nr. 10 din 15 martie 2023 - såptåmânal
15 lei
SUMAR Brazilia testeazå mai multe varietå¡i 10 de grâu modificat genetic
Evenimentele s\pt\m=nii A început campania de irigat
6
BASF: Pove¿ti cu vinuri
6
10 milioane euro pentru extinderea fermei
7
Un program profesional pentru doamnele din spa¡iul rural
7
Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii
Bazå de date UE pentru combaterea integratå a dåunåtorilor 8 Comisia insistå pentru reducerea consumului de biomaså 8 Noi reguli pentru eticheta “made in SUA” 10 Nufarm lanseazå “nava amiral”, insecticidul Carnadine
34
14
Cre[terea animalelor
Brazilia: ploile întârzie semånatul porumbului
16
Observatorul laptelui, o formå fårå fond
35
Cre¿te produc¡ia de grâu
18
Bunåstarea gåinilor ouåtoare
38
Va fi mai pu¡in porumb
Sprijin pentru vaca de lapte
39
20
Sprijinul cuplat zootehnic pentru vaca de carne
40
Culturi vegetale
AGCTR vinde material seminal Comisia Europeanå nu poate interpreta la pre¡uri modice decizia Cur¡ii de Justi¡ie referitoare la neonicotinoide 22 Ma[ini & utilaje Utilizarea durabilå a pesticidelor 24 Remorcile Western pentru transport Marian Popa arå cel pu¡in doi ani din cinci 26 Importan¡a culturii de soia în România ¿i în Europa
40
30
Picador 1,6 MG - o aplicare, trei efecte pozitive la porumb
32
Australia a¿teaptå o recoltå-record 12 SUA ¿i Canada pun presiune pe Mexic
12
ABC-ul prelucrårii minime: unde, când, cum?
44
Dicor Land deschide încå un parc de ma¿ini agricole
46
Tendin¡e pe pia¡a tractoarelor: cu hidrogen ¿i electrice
46
Opinii 42
Consultan¡a pentru agriculturå, o necesitate, nu un moft!
48
China, mai mult decât råzboiul, amenin¡å securitatea alimentarå
50
Hobby
26
Cum reducem efectele stresului la floarea-soarelui ¿i rapi¡å
România poate pierde pânå la jumåtate din produc¡ie dacå e obligatå så renun¡e la pesticidele cu risc 11
Påstrarea apei în sol cu hederul? Se poate!
43
Iepuri în alai de nuntå
53
NASA avertizeazå cå fenomenele meteo extreme se vor agrava
54
EVENIMENTELE S|PT|M+NII
Baz\ de date UE pentru combaterea integrat\ a d\un\torilor Comisia Europeanå a publicat o bazå de date a metodelor de combatere integratå a dåunåtorilor (IPM) disponibile în prezent. Baza de date include aproximativ 1.300 de exemple de practici, tehnici ¿i tehnologii grupate în opt categorii IPM, cum ar fi utilizarea rota¡iei culturilor ¿i fertilizarea echilibratå, monitorizarea organismelor dåunåtoare, aplicarea direc¡ionatå ¿i reduså, ¿i preferin¡a pentru metode nechimice de combatere a dåunåtorilor. Baza de date include, de asemenea, 273 de recomandåri specifice pentru fiecare culturå, elaborate de autoritå¡ile na¡ionale ¿i organismele publice ale statelor membre, pentru a
implementa cerin¡ele IPM din Directiva privind utilizarea durabilå a pesticidelor (SUD). Toate exemplele sunt prezentate în limbile na¡ionale, cu o scurtå introducere în limba englezå. Baza de date, gåzduitå în platforma JRC de modelare a datelor pentru economia resurselor (DATAm), va fi actualizatå cu exemple suplimentare în mod regulat. În paralel cu aceastå prezentare generalå, s-a realizat un studiu mai amplu referitor la practicile actuale IPM, poten¡ialul lor de a contribui la reducerea dependen¡ei de pesticidele chimice, costul de implementare ¿i eficacitatea generalå.
Comisia insist\ pentru reducerea consumului de biomas\ O nouå evaluare a bioeconomiei UE, realizatå de JRC (centrul de cercetare al Comisiei Europene), aratå cå existå o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor din silviculturå ¿i agriculturå. Evaluarea confirmå Raportul de progres al bioeconomiei al UE, conform cåruia este necesarå reducerea consumului de biomaså, eficientizarea produc¡iei ¿i cre¿terea capacitå¡ii de recuperare ¿i reutilizare a biomasei. Potrivit JRC, existå o tendin¡å de cre¿tere a ofertei ¿i a utilizårilor de biomaså pentru materiale ¿i energie în UE. Oferta totalå de biomaså, inclusiv produc¡ia internå ¿i importurile nete, este estimatå la aproximativ 1 miliard de tone de substan¡å uscatå (tdm), în timp ce biomasa utilizatå se ridicå la 1,2 miliarde tdm. Surplusul de biomaså utilizatå se datoreazå valorificårii 8
de¿eurilor din industrie ¿i gospodårii. Jumåtate din biomasa utilizatå este reprezentatå de furaje ¿i a¿ternuturile pentru animale (40%) ¿i alimentele pe bazå de plante (10%). Cealaltå jumåtate este împår¡itå de produc¡ia de materiale (28%) ¿i energie (22%). Cele mai mari cre¿teri ale consumului de biomaså sunt pentru pro-
duc¡ia de bioenergie, folosind atât surse primare, cât ¿i surse secundare. Cantitatea de biomaså utilizatå pentru animale ¿i produc¡ia de hranå vegetalå råmâne în mare parte constantå. UE este din ce în ce mai dependentå de biomaså pentru materiale ¿i energie, iar biomasa este de a¿teptat så devinå ¿i mai importantå ca resurså. Ca atare, cre¿te presiunea asupra utilizårii terenurilor în scopul producerii de biomaså. Aceasta se traduce în defri¿åri ¿i degradåri de terenuri. UE a devenit un contributor major al defri¿årilor din zona ecuatorialå (25,5% din suprafa¡å), prin importul de carne de vitå, cacao, cafea, ulei de palmier, ¿roturi ¿i ulei de soia etc.
Robert VERESS Profitul Agricol 10/2023
o analiz\ de Daniel BOT|NOIU
Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:
Grâu
SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 10 martie, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 4 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 6 martie.
România FOB Constan¡a 269 euro/t (- 6) 1.318 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023. ¥n perioada 6 - 10 martie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-
Principalele destina¡ii: Taiwan 85.770 tone, China 77.700
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
tone, Peru 77.700 tone, Mexic 57.070 tone, Japonia 57.070 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 333 dolari/tonå (1.532 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 240 euro/tonå (1.176 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 6 martie.
$/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 249 247 245 243 245 Mai 251 250 249 247 250 Iunie 257 255 253 251 253 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 300 299 297 295 297 Mai 297 295 293 291 293 Iunie 293 291 289 287 289
de 257 dolari/tonå (1.182 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Porumb România
Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2023, este de 193 euro/tonå (946 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
FOB Constan¡a 197 euro/t (- 13) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.
SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 10 martie 2023, a fost Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago
$/t
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 249 247 245 243 245 Mai 247 245 243 241 243 Iunie 243 239 237 235 237 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai
14
$/t
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 277 273 271 270 273 279 277 275 273 277
Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a
Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 10 martie 2023, a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din
€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 259 euro/t (1.269 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2023 este de 251 euro/t (1.230 lei). A înregistrat o scådere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 247 dolari/t (1.136 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 345 343 341 339 333 Mai 347 345 343 340 337 Iunie 349 347 345 343 339 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Rouen 269 265 263 261 259 Dunquerque 269 265 263 261 259 Pallice 275 273 271 269 267 Creil FOB 269 265 263 261 259 Moselle FOB 249 247 245 243 240 Rouen FOB 293 291 289 287 285
6 martie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 273 dolari/tonå (1.256 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
$/t
euro/t
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Bordeaux 267 265 263 261 263 Pallice 271 269 267 265 267 Rhin FOB 281 279 277 275 277 Bordeaux FOB 273 271 269 267 269 Pontivy 257 255 254 251 253
Profitul Agricol 10/2023
Pre]uri [i pie]e
Soia ¥n såptåmâna 6 - 10 martie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 567 dolari/tonå (2.608 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago
$/t
1.177.770 tone, Germania 97.770 tone, Olanda 77.970 tone, Japonia 17.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.
Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 541 dolari/tonå (2.470 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 06.03 07.03 Aprilie 1.277 1.271 Mai 1.259 1.257 Iunie 1.263 1.259
Orz
Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a
Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
Rapi¡å
PREºURI
Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 510 euro/tonå (2.499 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 499 euro/tonå (2.445 lei). 6 - 10.03.2023
$/t
08.03 09.03 10.03 1.269 1.257 1.237 1.253 1.251 1.249 1.257 1.253 1.251
euro/t
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Rouen 259 257 255 253 251 Dunquerque 259 257 255 253 251 Pontivy 277 273 271 269 267 Orz bere: Creil** 269 267 263 261 259 Moselle** 297 293 291 287 285
FOB Constan¡a 195 euro/t (- 16) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.
$/t
¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 10 martie 2023, a fost de 617 dolari/tonå (2.838 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 567 565 561 565 557 Mai 569 567 557 559 554 Iunie 561 559 555 557 549
România
FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic
Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în aprilie 2023, pre¡ul orzului furajer este 197 dolari/t (955 lei), mai mic cu 30 dolari/t fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.
Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago
$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 621 619 617 615 617 Mai 619 613 609 607 609
Floarea-soarelui
¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 10 martie 2023, a fost de 517 dolari/tonå (2.378 lei). A înregistrat o scådere de 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 6 martie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2023, este 507 euro/t (2.484 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.
¥n såptåmâna 6 - 10 martie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 527 euro/t (2.582 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 6 martie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a
euro/t
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Dieppe 543 541 537 535 527 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina
$/t
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 537 533 529 527 517
A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.
nå (2.455 lei). A înregistrat o scådere de 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.
La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 499 euro/to-
¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:
Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a
euro/t
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Rouen 519 517 511 509 499 Dunquerque 519 517 511 509 499 Moselle 517 515 513 511 510
Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 287 285 283 281 285 Mai 297 295 289 287 289
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 599 597 595 593 589 585 579 577 575 573 585 579 577 573 570
Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 6 - 10 martie, a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere.
$/t
Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Aprilie Mai Iunie
Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2023, este 557 dolari/t (2.506 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå.
Grâu
Porumb
Soia
Sorg
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
Golful Mexic
269 dolari/t
Profitul Agricol 10/2023
-4
257 dolari/t
-4
$/t
06.03 07.03 08.03 09.03 10.03 Aprilie 545 543 541 539 537 Mai 535 533 531 529 527
567 dolari/t
-8
285 dolari/t
-2 15
Pre]uri [i pie]e
Cre[te produc]ia de grâu Principalii produc\tori de gr=u. Total> 788,9 milioane tone
Prognozele privind pia¡a grâului pentru 2022/23, publicate de USDA în raportul pe luna martie, anun¡å o cre¿tere a produc¡iei mondiale cu 5,1 milioane tone, atingând 788,9 milioane tone. Aceastå cre¿tere se bazeazå în principal pe produc¡iile mari anun¡ate în Kazahstan, Australia ¿i India. ¥n Kazahstan, de exemplu, se anun¡å o produc¡ie de 16,4 milioane tone, cu 2,4 milioane tone mai mult decât luna trecutå, fiind cea mai mare recoltå din sezonul 2011/12. Consumul mondial va cre¿te cu 2 milioane tone, la 793,2 milioane tone, datoritå cererii mari din India ¿i Kazahstan.
ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (43,5 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. de tone), UE (37 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. tone), Australia (30 milioane tone, mai mult cu 4 mil. de tone), Canada (25 milioane tone), SUA (21,5 milioane tone), Ucraina (13,5 mil. tone,
ºåri cu stocuri mari de grâu China
139,5 mil. t
Varia¡ie fa¡å de 2021/22 - 5 mil. t
SUA
15,4 mil. t
- 4,6 mil. t
Rusia
14,4 mil. tone
+ 3,4 mil. t
India
13 mil. t
- 3,5 mil. t
UE
11 mil. t
- 2,3 mil. t
2022/23
mai mult cu 0,5 mil. tone), Kazahstan (10,5 mil. tone, mai mult cu 2 mil. tone), Brazilia (4,5 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone). În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (10 mil. tone), UE ( 9 mil. tone), Algeria (8,2 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu vor scådea cu 2,1 milioane tone ¿i ajung la 267,2 milioane, deoarece China ¿i-a revizuit stocurile în scådere cu 5 milioane tone.
¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 10 dolari/tonå, atingând 295 dolari/tonå.
Cota¡iile din Argentina au scåzut cu 16 dolari/tonå ¿i au ajuns la 357 dolari/tonå.
ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 22 dolari/tonå ¿i au închis la 339 dolari/tonå.
Cota¡iile UE au scåzut cu 21 dolari/tonå, la 300 dolari/tonå, din cauza concuren¡ei crescute la Marea Neagrå.
¥n Canada, pre¡urile au scåzut cu 25 dolari/tonå ¿i au ajuns la 348 dolari/tonå.
Pre¡urile din SUA au avut cea mai mare scådere, de 27 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 364 dolari/tonå.
18
Profitul Agricol 10/2023
CULTURI VEGETALE
Importan]a cel pu]in doi ani din cinci în România Marian Popa ar\
Marian Popa lucreazå påmântul din Sili¿tea, în nordul jude¡ului Teleorman, de 42 de ani. “Este un sol greu, preluvosol ro¿cat, care se taseazå ¿i când îl prive¿ti. Nu e nevoie så-l calci cu tractorul”. În cei 42 de ani nu s-a båtut de la asolamentul de cinci ani: douå sole cu grâu, una cu porumb, una cu floarea-oarelui ¿i una cu rapi¡å. “Cei din zona mea, care au practicat rota¡ia scurtå, rapi¡å cu grâu, au acum mari probleme cu buruienile graminee în cultura grâului”. Doi ani din cinci sigur intrå cu plugul. Întotdeauna floarea-soarelui urmeazå dupå porumb ¿i pentru înfiin¡area acestor culturi arå toamna, iar primåvara pregåte¿te terenul cu utilaje destinate prelucrårii superficiale. În acest scop de¡ine de 10 ani utilaje Horsch, inclusiv semånåtori Pronto. În func¡ie de umiditatea din sol, înainte de rapi¡å ¿i grâu se mai întâmplå så nu are. Acum patru ani, în loc så are, cum proceda de obicei, a încercat cu o scarificare înainte de rapi¡å. Påmântul s-a fåcut “asfalt”, a venit o ploaie de 200 de l ¿i rapi¡a a fost acoperitå de un lac. A trebuit så întoarcå rapi¡a, iar apa, în loc så se infiltreze în sol, s-a scurs, încet, la vale. “Am douå scarificatoare pe care, de atunci, nu leam mai mi¿cat din curte”. În urmå cu doi ani a testat lucrårile minime la grâu, pe o parte din suprafa¡å. “Sunt adeptul noului ¿i am încercat noile tehnologii de prelucrare. Acolo unde am arat, am fåcut 7 t/ha, fiindcå apa din iarnå s-a infiltrat în sol. Unde nu am folosit plugul, produc¡ia a fost la jumåtate”. Utilajul såu favorit e o grapå cu discuri Kuhn Rubin, pe care a achizi¡ionat-o, mai mult în disperare de cauzå, acum doi ani, când nu a putut så lucreze påmântul cu Tiger sau Terrano. “Acest disc lucreazå la 30 cm ¿i niveleazå. Dupå o singurå trecere cu discul, dacå ai umiditate relativå, po¡i semåna grâu. Sporul de produc¡ie la grâu, anul trecut, în urma folosirii acestui utilaj, a fost semnificativ”.
De ce sunt culturile de soia importante pentru noi, dar ¿i pentru Uniunea Europeanå? Urmeazå finan¡åri substan¡iale pentru fermierii care vor cultiva soia în anii urmåtori. Planul Na¡ional Strategic (PNS) sus¡ine interven¡ii care så promoveze cre¿terea suprafe¡elor cultivate cu soia prin acordarea de plå¡i compensatorii. Soia participå, alåturi de alte plante, în majoritatea schemelor de eco-condi¡ionalitate. Doar prin faptul cå este cultivatå în suprafe¡e minime, cerute de reglementåri, soia aduce sprijin financiar întregii suprafe¡e din fermå. Semnificativ este înså sprijinul direct, sume alocate direct pe suprafe¡ele de soia prin interven¡ia PNS sprijin cuplat PD-09. Astfel, pentru anul 2023, alocarea financiarå orientativå este de 26 milioane de euro cu un cuantum planificat de 150 euro/ha, acordatå unei suprafe¡e minime de 176.000 hectare. Pentru a primi aceste sume, fermierul trebuie så valorifice o produc¡ie minimå anualå prevåzutå în legisla¡ia na¡ionalå (propunerea în proiectul de Norme de aplicare fiind de 1,9 to/ha) ¿i trebuie så utilizeze såmân¡å certificatå.
Robert VERESS 26
Profitul Agricol 10/2023
CULTURI VEGETALE
culturii de soia [i în Europa Pentru producåtori este foarte important så fie luate o serie de måsuri preventive pentru a asigura securitatea economicå ¿i ecologicå a produc¡iei. Pentru ca måsurile împotriva contaminårii cu OMG-uri så fie relevante, în “Så luåm exemplu de la Italia, Aus- cazul culturilor de soia, trebuie ca setria, producåtorii importan¡i de soia din min¡ele certificate så fie produse sub Uniunea Europeanå. Ei au reu¿it så supravegherea exper¡ilor agricoli ¿i a identifice aceastå nevoie a Uniunii, acest autoritå¡ilor prin inspec¡ii ¿i controale deficit ¿i så o transforme în oportunitate. pe durata producerii lor. Suntem siguri cå prin subven¡ionarea fermierilor români, dar ¿i prin multå råbdare ¿i deschidere la acest tip Asigurarea independen¡ei de culturå, vom putea profita ¿i noi de proteice a Europei fa¡å de America aceastå oportunitate în anii care vor urma”, a declarat Bogdan Radu, CEO De¿i au o mul¡ime de avantaje din RWA Raiffaisen România. punct de vedere economic ¿i nutri¡ional, ¡årile europene produc doar câteva procente din totalul global de soia. Numårul mic de hectare cultivate cu O Europå fårå surse de proteine soia este o consecin¡å a scenei ecocontaminate de Organisme nomice din secolul trecut. La începutul anilor '60, Europa a permis importul de Modificate Genetic soia din SUA fårå taxe, dupå care, prin În România nu se cultivå în mod ofi- subven¡ionåri agricole, continentul noscial plante modificate genetic. Înså tru s-a specializat pe parcurs în proprezen¡a produselor modificate genetic duc¡ia de cereale. Asta a dus la cre¿sau contaminate cu organisme modifi- terea importurilor de plante proteice, printre care ¿i soia. Prin acordul de la cate genetic este inevitabilå. Interven¡ia PD-09 are ca scop så contribuie la asigurarea sustenabilitå¡ii fermierilor ¿i la men¡inerea unei suprafe¡e constante cultivate cu soia în România de circa 176.000 hectare.
Blair House din 1992, suprafa¡a dedicatå culturilor de rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia a fost limitatå la 5,1 milioane de hectare. Dupå care, opt ani mai târziu, Uniunea Europeanå a început importurile de fåinå de soia, deoarece fåina cu origine animalå fusese interziså în componen¡a furajelor. “Doar bunele practici din agriculturå, finan¡area constantå din partea autoritå¡ilor ¿i munca ne pot aduce la acela¿i nivel de produc¡ie precum Austria. Culturile de soia, pe lângå faptul cå sunt o surså importantå de proteine în hrana oamenilor ¿i a animalelor, aduc beneficii terenurilor pe care sunt cultivate ¿i creeazå premise pentru agricultura regenerativå. Pe scurt, culturile de soia au o mul¡ime de beneficii de care putem profita din plin începând de acum”, a continuat Bogdan Radu, CEO RWA. Conform rapoartelor oficiale, produc¡ia de soia este în cre¿tere fa¡å de anii anteriori. În 2022 principalii cultivatori au fost: Brazilia (152 de milioane de tone), Statele Unite (118,2 milioane de tone) ¿i Argentina (49,5 milioane de tone). În ultimii ani, Uniunea Europeanå ¡inte¿te cre¿terea suprafe¡elor cultivate cu soia, datoritå beneficiilor care vor veni cu mårirea numårului de hectare. În 2021 s-au observat primele cre¿teri, fiind cu 6,4% în plus fa¡å de anul precedent (totalul produc¡iei a fost de 9,5 milioane de tone). Aflå mai multe:
Profitul Agricol 10/2023
27
OPINIE
China, mai mult decât r\zboiul, turalå în materie de securitate alimentarå. Mai ales cå terenul såu arabil a pre[edinte Asocia]ia Fermierilor scåzut cu 6% din 2009 pânå în 2019 din România sub presiunea urbanizårii, terenul ¿i a¿a oferind o productivitate modestå. Aceastå situa¡ie delicatå este agraLa începutul lui 2023, pre¡urile celor vatå de poluarea apei ¿i a solului, deomai afectate produse, cum ar fi cesebit de intenså în trecut din cauza unei realele ¿i semin¡ele oleaginoase, au readministråri neglijente. Pânå la încevenit la nivelul de la sfâr¿itul anului putul anilor 2000, consumul de alimente 2021. ªi pre¡urile la energie ¿i îngråchineze¿ti era asigurat, în principal, de ¿åminte au scåzut de la vârful înregisaprovizionarea localå, comer¡ul cu restrat în 2022, fårå a reveni înså la nivelul tul lumii fiind extrem de limitat. din 2021. Cre¿terea nivelului de trai a unei Aceastå revenire a pre¡urilor la cote pår¡i însemnate a popula¡iei Chinei a mai scåzute nu ar trebui totu¿i så ne avut ca rezultat o transformare a dietei: facå så uitåm cå pre¡urile erau deja mai multe calorii ¿i proteine consumate foarte mari în 2021, ceea ce aratå clar ¿i mai multe produse de origine anicå invadarea Ucrainei de cåtre Rusia nu malå. Astfel, ponderea proteinelor de a fost cauza principalå a acestei crize, origine animalå a crescut de la 32% în ci un factor agravant într-o situa¡ie ten2001 la 39% în 2018. sionatå preexistentå. Întrucât aceastå cerere suplimenta¥n decembrie 2021 pre¡ul cerealelor rå nu a putut fi satisfåcutå de produc¡ia era cu 44% mai mari decât în aceea¿i internå, importurile Chinei de produse perioadå a anului de pia¡å anterior. alimentare au început så creascå înCre¿terea cea mai spectaculoaså a cepând cu anul 2002. ¥n 2012 devenise avut-o grâul, peste 77%. cel mai mare importator mondial de pro¥n 2021, nivelul de îngrijorare al orduse agroalimentare. ganiza¡iilor care se ocupå cu securiLa aceste transformåri structurale statea alimentarå mondialå era mare, a adåugat episodul epizootiei pestei cre¿terea pre¡urilor punând în pericol porcine africane, care a distrus jumåaprovizionarea cu hranå a ¡årilor tate din efectivul de porci din China. Resårace. constituirea acestui efectiv în perioada Så ne amintim cå aceastå cre¿tere a 2020-2021 a determinat China så impre¡urilor la grâu a pus Egiptul sub preporte mult mai mult porumb: peste 29 de siune, iar India a suspendat contractele milioane de tone, fa¡å de altådatå, când futures pentru mårfurile agricole. importa anual doar 8 milioane de tone. Cauzele acestor evolu¡ii sunt multiO astfel de cre¿tere a cererii, care a ple, dar una dintre ele este rar men¡iocorespuns cu 2,5% din produc¡ia monnatå: politica implementatå în China dialå, a contribuit semnificativ la pentru asigurarea securitå¡ii alimentacre¿terea pre¡urilor mondiale în 2021. re. Aceasta a luat forma formårii stocuOdatå cu cre¿terea importurilor de rilor de cereale ¿i a introducerii restricalimente începând cu 2003, problema ¡iilor la exportul de îngrå¿åminte, måsecuritå¡ii alimentare a reapårut în presuri care au contribuit la cre¿terea ocupårile autoritå¡ilor chineze. Dincolo pre¡urilor mondiale. de o nouå prezen¡å în discursurile de Cu 18% din popula¡ia lumii ¿i cu politicå generalå, în 2008 a fost publicat doar 8,6% din terenul arabil, China se un prim Plan - cadru specific, stabilind confruntå cu o provocare aproape strucun obiectiv de autosuficien¡a în grâu ¿i
dr. Daniel BOT|NOIU
50
orez pânå în 2030, precum ¿i sanctuarizarea unei anumite suprafe¡e de teren arabil la nivel na¡ional ¿i la diferitele niveluri administrative. Totodatå, autoritå¡ile au derulat treptat, din 2006, un program de sus¡inere a pre¡urilor, deosebit de generos pentru producåtori, pânå la punctul de a da na¿tere unui litigiu cu Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului. ¥n perioada 2010-2017 China a realizat o acumulare fantasticå de stocuri de cereale, estimate aståzi la aproape 500 de milioane de tone, pentru un consum anual de 780 de milioane de tone. Chiar dacå aceste stocuri au fost în mare parte acumulate din produc¡ia internå, totu¿i cre¿terea importurilor a fost o realitate: stocurile curente corespund la aproape o treime din importurile Chinei din anul 2000. Politica de depozitare a produselor agricole ale Chinei este o ilustrare bunå a efectelor secundare ale unei politici privind securitatea alimentarå globalå. Datoritå dimensiunii ¡årii, depozitarea chinezå a cerealelor ¿i uleiurilor vegetale are repercusiuni semnificative asupra echilibrelor globale. În ceea ce prive¿te grâul, stocurile chineze ar reprezenta acum aproximativ 20% din consumul mondial, sau 54% din stocurile mondiale. Situa¡ia este ¿i mai evidentå pentru porumb cu 69%, ¿i orez cu 64% din stocurile globale. Pe lângå dimensiunea acestor stocuri, de¡inerea lor de cåtre China reprezintå o provocare deosebitå pentru securitatea alimentarå mondialå. Într-adevår, ca regulå generalå, stocurile de cereale sunt considerate cruciale pentru cå fac posibilå absorb¡ia ¿ocurilor temporare ale ofertei ¿i cererii: ajutå la stabilizarea pre¡urilor, limitând declinul acestora atunci când recoltele sunt bune, ¿i la cre¿terea lor, atunci când sunt proaste. Teoria economicå ne înva¡å cå vârfurile de pre¡ pe pie¡ele agricole ar treProfitul Agricol 10/2023
OPINIE
amenin]\ securitatea alimentar\
bui så aparå atunci când stocurile sunt la cel mai scåzut nivel ¿i oferta este foarte scåzutå pentru a face fa¡å unei recolte noi proaste. Din punct de vedere istoric, vârfurile de pre¡ din anii 1970 ¿i 2000 corespund stocurilor globale scåzute. Criza actualå este diferitå, deoarece vine într-un moment în care stocurile sunt ridicate. Dar dimensiunea stocurilor chineze este cea care explicå abunden¡a globalå pentru cå, în principalele ¡åri exportatoare, aceste stocuri sunt la cel mai scåzut nivel dupå minimul din 2007-2008, fårå så facå fa¡å încå unui an de cre¿tere a pre¡urilor. Stocurile chineze reac¡ioneazå doar la obiectivele politicii interne: asigurarea unui stoc tampon de rezerve alimentare în beneficiul exclusiv al popula¡iei chineze. Faptul cå China a acumulat stocuri mari este departe de a contribui la o mai bunå securitate alimentarå pentru to¡i, reducând agresiv cantitå¡ile disponibile de mårfuri. Produc¡ia globalå abundentå din 2022 ar fi fost un element-cheie pentru a scåpa de cre¿terea pre¡urilor în sectorul agricol. Totu¿i, ¿i pe aceastå dimensiune cântåre¿te o politicå chinezå: Profitul Agricol 10/2023
cea care prive¿te restric¡iile la exportul de îngrå¿åminte. China a implementat pe 28 august 2021, cu mult înainte de invazia Ucrainei de cåtre Rusia, o interdic¡ie, ca pânå la 31 decembrie 2022 så råmânå restric¡ia privind exportul de rocå fosfaticå, precum ¿i interzicerea acordårii de licen¡e de export pentru îngrå¿åminte. China reprezenta 11% din exporturile mondiale de îngrå¿åminte cu azot, 1,2% din cele de potasiu ¿i 11% din cele de fosfat. Restric¡iile la export sunt pu¡in reglementate de OMC, care, în linii mari, cere doar ¡årilor care le-au instituit så informeze ¡årile care ar putea fi afectate de aceste instrumente comerciale ¿i så aplice aceste restric¡ii fårå discriminare împotriva tuturor membrilor. Într-un context de cre¿tere a pre¡urilor la energie (energie necesarå pentru producerea îngrå¿åmintelor cu azot) ¿i a îngrå¿åmintelor, China a implementat aceste restric¡ii la export, astfel încât produc¡ia sa de îngrå¿åminte så fie vândutå în principal fermierilor chinezi. Odatå cu aceste restric¡ii, oferta de îngrå¿åminte pe pia¡a mondialå sa pråbu¿it, iar pre¡urile acestora au crescut în august 2021 de la un nivel
ridicat, ca urmare a cre¿terii pre¡urilor la energie din prima jumåtate a anului 2021. Aceste restric¡ii la export au dus la o scådere a exporturilor chineze¿ti de îngrå¿åminte de 7 milioane de tone între 2021 ¿i 2022 pentru toate îngrå¿åmintele, adicå o reducere de 23%. Mårimea acestor rezerve chineze face, de asemenea, angajamentul multilateral al Chinei cu atât mai necesar în problemele securitå¡ii aprovizionårii cu alimente pentru ¡årile cele mai vulnerabile. Cu toate acestea, în ciuda ini¡iativelor UE ¿i G7 în aceastå direc¡ie în 2022, la apogeul tensiunilor de pe pie¡ele agricole mondiale, Beijingul nu ¿i-a manifestat nicio dorin¡å de a depå¿i mecanismele multilaterale existente. În acela¿i timp, subiectul securitå¡ii alimentare a fost tratat mult mai frecvent în schimburile bilaterale ¿i plurilaterale ale liderilor Republicii Populare din 2022, ceea ce ar putea da na¿tere la temerile unei preferin¡e a Beijingului pentru o formå de “multi-bilateralism”, mai capabil så permitå o exploatare geostrategicå a puterii sale de pia¡å. Asta ca så ne trezim deciden¡ii politici din letargia ultimilor ani ¿i så nu mai plece pe “fenta” adversarilor! 51