revista Profitul Agricol nr 11, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 11 din 22 martie 2023 - såptåmânal

15 lei

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Când europarlamentarii ¿tiu mai bine Ciolo¿ cere demiterea ce face Comisia Europeanå 6 lui Daea Comisia cere retragerea derogårilor pentru neonicotinoide Petre Daea: “Nu retrag derogarea, orice-ar fi!”

Dumitru Manole: “În Dobrogea, seceta e mai gravå ca în 2020!”

Acordul din Marea Neagrå a fost prelungit

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Scåderea produc¡iei mondiale de oleaginoase Produc¡ia de soia din Argentina, reduså de secetå

Via]a companiilor Istoria unui gigant în protec¡ia plantelor Corteva: cre¿tere de 13% în 2022 BASF: previziuni despre 2023

Pesta porcinå revine în China

Scandalul emisiilor agricole

Agraria on Tour a început la Unilact Alba

Rezerva de apå din stratul 0-100 cm 12

În asigurårile agricole, Fermierii nu au acces Israel e cu peste o jumåtate de secol la informa¡iile MADR în fa¡a României 26 Monitorizarea digitalå a vacilor Sånåtatea solului aduce bani 28

42 44

Combaterea buruienilor cu frunzå latå ªtefan Moraru mizeazå pe din floarea-soarelui 28 utilaje premium 18 Wuxal Macromix la cereale. Culturi sånåtoase în timp redus, Trei argumente cu sprayerele Hagie pentru performan¡å 30 Anvelope pentru tasare reduså, De ce nu se fac iriga¡ii dar încårcåturå mai mare în agricultura Aradului? 32 Monitorizarea tractoarelor 19 Fungicidul Imperis Ultra. prin SDF Fleet Management 34 20 Dublu beneficiu pentru cereale Anvelopele Alliance care Controlul buruienilor din culturile reduc consumul de motorinå 20 36 de cereale cu Lancelot Super 16

Maxagro va iriga 1.500 de ha

ªi afirma¡iile categorice trebuie privite 9.000 de kilometri de canale cu u¿oarå circumspec¡ie 22 trebuie mai întâi intabulate

Frumuse¡ea culturilor protejate de BASF

Ma[ini & utilaje

Culturi vegetale

Numårul de spice recoltabile, o componentå-cheie în stabilirea productivitå¡ii cerealelor påioase

Partidul fermierilor câ¿tigå în Olanda

Bardeau Holding vrea ¿i el canalele ANIF-ului 23

Opinii

Strategia Farm to Fork, motiv de insecuritate alimentarå

Hobby

Cre[terea animalelor

Petru Bordean: Så vinzi laptele sub 2,2 lei litrul 24 este sinucidere lentå

Echinoc¡iul sitarilor

Doi studen¡i la Inginerie Alimentarå au luat locul I la fåcut desert 54 40

EVENIMENTELE Petre Daea la Consiliul mini¿trilor agriculturii Luni, pe 20 martie, Petre Daea a participat, la Bruxelles, la obi¿nuita întâlnire lunarå a mini¿trilor agriculturii din UE. Pe lângå temele deja anun¡ate, despre situa¡ia pie¡elor agricole, raportul cårnii de porc ¿i regulamentul privind refacerea naturii, comunicarea oficialå a ministerului anun¡a o o întrevedere între ministrul român ¿i comisarul Wojciechowski. Conform MADR, ministrul cåuta så abordeze tema despågubirilor acordate de Comisie, despre care comisarul avea så-l informeze oficial abia la întâlnire. Egiptul construie¿te cel mai mare râu artificial din lume Egiptul a pornit lucrårile de construc¡ie ale proiectului New Delta, care prevede cultivarea a 9.200 kilometri påtra¡i de teren din de¿ertul de vest, cu ajutorul apei aduse de cel mai mare râu artificial din lume. Râul, care va aduce apå din Nil, va avea o lungime totalå de 92 de kilometri, iar sistemul de iriga¡ii va dispune de o re¡ea de conducte subterane în lungime de 22 de kilometri. Cooperativa ºara Mea investe¿te în afacerea cu mâncare de-a gata Cooperativa va investi 2,5 milioane de euro în dezvoltarea a 30 de produse ready to eat. Pentru aceasta, vor colabora cu fabricile Aaylex din Bacåu ¿i Cålåra¿i. Cooperativa ºara Mea este cea mai mare din România, are activitå¡i de la cultivarea legumelor ¿i cre¿terea animalelor pânå la produc¡ia de lactate, conserve, mezeluri ¿i produse de båcånie. Importurile de lapte s-au redus În luna ianuarie 2023, cantitatea de lapte brut importat a fost de 10.298 tone. Asta înseamnå o scådere cu 13% fa¡å de luna precedentå ¿i cu 37% fa¡å de luna similarå a anului trecut, anun¡å Institutul Na¡ional de Statisticå. Pe de altå parte, cantitatea de lapte colectat a crescut cu 3% fa¡å de decembrie 2022. 6

S|PT|MÂNII

Când europarlamentarii [tiu mai bine ce face Comisia European\ Luni, pe 20 martie, Comisia Europeanå a anun¡at public cå va sprijini Bulgaria, Polonia ¿i România cu 56 de milioane de euro pentru a le compensa pierderile cauzate de importurile de cereale din Ucraina. Din cele 56 de milioane, România a primit cea mai micå sumå, 10,05 milioane de euro. Bulgaria a primit 16,75 milioane, iar Polonia 29,5 milioane. Cele trei state au înså posibilitatea så mai adauge încå odatå pe atât din fonduri na¡ionale. Astfel, sprijinul pentru fermierii români ar ajunge la 20,1 de milioane, dacå Adrian Câciu are de unde pune suma. Måsura nu este încå definitivå, ea urmând så fie discutatå cu toate statele membre ¿i votatå pe 30 martie în consiliul agriculturii. La Bucure¿ti înså, spiritele s-au inflamat cu câteva zile înainte ca sprijinul Comisiei så fie fåcut public. Primul a ie¿it europarlamentarul Dan Motreanu (PNL), care, pe 16 martie, se declara dezamågit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensa¡iilor.

“Din primele informa¡ii, ¡ara noastrå va primi cea mai micå sumå, de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care prime¿te 30 de milioane de euro, ¿i Bulgaria, care prime¿te 16 milioane de euro. Toatå responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazeazå pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei ¡åri. România este în mod clar dezavantajatå, având în vedere cå prin ¡ara noastrå a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina”, a låsat scris Dan Motreanu. Pe 17 martie, reac¡iona ¿i Dacian Ciolo¿, care cerea demiterea lui Petre Daea, ¿i, odatå cu el, mai toate asocia¡iile agricole care conteazå. Pe 20 martie, cu câteva ore înainte ca comisarul pentru Agriculturå så facå planul public, FAPPR se alinia ¿i ea cerând, nu fårå umor, ca cei 10 milioane de euro så fie redirec¡iona¡i spre construc¡ia autostråzii Moldovei.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 11/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Comisia cere retragerea derog\rilor pentru neonicotinoide Claire Bury (foto), director general adjunct DG Sante, le-a prezentat parlamentarilor din Comisia de Mediu a Parlamentului European punctul de vedere al Directoratului despre implica¡iile hotårârii Cur¡ii Europene de Justi¡ie privind derogårile de la interdic¡iile exprese privind comercializarea ¿i utilizarea semin¡elor tratate cu produse fitosanitare care con¡in neonicotinoide. Astfel, DG Sante considerå cå statele membre nu mai pot acorda autoriza¡ii de urgen¡å pentru neonicotinoide, acestea fiind incompatibile cu articolul 53 al Regulamentului European nr. 1107/2009, a¿a cum a fost interpretat de CEJ. Opinia DG Sante råmâne una preliminarå, pânå ce Comisia o va exprima pe cea finalå, a¿teptatå în vara acestui an. Cu toate acestea, este de re¡inut cå DG Sante este organismul european responsabil de aplicarea Regulamentului 1107/2009, deci o råsturnare a opiniei preliminarii este improbabilå. De altfel, DG Sante a notificat deja statele membre care au solicitat autoriza¡ii de urgen¡å anul trecut, pentru neonicotinoide, så le retragå. Mai mult, Comisia ¿i-a retras ca inadecvatå solicitarea cåtre EFSA de a evalua justificårile cu privire la autoriza¡iile solicitate de statele membre anul trecut. Statele pot opta så råmânå pe po-

Claire Bury, director general adjunct DG Sante

zi¡ii, înså autoriza¡iile vor fi revizuite de Comisie în conformitate cu decizia CEJ. Odatå ce Comisia decide cå autoriza¡ia este neconformå cu legisla¡ia europeanå, calea spre infringement ¿i blocarea fondurilor europene este deschiså. Comisia a constatat cå hotårârea CEJ nu se referå doar la autoriza¡iile de urgen¡å acordate pentru semin¡ele de sfeclå de zahår, ci prive¿te toate culturile, inclusiv porumbul, floarea-soarelui, grâul, rapi¡a etc. Mai mult, hotårârea blocheazå nu doar utilizarea pe mai departe a clotianidin, tiametoxam ¿i imidacloprid, ci a multor alte molecule, cum ar fi metalaxil-M, tiram sau pronil. Dupå hotårârea CEJ din 19 ianuarie 2023, o primå discu¡ie oficialå legatå de necesitatea revizuirii autoriza¡iilor a

avut loc la Comisie pe data de 13 februarie 2023. Iar pe 6 martie, în fa¡a europarlamentarilor din Comisia de Mediu (majoritatea ecologi¿ti duri), Claire Bury a admis cå “existå o problemå legatå de alternative”. E vorba de existen¡a produselor care så înlocuiascå eficient neonicotinoidele. “Desigur, aceasta e o caracteristicå cheie în dezbaterile privind Regulamentul legat de utilizarea durabilå a pesticidelor”, a continuat directorul adjunct al DG Sante. E totu¿i un semn cå ¿i la Bruxelles se con¿tientizeazå golul pe care îl laså decizia CEJ în “cutia cu instrumente” pe care le au la dispozi¡ie fermierii europeni. Existå circa 100 de insecticide ¿i acaricide în proces de aprobare, iar acest proces trebuie gråbit. În acest sens, Comisia analizeazå suplimentarea fondurilor necesare angajårii de exper¡i de cåtre statele membre. Eurodeputa¡ii din Comisia de Mediu au salutat pozi¡ia DG Sante, iar unii chiar au criticat Comisia pentru cå nu ac¡ioneazå mai hotårât pentru stoparea utilizårii neonicotinoidelor, având în vedere cå sunt state care au dat deja semnale cå nu au de gând så se conformeze indica¡iei de retragere a derogårilor.

Robert VERESS

Petre Daea: “Nu retrag derogarea, orice-ar fi!” Confruntat cu solicitarea Comisiei Europene de retragere a autoriza¡iei de urgen¡å pentru tratarea semin¡elor de porumb, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår cu insecticide neonicotinoide, ministrul agriculturii, Petre Daea are o reac¡ie tran¿antå: “Nu o retrag!”. Profitul Agricol 11/2023

Întrebat ce va face dacå Bruxellesul va declan¿a procedura de infringement, cu riscul de blocare a fondurilor europene pentru agriculturå, Daea a råmas pe pozi¡ii: “Domnule, eu nu retrag derogarea, orice-ar fi! Nu avem alte solu¡ii pentru salvarea acestor culturi!” 7

Pre]uri [i pie]e

Sc\derea produc]iei mondiale de oleaginoase

Produc]ia mondial\ de oleaginoase> 630 milioane tone

Produc¡ia mondialå de semin¡e oleaginoase a scåzut cu 7 milioane de tone ¿i a ajuns la 630 milioane tone, în principal din cauza reducerilor mari la culturile de soia ¿i floarea-soarelui din Argentina ¿i de semin¡e de bumbac din India. Datele au fost publicate în raportul lunar al Departamentului Agriculturii din SUA privind produc¡iile ¿i pia¡a oleaginoaselor. ¥n Argentina produc¡ia de soia este reduså cu 8 milioane tone, la 33 milioane tone. Doar produc¡ia de rapi¡å a crescut în Australia (+ 1 mil. tone) ¿i Ucraina (+ 0,5 mil. tone).

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a ajuns la 217 milioane tone, mai mare cu 9 milioane tone fa¡å de 2021/22. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (77,5 mil. tone);  soia (60 mil. tone);  rapi¡å (32 mil. tone); 16

Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 93 milioane tone, SUA, cu 56 milioane tone (mai mult cu 1 mil. tone), Canada (13 milioane tone), Ucraina (8 milioane tone), Australia (7 milioane tone, mai mult cu 1 mil. tone). La importatori avem China, cu 101 milioane tone (+ 1 mil. tone), ¿i UE, cu 24 milioane tone. Stocurile de semin¡e oleaginoase au scåzut considerabil, la 117 milioane tone, cu reduceri la soia (-2 mil. tone) ¿i floarea-soarelui (-0,5 mil. tone).  floarea-soarelui (20 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,4 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,7 mil. tone).

Marii consumatori de uleiuri sunt China (40 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (22 mil. t).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi este, de asemenea, reduså la 359 milioane tone, în scådere cu 3 milioane tone fa¡å de anul trecut. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (251 mil. tone, reduså cu 3 mil. de tone); rapi¡å (45,5 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Marii consumatori sunt China (99 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (41,5 mil. tone), Brazilia (22 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (26 milioane tone), Brazilia (21), SUA (13). Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

În asigur\rile agricole, Israel e cu peste o jum\tate de Impredictibilitatea afacerii, care le cauzeazå multe nop¡i albe fermierilor români, e aproape o necunoscutå în agricultura israelianå. Solu¡ia a fost gåsitå încå din 1967, când guvernul de atunci ¿i 14 organiza¡ii de fermieri au fondat Kanat, o companie care asigurå orice pentru fermieri. Primele de asigurare sunt subven¡ionate de stat cu 50%. Fermierii pun diferen¡a, Kanat are ¿i contracte solide de reasigurare ¿i, astfel, se asigurå suficiente fonduri pentru plata anualå a unor despågubiri reprezentând echivalentul mai multor zeci de milioane de euro.

unc¡ionând fårå gre¿ (fårå profit, dar ¿i fårå pierderi) de peste 55 de ani, Kanat este considerat unul dintre cele mai performante sisteme de asiguråri agricole din întreaga lume. Shmuel Tourgeman, CEO-ul Kanat, se laudå cu faptul cå oferå o gamå completå de servicii de asigurare pentru orice culturå, din orice col¡ al Israelului. Dintre cei 12.000 de fermieri israelieni, 85% (peste 10.000) sunt asigura¡i la Kanat. Ace¿tia lucreazå 4/5 din suprafa¡a agricolå totalå a ¡årii, care se cifreazå la 430.000 ha. “Consider cå, pe termen lung, pentru agricultura oricårui stat, genul acesta de monopol este preferabil concuren¡ei între douå sau mai multe companii de asiguråri, care poate conduce la distorsiuni ¿i la pierderi mari pentru fermieri, la un moment dat”, le-a transmis Tourgeman membrilor UNCSV afla¡i în vizitå. Suprafa¡a medie cultivatå & asiguratå/fermå în Israel e de 36 de ha. Predominå livezile (41%: avocado, arahide, banane, citrice, måsline, vi¡å-de-vie etc.), legumicultura (30%, cu observa¡ia cå porumbul, fiind preponderent zaharat, este inclus la sectorul legume), zootehnia (21%: bovine, ovine, påsåri, ferme piscicole). Culturile arabile ocupå doar 8% din suprafa¡å. Cele 14 organiza¡ii de fermieri care

Shmuel Tourgeman, CEO Kanat

au fondat Kanat gestioneazå câte un segment agricol ¿i au propriile unitå¡i de management, care se ocupå cu colectarea banilor pentru asigurårile agricole de la fermieri. Este vorba de asigurarea de bazå obligatorie (pentru cei înscri¿i). Asigurårile extinse sunt contractate de fermieri direct de la Kanat. Asigurarea de bazå acoperå cam toate calamitå¡ile naturale ce pot interveni: grindinå, înghe¡, furtuni, cåldurå excesivå etc. Înghe¡ul din timpul iernii este considerat principalul risc (iernile sunt mult mai blânde în Israel, dar se petrec ¿i accidente, cu temperaturi neobi¿nuit de scåzute). Asigurarea de secetå nu este o necesitate, fiindcå toate culturile sunt irigate.

Asigurarea suplimentarå acoperå daune precum cele produse de insecte ¿i boli sau problemele cauzate de neîntrunirea condi¡iilor meteo pentru o produc¡ie maximå. În caz de daunå, fermierul prime¿te 95% din suma asiguratå pentru poli¡a de bazå ¿i 70% din suma asiguratå prin poli¡a suplimentarå. Suma asiguratå acoperå costul de produc¡ie, iar acesta este stabilit, printrun calcul complex, pentru fiecare culturå. Se ia în considerare o sumå orientativå, datå de Ministerul Agriculturii, ajustatå în urma discu¡iilor cu fermierii. “Suma trebuie så fie preciså, pentru cå o despågubire prea reduså va descuraja fermierii, fåcându-i så renun¡e la agriculturå; în schimb, o despågubire prea mare îi va face lene¿i, înclina¡i så cearå despågubiri, în loc så încerce så¿i valorifice produc¡iile”, aratå ¿eful Kanat. El adaugå cå, în prezent, se poartå discu¡ii cu guvernan¡ii, pentru care procentul subven¡ionat de stat din prima de asigurare så creascå la 70%. “Nu ar beneficia doar fermierii, ci ar impulsiona agricultura, în ansamblu. Ar cre¿te randamentele ¿i astfel, la final, ¿i colectarea bugetarå”. Primele de asigurare diferå de la o culturå la alta ¿i în func¡ie de zonå. Suma de platå scade dacå fermierii î¿i iau måsuri de protec¡ie, ce diminueazå Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

secol în fa]a României riscurile - de exemplu, pânza antigrindinå montatå peste livezi. Apropo, în Israel nu existå baterii de rachete antigrindinå, iar Tourgeman este foarte sceptic în privin¡a eficacitå¡ii acestora în ¡årile care le folosesc, printre care se numårå ¿i România. De asemenea, dacå fermierul nu are o solicitare de despågubire într-un an, anul urmåtor prima sa de asigurare scade. Dupå mai mul¡i ani consecutivi fårå despågubiri poate ajunge la o bonifica¡ie de 60%. Existå ¿i reversul medaliei. În 2009, primele de asigurare aproape s-au dublat, din cauza despågubirilor record plåtite în 2008. Între 2012 ¿i 2021 Kanat a încasat din prime de asigurare între 280 ¿i 440 de milioane de ¿ekeli anual (72 - 113 milioane de euro), cu un maxim în 2017 ¿i o stabilizare la 400 de milioane de ¿ekeli (103,5 milioane euro) dupå 2019. Din aceste sume, 11% sunt folosite pentru reasigurare, iar 6% sunt alte cheltuieli administrative.

Profitul Agricol 11/2023

Valoarea despågubirilor achitate a variat între 150 de milioane de ¿ekeli sau 38,5 milioane euro în 2012 ¿i 510 milioane de ¿ekeli / 131 milioane euro, în 2015. Valoarea despågubirilor a depå¿it-o pe a primelor încasate doar în anii 2013 ¿i 2015. Anterior, înså, în anul de pominå 2008, valoarea despågubirilor a fost de trei ori mai mare decât a încasårilor din prime. Pagubele sunt constatate de exper¡i independen¡i, care sunt în numår de circa 60 pe plan na¡ional. La fiecare evaluare se duc doi exper¡i ¿i fiecare face propria evaluare. Cele douå evaluåri trebuie så fie foarte apropiate, altfel se face reevaluarea. Numårul total anual al cererilor de despågubire îl depå¿e¿te pe al fermierilor, ajungând la 15.000 de cereri de despågubire anual. Înså mai pu¡in de 100 de cereri de despågubire/constatåri ale exper¡ilor ajung la arbitraj. Dacå paguba constatatå este micå, fermierul poate renun¡a la despågubire,

pentru a nu-¿i pierde bonifica¡ia de primå. Despågubirile se plåtesc în termen de douå såptåmâni de la constatarea pagubelor. Orientativ, pentru un hectar de porumb zaharat calamitat total se plåtesc 3.000 - 4.000 de euro. Pentru un hectar de porumb pentru målai, 2.500 euro. Despågubirea poate acoperi ¿i o parte din profit, dacå fermierul este foarte eficient. În cazul grâului ¿i orzului fermierul este despågubit ¿i pentru pierderile cauzate de evolu¡ia pie¡ei. Se face raportarea la Bursa din Chicago. Se determinå poten¡ialul anual de produc¡ie al zonei. Dacå fermierul ob¡ine mai pu¡in de 80% din suma asiguratå este despågubit pentru diferen¡a respectivå.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Fungicidul Imperis Ultra. Fermierii cultivatori de cereale au multe obstacole de depå¿it: de la semånat pânå la depozitare, cultura ¿i recolta propriu-ziså sunt afectate de condi¡iile de mediu, dåunåtori ¿i boli. Speciali¿tii Kwizda Agro vå recomandå fungicidul Imperis Ultra, care, integrat în planul tehnologic, aduce douå avantaje majore: protec¡ia împotriva principalelor boli cu importan¡å economicå, cre¿terea vitalitå¡ii ¿i, implicit, a productivitå¡ii culturilor. Imperis Ultra (a doua denumire comercialå a produsului Priaxor EC) este un fungicid local sistemic, translaminar, dedicat culturilor de cereale, cu 2 substan¡e active: fluxapiroxad 75 g/l ¿i piraclostrobin 150 g/l. Acest produs, sub formå de concentrat emulsionabil (EC), are un puternic caracter antisporulant ¿i prezintå ac¡iune preventivå, curativå ¿i eradicativå împotriva unui spectru larg de boli foliare specifice cerealelor: fåinarea (Erysiphe graminis), ruginile (Puccinia spp.) la grâu, orz, secarå ¿i triticale, påtarea reticularå la grâu (Pyrenophora tritici repensis), septorioza (Septoria spp.) la grâu ¿i triticale, arsura frunzelor (Rhynchosporium secalis) la orz ¿i secarå sau påtarea reticularå a frunzelor de orz (Pyrenophora teres). Totodatå, produsul prezintå un al doilea avantaj, binecunoscutul efect fiziologic “stay green”, manifestat prin men¡inerea calitå¡ii ¿i activitå¡ii fotosintetice a frunzelor chiar ¿i în condi¡ii de stres, cu o importantå amprentå pozitivå asupra produc¡iei.

Imperis Ultra: 2 substan¡e active, numeroase beneficii Fluxapiroxad - ac¡iune sistemicå, mobilitate unicå Substan¡a activå fluxapiroxad prezintå o mobilitate foarte bunå în plantå, datoratå solubilitå¡ii sale. Acest compus este deopotrivå liposolubil, ceea ce îi permite så traverseze cu u¿urin¡å stratul ceros ¿i pere¡ii celulari, dar ¿i hidrosolubil, ceea ce înseamnå un plus de rapiditate la translocarea în ¡esu34

turile plantelor (sistemul vascular, anumite membrane celulare). Aceastå capacitate de deplasare în interiorul ¡esuturilor este manifestatå atât în cazul patogenului, ceea ce înseamnå o capacitate crescutå de atac asupra acestuia, cât ¿i în interiorul plantei, pentru ac¡iune rapidå. Cum ac¡ioneazå? Fluxapiroxad blocheazå respira¡ia patogenului la nivel celular, prin inhibarea enzimei SDHI (succinat dehidrogenazå), stopând furnizarea de energie la nivelul celulelor ¿i cre¿terea acestora. În consecin¡å, sunt inhibate germina¡ia sporilor, cre¿terea tubului germinativ, dezvoltarea miceliului ¿i sporularea. Datoritå caracteristicilor substan¡ei active fluxapiroxad, sunt protejate inclusiv frunzele tinere. Fluxapiroxad se remarcå prin ac¡iune antifungicå preventivå ¿i curativå foarte puternicå ¿i rapidå.

Imperis Ultra este unul dintre pu¡inele fungicide care se pot aplica pe durata întregii perioade de înflorire. Doza recomandatå este de 0,75 l/ha - 1 l/ha.

Piraclostrobin - risc scåzut de fitotoxicitate Piraclostrobin, din clasa strobilurinelor, în combina¡ie cu fluxapiroxad, aduce o cre¿tere semnificativå a eficacitå¡ii Imperis Ultra. În plus, pe lângå efectul antifungic cunoscut, spore¿te rata de asimilare în plantele de culturå, reducând riscul de fitotoxicitate la nivel foliar. Drept urmare, îmbunåtå¡e¿te toleran¡a cerealelor la stresul provocat de secetå sau boli. Avantajele aplicårii Imperis Ultra la culturile de cereale: 1. Efectul protector este rapid, eficient ¿i de duratå, indiferent de stadiul Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

Dublu beneficiu pentru cereale

Septorioza cerealelor (Septoria spp.)

Rugina brun\ a cerealelor (Puccinia spp.)

de dezvoltare a patogenului, datoritå ac¡iunii încruci¿ate a celor 2 substan¡e active. 2. ¥n urma aplicårii acestui produs, apare inhibarea producerii hormonului båtrâne¡ii, etilena, frunzele råmânând verzi o perioadå mai lungå de timp, fapt ce conduce la o asimilare mai bunå a substan¡elor utile în plante. 3. Reduce påtarea fiziologicå, men¡inând calitatea frunzei. De ce este important acest efect? Pentru cå aceste pete înseamnå, de fapt, zone foliare inactive, iar apari¡ia lor, mai ales într-un numår ridicat, poate conduce la reducerea ratei de absorb¡ie a substan¡elor utile în plantå ¿i, implicit, la scåderea produc¡iei. Profitul Agricol 11/2023

F\inarea cerealelor (Blumeria graminis)

Arsura frunzelor de orz (Rhynchosporium secalis)

P\tarea reticular\ a frunzelor de orz (Pyrenophora teres)

4. Cultura folose¿te o cantitate reduså de apå pentru ob¡inerea unui kg de semin¡e, deoarece Imperis Ultra reduce rata transpira¡iei, caracteristicå ce sus¡ine plantele în perioadele de stres hidric, ajutând astfel dezvoltarea ¿i umplerea boabelor în condi¡ii mai pu¡in favorabile. 5. Absorb¡ia azotului este optimizatå ¿i astfel se vor ob¡ine elemente de produc¡ie superioare calitativ, datoritå sporirii cantitå¡ii de proteinå ¿i a îmbunåtå¡irii calitå¡ii paiului. Alåturi de efectele fiziologice, valorificarea resurselor de azot ¿i de apå ajutå plantele så-¿i optimizeze poten¡ialul de produc¡ie.

Datoritå tehnologiilor moderne înglobate în Imperis Ultra, picåturile de solu¡ie au o distribu¡ie excelentå pe suprafa¡a foliarå. Substan¡a råmaså pe frunze formeazå depozite sub formå de cristale, puternic fixate de suprafa¡a plantei. Acestea se reactiveazå cu ajutorul umiditå¡ii provenite din precipita¡ii sau rouå, ceea ce face ca protec¡ia oferitå de acest produs împotriva patogenilor så persiste mult timp dupå aplicare.

MA{INI & UTILAJE {tefan Moraru mizeaz\ pe utilaje premium Când vrei så faci produc¡ie de calitate ¿i cu un bun randament, o condi¡ie de bazå o constituie utilajele performante. Asta este convingerea lui ªtefan Moraru, proprietarul fermei Morar Pan Com din Peri¿oru, Ialomi¡a.

tefan Moraru are 40 de ani ¿i spune cå a muncit de mic în ferma ale cårei baze au fost puse de tatål såu, Gheorghe Moraru, în 1995, cu un tractor U650 ¿i cu 5 hectare de teren. În prezent, administreazå 1.000 ha pe raza localitå¡ilor Peri¿oru, Borcea ¿i Jegålia, unde se cultivå grâu, orz, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui. ªtefan Moraru mai presteazå ¿i diferite servicii pentru alte 200 ha în zonå, iar în fermå desfå¿oarå programe de testare. Spune, cu mândrie, cå ini¡ial se pregåtise pentru o cu totul altå carierå, cea de arhitect, la îndemnul pårin¡ilor ¿i ca urmare a vremurilor cam nesigure pentru agricultura României de la sfâr¿itul anilor ‘90. Situa¡ia s-a schimbat dupå aderarea României la UE, au venit fondurile europene ¿i subven¡iile, iar ªtefan Moraru s-a întors la agriculturå. “Am preluat ferma de la tatål meu în 2010, iar din 2011-2012 am pornit un program de retehnologizare a fermei.” Profitul Agricol 11/2023

La început avea un tractor, acel U650 cumpårat la mijlocul anilor ‘90 de la Tractorul Bra¿ov. Fiindcå nu aveau “pile, cuno¿tin¡e, rela¡ii”, tractorul a fost livrat fårå cabinå ¿i a¿a au lucrat cu el vreo doi ani, pânå au gåsit o cabinå. Cu gândul la acest tractor încå func¡ional, ªtefan Moraru a investit în tehnicå agricolå performantå. Aståzi are douå tractoare John Deere seria 6 de 125-155 CP, alte douå tractoare, tot John Deere, dar din Seria 8, de 260-370 CP, ¿i un Case IH de 100 CP. Tractoarele sunt cu sistem GPS cu control al trecerilor, controlul sec¡iunii la semånåtori, la fel ¿i la ma¿inile de erbicidat ¿i de fertilizat. Dacå la începutul anilor 2000 avea o combinå româneascå C14, aståzi are douå combine: Claas Tucano 420 ¿i Case 7125. “A¿adar, avem utilaje din grama premium, inclusiv la prelucrarea solului ¿i semånat, unde folosim echipamente Horsch, Kverneland, Lemken ¿i Vaderstad.” ªtefan Moraru este mul¡umit cu dotarea tehnicå a fermei, iar dacå are nevoie de ma¿ini de transport sau de combine suplimentare preferå prestårile de servicii din partea contractorilor. Dar la transport nici ace¿tia nu-i pot oferi 25 de camioane pe zi, de exemplu, când recolteazå pânå la 600 t/zi de porumb, a¿a cå a investit în depozitare. Are o capacitate de stocare de 6.000 de tone, iar dupå ce va finaliza cele douå celule aflate în construc¡ie va putea depozita 8.000 tone. “În momentul de fa¡å investim masiv în iriga¡ii. Am început montarea instala¡iilor în 2020, în 2021 ¿i 2022 am irigat

350 ha, preponderent porumb, iar în 2023 vrem så irigåm 450 ha, inclusiv la cultura de soia.”

Arpad DOBRE

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi.

Doi studen]i la Inginerie Alimentar\ au luat locul I la f\cut desert Doi studen¡i, Ana Mic¿oni ¿i Cristian Argyelan, cursan¡i ai Facultå¡ii de Inginerie Alimentarå (nu-i a¿a cå sunå råu, inginerie alimentarå?), au luat premiul I la expozi¡ia GastroPan de la Bra¿ov, Cupa Studentului. Expozi¡ia a avut loc în perioada 17-19 martie ¿i au participat studen¡i din întrea-

25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre energie verde, inova¡ie în mediul rural ¿i alte cuvinte frumoase.

ga lume. Produsul pentru care au fost premia¡i românii este un desert, Fia Byprod, cu blat din fåinå, unt ¿i coji de mere, cu cremå de mascarpone, coji de portocale, fri¿cå, iar deasupra un jeleu din zahår ¿i coji de portocale. I-am putea spune desert din coji. Din påcate, aceastå pråjiturå, Fia Byprod, este un du¿man al siluetei, dacå se va consuma prea mult. Valoarea energeticå este de 292,93 KJ pe kg ¿i con¡inut de sare 0,9%. Termenul de valabilitate este de 48 de ore. GastroPan este cel mai mare eveniment dedicat speciali¿tilor din industria panifica¡iei, patiseriei, cofetåriei, gelateriei, ciocolateriei, moråritului ¿i gastronomiei din România. La fiecare edi¡ie a expozi¡iei GastroPan se ¡ine cont de tendin¡ele ¿i inova¡iile globale.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Tânårå inocentå care se înso¡e¿te cu un mågar – Schi¡e de prima mânå; 2) Sunt de neconceput – Bitter la 9 10 jumåtate! 3) Dat în reluare – A scoate din fire; 4) Poartå la înål¡ime – Crescut pe lângå matcå; 5) Vas ajuns pe nisip – Pus în balan¡å; 6) Loc în Dacia! – Indicator al nivelului de trai; 7) Înlesnesc lecturile particulare; 8) Întâlniri pentru alegeri; 9) Inimå de poet! – Merge la o bere; 10) Prezentåri pe rol.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului! 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 54

3 4 5 6

VERTICAL: 1) În¡eapå ro¡ile de la ma¿inå – Transplant de ochi; 2) Are înclina¡ie la scris – Trage pentru un mo¿; 3) Sunt formidabili; 9 4) Unitate cu profil agricol – Doamnå mare; 10 5) Ie¿ite din min¡i – Bazå de torturi; 6) Colectiv feminin – Destina¡ii pentru rugi; 7) A reSolu¡ia careului din Nr. 10/2023 chema stelele – Mersul pe burtå; 8) Ajunså la ORIZONTAL: DECISE - CAM; ELE - TEMUTA; CINCI - OMOR; ANTURAJ - MO; LAUR - TIPIC; putere; 9) Apar în mai multe rânduri – Coadå I - RAPACE - H; TRIBUT - ROI; RI - IRANIAN; de gu¿ter! 10) Lipsite de scåpåri – Chemare UMILITOARE; ALIMENTAR. la start. 8

Profitul Agricol 11/2023