Issuu

nr. 12 din 29 martie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 12/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Protestul Agriculturii Noastre

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Un gând plåcut politicienilor este cå agricultorii nu ies în stradå. Unii pentru cå sunt prea mici ¿i prea dezorganiza¡i, ceilal¡i pentru cå sunt prea mari ¿i prea comozi. Doar cå, în ultimii ani, situa¡ia pare så nu mai stea chiar a¿a. Dovadå mitingul din 24 martie 2021, când în Pia¡a Victoriei erau în jur de 4.000 de oameni, adicå vreo 3 milioane de hectare. De atunci, marile organiza¡ii ale fermierilor au dus o politicå a¿ezatå, de negociere ¿i dialog. Protestul a fost låsat mereu la spate, o solu¡ie de folosit abia atunci când ai epuizat toate celelalte cåi. Pe 7 aprilie se anun¡å din nou proteste. De data asta, împotriva cerealelor din Ucraina. Sigur cå nu vrea nimeni så stopeze culoarele de tranzit ale vecinilor no¿tri greu încerca¡i de råzboi. Marfa lor trebuie så ajungå în port ¿i de acolo în lumea largå. Dar pentru cerealele importate, adicå cele care intrå ¿i råmân în ¡arå, controlul calitå¡ii ar trebui så se facå în vamå. Compensa¡iile derizorii, acele 10 milioane de euro, zgândåre ¿i ele orgoliul profesional al multor agricultori. Ce mai conteazå cå mecanismul de despågubire este total neclar, iar ministrul nu pare så vrea så-l clarifice? Nici måcar cå Europa ne-a spus cå despågube¿te stocurile excedentare nu mai ståm så ascultåm. Dar compensa¡iile nu rezolvå problema, ci doar o îndulcesc. Dacå problema persistå, vor mai fi bani de compensa¡ii? ªi mai tare ard despågubirile de secetå pentru culturile din primåvara lui 2022. Pe la col¡uri se ¿opte¿te cå ar exista un proiect de ordonan¡å, vreo 800 de milioane de lei, dar Daea nu mai are sprijinul partidului. Probabil banii se vor da dupå rotativå, pentru un suflu în pânzele noului ministru. Pânå atunci, mesajul organiza¡iilor profesionale este simplu: “Ie¿i¡i în stradå dacå vå paså”!

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 12/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 7 aprilie, ziua protestelor în toatå ¡ara

E¿ecul României la Bruxelles ¿i explica¡iile lui Petre Daea

România a fåcut sacrificii pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Mai pu¡inå floarea-soarelui

86 milioane tone de rapi¡å

Mihai Ani¡ei conduce CiCH Nåvodari

12 Ajutorul dat de UE fermierilor români nu este suficient 9 Va scådea recolta de cereale din Ucraina 12 Liliana Ionescu conduce Andermatt Biocontrol România 10 ºårile Baltice cer ajutoare UE pentru producåtorii de lactate 13 Politicå ¿i combaterea schimbårilor climatice 10 UE nu ne obligå så mâncåm insecte 13

Måsuri pentru securizarea agriculturii Ma[ini & utilaje în fa¡a Ucrainei 32 Dicor Land a inaugurat al patrulea punct de lucru

Culturi vegetale Începe så se simtå seceta. Rezerva de apå în sol pe adâncimea 0-100 cm

Un nemul¡umit 20 al Politicii Agricole Comune

Cre[terea animalelor

Azo-Speed Amino+. Azot de calitate ¿i aminoacizi pentru cereale

O culturå profitabilå începe cu o såmân¡å tratatå cu Ympact

Valentin Mårginean, câ¿tigåtorul Porumbului de Aur, se luptå cu o mare biodiversitate Deficitul de zinc la porumb - cauze, efecte ¿i corec¡ie Pe scurt, noutå¡ile Adama pentru anul acesta

Bani UE pentru på¿unarea vacilor

Semånat de precizie cu Kverneland Optima TFprofi

Tractoare cu transmisie automatå de la Claas

Remorcile Pichon scad costurile cu îngrå¿åmintele

Mirco Maschio, Doctor Honoris Causa la Universitatea din Arad 44

Combina¡ia câ¿tigåtoare la semånat: Carantinå mai scurtå pentru animale Kubota M7003 ¡ PP1601TF 45 care merg la export 36

Opinii

Monitorizarea digitalå a vacilor

Chiar distrugem biodiversitatea?

... ceea ce ne este familiar este de fapt o naturå co-construitå prin activitå¡i umane ¿i procese legate de dinamica speciilor.

Ionicå Nechifor a salvat Sta¡iunea de la Popåu¡i

Hobby

Dopul ursului

Fermierii din Malawi nu reu¿esc så profite de culturile de canabis

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

7 aprilie, ziua protestelor în toat\ ]ara Forumul APPR anun¡å proteste na¡ionale pentru data de 7 aprilie. Vor fi pichetate principalele puncte vamale de pe flancul de est, pe unde intrå cele mai multe transporturi cu cereale din Ucraina. ¥n aceea¿i zi, alte proteste se vor ¡ine în diferite puncte strategice din ¡arå ¿i la Bucure¿ti. Ideea unui protest na¡ional surâde ¿i celorlalte organiza¡ii mari de agricultori, LAPAR, Pro Agro sau UNCSV, care s-au raliat ¿i ele. ¥n urmåtoarele zile, cele 4 organiza¡ii, reunite sub umbrela Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, se vor întâlni så stabileascå detaliile organizatorice, cum ar fi prezen¡a cu tractoare sau nu, dupå caz, mesajele scrise pe pancarte etc. Pentru Bucure¿ti, mitigul se va ¡ine în fa¡a Reprezentan¡ei Comisiei Europene. Spa¡iul nu foarte generos din strada Vasile Lascår are ¿i un avantaj: protestatarii vor fi mai vizibili decât întro pia¡å enormå. Cum Alian¡a nu este o organiza¡ie juridicå, ci doar informalå, autoriza¡iile pentru mitinguri vor trebui scoase de fiecare asocia¡ie profesionalå în parte. Cerin¡ele nu sunt multe ¿i sunt legate în principal de problema cerealelor Profitul Agricol 12/2023

ucrainene. Se dore¿te mai ales separarea, în våmile române¿ti, a fluxurilor de mårfuri agricole, în func¡ie de provenien¡å, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei, dar stabilind culoare coerente ¿i pentru accesul cerealelor române¿ti. ¥n momentul de fa¡å, spun ini¡iatorii mitingurilor, Portul Constan¡a este total blocat de prioritatea acordatå de autoritå¡i cerealelor ucrainene. Se mai cere asigurarea trasabilitå¡ii importurilor, un control strict al calitå¡ii cerealelor ¿i acordarea de despågubiri pentru prejudiciile cauzate de secetå la culturile semånate în primåvara anului 2022. Aceste solicitåri sunt imperios necesare pentru evitarea unui colaps al agriculturii române¿ti, în urma lipsei de reac¡ie a autoritå¡ilor atât na¡ionale, cât ¿i europene, a sumelor compensatorii derizorii ¿i lipsa oricåror perspective de stabilitate a pie¡ei de cereale în urmåtorul an. Dupå ce în România s-au anun¡at proteste, ¿i organiza¡iile profesionale ale fermierilor din Bulgaria au decis så iaså ¿i ele în våmi, la Ruse ¿i Silistra, pe 29 ¿i 30 martie.

Andrei OSTROVEANU

Nu se interzice exportul mieilor Televiziunile comerciale au lansat zvonul cå se interzice exportul mieilor din România. Oierii neagå categoric acest zvon. “Noi ne-am întâlnit cu ministrul Agriculturii din Iordania, cu unii reprezentan¡i din Egipt, care vor så cumpere atât carcaså, cât ¿i miei vii”, spune Ionicå Nechifor, secretarul general al Federa¡iei Romovis. Metzer a inaugurat prima sa fabricå din România Compania israelianå Metzer a inaugurat prima sa fabricå de linii de iriga¡ii prin picurare, la Dragomire¿ti Vale, în jude¡ul Ilfov. Investi¡ia, de 2,5 milioane euro, este realizatå în parteneriat cu firma portughezå Heliflex. Fabrica poate produce anual 200 milioane metri de linii de iriga¡ii prin picurare, cu care se pot iriga 28.000 ha cu porumb sau 12.000 ha de culturi pomicole. Renun¡å Europa la subven¡ia pe suprafa¡å din 2028? Un oficial al Ministerului Agriculturii din Germania a cerut UE så prevadå fonduri pentru Ucraina ¿i alte state candidate în urmåtorul ciclu de finan¡are al Politicii Agricole Comune, care începe din anul 2028. Sigur, demersul este unul pozitiv, doar cå Germania spune astfel cå sistemul actual de plå¡i directe în func¡ie de suprafa¡å nu poate fi men¡inut în eventualitatea aderårii Ucrainei, pentru cå bugetul UE ar fi insuficient. Deja la Bruxelles au început discu¡iile asupra Politicii Agricole de dupå 2027. Alertå de gândac lucios la rapi¡å Alcedo atrage aten¡ia cå, din a doua jumåtate a lunii martie, în cultura de rapi¡å a apårut gândacul lucios (Meligethes aeneus), cu o lunå mai devreme decât era a¿teptat. Pragul economic de dåunare variazå în func¡ie de stadiul de dezvoltare în care se gåse¿te cultura, de la 3-4 insecte pe plantå pânå la 8 insecte.Tratamentul recomandat este Mospilan 20 SP cu un adjuvant (Vital sau Hurricane), ¿i un fertilizant foliar pe bazå de bor. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

E[ecul României la Bruxelles [i Întors de la Consiliul AgriFish de luni, 20 martie, cu doar 10,05 milioane de euro (5% din cât a solicitat) pentru compensarea pierderilor cauzate de fluxurile de mårfuri ucrainene, Petre Daea a explicat public e¿ecul României de a convinge Comisia Europeanå så-i aloce o sumå mai mare. Ministrul nu-¿i gåse¿te vreo vinå ¿i nu are niciun gând så demisioneze, a¿a cum s-a zvonit. Sus¡ine cå a fost primul ministru european care a solicitat activarea rezervei de crizå ¿i cå, începând cu 26 septembrie 2022, el ¿i subalternii såi au fåcut toate demersurile necesare ¿i au transmis toate documentele justificative necesare, solicitate de Comisia Europeanå.

tilizând o metodologie de calcul pe care o vom detalia mai jos, DG Agri a constatat pierderi de 417,02 milioane de euro, suferite de cinci state europene afectate de tranzitul mårfurilor ucrainene: Bulgaria, Polonia, România, Slovacia ¿i Ungaria. Pentru aceste pierderi, Comisia a decis så acorde compensa¡ii totale de 56,3 milioane de euro. DG Agri a împår¡it suma respectivå astfel: Polonia 29,5 milioane de euro, Bulgaria 16,75 milioane de euro, România 10,05 milioane de euro. Ungaria ¿i Slovacia, de¿i au suferit ¿i ele pierderi semnificative, nu primesc niciun cent. Cehia, care ini¡ial solicitase ¿i ea compensa¡ii, a renun¡at pe parcurs ¿i nu a mai intrat în calculele DG Agri. Un detaliu important, ce råmâne a fi clarificat: în cazul României au fost acceptate doar pierderile pentru porumb, 8

una dintre cele trei culturi considerate în metodologia de calcul, alåturi de grâu ¿i floarea-soarelui. Petre Daea sus¡ine cå nu ¿tie de ce s-a luat aceastå decizie, de¿i luni, înaintea ¿edin¡ei de Consiliu, a discutat o orå cu comisarul pentru agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, ¿i cu directorul general DG Agri, germanul Wolfgang Burtscher. Mai mult, ministrul român sus¡ine cå sumele nici nu sunt “båtute în cuie”, cele definitive urmând så fie anun¡ate pe 30 martie. Pânå atunci, s-a convenit ca exper¡ii DG Agri så reanalizeze pierderile României, împreunå cu reprezentan¡i ai

Alte declara¡ii ale ministrului:

¡årii noastre. Ministrul le-a cerut lui Wojciechowski ¿i Burtscher inclusiv schimbarea metodologiei de calcul, dar acest fapt e foarte pu¡in probabil så se întâmple. Indiferent de suma finalå primitå de la Comisie, aceasta se va dubla cu bani din bugetul MADR, urmând a fi compensa¡i doar fermierii cu stocuri, nu ¿i cei care fac comer¡ cu cereale. La calculul impactului fluxurilor ucrainene s-au avut în vedere datele DG AGRI privind produc¡ia, pre¡urile ¿i costurile comerciale ¿i logistice ale statelor membre. Metodologia de calcul s-a bazat pe douå elemente, ¿i anume: oferta excesivå (stocurile) ¿i valoarea pierderii produc¡iei. Le vom lua pe rând.

“Suma este zdrobitor de micå. Unii au zis så o refuzåm. Nu, orice cent e bun pentru ¡arå. M-am bizuit ¿i må bizui în continuare pe cuvântul comisarului. Am luat legåtura, telefonic, pe acest subiect, cu mai mul¡i europarlamentari români, începând cu Mihai Tudose. Rare¿ Bogdan nu mi-a råspuns. Nu råspund la acuza¡ii ¿i cereri de demisie, pentru cå n-am timp pentru a¿a ceva, avem prea mult de lucru. Nu s-a discutat despre despågubirile de secetå ¿i nici nu trebuie legate acestea de despågubirile pentru pierderile cauzate de fluxurile ucrainene”.

Pentru stabilirea ofertei excesive, Comisia a luat în considerare produc¡ia internå, importul ¿i exportul pentru fiecare dintre cele 3 produse (grâu, porumb, floare), pentru anul 2022, comparativ cu media ultimilor 5 ani. Astfel, a rezultat cå la grâu avem stocuri de 5,837 milioane tone, în vreme ce media stocurilor ultimilor cinci ani este de 6,407 milioane. Respectiv, stocurile de acum sunt mai mici cu 9% fa¡å de medie. La porumb avem stocuri de 4,878 mililioane tone, în vreme ce media stocurilor ultimilor cinci ani este de 11,9 milioane. Stocurile de acum sunt mai mici cu 59% fa¡å de medie. La Profitul Agricol 12/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

explica]iile lui Petre Daea floarea-soarelui, avem stocuri de 1,925 milioane tone, în vreme ce media stocurilor ultimilor cinci ani este de 1,974 milioane. ªi la floare, stocurile sunt mai mici cu 2% fa¡å de medie. În opinia Comisiei, doar dacå stocurile din 2022 ar fi fost mai mari cu 20% fa¡å de media pe 5 ani, s-ar fi putut discuta de un impact negativ asupra fermierilor. Valoarea pierderii produc¡iei a fost calculatå pe seama produc¡iei realizate ¿i a diferen¡elor de pre¡ între pre¡ul mediu na¡ional ¿i pre¡ul local în zonele afectate ale ¡årii (nord-est, nord-vest ¿i sud-est). Astfel, Comisia a calculat cå pentru cele 3 produse pierderea este de 45,84 de milioane de euro. Înså, cum spuneam, fårå a se cunoa¿te motivele, a fost recunoscutå în final doar pierderea la porumb, în sumå de 20,1 milioane euro. Compensarea de 10,05 milioane de euro reprezintå jumåtate din aceastå sumå. Pentru toate statele s-a folosit aceea¿i metodologie de calcul. Astfel, în cazul Poloniei, s-au constatat pierderi cumulate de 204,03 milioane de euro. Polonia are stocuri mai mari cu 15% la grâu, 90% la porumb ¿i 67% la floarea-soarelui, comparativ cu media ultimilor cinci ani, dar, repetåm, a primit compensa¡ii de doar 29,5 milioane de euro, adicå 14,46% din valoarea pierderilor, fa¡å de 50% în cazul României. Ungaria a cumulat pierderi de 110,81 milioane de euro, dar nu prime¿te compensa¡ii. Nici Slovacia nu prime¿te compensa¡ii pentru pierderile de 22,8 milioane de euro. Pierderile Bulgariei sunt de 33,54 milioane de euro, urmând a fi compensate cu 16,75 milioane euro (aproape jumåtate din pierderi).

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2023

România a fåcut sacrificii pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina

Cele 10 milioane de euro acordate de Comisie l-au determinat pânå ¿i pe pre¿edintele Klaus Iohannis så iaså public pe chestiune. “Situa¡ia se prezintå la modul urmåtor: Ministerul Agriculturii livreazå date Comisiei. Comisia folose¿te o formulå de calcul, fårå så negocieze cu nimeni, ¿i acordå anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister så nu fi fost gândite profund, dar nu le-am våzut ¿i nu pot så le comentez. Este, pe de altå parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeanå pe aceste spe¡e så nu se negocieze nimic, ci så se foloseascå formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate contabilice¿te. Comisia Europeanå trebuia så ¡inå cont de faptul cå noi am fåcut sacrificii

imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pie¡ele lumii. Nu au fåcut-o. Nu ¿tiu de ce nu au fåcut-o, dar vom afla. Este regretabil cå astfel de abordåri ultra-birocratice pun sub semnul întrebårii buna-credin¡å a Comisiei”, a afirmat pre¿edintele.

Ajutorul dat de UE fermierilor români nu este suficient

ªi pre¿edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut cå ajutorul dat de UE fermierilor din România, Polonia ¿i Bulgaria “nu este suficient”. “Ca un prim pas, am mobilizat peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolå de urgen¡å. Dar acest lucru nu este suficient. Prin urmare, sunt recunoscåtoare României, care a depus o mo¡iune ¿i care a sugerat så analizåm posibilitatea de a cre¿te aceastå sumå pentru fermierii din statele din prima linie”, a declarat Ursula von der Leyen dupå prima sesiune a summitului liderilor UE, reuni¡i în Consiliul European. “Este important så îi ajutåm - ¿i am discutat acest lucru în aceastå searå pe fermierii no¿tri din Uniunea Europeanå care trebuie så facå fa¡å consecin¡elor pie¡ei. Pentru cå o mare cantitate de cereale ajunge acum pe pia¡a europeanå, iar acest lucru are o

influen¡å asupra pre¡urilor. Prin urmare, acele ¡åri din prima linie, care ajutå cel mai mult cu culoarele de solidaritate, nu ar trebui så sufere de dezavantaje”, a mai spus Ursula von der Leyen. Reac¡ia lui von der Leyen a venit la câteva ore dupå ce pre¿edintele Klaus Iohannis criticase modul în care Comisia Europeanå a calculat despågubirile pentru femieri. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII 10 focare de pestå porcinå africanå ANSVSA anun¡å zece focare active de pestå porcinå africanå. Unul singur este într-o exploata¡ie comercialå, celelalte 9 sunt în gospodårii. ¥n ultima såptåmânå au fost stinse 4 focare de PPA. Datele ANSVSA relevå faptul cå din 2017 ¿i pânå în prezent au fost stinse 5.979 focare de pestå porcinå africanå. CEC Bank finan¡eazå Toneli Holding CEC Bank a acordat o finan¡are de circa 40 milioane de lei companiei Toneli Holding SA, parte din Grupul Toneli, cel mai mare producåtor de ouå din România. “Finan¡area agriculturii a înregistrat, anul trecut, o evolu¡ie deosebitå, CEC Bank consolidându-¿i pozi¡ia în acest domeniu, soldul creditelor acordate agriculturii crescând cu circa un miliard de lei”, a declarat Laura Mihai, director Direc¡ia Clien¡i Mari CEC Bank. Italia se pregåte¿te pentru al doilea an de secetå Ministerul Mediului de la Roma a anun¡at un proiect de aproximativ 8 miliarde de euro pentru combaterea secetei care afecteazå ¡ara. Dupå mai multe såptåmâni fårå precipita¡ii, cantitatea de zåpadå din mun¡ii Alpi a scåzut la mai pu¡in de jumåtate din nivelul normal. Speciali¿tii spun cå Italia s-ar putea confrunta cu o secetå la fel de gravå ca cea de anul trecut. “În urmåtoarele luni, prioritatea noastrå este så asiguråm aprovizionarea cu apå a locuin¡elor ¿i societå¡ilor comerciale din Italia, în special cele din domeniul agricol”, a declarat ministrul Mediului. “La nivel na¡ional, 37% din volumul de apå se scurge din conducte, iar în unele regiuni pierderile depå¿esc 50%. Nu ne mai putem permite aceastå risipå”. Toate râurile ¿i lacurile din Italia au un nivel scåzut al apei, iar fluviul Po, care izvorå¿te din Alpi ¿i este cel mai mare din ¡arå, are acum doar 39% din debitul normal. Vara trecutå, Italia a declarat stare de urgen¡å. 10

Liliana Ionescu conduce Andermatt Biocontrol România Cu o experien¡å de peste 24 de ani în domeniul agribusiness în protec¡ia plantelor, Liliana Ionescu se alåturå echipei Andermatt. Liliana Ionescu este licen¡iatå în inginerie agricolå la USAMV Bucure¿ti ¿i de¡ine o diplomå de master în agriculturå durabilå. A de¡inut diverse roluri manageriale în departamentele de vânzåri ¿i marketing. A fost manager de marketing la DuPont România, iar în ultimii 10 an, la Summit Agro România, sa ocupat de dezvoltarea afacerilor interna¡ionale, vânzåri ¿i marketing. ¥n ultimii 3 ani a fost director comercial al Summit Agro pentru România, regiunea Balcanicå ¿i Moldova. Andermatt este o companie elve¡ianå care propune solu¡ii de biocontrol pentru protec¡ia culturilor, destinate utilizårii în agricultura ecologicå, dar ¿i

cea conven¡ionalå. ¥n prezent, în România sunt omologate produsele: Madex Top, NeemAzalT/S, Vitisan, RhizoVital C5, urmând så fie lansate noi solu¡ii de biocontrol de cåtre Andermatt Biocontrol România.

Politic\ [i combaterea schimb\rilor climatice Comitetul Interguvernamental ONU pentru Schimbåri Climatice spune cå reducerea drasticå a emisiilor este singura solu¡ie pentru a evita ca temperatura medie så creascå cu mai mult de 1,5 grade Celsius fa¡å de nivelul pre-industrial ¿i a cerut tuturor statelor membre så lucreze împreunå pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de serå cu 60% pânå în anul 2035. Pentru a reduce atât de mult emisiile de gaze este nevoie de o reformå profundå a sistemului energetic mondial. De¿i unele state au început de câ¡iva ani acest proces, totul s-a schimbat

dupå invazia din Ucraina, care a provocat o crizå energeticå profundå. Cre¿terea masivå a consumului de energie în ¡åri ca India sau China a fost un alt factor important, iar emisiile de gaze au atins un nivel record în anul 2022. Documentul acceptå faptul cå reducerea emisiilor din anumite sectoare economice, cum sunt agricultura, avia¡ia sau transportul maritim, este foarte dificilå ¿i recomandå utilizarea pe scarå largå a tehnologiilor de captare ¿i stocare a carbonului în sol pentru a compensa acest impact. Profitul Agricol 12/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 24 martie, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 20 martie.

România FOB Constan¡a 221 euro/t (- 20) 1.083 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023. ¥n perioada 20 - 24 martie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: China 69.770 tone, Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

57.070 tone, Filipine 47.700 tone, Taiwan 47.700 tone, Ecuador 3.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 335 dolari/tonå (1.541 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 20 martie.

La bursa Dunquerque pre¡ul $/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 249 247 245 247 243 Mai 251 250 249 253 247 Iunie 257 255 253 257 252 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 300 299 297 303 301 Mai 297 295 293 297 297 Iunie 293 291 289 293 295

de 251 dolari/tonå (1.155 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pontivy a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå.

FOB Constan¡a 191 euro/t (- 4) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2023, este de 177 euro/tonå (814 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå .

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 24 martie 2023, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 24 martie 2023, a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 martie.

Porumb România

Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 249 247 245 243 241 Mai 247 245 243 241 237 Iunie 227 225 221 219 217 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

$/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 277 273 271 273 269 279 277 275 277 273

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei grâului a fost de 241 euro/t (1.181 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2023 este de 207 euro/t (1.014 lei). A înregistrat o scådere de 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 201 dolari/t (925 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 337 333 331 337 335 Mai 347 345 343 349 337 Iunie 349 347 345 351 339 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Rouen 257 255 253 251 241 Dunquerque 257 255 253 251 241 Pallice 269 263 261 259 251 Creil FOB 259 257 253 251 249 Moselle FOB 249 247 245 243 241 Rouen FOB 273 271 269 257 253

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 257 255 253 251 247 261 259 257 255 251 271 269 267 265 263 Bordeaux FOB 263 261 259 257 253 Pontivy 269 267 265 259 257 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 12/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 20 - 24 martie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 537 dolari/tonå (2.470 lei). A scåzut cu 18 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

417.770 tone, Olanda 69.770 tone, Egipt 57.970 tone, Algeria 47.770 tone ¿i Mexic 47.770 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 485 dolari/tonå (2.231 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 20.03 21.03 Aprilie 1.217 1.211 Mai 1.197 1.187 Iunie 1.169 1.159

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

FOB Constan¡a 181 euro/t (- 12) 887 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 242 euro/tonå (1.186 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere,

Rapi¡å

PREºURI

20 - 24.03.2023

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 445 euro/tonå (2.180 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 437 euro/tonå (2.141 lei).

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 24 martie 2023, a fost de 585 dolari/tonå (2.691 lei). A scåzut cu 26 dolari/tonå.

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 537 535 531 527 521 Mai 549 547 537 527 517 Iunie 517 513 509 507 497

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

22.03 23.03 24.03 1.209 1.197 1.150 1.185 1.177 1.155 1.157 1.155 1.149

euro/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Rouen 259 257 255 253 242 Dunquerque 259 257 255 253 245 Pontivy 269 263 261 259 249 Orz bere: Creil** 259 257 253 251 247 Moselle** 257 253 251 247 243

FOB-Moselle, a închis la 243 euro/tonå (1.191 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 611 609 597 595 585 Mai 597 593 589 587 577

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 24 martie 2023, a fost de 337 dolari/tonå (1.550 lei). A înregistrat o scådere de 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 20 martie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2023, este 377 euro/t (1.147 lei). A scåzut cu 40 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n såptåmâna 20 - 24 martie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 390 euro/t (1.911 lei). A scåzut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 20 martie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în aprilie 2023, pre¡ul orzului furajer este 185 dolari/tonå (851 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Dieppe 409 407 397 395 390

A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.190 lei). A înregistrat o scådere de 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 447 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Rouen 443 437 435 439 437 Dunquerque 469 463 459 451 447 Moselle 457 455 453 451 445

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 357 353 349 347 337

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 287 285 283 281 279 Mai 297 295 289 287 285

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 539 537 5539 537 535 547 539 537 533 523 527 523 519 517 507

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 martie, a fost de 279 dolari/tonå (1.283 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Aprilie Mai Iunie

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2023, este 407 dolari/t (1.872 lei). A scåzut cu 30 dolari/tonå.

$/t

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

269 dolari/t

Profitul Agricol 12/2023

-4

251 dolari/t

- 12

$/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 517 513 511 509 485 Mai 497 495 493 491 479

537 dolari/t

- 18

291 dolari/t

-8 15

CULTURI

VEGETALE

:ncepe s\ se simt\ seceta Rezerva de ap\ în sol pe adâncimea 0-100 cm Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 1-26 martie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii reduse cantitativ în cea mai mare parte a regiunilor. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice pentru intervalul 1-26 martie se prezintå astfel: Oltenia 13,1-36 litri/mp; Banat 6,5-39,3 l/mp; Cri¿ana 14,6-34,2 l/mp; Muntenia 2,5-32,4 l/mp; 20

Moldova 2,8-13 l/mp; Transilvania 5,6-32,5 l/mp; Maramure¿ 11,2-26,4 l/mp; Dobrogea 1,3-16,6 l/mp. La data de 27 martie, în cultura grâului de toamnå, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, la sta¡iile meteorologice din re¡eaua ANM, prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana ¿i Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse

din Transilvania ¿i Banat, local vestul, nord-vestul, centrul ¿i sudul Munteniei, izolat în estul ¿i nord-vestul Moldovei. În Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, local nordul, nord-estul, estul ¿i sudul Munteniei, izolat sudul Transilvaniei ¿i nord-vestul Banatului, con¡inutul de apå din sol prezintå valori scåzute ¿i deosebit de scåzute, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i extremå. Profitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE

O cultur\ profitabil\ începe cu o s\mân]\ tratat\ cu Ympact Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

ertilizantul de naturå organicå Ympact este inspirat din cercetårile întreprinse în programele spa¡iale pentru a favoriza cre¿terea ¿i dezvoltarea plantelor întrun mediu ostil, iar acum este folosit la scarå largå în peste 20 de ¡åri din UE. Acest fertilizant de ultimå genera¡ie, de origine organicå, ce poate fi utilizat pentru tratarea semin¡elor de cereale påioase ¿i mazåre, poate fi aplicat foarte u¿or împreunå cu tratamentul insectofungicid aplicat în mod uzual pe semin¡e, doza fiind de 0,7 l/tona. Ympact beneficiazå de o formulare bazatå pe lignosulfona¡ii rezulta¡i de la fabricile de celulozå îmbunåtå¡i¡i cu acizi fulvici ¿i humici, dar ¿i cu microelemente esen¡iale cre¿terii tinerelor plante, precum zinc, mangan ¿i cupru. Perioadele secetoase, frecvent întâlnite dupå semånat în ultimii ani, duc adesea la o råsårire neuniformå a culturilor de cereale påioase de toamnå, efect care poate duce la intrarea plantelor nepregåtite în iarnå ¿i uneori chiar mai råu, la pierirea lor pânå în primåvarå. Ympact este un fertilizant special creat, ce favorizeazå imbibi¡ia semin¡elor cu apå pânå la de 7 ori mai mult decât în mod obi¿nuit, ducând la o råsårire uniformå. ªi nu doar cå ajutå såmân¡a så absoarbå apa mai repede, dar datoritå micronutrien¡ilor special ale¿i, ajutå tânåra plantå så se dezvolte mai bine, chiar imediat dupå ce a epuizat energia embrionalå. ¥n testele efectuate de Corteva ¿i de fermieri, se observå cå Ympact ajutå la o mai bunå dezvoltare radicularå, ceea ce oferå plantei un volum mult mai mare

de sol din care så î¿i extragå apa ¿i nutrien¡ii atât de necesari cre¿terii. Cum în agriculturå niciun an nu seamånå cu celålalt, anul acesta am analizat mai multe loturi unde a fost aplicat Ympact ¿i un insectofungicid, în compara¡ie cu o solå unde nu a fost aplicat decât tratament insectofungic. ¥ntr-un areal cu un sol argilos, care în condi¡ii de secetå pierde repede apa ¿i se compacteazå rupând rådåcinile plantelor de grâu, sola tratatå cu Ympact a demonstrat cå poate crea un microclimat propice, împiedicând stresul hidric så facå daunele prezente în sola netratatå. Efectele benefice ale acestui biostimulator organic nu se limiteazå doar în prima fazå de vegeta¡ie, oferind avantaje pânå la recoltare. ¥n testele efectuate atât în loturile de cercetare, cât ¿i în loturile fermierilor care au folosit Ympact s-au observat mai multe avantaje:  O mai bunå înfrå¡ire a plantelor, procesul fiind favorizat de o råsårire mult mai uniformå (cu pânå la 30% mai mare decât variantele martor).  O mai bunå iernare a cerealelor påioase, acestea intrând mai bine dezvoltate în iarnå.  O mai bunå fertilitate a fra¡ilor datoritå dezvoltårii uniforme (s-au ob-

servat cu pânå la 45% mai mul¡i fra¡i viabili pe plantå).  O lungime mai mare a spicelor, maså radicularå bine dezvoltatå, alimentând mai bine planta care a favorizat la maxim genetica.  Un numår mai mare de boabe pe spice, ob¡inând în majoritatea loturilor studiate un plus de pânå la 30% la produc¡ie, plantele fiind vizibil mai verzi, fapt ce a demonstrat o îmbunåtå¡ire a proceselor fotosintetice.  O elasticitate mai bunå a plantei, cu un procent mai redus de cådere. De¿i toate solele au fost tratate ¿i cu regulatori de cre¿tere, a existat o diferen¡å clarå ¿i în stabilitatea lanurilor, datoritå lignosulfona¡ilor din componen¡a produsului Ympact.  O îmbunåtå¡ire a stårii fitosanitare a plantelor, pentru cå o plantå bine dezvoltatå este ¿i mai rezistentå în fa¡a bolilor.  Nu în ultimul rând, la recoltare, solele tratate cu Ympact au avut o uscare mai uniformå (cu 2% mai micå decât solele netratate), con¡inutul în proteinå, gluten, dar ¿i MMB-ul au fost ¿i ele în mod evident mai bune decât în variantele martor. Cele mai evidente diferen¡e au fost observate înså în zonele afectate de stres hidric sau termic. Profitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE

Valentin M\rginean, câ[tig\torul Porumbului de Aur, se lupt\ cu o mare biodiversitate 2022 va råmâne un an pe care fermierul mure¿ean Valentin Mårginean nu-l va uita: în condi¡iile unei secete neobi¿nuite pentru zona în care î¿i desfå¿oarå activitatea, produc¡ia de porumb a scåzut cu douå tone sub media multianualå de 10 t/ha. Cu toate acestea, pe o solå de 24 de ha, înscriså în concursul organizat de Forumul APPR, a reu¿it o produc¡ie de 14 tone la hectar, la umiditate de 15%. Aceastå solå i-a adus trofeul râvnit - “Porumbul de aur” la neirigat.

alentin Mårginean, ajutat de cei doi fra¡i ¿i de fiul såu, administreazå 1.450 ha, dintre care aproximativ 300 în proprietate. To¡i patru sunt absolven¡i de Agronomie. Primul care s-a apucat de studii, în urmå cu vreo douå decenii, a fost chiar Valentin Mårginean, acum în vârstå de 48 de ani. El, mezinul dintre fra¡i, a înfiin¡at ferma, în 1997, împreunå cu seniorul Mårginean, pornind la drum cu 100 ha luate în arendå. Acum, seniorul are 79 de ani, dar încå î¿i mai ajutå fiii ¿i nepotul. Ace¿tia ¿i-au asumat, fiecare, pe lângå coordonarea unor activitå¡i, munca fizicå, în care se implicå alåturi de cei ¿apte angaja¡i permanen¡i. “Eu ¿i fiul meu ne urcåm pe combinå ¿i recoltåm. Båiatul transportå ¿i marfa de la câmp, în fermå, cu camionul. Un frate e cu autopropulsatå, celålalt cu depozitarea. Dar tot noi suntem ¿i mecanici ¿i sudori”. Au realizat economii substan¡iale efectuând în regie proprie lucrårile de construc¡ii ¿i montaj pentru facilitå¡ile din sediul fermei din Dâmbåu: halele pentru utilaje, magaziile de cereale ¿i, mai nou, un uscåtor cu douå mici silozuri de 1.000 de tone, care vor duce capacitatea totalå de depozitare la 12.000 de tone. “Tot ce vede¡i pe aici e fåcut de noi. Påi, numai uscåtorul dacå l-am fi fåcut Profitul Agricol 12/2023

cu o firmå ne-ar fi costat 130.000 de euro. Ne-am scurtat concediile de iarnå la o lunå (de obicei dureazå trei luni) ¿i ne-am pus pe treabå. Fire¿te, angaja¡ii au fost plåti¡i în plus pentru fiecare orå muncitå”. Cu asemenea trudå ¿i cu multå cumpåtare, profitul fiind permanent reinvestit, ferma e capitalizatå, cu grad mic de îndatorare, în pofida numeroaselor credite de investi¡ii accesate de-a lungul timpului - în special pentru achizi¡ia de ma¿ini ¿i utilaje moderne.

Anul åsta pierd fermierii gospodari Înså, chiar ¿i a¿a, anul care a trecut a fost greu, iar perspectivele nu sunt încurajatoare. Magaziile sunt încå pline, iar valorificarea mårfii se face în pierdere. Îngrå¿åmintele pentru noua campanie au fost achizi¡ionate în noiembrie 2022, cu 5.300 de lei tona, iar acum, acelea¿i produse costå circa F 2.000 de lei/t. Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE “Am ajuns så piardå tocmai fermierii gospodari. Se zice cå am fi fost lacomi, a¿teptând pre¡uri mai mari pentru valorificarea produc¡iei. Dar noi nu am speculat, ci am procedat ca de obicei - vindem tot anul, dar cåutåm så valorificåm mare parte din produc¡ie de prin decembrie pânå în martie, în cazul grâului, respectiv pânå în mai-iunie în cazul porumbului. Or, în prezent, din cauza fluxurilor ucrainene cu marfå de proastå calitate, dar ieftinå, pre¡urile sunt jos ¿i continuå så scadå, zilnic. Acum douå zile (mar¡i, 14 martie) pentru kg de grâu se ofereau 1 leu ¿i 10 bani, ieri 1 leu ¿i 6 bani, acum 1 leu. Dacå ajungem så vindem grâul din noua recoltå cu sub un leu/kg, nu ne mai scoatem cheltuielile nici cu o produc¡ie de 6 t/ha. Floarea-soarelui am vândut cu 2,1 lei/kg, pre¡ul de acum 10-11 ani. Acum se oferå 1,9 lei/kg. Sunt foarte dezamågit de politicieni, de guvernan¡i, cå nu au luat måsuri så ne protejeze de aceste efecte ale unei concuren¡e neloiale. Ucraina trebuie ajutatå, dar nu bågându-ne pe noi în faliment. Ce spun public traderii, cå marfa ucraineanå e de bunå calitate, nu e real. Majoritatea transporturilor sunt refuzate de cei serio¿i, din cauza problemelor mult prea mari. Dar, ce refuzå unii, acceptå al¡ii”.

“De anul acesta am eliminat complet aråtura. Facem doar scarificare, înainte de prå¿itoare. În parcelele unde am început cu renun¡area la aråturå acum avem cel mai bun humus” 26

Vânåtoarea a învins zootehnia Afacerea familiei s-a restrâns în 2021, când, din cauza ppa a fost închiså ferma de îngrå¿are a porcilor, cu o capacitate de 2.000 de capete/serie. În decizia de închidere a cântårit mult excesul de... “biodiversitate”. “Avem foarte mul¡i porci mistre¡i în zonå. Pesta a mai rårit din ei, dar, la un moment dat, ajunseserå la peste douå mii de capete”. Produc¡iile/ha sunt constant trase în jos de pierderile cauzate de animalele sålbatice. Mistre¡ii råmân principalii pågubitori, dar, mai nou, sunt concura¡i de ur¿i. Fermierii din zonå suspecteazå cå au fost introdu¿i de fondul privat de vânåtoare Pescåru¿ul. “Pânå acum cinci ani nu aveam ur¿i aici. Acum ne este teamå så ne vizitåm culturile, fiindcå dåm peste ei. Mai bine zis ei peste noi. Toamna, ur¿ii î¿i fac provizii de porumb ¿i floarea-soarelui. Adunå gråmezi cât casa. Când recoltåm e plin de asemenea gråmezi. Am scåpat de ho¡ii de recoltå din rândul cona¡ionalilor ¿i ne-am ales cu al¡i ho¡i”. Totu¿i, pagubele produse de ur¿i råmân minore, comparativ cu distrugerile râmåtorilor, care s-au specializat în tehnici de påcålire a vigilen¡ei fermierilor. “Laså ¿ase rânduri pe toate laturile parcelei ¿i se ascund în interior, unde toacå tot”. Mårginean salutå modificårile legislative care prevåd despågubiri pentru fermieri achitate de fondurile de vânåtoare, înså råmâne sceptic în a¿teptarea rezultatelor concrete.

“Capacul” pus de PAC/PNS Mårginean ia în calcul renun¡area la subven¡iile europene, încå ne¿tiind dacå î¿i va asuma så respecte toate condi¡iile de mediu, pe care le considerå prea complicate. “Ne-am stråduit så comasåm påmântul în aceastå zonå unde un deal Profitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE împådurit desparte douå fâ¿ii de 20 ha, iar acum suntem obliga¡i så låsåm 5% nelucrat, adicå 70 ha, pentru biodiversitate, când noi aici avem biodiversitate din bel¿ug?! Apoi, acel teren nelucrat e luat în arendå. Proprietarii ne vor repro¿a faptul cå le låsåm terenul pârloagå, chiar dacå le plåtim arenda, în continuare. Nici nu pot planta arbori pe terenul luat în arendå, fiindcå trebuie restituit în forma în care ne-a fost pus la dispozi¡ie, conform contractului”. Vrea så fie limpede: nu este împotriva oricåror måsuri de agro-mediu ¿i då exemplul rota¡iei culturilor, pe care o considerå oportunå. Înså vede aceste måsuri aplicate diferen¡iat, în func¡ie de specificul local. Cre¿terea presiunii pe eliminarea produselor de protec¡ie a plantelor îl face så se gândeascå inclusiv la renun¡area la afacere. “Toate produsele bune sunt scoase, iar fungicidele ¿i insecticidele noi au ajuns ca apa sfin¡itå, de¿i sunt tot mai scumpe. Cu ani în urmå un tratament la grâu te costa 30 de lei/ha ¿i î¿i fåcea treaba, acum e 300 de lei/ha ¿i trebuie så aplici de mai multe ori. La rapi¡å, nu mai aveai probleme dacå tratai såmân¡a cu un insecto-fungicid. Acum obligatoriu aplicåm insecticid la trei zile dupå însåmân¡are, împotriva puricilor, iar tratamentele trebuie repetate de 5-6 ori doar pânå la iernare. În ritmul åsta, va trebui så ne gândim serios dacå nu cumva trebuie så ne gåsim altceva de fåcut”.

Fårå iriga¡ii, dar (deocamdatå) cu precipita¡ii Din suprafa¡a fermei, circa 350 ha sunt cultivate cu grâu, 300 ha cu rapi¡å, 400 ha porumb, 250 ha soia, 150 ha floarea-soarelui. Produc¡iile medii multianuale sunt: grâu 6-7 t/ha; rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia 3,5 t/ha; porumb 10 t/ha. Terenul este destul de fragmentat, o singurå solå având 100 ha. Niciun hectar nu e irigat. Ar putea iriga o suprafa¡å reduså, cu apå din Târnava Micå, dar cheltuielile ar fi prea mari. Profitul Agricol 12/2023

În schimb, media multianualå de precipita¡ii e de 600 mm. Înså verile au devenit secetoase ¿i toride - anul trecut, în fermå erau 39 de grade, când pe Litoral erau 32 de grade. Precipita¡iile nu mai sunt repartizate uniform de-a lungul anului. Se vede foarte mult ¿i efectul microzonårii. Terenurile fiind pe raza mai multor localitå¡i, diferen¡ele de produc¡ie au ajuns foarte mari. De pildå, anul trecut, la porumb, produc¡iile au variat între 4 ¿i 14 t/ha. Pe lângå climå, un factor diferen¡iator e structura foarte diverså a terenurilor, care au numeroase dâmburi mai pu¡in fertile. Pentru a mai uniformiza produc¡iile, atât cantitativ, cât mai ales calitativ, folose¿te ratå variabilå atât la semånat, cât ¿i la aplicarea de îngrå¿åminte ¿i de complemente. “Cåutåm så devenim cât mai eficien¡i, så reducem cheltuielile. Am investit serios în digitalizare ¿i acum suntem råsplåti¡i, fiindcå realizåm economii mari de îngrå¿åminte, aplicând cu ratå

variabilå. Ne uitåm permanent pe prognozele sta¡iei meteo. Folosim îngrå¿åmintele doar la avertizarea unei ploi. O facem rapid - putem aplica pe 700 de ha într-o zi”. A început så testeze fertilizarea lichidå, pe care o considerå de viitor. În privin¡a tehnologiei de prelucrare a solului este adeptul minimum-till, tehnologie pe care a introdus-o în fermå de peste 10 ani. “De anul acesta am eliminat complet aråtura. Facem doar scarificare, înainte de prå¿itoare. În parcelele unde am început cu renun¡area la aråturå acum avem cel mai bun humus”. A renun¡at la asiguråri. Dupå mai mul¡i ani în care culturile au fost asigurate, a calculat ¿i a reie¿it cå, în medie multianualå, iese mai bine fårå asigurare. “Avem ferma fragmentatå ¿i când vine o grindinå, care e principalul risc aici, nu ne afecteazå suprafe¡e imense. În plus, avem trei combine, terminåm recoltatul rapid, în 7-8 zile”.

Tehnologia pentru “Porumbul de aur” Pe sola de 24 de ha înscriså în concursul “Porumbul de aur” a folosit tehnologia din restul fermei, cu o singurå diferen¡å: ureea a fost aplicatå în douå treceri, fa¡å de o singurå trecere în cazul celorlalte sole. Succesul tehnologiei l-a determinat så o extindå anul acesta în toatå ferma. Diferen¡a fa¡å de produc¡iile de 4 t/ha a mai fåcut-o microzonarea precipita¡iilor, pozi¡ionarea parcelei ¿i structura solului. “În cazul parcelei respective, solul nu este deosebit de calitativ din punctul de vedere al con¡inutului de humus, dar este mai u¿or, iar avantajul major este cå e într-o zonå de ¿es, cu pânza de apå freaticå mai accesibilå, spre deosebire de majoritatea solelor, care sunt pe terenuri colinare, cu expunere sudicå sau nordicå”. Fi¿a tehnicå: Suprafa¡a cultivatå: 24 ha Hibrid porumb: P9889, FAO 360

Planta premergåtoare: rapi¡a Pregåtirea terenului: 28.07.2021dezmiri¿tit, 26.09.2021 scarificat, 17.04.2022 pregåtit cu combinator Vaderstad Data semånatului: 18.04.2022 Densitatea la recoltare: 68.000 plante Fertilizare: 17.04.2022 - 200 kg/ha 20-20-0; 18.04.2022 - 130 kg/ha 1515-15 + 25 kg starter; 4.06.2022 ¿i 24.06.2022 - 220 kg/ha uree protejatå cu descompunere lentå, în douå treceri. Tratamente fitosanitare: 2.05.2022 - erbicid Adengo 0,35 l/ha; 16.05.2022 - erbicid Mustang 0,4 l/ha 30.06.2022 - insecticid Inazuma 0,2 kg/ha. Data recoltatului: 4.11.2022 Umiditate la recoltare: 17,9% Produc¡ia la umiditate 15%: 14.000 kg/ha Precipita¡ii (ianuarie-august 2022): 306 mm 27

Versatile [i fiabile> tractoare cu transmisie automat\ de la Claas Fermierii au a¿teptåri mari de la tractoarele lor. O duratå de via¡å lungå ¿i u¿urin¡a în exploatare sunt de la sine în¡elese. ªi dacå, în acela¿i timp, consumul de combustibil poate fi redus, cu atât mai bine. Alege¡i un tractor Claas cu transmisie continuu variabilå Cmatic ¿i exact asta ve¡i ob¡ine. Producåtorul de utilaje agricole din Harsewinkel pune la dispozi¡ie de mul¡i ani tractoare cu transmisii continuu variabile. Denumirea Cmatic (Claas motion for automated transmission and intelligent controls) se referå la transmisiile continuu variabile power-split. Claas se bazeazå pe propria expertizå din cadrul diviziei de inginerie industrialå pentru a furniza regulatoarele de vitezå, adicå software-ul inteligent al transmisiei. Tot acolo sunt proiectate ¿i fabricate propriile transmisii continuu variabile.

Care sunt avantajele unui tractor cu transmisie continuu variabilå? Pentru început, versatilitatea. Pentru lucråri u¿oare de îngrijire a culturilor, lucråri grele de prelucrare a solului sau deplasåri rapide pe ¿osea tractoarele cu Cmatic sunt adevårate ma¿ini polivalente care oferå un sprijin optim pentru toate tipurile de lucråri. De asemenea, sunt extrem de durabile. Lua¡i, de exemplu, seriile Arion 500 Cmatic ¿i Arion 600 Cmatic. Sistemele lor de transmisie EQ 200 ¿i EQ 220 sunt fabricate integral de cåtre Claas. Acestea dispun de o construc¡ie robustå, cu rapoarte de transmisie cu schimbare automatå ¿i un nivel de eficien¡å ridicat, de la 0 la 50 km/h. “În ultimii ani, transmisiile EQ 200 ¿i EQ 220, introduse în 2017, ¿i-au dovedit eficien¡a ¿i durabilitatea pe câteva mii de tractoare Arion din întreaga lume”, explicå dr. Ulf Leinhäuser, director general al Claas Industrietechnik GmbH (CIT). “Datoritå construc¡iei robuste ¿i calitå¡ii excelente de fabrica¡ie a transmisiilor noastre, mai multe dintre aceste tractoare au înregistrat pânå în prezent 10.000 de ore de func¡ionare fårå nicio problemå.”

CIT activeazå în domeniile tehnologiei de ac¡ionare, electronicå ¿i hidraulicå încå din anii 1950. În special în cazul modelului EQ 200, componentele de transmisie deja bine cunoscute au fost combinate pentru a crea o schemå de transmisie inovatoare. Prin urmare, transmisia are un nivel deosebit de ridicat de eficien¡å - ¿i aceasta este aproape constantå la toate vitezele. Atunci când treapta de conducere a unui tractor cu transmisie EQ este schimbatå automat, întregul flux de putere prin transmisie se schimbå. Tura¡iile celor doi arbori de ambreiaj converg din ce în ce mai mult la accelerare pânå când ajung la aceea¿i tura¡ie. Imediat ce este atins punctul de sincronizare perfectå, ambreiajele multidisc se schimbå. În acest fel, schimbarea treptelor de vitezå are loc fårå un salt vizibil al tura¡iei ¿i al cuplului - chiar ¿i sub sarcinå. Rezultatul: accelera¡ie puternicå ¿i linå de la 0 la 50 km/h. În plus, viteza maximå de 50 km/h poate fi atinså la un interval de tura¡ii de doar 1.500 rpm, care permite economisirea de carburant.

comunicat Claas Profitul Agricol 12/2023