1 la 5,7 mil t. Exporturile de semin¡e de floarea-soarelui au crescut cel mai mult, la 2,8 mil t, de la 0,08 mil t - explicabil, având în vedere cå, înainte de conflict, Ucraina exporta doar ulei, iar acum este nevoitå så exporte ¿i marfå primarå, având în vedere dezafectarea mai multor fabrici de procesare. În 20
schimb, exporturile de porumb au råmas relativ stabile: 24,7 mil t în 2022, fa¡å de 25,2 mil t în 2021. Prin BSGI (coridorul de transport la Marea Neagrå), de la 1 august 2022 pânå în 24 martie 2023 s-au exportat 25,591 milioane de tone cereale, din care porumb 50%, grâu 27%, ulei de floarea-soarelui 5%, ¿rot de floare 6%. Prin coridoarele europene de solidaritate europene s-au exportat 29 de mil t de cereale, din mai 2022 pânå în martie 2023.
Ce a intrat în UE Din aprilie 2022 pânå în martie 2023, conform datelor DG Agri (bazate pe datele vamale agregate, ucrainene ¿i europene), din exporturile totale ale Ucrainei, UE a absorbit 49% porumb, 34% grâu, 35% orz, 87% semin¡e de rapi¡å, 67% semin¡e de floare, 38% boabe de soia, 73% ulei de rapi¡å, 35% ulei de floarea-soarelui, 87% ulei de soia, 36% ¿roturi de floare ¿i rapi¡å, 65% ¿roturi de soia. Conform serviciului Comext al Eurostat, principalele state europene importatoare de grâu din Ucraina, în 2022, sunt: Spania 1,017 milioane tone, România 0,502, Polonia 0,500, Italia 0,357, Grecia 0,203, Ungaria 0,181, Bulgaria 0,018 mil t.
În cazul porumbului, principalele state importatoare sunt Spania 3,132 mil t vs 2,453 în 2021, Polonia 1,840 vs 0,005, Olanda 1,619 vs 2,283, Italia 1,231 vs 0,785, Ungaria 1,088 vs 0,015, România 0,739 mil t vs 69 de tone (0,000069 mil t). Importurile europene de porumb au totalizat 12,02 milioane t în 2022 vs 7,422 în 2021. Rapi¡å au importat Polonia 0,657 mil t în 2022 vs 0,078 mil t în 2021, Belgia 0,428 vs 0,464, România 0,321 mil t vs 60 t, Fran¡a 0,178 vs 0,244, Germania 0,191 vs 0,298, Olanda 0,102 vs 0,617. Total: 2,236 vs 1,768. Semin¡e de floarea-soarelui: Bulgaria 0,934 vs 0,036, România 0,359 vs 418 tone, Ungaria 0,314 vs 759 tone. Total: 1,888 vs 0,06. Ulei de floarea-soarelui: Polonia 0,388 vs 0,097, Spania 0,255 vs 0,370, Bulgaria 0,243 vs 0,003, Olanda 0,241 vs 0,551, Fran¡a 0,150 vs 0,122, Ungaria 0,110 vs 652 t, România 0,050 vs 0,002. Total 1,826 vs 1,494. În fa¡a presei agrariene europene, oficialii Comisiei Europene au admis cå sunt nevoi¡i så lucreze cu date adeseori inexacte. În special, în cazul României, sunt o mul¡ime de exporturi anun¡ate, care intrå în sistem (a¿adar, în calcule), dar ulterior exportatorii se råzgândesc ¿i trimit marfa spre alte destina¡ii.
Prognoza pentru 2023 ¿i 2024 Conform previziunilor International În 2022, importurile europene de grâu ucrainean au totalizat 2,984 mili- Grains Council, publicate la 16 martie, oane tone, comparativ cu 0,289 milioa- Ucraina va reduce produc¡ia de grâu de ne în 2021. România ¿i Polonia nu au la 7,4 milioane tone în sezonul 2021/2022 la 6,6 milioane în sezonul importat grâu ucrainean în 2021. Profitul Agricol 13/2023
Pre]uri [i pie]e
România [i UE
22/23 ¿i apoi 4,9 milioane în sezonul 23/34 - pierderea cumulatå de produc¡ie pe doi ani fiind de 39%. În cazul porumbului, produc¡ia se reduce de la 5,5 milioane tone la 4 milioane ¿i apoi la 3,2 milioane tone, pierderea fiind de 50%.
Exporturile se vor reduce în sezonul 2023/2024 vs 2021/2022 cu 42% la grâu, 36,5% la porumb, 77,4% la orz ¿i vor cre¿te cu 16% la rapi¡å, 13,2% soia, 13% floarea-soarelui.
Exporturile ucrainene în 2023 Conform calculelor DG Agri, bazate Produc¡ia de orz va scådea de la 10 pe date vamale ucrainene, în luna iamil t la 6,6 mil t, respectiv 4,8 mil t; nuarie 2023 Ucraina a exportat, prin pierdere 52%. coridoarele europene de solidaritate, aproximativ 500 de mii de tone de grâu, Produc¡ia de floarea-soarelui va 1,1 mil t porumb ¿i 100 mii t orz (totalul scådea, de la 16,4 mil t la 12 mil t se- pentru cele trei produse fiind 1,687 mil zonul acesta, fiind prognozatå o re- t). În februarie, la acelea¿i produse: 800 dresare la 13,5 mil t sezonul urmåtor, mii t / 1,3 mil t / 80 mii t - total 2,1 mil t. înså råmâne o scådere de 17,6%, în se- Martie (pânå la 24 martie): 500/700/100 zonul 23/24 fa¡å de 21/22. - total 1,2 mil t. În cazul oleaginoaselor, exporturile În schimb, va cre¿te produc¡ia de din ianuarie au totalizat 1,046 mil t, febrapi¡å, de la 2,9 mil t la 3,7 mil t ¿i 3,8 ruarie 918.506 t, martie 500.984 t. mil t (+30%). Prin BSGI, în ianuarie 2023 exporturile de grâu, porumb ¿i orz au totalizat La fel ¿i cea de soia, de la 3,4 mil t, 2,5 milioane t, în februarie 3,067 mil t, la 3,9 mil t ¿i 4,5 mil t (+32%). martie (pânå la 16 martie) 1,857 mil t. Profitul Agricol 13/2023
Exporturile de oleaginoase au totalizat 432.189 t în ianuarie, 391.907 t în februarie, 310.586 t în martie.
Comisia sugereazå mutarea controlului de la grani¡e Comisia le-a cerut statelor membre proceduri de fluidizare a traficului. Statul membru poate lua måsuri pentru a se asigura cå marfa care intrå din Ucraina este conformå cu standardele agreate, înså fårå a bloca traficul la grani¡e. Polonia a sporit ac¡iunile de control, dupå ce s-a constatat intrarea de marfå neconformå, în special în cazul porumbului, care e infestat cu micotoxine. Ac¡iunile de control s-au realizat la grani¡å, generând plângeri din partea Ucrainei cå fluxul este întârziat deliberat. Drept urmare, Comisia a sugerat så se înfiin¡eze puncte de control în interiorul ¡årii.
Robert VERESS 21
GR|DINA
VIA [i LIVADA Karathane Gold 350 EC - împotriva f\in\rii la vi]a-de-vie [i castrave]i Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience
Fåinarea vi¡ei-de-vie este produså de agentul patogen Uncinula necator, care a fost observat prima datå în ¡ara noastrå în anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungând aståzi så fie prezent în orice planta¡ie de vi¡å-de-vie, din orice col¡ al ¡årii noastre. Ciuperca ierneazå sub formå de miceliu de rezisten¡å în scoar¡å ¿i mai ales în mugurii låstarilor infecta¡i, dar ¿i sub formå de peritecii pe corzile ¿i resturile vegetative. Primåvara, pe miceliul ectoparazit se formeazå conidii care råspândesc ciuperca pe întreaga perioadå de vegeta¡ie. Conidiile preferå o temperaturå de 24-26 de grade, dar fereastra de germinare este de la 3-4°C pânå la 34°C. Dupå germinare, ciuperca se fixeazå pe
Avantaje l Ac¡ioneazå atât preventiv (interval de 10 zile), cât ¿i curativ sau eradicativ (interval de 5 zile); l Mod de ac¡iune unic, care eliminå pericolul de apari¡ie a rezisten¡ei; l Ac¡ioneazå inclusiv la temperaturi extreme (4°C - 35°C), când alte produse sunt ineficiente; l Foarte competitiv din punctul de vedere al costului pe hectar; l Se poate utiliza ¿i la cultura de castrave¡i din solar; l Compatibilitate bunå pentru a se folosi în tank mix cu alte fungicide sau produse insecticide.
36
organele verzi ale plantei cu ajutorul haustorilor ¿i le acoperå în scurt timp cu un miceliu albicios cu aspect purulent. Fåinarea atacå fårå ezitare toate organele verzi ale plantei, iar ¡esuturile acoperite de miceliu se brunificå ¿i se necrozeazå, sau chiar mai grav, în cazul strugurilor, dar ¿i al castrave¡ilor, determinå cråparea pulpei ¿i scurgerea con¡inutului, creând astfel ¿i condi¡ii ideale pentru ca alte boli så se instaleze (mana, putregaiul cenu¿iu). Este deci clar cå aceastå boalå este foarte pågubitoare ¿i afecteazå grav cantitatea, dar mai ales calitatea strugurilor sau a castrave¡ilor. Vinul ob¡inut din strugurii ataca¡i de fåinare este de o calitate slabå ¿i nu mai este pretabil pentru învechire ¿i î¿i va pierde ¿i din colorit. Fåinarea este favorizatå de temperaturi situate în jurul valorii de 20°C ¿i de umiditatea relativå din aer în intervalul 50 - 80% - popular este cunoscutå ca fiind o boalå specificå temperaturilor ridicate ¿i cu cea¡å.
¥n cazul castrave¡ilor, aceste condi¡ii se întâlnesc adesea în solarii, unde temperatura ¿i umiditatea sunt ridicate în cea mai mare parte a timpului, de aceea trebuie gândit un plan eficient de combatere ¿i o planificare foarte bunå a tratamentelor, cât ¿i alternarea sau combinarea substan¡elor active pentru ac¡iunea multisite. Karathane Gold 350 EC este un fungicid care ¡inte¿te fåinarea vi¡ei-devie ¿i a castrave¡ilor datoritå con¡inutului de meptildinocap 350g/l. Meptildinocap este o substan¡å activå, cu un mod de ac¡iune unic, care este foarte eficientå ¿i pentru care nu s-a semnalat încå nici un risc de apari¡ie a fenomenului de rezisten¡å. Tocmai din acest motiv, Karathane Gold 350 EC poate fi folosit cu succes în programele tehnologice pentru alternarea fungicidelor cu diferite moduri de ac¡iune. Este omologat în România pentru combaterea fåinårii la vi¡a-de-vie (Uncinula necator) ¿i a fåinårii la cultura de castrave¡i (Sphaerotheca fuliginea).
Profitul Agricol 13/2023
BASF Smart Technology, solu]ia pentru protec]ia legumelor Cau¡i solu¡ii u¿or de integrat într-o schemå completå de protec¡ie fitosanitarå a legumelor? Atunci, hai så vorbim despre Smart Technology! Legumicultura este extrem de importantå pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, atât din perspectiva consumatorilor, cât ¿i din perspectiva industriei. În acest context, BASF a dezvoltat Smart Technology, tehnologia inteligentå de protec¡ie a culturilor de legume, cu scopul de a oferi solu¡ii personalizate fermierilor. Dificultå¡ile cu care se confruntå fermierii în ultima perioadå includ: l Pierderi de produc¡ie; l Apari¡ia formelor de rezisten¡å la fungicide;
Avantaje - Omologat pentru o gamå largå de culturi ¿i spectru larg de combatere; - Eficacitate extraordinarå datoratå sinergiei celor douå substan¡e active de top; - Efect preventiv ¿i curativ; - Timp de pauzå favorabil pânå la recoltare; - Integrare excelentå în programele de gestionare a reziduurilor; - Unealtå pentru managementul rezisten¡ei datoritå sinergiei celor douå substan¡e active. În edi¡iile viitoare vom aborda ¿i celelalte beneficii ale conceptului Smart Technology la legume: Solu¡ii de încredere, Produc¡ii de calitate ¿i Timp de pauzå favorabil. Profitul Agricol 13/2023
l Infec¡ii greu de controlat în momente-cheie; l Calitate ¿i vandabilitate scåzutå a legumelor. Smart Technology oferå 4 beneficii care rezolvå problemele cu care se confruntå legumicultorii, contribuind la ob¡inerea unor legume sånåtoase, de bunå calitate.
Beneficiul 1: Simplificarea managementului fermei Lipsa produselor de calitate pentru combaterea agen¡ilor patogeni poate determina pierderi semnificative de produc¡ie. Prin activitå¡ile sale continue de cercetare - dezvoltare, BASF oferå produse inovatoare ce pot fi integrate cu u¿urin¡å într-o schemå completå de protec¡ie a plantelor. Produsele oferite sunt omologate la un numår mare de culturi legumicole, fiind, astfel, u¿or de utilizat de cåtre fermieri. Totodatå, fungicidele cu moduri diferite de ac¡iune optimizeazå schema de tratament, oferind posibilitatea alternårii produselor. Agen¡ii patogeni pot compromite iremediabil calitatea legumelor. BASF oferå solu¡ii de încredere pentru majori-
tatea speciilor de legume cultivate atât în câmp, cât ¿i în sere sau solarii. Pentru un management eficient, BASF vå oferå fungicidul Dagonis, omologat la peste 20 de culturi, pentru combaterea eficientå a bolilor la culturile de legume.
Dagonis - Fungicidul polivalent pentru o culturå de vis Substan¡e active: 50 g/l difenoconazol + 75 g/l Xemium (fluxapiroxad) Cele douå substan¡e active sunt complementare ¿i combina¡ia lor asigurå un control de lungå duratå asupra unui spectru larg de boli. - Xemium apar¡ine grupei chimice care ac¡ioneazå ca inhibitori ai succinat dehidrogenazei (SDHI). Acesta inhibå puternic germinarea sporilor, elongarea tubului germinativ, cre¿terea miceliului ¿i sporularea. - Difenoconazol este un triazol sistemic care controleazå un spectru larg de boli foliare, inclusiv boli transmise prin sol la semin¡e, ¿i care asigurå un control preventiv ¿i curativ de lungå duratå. Culturi: ardei, salatå, praz, tomate, ceapå, conopidå, vinete, varzå, castrave¡i, morcov, påtrunjel, sfeclå ro¿ie, ¡elinå etc. Se aplicå în doze cuprinse între 0,6 - 2 l/ha, în func¡ie de culturå ¿i patogenul ¡intå. 37
OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România
Cum s\ câ[tig pe pia]a cerealelor
În
ultimele luni, pia¡a cerealelor a fost marcatå de cre¿teri fårå precedent, dar ¿i de modificåri de pre¡ din ce în ce mai bru¿te ¿i puternice. Volatilitatea existå de mult timp. Ea a apårut în urmå cu circa 20 de ani în Europa, cu intensitate foarte mare în 2007, apoi 2010 ¿i 2012, “a dormit între 2014 ¿i 2019”, dar s-a intensificat din nou în 2020 ¿i de la începutul crizei Covid. Conflictul din Ucraina a exacerbat acum toate tensiunile de pe pie¡e, ducând la varia¡ii inegalabile. De zece luni pre¡urile grâului pe contractul futures Euronext au aråtat o amplitudine zilnicå medie de 10 euro/tonå! Dar dincolo de tulburårile geopolitice, volatilitatea pre¡urilor provine dintrun dezechilibru fundamental între cerere ¿i ofertå, pe de o parte, schimbårile climatice care încetinesc cre¿terea produc¡iei mondiale, iar pe de altå parte, consumul în cre¿tere, determinat de cre¿terea popula¡iei ¿i de îmbunåtå¡irea nivelului de via¡å. Între 2007 ¿i 2012, pre¡urile au crescut pentru cå au fost recolte slabe. Dar în ultimele douå recolte, s-au doborât recorduri de produc¡ie... ªi totu¿i pre¡urile au crescut, deoarece consumul a crescut mult mai repede decât produc¡ia! Recolta mondialå de cereale în 2022 a reprezentat al doilea cel mai mare volum înregistrat vreodatå. Suntem pe un dezechilibru structural. Consecin¡a acestui dezechilibru: excluzând stocurile chineze¿ti, stocurile mondiale de cereale reprezintå doar 50 de zile de consum. Cu 20% mai pu¡in decât media ultimilor zece ani! Cu aceastå tensiune criticå asupra ac¡iunilor, pia¡a este hipernervoaså: la cea mai micå teamå de epuizare, pre¡urile cresc. Instabilitatea econo-
50
micå globalå contribuie ¿i ea la volatilitatea pre¡urilor, redresarea puternicå a cererii post-Covid, pentru toate mårfurile cedeazå loc unei infla¡ii record, cre¿teri bru¿te ale dobânzilor ¿i amenin¡årii unei recesiuni.
Ne
a¿teptåm ca geopolitica så continue så alimenteze volatilitatea, deoarece aceasta poate perturba comer¡ul cu cereale. Rusia ¿i Ucraina reprezintå o treime din comer¡ul mondial cu grâu. Imediat ce apare un blocaj, pre¡urile explodeazå! La cea mai micå teamå cå se va închide coridorul, pia¡a decoleazå! Dincolo de Marea Neagrå, trebuie så privim ce se întâmplå de partea Taiwanului ¿i tensiunile dintre Beijing ¿i Washington pe aceastå temå: dacå cele douå ¡åri intrå într-un råzboi comercial, acest lucru va avea repercusiuni mari ¿i va implica un risc major cu consecin¡e asupra pre¡urilor. În fa¡a acestor pre¡uri volatile, costurile de produc¡ie nu au fost niciodatå atât de mari într-un context de crizå energeticå în Europa, astfel cå riscul de pre¡ devine problema economicå majorå pentru ferme. Existå înså instrumente pentru ca volatilitatea pre¡urilor så devinå o oportunitate ¿i nu o amenin¡are; trebuie doar så ne pozi¡ionåm correct. O metodå care combinå expertiza pie¡ei ¿i un bun management prin: cunoa¿terea alegerii de marketing, stabilirea unui pre¡ obiectiv, ob¡inerea de informa¡ii ¿i îmblânzirea incertitudinii pie¡ei, identificarea constrângerilor opera¡iunilor, în¡elegerea ¿i utilizarea pie¡ele futures ¿i sistemul de op¡iuni, så iei decizii fårå a te låsa purtat de emo¡ii, scrierea planului tåu de marketing etc.
sunt lucruri care ne pozi¡ioneazå pe o direc¡ie corectå. Aståzi, am decis så vând 1/3 din grâul meu la 305 euro/t. Pentru 1/3, aplic o strategie de op¡iune la 305 euro/t cu o primå de 30 euro/t, pânå pe 15 iulie. ªi pentru a treia treime, aleg så a¿tept. Ne vedem pe 15 iulie.
P
rimul scenariu: a existat o cre¿tere a pre¡urilor, grâul a ajuns la 390 euro/t. Prima treime råmâne blocatå la 305 euro/t. A doua treime o vând la 360 euro/t (390-30). ªi pentru a treia treime profit din plin de cre¿tere ¿i vând grâul meu la 390 euro/t. Al doilea scenariu: pre¡ul grâului a scåzut la 220 euro/t. Am vândut prima treime din recoltå cu 305 euro/t. Îmi vând a doua treime, asiguratå datoritå op¡iunilor, la 275 euro/t (305-30). Iar ultima treime la 220 euro/t. Pe scurt, atunci când pia¡a cre¿te, profit de 2/3 din cre¿tere, iar când scade, sufår doar cu 1/3 din scådere! Între acum ¿i sfâr¿itul campaniei, existå ¿i câteva elemente de incertitudine. Printre acestea, extinderea sau nu a coridorului de cereale în Marea Neagrå ¿i o poten¡ialå reînnoire a tensiunii între Rusia ¿i Ucraina… ºårile care doresc så-¿i asigure achizi¡iile s-ar îndrepta apoi cåtre alte ¡åri exportatoare. Un alt punct: starea culturilor în lume. Statele Unite nu au beneficiat, pânå acum, de condi¡ii favorabile. Pe partea ruså, mai multe zone au råmas fårå zåpadå, parcelele putând suferi efectele înghe¡ului. Situa¡ia råmâne complicatå ¿i în Ucraina, iar exper¡ii mizeazå pe o produc¡ie de 15 milioane tone în acest an, fa¡å de 34 milioane tone în urmå cu 2 ani. Så avem destul! Profitul Agricol 13/2023